Comoara din adancurile Capitalei

17 ianuarie 2006 Autor: OANA COSTEA Bucurestiul are ape termale. Ape care au calitatile celor de la Herculane ori Baile Felix. Daca ar fi exploatate, aceste ape ar rezolva problema incalzirii unei parti semnificative din Capitala. Apa calda la jumatate de pret. Primul foraj de specialitate a fost facut de Foradex SA, prin 1982-1983, in spatele Casei Presei Libere. Studiile si analizele efectuate aici au stabilit ca apele termale sunt sulfuroase, clorurate, cu un continut scazut de bicarbonat de sodiu. MAI CALD CU MAI PUTINI BANI In afara de forajul din apropierea Casei Presei Libere, la nord de Bucuresti se intinde un lant de 17 sonde cu ape termosulfuroase, singura diferenta fiind temperatura, care creste pe masura departarii de Capitala - spre Snagov, atinge 85 de grade Celsius. Exploatarea este favorizata de presiunea zacamantului - constanta in timp - precum si de debitul mare, peste 100 mc pe ora, pentru fiecare sonda. Temperatura apelor, tot mai ridicata spre nord, poate fi utilizata la incalzirea locuintelor sau a serelor. Mineralizarea este redusa, astfel incat efectele de coroziune ar fi restranse. Costul producerii gigacaloriei ar fi - dupa aprecierile Foradex -, de 10-20 de euro, fata de 30-40 de euro pentru gigacaloria provenita prin arderea combustibililor clasici. DIN BANEASA SPRE AUTOSTRADA SOARELUI Zacamantul de ape geotermale se extinde, pornind din Baneasa, spre zona Balotesti (langa unitatea medicala din localitate), zona Otopeni (la mica distanta de Clinica de Geriatrie), zona Snagov (aproape de Lacul Snagov), Moara Vlasiei (spre Manastirea Caldarusani), zona Cozieni (spre est, in apropiere de Autostrada Soarelui). Cei care achizitioneaza terenuri in aceste zone se pot trezi cu avantajul de a beneficia de piscine cu apa fierbinte, cu proprietati curative. PROPRIETATI TERAPEUTICE Temperatura medie este de 45 de grade Celsius. Apele dispun de proprietati terapeutice remarcabile, atat prin termalitate, cat si prin continutul de hidrogen sulfurat, de 15 mg/l, fiind recomandate in special in cura externa. Calitatile curative ale acestor ape au fost testate de Institutul National de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si Recuperare Medicala, precum si de Centrul Metodologic de Reumatologie Bucuresti, care le-au recomandat ca deosebit de benefice in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a celor post-traumatice, neurologice periferice si cardiovasculare. UN SINGUR STRAND Singurul loc unde se valorifica apele geotermale ale Bucurestiului este strandul din spatele Casei Presei Libere, amenajat de Foradex. Un mare avantaj pe care il au apele acestui foraj din zona Lacului Baneasa este temperatura - 41 de grade Celsius - apropiata de cea utilizata in curele balneare. Din pacate, capacitatea bazei terapeutice este redusa. Strandul Foradex dispune de un singur bazin acoperit.

EXPERIENTE REUSITE IN TARA In multe dintre localitatile sub care exista ape termale s-a trecut la folosirea acestei forme neconventionale de energie. "Gratie zacamantului de ape termale din zonele respective, este asigurat agentul termic atat pentru populatie, cat si pentru agentii economici la Calimanesti, la Nadlac, Jimbolia, Lovrin", a precizat Mihai Sarbulescu, director adjunct la "Ape Geotermale" din cadrul Foradex. Cat despre Bucuresti, exista de vreo 20 de ani tot felul de proiecte. Foradex tot cere crearea unui cadru legislativ care sa permita folosirea si dezvoltarea acestor surse regenerabile. Dar tot de vreo 20 de ani nu se misca nimic Energia geotermala n functie de temperatura nregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si extractie) din Romnia, geotermia de "joasa entalpie", se nregistreaza la ape de adncime, (cu temperatura cuprinsa ntre 25oC si 60oC) si, respectiv, geotermia de temperatura medie ("ape mezotermale"), cu temperatura de la 60oC pna la maxim 125oC. n etapa actuala se afla n conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat. Materialele si echipamentele utilizate "in situ" au un grad de uzura fizica si morala ridicat (ex.: schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, obturare sau depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).Perioada de exploatare a instalatiilor n functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea energetica (sistemul de facturare a energiei livrate utilizate) se nregistreaza n regim pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata). n Romnia, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care nu favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico- financiare superioare. n prezent se afla n functiune aproximativ 75 sonde de tip hidrogeotermal, n diferite zone ale tarii, iar potentialul energetic exploatabil n conditii economice depaseste 100 mii tep/an. Energia produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al sondei depaseste 30.000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a potentialului maxim de peste 20%. Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, n general, 3.300 m si a fost atinsa numai n anumite zone (ex: bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele Snagov - Balotesti). n anul 1990, n Romnia se aflau n exploatare curenta 64 sonde, pentru utilizari locale diverse, precum asigurarea ncalzirii si apei calde la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriala, constructii agrozootehnice etc. Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza pentru ncalzire si la prepararea apei calde de consum, n imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare - servicii (birouri, cladirile de

nvatamnt si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc) sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.). Oraul Beiu i dou cartiere din Oradea sunt nclzite cu ape geotermale, la un pre al gigacaloriei de numai 550.000 lei, comparativ cu 1.079.000 lei, preul naional al acesteia. Un alt mare ora care s-ar putea nclzi cu ape geotermale este i Bucuretiul, dar autoritile par neinteresate de un eventual proiect. Motivul? "Ar fi deranjat" aburul secundar produs de Electrocentrale Bucureti i conductele RADET. Gigacaloria, la jumtate de pre La Beiu i Oradea, investiiile n sistemele de nclzire cu ape geotermale au fost demarate de o firm nc din 1992. "Este vorba de nclzirea ntregii populaii din Beiu, dar i a 8.000 de apartamente din Oradea, instituii, hoteluri i sere", spune Iulian Iacobescu, preedintele firmei Transgez. Oraul Beiu, cu 16.000 de locuitori, pltete un pre al gigacaloriei de cel mult 550.000 lei. Efectele s-au fcut simite imediat pe factura la ntreinere, care s-a redus la jumtate pentru locuitorii ambelor orae: "Pentru un apartament cu trei camere, factura la nclzire pentru aceast iarn nu a depit 600.000 lei, n lunile geroase. Preul a fost aproape egal cu cel al unui mc de lemne, de 650.000 lei", ne-a spus Alecu Marin, preedintele unei asociaii de proprietari din Beiu. Asta n condiiile n care preul de referin al gigacaloriei la nivel naional este de 1.070.000 lei, plus subvenia de 33%, iar nclzirea lunar a dou camere n Bucureti, n perioada

geroas, depete 2,5 milioane lei pe lun.