COMPARATIE INTRE ALCOOLI SI FENOLI

Dupa starea de hibridizare a atomului de carbon care poarta gruparea functionala, compusii hidroxilici se impart in doua clase: alcooli si fenoli. A. Deosebiri intre alcooli si fenoli 1. DEFINITIE Alcooli sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp3. In alcooli gruparea OH poate fi legata de o catena saturata, din partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei hidrocarburi aromatice. Alcoolii au formula generala: R OH Fenolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala (-OH) este legata la un atom de carbon al unui nucleu benzenic (in stare de hibridizare sp2). Au formula generala : Ar OH 2. CLASIFICARE Alcoolii se pot clasifica dupa trei criterii : a) dupa natura radicalului hidrocarbonat din care face parte atomul de carbon saturat purtator al unei grupari functionale, in : - alcooli saturati CH3 CH2 CH2 OH (alcool n-propionic) - alcooli nesaturati CH2 = CH CH2 OH (alcool alilic) - alcooli aromatici C6H5 CH2 OH (alcool benzilic) b) dupa numarul gruparilor functionale in: - alcooli monohidroxilici CH3 CH2 OH (alcool etilic) - alcooli polihidroxilici CH2 CH2 (glicol) OH OH c) dupa natura atomului de carbon saturat care poarta gruparea functionala in : -alcooli primari R CH2 OH - alcooli secundari R CH OH R - alcooli tertiari R R C OH R Dupa numarul de grupari hidroxil din molecula, se deosebesc: - fenoli monohidroxilici ; de exemplu :

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

OH fenol - fenoli ploihidroxilici ; de exemplu : OH

para-difenol OH 3. PROPRIETATI CHIMICE Proprietatile chimice ale alcoolilor: a) Reactia cu metalele alcaline R OH + Na R O Na+ + H2 R O Na+ + HOH R OH + NaOH b) Reactia cu PX5 R OH + PX5 R X + POX3 + HX c) Reactia de deshidratare R CH = CH2 + HOH R CH2 CH2 + H2SO4 OH insuficient d) Reactia de oxidare RC 1 R CH2 + [O] RC 2 1 R CH R + [O] O R R C R + [O] OH 2 1 K2 Cr2O7, H2SO4 amestec de acizi 2 1 R COOH + R COOH + HOH OH R C R + HOH O + HOH H R CH2 CH2 O CH2 CH2 R + HOH O + HOH

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

2 KMnO4, H2SO4 Proprietatile chimice ale fenolului Fenolii participa la doua tipuri de reactii : a) reactii determinate de nucleul benzenic (reactii asemanatoare cu benzenul). OH OH C6H5 OH + Cl2 AlCl Cl + + HCl OH C6H5 OH + HONO2 OH C6H5 OH + CH3 - Cl OH C6H5 OH + HOSO3H S03H + CH3 + CH3 OH + HOH NO2 + NO2 OH + HOH Cl OH + HOH

SO3H b) reactii determinate de prezenta grupei hidroxil (reactii comune cu alcoolii). - reactia cu NaOH C6H5 OH + NaOH C6H5 ONa + H2 - reactia de eterificare C6H5 ONa +R X C6H5 O R + NaX c) reactia fenolilor cu clorura ferica fenol ---- coloratie violet crezolii ------ coloratie albastra hidrochinona ------ coloratie albastra -naftolul ----- coloratie violet intensa - naftolul ----- coloratie verde 5. PROPRIETATI FIZICE Alcoolii, la temperatura obisnuita, sunt substante incolore, lichide sau solide. Solubilitatea alcoolilor in apa scade cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula. Metanolul, etanolul si propanolul se amesteca in orice proportii cu apa. Ei sunt buni dizolvanti pentru unii compusi organici. Alcoolii superiori sunt insolubili in apa. Fenolii sunt, in general, substante solide la temperatura obisnuita, cu miros patrunzator si neplacut. Fenolii sunt putin solubili in apa,dar solubili in dizolventi organici.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Fenolul este o substanta cristalina, aciculara . Este incolr ; tinut la aer capata o coloratie rosie din cauza oxidarii.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Etanolul: un combustibil ecologic costisitor

In urma unor noi studii realizate, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca procesul de fabricatie al etanolului necesita o cantitate enorma de apa, facand din acesta un combustibil ecologic costisitor. Tinand cont de faptul ca resursele de petrol ale lumii se micsoreaza rapid ne asteptam tot mai mult ca etanolul, un combustibil ecologic, sa inlocuiasca benzina sau motorina. In procesul de fabricatie al etanolului se utilizeaza diferite plante, iar amestecat in proportie de 85% cu benzina se obtine E85. Ultimele studii realizate de Universitatea din Minnesota arata ca producerea combustibilului E85 este mult mai costisitoare decat se credea, procesul tehnologic al acestuia avand nevoie de o cantitate de apa de 3 ori mai mare decat era anticipat. Acest studiu arata ca sunt necesari aproximativ 2000 de litri de apa pentru a produce un litru de etanol. Cercetatorii condusi de Sangwon Suh au ajuns la concluzia ca modul in care este irigata o plantatie influenteaza consumul cantitatii de apa utilizata pentru producerea etanolului. In acelasi timp, Michele Holbrook, profesor de silvicultura in cadrul Universitatii Harvard considera cultivarea plantelor pe camp ca fiind una din cele 6 sarcini imposibile pe care acestea nu le pot indeplini. Daca transform masa corpului meu in frunze de floarea soarelui, ar trebui sa beau 2 litri de apa la fiecare 30 de secunde, a declarat Michele Holbrook. Acelasi profesor a adaugat recent si cea de-a saptea sarcina imposibila pentru plante: producerea in cantitati mari de combustibil lichid din recolte.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Tincturile

Tincturile simple sunt cele realizate dintr-o singura planta. Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in alcool de 40% dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica un timp indelungat. Tinctura de aloe - este recomandata pentru efectele sale biostimulatoare, cicatrizante, antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale externa, se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le acestora vindecarea. Tinctura de aloe da rezultate foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos. Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori. Tinctura de cimbrisor - se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica, astm, raguseala, anorexie la anemici. Aceasta tinctura actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si rinichilor, ameliorandu-le functia si elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 20-30 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea musculaturii membrelor si coloanei vertebrale, in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor sau scleroza in placi (leuconevraxita). Tinctura de coada-soricelului - extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos, hemoroizi, spalaturi bucale in abcese dentare. Pe cale interna, se iau 10-20 picaturi in ceai care se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali. In leucemie, pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne ca enterocolite, colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare, se iau cate 10-15 picaturi de 3 ori pe zi. Tinctura de sunatoare - se foloseste la prepararea apei de gura; se face gargara cu 10 ml tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita. In boli reumatice, se fac frectii pe zonele afectate. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi (pana la 6 lingurite pe zi) pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7 zile si se poate relua dupa 2-3 zile de pauza. Tinctura de galbenele (filimica) - se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale. Pentru infectia cu trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in dilutie cu apa. Pentru dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac spalaturi sau se pun comprese; de asemenea, sub forma de frectii se foloseste in intinderi musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Pe cale interna se folosesc 10 - 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai, pentru tratarea bolilor gastro-intestinale, curatirea sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea vederii. In bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei se iau ca adjuvant cate 30 de picaturi in timpul unei zi. Sub forma de masaje, comprese sau adaugata la apa de baie, tinctura de galbenele combate micozele picioarelor. Tinctura de rostopasca - are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti patogeni. Are actiune antitumorala , actiune coleretic-colagoga, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale vezicii biliare), litiaze biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de rostopasca are actiune sedativa asupra centrilor nervosi superiori si mai ales asupra coronarelor, stimuleaza respiratia si scade tensiunea arteriala, da rezultate bune in insuficienta cardiaca si angina pectorala. Are actiune antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna se administreaza 10 pana la 20 de picaturi pe zi, dizolvate in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub forma de tamponari si masaje in: boli de piele, negi, pecingine, matreata, muscaturi de insecte si serpi. Tinctura de propolis - are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica, antifungica, analgezica, trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice (eczeme, arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul afectat. Se mai utilizeaza in boli ORL si boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de gargara si spalaturi bucale prin dizolvarea a cate 3040 picaturi in apa. Intern, se iau 20-30 picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. In cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli glandulare).

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Materii prime si material plastice

Primele materiale plastice au fost produse din transformarea materialelor naturale. In anul 1859 au aparut fibrele vulcanizate, in 1869 a aparut celuloidul si in 1897 galitul. Primul material sintetic aparut (1908) a fost rasina fenolformaldehidica numita bachelita. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc, elasticitate, transparenta, greutate mica. O molecula de baza pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic In schimb cele termorigide se intaresc la caldura. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite apoi sunt incalzite pentru a se intari. Sau pot fi lasate sa se intareasca dupa ce li se adauga un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a celor care necesita o fabricatie ingrijita. Asa se fabrica ambarcatiunile, piesele de caroserie, barele de protectie etc. In industrie se utilizeaza doua procedee de tragere in forma a obiectelor din plastic. Suflarea este folosit pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele. Materia plastic inclzit coboar n forma, n care se injecteaz apoi aer. Aceasta are ca efect ntinderea materialului cald pe pereii interiori ai formei. Metoda cea mai utilizat este ns injectarea. Este flosit mai ales pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periuele de dini, ustenssilele de buctrie. Materia plasctic intr sub forma de granule intr-o main de injectare. Prin ncalzire, ea este transformat ntr-o pasta mai mult sau mai putin groasa, care este apoi injectata in forma si racita printr-un circuit de apa. Masele plastice sunt folosite, cu mici excepii, n toate domeniile de activitate. Aceast performan de ptrundere n mai toate sectoarele de activitate se datoreaz proprietilor lor de neegalat vis-a-vis de celelalte materiale: sunt anticorosive, electroizolante, au greuti specifice mici, au proprieti mecanice bune, cost sczut, aspect exterior plcut, se pot prelucra att pe cale mecanic tradiional ct i prin procedee specifice cum ar fi injecia lor, se pot acoperi cu vopsea sau prin galvanizri, permind n felul acesta s capete aspectul dorit de ctre proiectant. Exist ns i unele proprieti care fac dezavantajoas utilizarea maselor plastice, cum ar fi micorarea rezistenei mecanice cu creterea temperaturii, coeficientul de dilatare mare, coeficientul de transmiterea cldurii mic, etc.

Clasificare: Termoplaste, care prin incalziri repetate trec in stare plastica.(poliesten,polimetacriat) Termoreactive, care rpin incalziri repetate nu mai trec in stare plastica.

Avantaje:

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Nu necesit prelucrri ulterioare i pot avea o form suficient de complicat. Permit executarea de guri i adncituri n orice seciune, precum i presarea de filete.

Pot fi metalizate (numai ABS-ul natur), metalizarea fiind o acoperire galvanic i poate fi efectuat n diferite variante de culori, n variant mat sau lucioas. Aspectul piesei este plcut, designerul reuind s-i impun cu uurin punctul de vedere, ntruct se poate realiza orice cerin estetic: joc de umbr i lumin prin alternri de suprafee mate i suprafee lucioase, suprafee n relief sau n adncime, suprafee striate sau cu rizuri, etc.

Piesele rezultate se pot obine ntr-o mare varietate de culori, ce pot fi: obinuite i metalizate. Aceste culori fie c se realizeaz conform mostrarului de culori transmis de ctre fabricantul de mas plastic, fie c este creat un mostrar nou de ctre designer mpreun cu tehnologul de mas plastic.

Piesele din mase plastice se pot vopsi (de regul se prefer ca vopsirea s aib loc n aceeai culoare ca masa plastic, astfel nct dac piesa este zgriat, sau prin frecare se ndeprteaz stratul de vopsea, s nu fie vizibil acest defect de discontinuitate a stratului de vopsea).

Se pot efectua injecii de dou sau trei mase plastice de diferite culori, n vederea obinerii de diverse efecte estetice sau avnd ca scop obinerea de piese cu rezisten la uzur mai mare (vezi cazul tastaturii de calculator), sau cu alte scopuri.

Un mare avantaj al maselor plastice const n faptul c acestea pot fi nfoliate. Aceast operaie const n acoperirea la cald, prin presare, a suprafeelor n relief (n jurul acestor suprafee nu trebuie s existe alte poriuni de suprafee care s fie la aceeai cot sau la o cot peste nivelul celei ce urmeaz a fi nfoliate, deoarece fie se obine nfolierea unor zone ce nu au fost indicate de ctre designer, fie se deformeaz zonele ce depesc cota respectiv, fie nfolierea nu va fi de calitate). Aceste folii pot fi mate sau lucioase, pot fi albe, negre, imitaie furnir, argintii, aurii, sau n diferite alte culori.

Inscripionarea pieselor din mase plastice se poate efectua fie direct din scul, fie aplicnduse ornamente din metal (aluminiu, oel laminat, etc.),sau din mas plastic. Inscripionarea din scul se realizeaz fie prin efecte speciale (joc de umbr i lumin care se realizeaz prin poriuni alternante de suprafee mate i lucioase, sau prin alternri de suprafee striate cu poriuni mate, sau caerate, etc.) Un alt procedeu de inscripionare este cel rezultat din scul (deci direct din injecie), aceasta nemaifiind la acelai nivel, ci n relief sau n adncime. Inscripionarea este rodul activitii creatoare a designerului, el fiind cel care va hotr caracterul, modul de inscripionare sau dac aceasta urmeaz a fi nnobilat prin nfoliere sau nu.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D

Un alt procedeu de inscripionare a maselor plastice este acela prin serigrafie, dup desenul ciocan executat de ctre designer, cu ajutorul sitelor serigrafice i n varianta de culori serigrafice indicat de designer.

Gabur Ciprian

Clasa a XI-a D