A.S.A. Curs 1 Consideratii generale asupra alimentatiei umane 1.Principalele perioade din istoria alimentatiei umane 2.

Cultura alimentara actuala 3.Dimensiunile problemei alimentare mondiale 1.Principalele perioade din istoria alimentatiei umane Istoria alimentatiei cuprinde mai multe perioade ce au durat mii sau sute de ani, trecerea de la o perioada la alta realizandu-se in urma unor evolutii de ordin calitativ. Principalele etape : 1. Incepe cu stramosii omului (50000-10000 i.H), oamenii erau vanatori si culegatori si migrau dintr-un loc in altul in functie de potentialul de hrana. 2. Anii 10000-7000 i.H. are loc o prima evolutie in alimentatie: in urma unor epoci glaciare oamenii au ingropat unele radacini si seminte ,descoperind agricultura.Aceasta revolutie a permis asigurarea hranei pentru mai multe grupuri de oameni aparand primele comunitati umane: orase si sate. 3. Descoperirile geografice din secolele XV-XVII.Se inregistreaza in special in Europa unde se introduce si se extinde cultura cartofului. Restul zonelor au ramas cu vechile traditii culinare. 4. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial in S.U.A.Prin intermediul tehnologiei avansate s-a dezvoltat zootehnia si cultura ;o industrie agroalimentara foarte puternica. Au aparut conservele , fast food-urile,semipreparatele. Ca stiinta alimentatia umana a intrat mai tarziu in aria preocuparilor oamenilor,desi legatura dintre alimentatie si sanatate s-a facut inca din cele mai vechii timpuri.Astfel, principiile de baza ale unei alimentatii rationale, care sunt promovate si de nutritia contemporana au fost experimenentate in urma cu 2500 de ani de catre Hipocrate. Insa pana in secolul XVIII notiunea de alimentatie nu avea niciun suport stiintific. De la sfarsitul secolului XVIII,inceputul secolului XIX se pune in evidenta procesul de ardere interna si se constientizeaza faptul ca hrana constituie sursa de energie din care organismul face fata nevoilor. In secolul XIX progresele chimiei conduc la notiuni despre compozitia alimentelor si despre transformarea acestora in organism. Sunt clasificate notiunile : energie calorica, aport de nutrienti, calorii etc. La inceputul secolului XX se descopera substantele minerale din alimentatie : sodiu, flor, potasiu, calciu si este studiata valoarea lor pentru organism. Este studiata si importanta oligo-elementelor in alimentatia umana.Sunt descoperite vitaminele si rolul lor in cresterea si dezvoltarea organismului. Sunt descoperite proteinele si pozitionate pe primul loc in cresterea si dezvoltarea organismului uman. Sunt descoperite si studiate pozitia si valoarea lipidelor si glucidelor in alimentatie. In prezent bazele unele alimente stiintifice, rationale sunt stabilite : - mentinerea unei anumite proportii intre principalele grupe de substante organice (proteine, lipide, glucide) ca si substante minerale si vitamine. - asocierea alimentelor sub forma de produse culinare trebuie realizata pe baza unor tehnici corecte, nedaunatoare - repartitia judicioasa a meselor pe parcursul unei zile - atentia deosebita pt asigurarea inocuitatii alimentelor in scopul evitarii prejudiciilor pentru organism 2.Cultura alimentara actuala

Cuvantul alimentprovine din limba latina de la alimentum si reprezinta o substanta care ingerata de o vietuitoare este capabila sa ii asigure intretinerea si cresterea si sa-i acopere cheltuielile energetice. Actiunea alimentelor este indirecta,organismul animal sau vegetal acoperindu-si nevoile energetice consumand din rezervele proprii. Procesul de alimentatie se limiteaza la reconstituirea acestor rezerve si se realizeaza pe diferite cai. La om alimentatia este procesul prin care organismul preia din mediul inconjurator substante nutritive pe care le transforma pentru a-si asigura desfasurarea normala a proceselor metabolice. Alimentatia trebuie sa permita unui individ sa isi mentina greutatea si o buna stare fiziologica.Aportul de alimente furnizeaza organismului substante nutritive necesare pe de o parte pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale,sinteza substantelor proprii si repararea tesuturilor uzate(proteine, glucide,lipide), si pe de alta parte formarea de substante active ce favorizeaza procesele metabolice(vitamine, enzime). Activitatea de alimentatie are multiple implicatii vizand printre altele satisfacerea nevoi de hrana,corelarea satisfacerii subiective cu cerintele fiziologice si asigurarea inocuitatiii produselor comercializate. Regula de baza dupa care ar trebui sa se realizeze alimentatia este aceea ca intre intre nevoile organismului si cantitatea de nutrienti preluata din alimente trebuie sa existe un echilibru permanent. Daca acest echilibru nu este pastrat alimentatia devine nerationala, cu influente negative asupra cresterii , capacitatii de munca si starii de sanatate. Constituie o greseala nu numai lipsa sau insuficienta unor substante nutritive ci si consumul exagerat in raport cu nevoile organismului.Daca dezechilibrul alimentar in plus sau in minus depaseste anumite limite si se prelungeste starea de sanatate este afectata si apar boli de nutritie (anemii, slabire, obezitate, diabet). Alimentatia stiintifica are la baza piramida nutritionala elaborata in S.U.A. in 1960.

In zilele noastre globalizarea tinde sa uniformizeze cultura alimentatiei impunand diete care s-au dovedit nocive pentru organism.S-a trecut : - de la un mediu natural la unul industrial - de la un stil de viata activ la unul sedentar - de la consumul de alimente naturale la consumul alimentelor inalt procesate - de la a manca pentru a trai la a trai pentru a manca - de la diete naturale diversificate si echilibrate la diete industriala,monotone si nocive - de la stimularea apararii naturale impotriva bolilor prin alimente la imbolnavirea prin adoptarea unui stil de viata sedentar, confortabil dar nesanatos - de la bolile fizice la maladiile psihice

Curs 2 3.Dimensiunile problemei alimentare mondiale Dimensiunile sunt determinate de proportiile pe care le cunosc foametea si malnutritia pe glob. Foametea este definita ca fiind starea generata de lipsa fizica a alimentelor. Malnutritia reprezinta alimentatia necorespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ. Pe glob circa 1,5 miliarde locuitori din cei 7 miliarde din Asia,Africa si America Latina sufera de foame si malnutritie.Dintre acestia 500 milioane sunt copii, care datorita subnutritiei au deficiente fizice si intelectuale. Pentru a fii hranit normal un om trebuie sa consume intre 2200-2400 calorii si 80-90 grame proteine. Circa 30% din populatia Asiei, 25% din Africa si 15% din America Latina consuma sub acest barem.Aceasta situatie contrasteaza cu consumul din tarile dezvoltate unde sse consuma 3000-3500 calorii si 150-200 grame proteine. La inceputul acestui secol circa 20% din populatia mondiala era afectata de subnutritie cronica. Sfera subnutritiei se suprapune cu sfera populatiei afectate de consumul insuficient de microelemente (vitamine si minerale) care genereaza consecinte grave pentru sanatate. O problema devenita globala este si aceea a supraalimentarii extinsa foarte mult in tarile dezvoltate.In prezent circa 20% din populatie este afectata de supraalimentatie.In S.U.A. 60% din populatie este supraponderala. Pe plan mondial problema alimentatiei umane constituie preocupari fundamentale ale unor institutii precum : Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie(FAO), Fondul International de Dezvoltarea Agriculturii (FIDA), Consiliul Mondial al Alimentatiei, Programul Alimentatiei Mondiale s.a. Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie(FAO) are drept scop imbunatatirea nivelului de nutritie si in general a nivelului de viata al populatiei tarilor lumii in principal prin cresterea si ameliorarea productiei agricole si printr-o mai buna repartizare a produselor alimentare acordandu-se atentie zonelor sarace.Studiile intreprinse de FAO au evidentiat faptul ca productia de alimente la nivel mondial ar putea acoperii nevoile sftiintific fundamentate ale populatiei globului daca distribuirea acestora s-ar face in mod egal. Curs 3. Aspecte ale comportamentului alimentar si calitatea alimentelor 1.Consideratii asupra comportamentului alimentar 2.Calitatea alimentelor 1.Consideratii asupra comportamentului alimentar Comportamentul alimentar constituie ansamblul reactiilor de raspuns fata de stimuli interni sau externi care impun aportul de alimente sau intreruperea actului alimentar. El cuprinde o serie de reactii, reflexe innascute dar si reactii dobandite in cursul vietii prin experienta. Se materializeaza in indeplinirea unor acte fizice avand drept scop aportul de substante nutritive, nu izolate ci sub forma unui aliment care are o semnificatie mult mai complexa decat a substantelor nutritive pe care le contine.

In cadrul comportamentului alimentar functioneaza teoria self-selectiei care sustine ca organismul uman are capacitatea de a selectiona alimentele corespunzatoare nevoilor metabolice, hrana ingerata prin libera alegere reflectand nevoile sale nutritive. Libera alegere a produsului alimentar si evaluarea trebuintelor alimentare pe criteriul poftei constituie o apreciere subiectiva care depinde in mare masura de deprinderile dobandite si de alti factori. Factorii implicati in comportamentul alimentar individual sunt : -factori externi : alimentele cu valoare nutritiva specifica fiecaruia -factori interni : de ordin fiziologic(foame, sete),senzorial(miros, gust), psihologic (semnificatia simbolica a unor alimente, legatura cu unele zile festive) Cerintele organismului pentru substante nutritive variaza interindividual si chiar intraindividual. Factorii care stau la baza variatiei de substante nutritive sunt : -factorii care tin de individ, genetici: varsta, sex, stari fiziologice -factori care tin de mediu: fizici, biologici, sociali Pentru un produs alimentar valoarea nutritiva constituie criteriul major al aprecierii calitatii.Alimentele au o tripla calitate : - asigura necesarul nutritional - au o semnificatie emotionala - au o semnificatie simbolica Comportamnetul alimentar si pozitia consumatorului fata de alimente presupune 3 componente : - componenta personala - componenta nationala - componenta internationala Componenta personala se bazeaza pe elemente caracteristice mediului inndividual de ordin fizic, emotional, estetic,economic si social. La conturarea acestui comportament contribuie factori ca : timpul, energia, banii, indemanarea, informatii despre alimente. Comportamentul consumatorului este influentat de factorul personalitate. Din acest punct de vedere pot exista 3 posibilitati de orientare a individului : - Tipul conformist : cel care in dorinta de a fii de acord cu ceilalti renunta la dorintele si necesitatile proprii si cumpara aceleasi alimente ca si cei din jur. - Tipul agresiv :cel care pentru a-si crea o identitate proprie prefera produsul care sa atraga atentia si admiratia - Tipul detasat :cel care nu este preocupat de ceea ce cumpara si pe care nu il intereseaza parerea celorlalti Componenta nationala se refera atat la relatia cerere-oferta cat si la cultura si educatia alimentara.Eficienta productiei are ca efect major asupra produsului care constituie oferta si pot fi cumparate. Componenta internationala a capatat o importanta deosebita in ultimele decenii prin efectele asupra politicilor alimentare nationale, a intereselor comerciale, a preferintelor persoanelor. Actul comportamental alimentar implica numeroase procese fiziologice care actioneaza simultan sau succesiv si se finalizeaza cu acordul unui anumit aliment din totalul celor existente. In timp ce la animale comportamentul alimentar este generat de procesul lent al selfselectiei, la oameni inteligenta impune o noua valenta si anume cea a alegerii. Acest avantaj poate sa aiba efecte cum ar fi : - pe de o parte poate dirija consumul in mod corect si rationa catre nevoile organismului acceptate stiintific - pe de alta parte poate orienta consumul spre un dezechilibru constient acceptat ca riscant dar preferat datorita satisfacerii unor nevoi interioare resimtite sub forma placerii

exprimata prin alegerea unor alimente al caror consum excesiv este cunoscut ca fiind daunator Comportamentul alimentar legat strict de nevoile de substante nutritive ale organismului se compune din 4 elemente : 1.priza alimentelor (cantitatea de alimente ingerata la o masa, timpul destinat masticatiei, umarul meselor zilnice, distanta dintre mese) 2.constante fiziologice si psihologice(preferinte pentru alimente, atitudinea fata de diferite alimente, dispozitia fizica si psihica) 3.activitatile comportamentale prezente inaintea sau in timpul mesei 4.stimulii externi care preced sau survin in cursul mesei ( orarul meselor, locul, prezenta altor personae) Desi nevoia organismului de substante nutritive este continua, aportul de alimente este discontinuu, dependent de regula de factorii societatii. Organismul are capacitatea sa regleze aportul de alimente atat pe termen scurt cat si pe termen lung. 2.Calitatea alimentelor Calitatea produselor alimentare prezinta anumite trasaturi rezultate din : - caracterul lor instabil si alterabil - actiunea lor asupra sanatatii - placerea de a le consuma s.a. Calitatea unui produs alimentar este subordonata conceptului de valoare nutritiva, specialistii au ajuns la concluzia ca o dieta corecta,o alimentatie optima respecta 4 legi esentiale : - legea cantitatii - legea calitatii - legea echilibrului - legea adecvarii Legea cantitatii presupune corelarea cantitatii de alimente ingerate cu necesitatile organismului pentru a fi acoperite nevoile de crestere sau mentinere si consumurile de energie in diferite activitati. Legea calitatii- conform careia un regim alimentar corect ofera organismului toti nutrientii necesari ( glucide,lipide,proteine,vitamine,minerale). Legea echilibrului presupune pastrarea proportiilor corecte intre cantitatea diverselor substante care intra in componenta alimentatiei consumatorilor.Astfel :glucidele trebuie sa acopere intre 55-65% din necesarul energetic zilnic.Lipidele trebuie sa asigure intre 25-35% din NEZ, proteinele 10-15% din NEZ. Legea adecvarii presupune ca alegerea, prepararea si cantitatea alimentelor sa fie strans corelate si adaptate greutatii, varstei, starii fiziologice,tipului de activitate depusa. Calitatea unui aliment se compune din : Calitatea igienica presupune ca un aliment sa fie lipsit de elemente toxice sau bacteriologice si sa nu fie nociv. Regulile de igiena trebuie respectate in toate etapele lantului alimentar Calitatea nutritionala si dietetica capacitatea alimentelor de a satisface nevoile fizice necesare existentei organismului. Se masoara prin continutul de proteine,lipide, glucide, vitamine si minerale si are o dimensiune cantitativa si una calitativa Aspectul cantitativ este dat de valoarea energetica exprimata in kilocalorii si kilojouli. Aspectul cantitativ se refera la compozitia alimentelor si la echilibrul dintre nutrienti. Calitatea senzoriala aptitudinea alimentelor de a produce placere celor care o consuma ,ea rezulta din senzatiile vizuale, tactile,gustative,olfactive care variaza. Calitatea de folosire comoditatea in utilizare a alimentelor, de preparare,de conservare.

Calitatea reglementata obligatia ca produsul alimentar sa respecte normele in vigoare in materie de igiena,ambalare si etichetare. Orice aliment trebuie sa satisfaca cerinta celor 4 S ( Sanatate, Securitate, Service, Satisfactie) Calitatea comerciala capacitatea produsului de a fi vandut.Include : -calitatea comerciala a materiei prime -calitatea comerciala a produsului alimentar

Curs 4 1.Necesarul energetic 2. Cheltuielile de energie ale organismului 3.Estimarea nevoilor energetice 4.Aportul energetic prin alimente 1.Necesarul energetic Factorii nutritivi(trofinele) sunt reprezentate de proteine,lipide, glucide, saruri minerale si vitamine. Nevoile de energie sunt cele mai stringente, pe care organismul cauta sa le acopere,in primul rand. Daca necesarul energetic nu este acoperit prin energia cheltuita potentiala a substantelor nutritive ingerate impreuna cu aliementatia organismului isi procura energia necesara prin arderea tesuturilor proprii. Importanta trofinelor pentru organism este data de rolul lor : - rolul energetic prin furnizarea energiei necesare desfasurarii oricarui proces vital(lipide, glucide, proteine) - rolul plastic prin asigurarea sintezei substantelor proprii organismului si prin reinnoirea continua a acesteia - rolul catalic prin favorizarea desfasurarii normale a proceselor biologice care se produc in organism Cantitatea de trofine dintr-un aliment este influentata de originea sa vegetala sau animala ; de conditiile de dezvoltare ; de stadiul de recoltare ;modul de orelucrare si pastrare. Valoarea nutritiva a unui aliment depinde atat de numarul, proportia toxinelor pe care le contine cat si de prezenta altor substante coexistente in alimentul respectiv. Intre nevoile organismului de nutrienti si cantitatea de substante nutritive adusa de alimentatie trebuie sa existe un echilibru. Cheltuiala energetica umana si valoarea energetica a alimentelor se masoara si se exprima in kcal.In sistemul international unitatea de masura pentru energie este Jul iar in nutritie se foloseste KJ. Caloria/kilocaloria este unitatea de masura pentru cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1C temperatura unui litru de apa,de la 15C la 16C la o presiune atmosferica normala. Kilojoulul este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe distanta de 1 m cu o forta de 1 Newton. Newton-ul este forta imprimata unei mase de 1 kg catre o acceleratie de 1 m/s. Factorii de conversie kcal KJ sunt : - 1 kcal=4,18 KJ - 1 KJ=0,24 kcal Substantele nutritive calorigene sunt : - lipide 9,3 kcal/g

- glucide 4,1 kcal/g - proteine 4,1 kcal/g - alcool 7,1 kcal/g Coeficientul calorigen se apreciaza diferit : -glucide : glucoza- 3,75 kcal/g, fructoza 3,76 kcal, amidon 4,15 kcal/g, -glucide din carne si lapte 3,9 kcal/g -glucide din cereale si legume 4,2 kcal/g -glucide din fructe 4 kcal/g 2.Cheltuielile de energie ale organismului Metabolismul defineste in sens larg toate schimbarile chimice si energetice care au loc in organismele vii in timpul vietii. El se constituie din 2 laturi anatomice : - catabolismul este caracterizat prin procesele de degradare a unor constituenti stucturali sau a unor compusi intermediari cu eliberare consecutiva de energie - anabolismul este procesul de sinteza a unor constituenti structurali sau de rezerva cu consum de energie Toate activitatile celulare necesita energie care este eliberata de diversele reactii ce se desfasoara permanent in celula vie. Necesarul energetic al unui individ se stabileste prin insumarea principalelor cheltuieli de energie : 1.Metabolismul bazal 2.Cheltuielile energetice pentru travaliul muscular(activitatea fizica) 3.Cheltuiala energetica necesara digestiei si metabolizarii alimentelor 4.Termoreglare 1.Metabolismul bazal/Cheltuiala minima de energie reprezinta energia necesara mentinerii functiilor vitale ale organismului a caror intensitatevariaza in functie de varsta, sex, masa corporala, temperatura mediului ambiant, dezvoltarea musculara, activitatea glandelor endocrine. Masurarea metabolismului bazal se face prin punerea organismului in stare de repaus fizic total cel putin 12 ore dupa mancare,iar relaxarea musculara de 30-60 minute in conditii favorabile de microclimat. Pentru asigurarea metabolismul bazal la un adult este suficient 1 kcal pentru fiecare kg de greutate corporala pe ora. M.B. = 24 * numarul kilogramelor 2. Cheltuielile energetice pentru travaliul muscular(activitatea fizica) este cea mai mare cheltuiala de energie,reprezinta aproximativ 30% din totalul cheltuielilor energetice si poate varia de la 1,5 la 85 kcal pe kg corp/ora. Indiferent de natura activitatii (fizice sau intelectuale) acesta determina o crestere a cheltuielilor energetice proportionala cu marimea efectului depus, ritmului de munca, raportul intre activitate si pauza, durata contractiei musculare s.a. Intensitatea efortului fizic este determinata de numarul gramelor de muschi intrate in activitate si mai ales de frecventa cu care se succed contractiile musculare. Deoarece activitatea musculara este insotita de miscare aproape 75% din energia cheltuita suplimentar este folosita pentru deplasarea corpului si miscarea membrelor, deci metabolismul energetic in timpul efortului fizic creste proportional cu greutatea corpului.

3.Cheltuiala energetica necesara digestiei si metabolizarii alimentelor Prin ingerarea de alimente se cheltuie energie denumita activitatea dinamica specifica alimentelor. Aceasta se refera la energia necesara digestiei,absortiei si metabolizarii principiilor

nutritive.Cheltuiala respectiva are loc aproximativ dupa 30 de minute de la ingestia de alimente, atinge valoare maxima la 2-3 ore dupa si se mentine 10-12 ore. Actiunea dinamica specifica pentru glucide si lipide reprezinta aproximativ 5% din metabolismul bazal iar pentru proteine de 20-30%. Daca digestia de alimente este urmata de efort fizic efectul se dubleaza. Consumul energetic este mai mare daca o anumita cantitate de alimente este ingerata la 3 mese in loc de una. 4.Termoreglarea/Mentinerea temperaturii Temperatura constanta este o conditie necesara pentru stabilirea reactiilor biologice ale organismului in diverse imprejurari.Mentinerea constanta a temperaturii corpului necesita un consum energetic suplimentar variabil in functie de clima, sezon, mod de viata, capacitate de reactie a organismului. In mod obisnuit mentinerea constanta a temperaturii corpului se face cu o cheltuiala energetica de cca 150 kcal in 24 ore.In conditii de frig sau de caldura excesiva pierderile energetice sunt mari. Echilibrul dintre caldura produsa si cea pierduta este reglat de sistemul nervos central. In repaus si la temperatura de confort schimbarile sunt minime si mecanismele termoreglarii sunt putin solicitate. Unele stari patologice, cronice exercita influente importante asupra metabolismului bazal. Ex Hipertiroidia intensifica M.B. Hipotiroidia diminueaza M.B. 3.Estimarea nevoilor energetice Nevoile de energie ale organismul se pot stabili prin insumarea principalelor cheltuieli energetice.Consumul energetic al unui om sanatos in stare de odihna (M.B.) se poate calcula considerand ca pt 1 kg corp necesarul de energie este de 1 kcal/h. Necesarul caloric zilnic se poate calcula pe baza formulei : N.C.Z.femei = 655+9,5*g+1,8* h+4,7*v N.C.Z.barnati = 660+13,7*g+5*h+6,8*v g-greutate h-inaltime v-varsta N.C.Z. este modificat in functie de starile patologice astfel: - pentru boala usoara N.C.Z.+10% - pentru boala moderata N.C.Z.+25% - pentru boala grava N.C.Z. +50% Consumul de calorii =(8,7*g+829)* F.A.I. F.A.I. =factor activ individual =1,4 pentru persoanele care stau pe scaun =1,7 pentru persoanele care au o profesie in picioare =2 pentru persoanele care practica o munca grea Consumul energetic zilnic va fii de cca: - 2000 kcal pe zi pentru persoanele sedentare, - 2500-3000 kcal /zi la persoanele active - 3500 kcal / zi la persoanele care au o activitate ce presupue munca fizica intense

4.Aportul energetic prin alimente

Majoritatea alimentelor cu exceptia zaharului si a grasimilor au in compozitia lor mai multe trofine. Pentru alimentele care contin un singur principiu nutritiv valoarea energetica se cunoaste cu exactita. La alimentele care contin mai multe principii nutritive calculul se face astfel :se inmulteste masa produsului cu fiecare procent din trofinele pe care le contine alimentele si cu numarul de kilocalorii puse in libertate de alimentul respectiv. Ex : calculul valorii energetice a unui aliment cu masa de 50 g care are in continut 13% proteine, 12% lipide, 1% glucide. 50*13%*4,1 kcal = 26,65 50*12%*9,3 kcal = 55,8 50*1%*4,1 kcal = 2,05 Valoare energetica totala 84,5 kcal Calulul valorii energetice a unui pachet de cipsuri care contin 49,3g glucide, 37,6g lipide, 5,6g proteine. 49,3*4,1=202,13 37,6*9,3 =349,68 5,6*4,1 =22,96 Valoare energetica totala - 574,77 kcal Greutatea ideala Indicele de masa corporala I.M.C. = G/h2 Ex : I.M.C. = 51 / 1.612 = 19,69 La barbati trebuie sa fie < 25 La femei trebuie sa fie < 24 I.M.C. cuprins intre : 25 30 persoana supraponderala 30 40 obezitate >40 obezitate morbida I). Greutatea ideala =h(cm) 100 5 =161 - 100 -5=56 IIa).Greutatea ideala barbati = (h(cm)-100)- (h-150)/4 = (178-100) (178-150)/4 = 78 (28/4) =78-4 = 74 IIb).Greutatea ideala femei = (h(cm)-100)- (h-150)/2= (161-100) (161-150)/2 = 61 5.5= 55,5 III)Greutatea ideala= 50 + 0,75*(h 150) + (v 20) / 4 = 50 +0,75*(161 150) + (22-20)/4 = 50+8,25 + 0,5 = 58,75 kg Pentru copii si adolescenti greutatea ideala se stabileste astfel : Greutatea ideala = 9 + 2*v Dezechilibre nutritionale 1.Denutritia 2.Hipernutritia 1Denutritia este rezultatul unui dezechilibru intre aportul si cheltuielile calorice si proteice ajungandu-se la un deficit ponderal mai mare de 15% fata de greutatea ideala. Frecventa pe glob a denutritiei este neuniforma.In tarile slab dezvoltate economic denutritia reprezinta cauza principala de deces. In tarile dezvolatate este intalnita mai ales la populatia defavorizata, saraci,alcoolici, vastnici si bolnavi cronici. In functie de mecanismul patogenic denutritia se grupeaza in : - primara

- secundara Denutritia primara apare prin diminuarea aportului alimentar din cauza lipsei alimentelor. Denutritia primara presupune diminuarea aportului de energie poate avea drept cauze : - indisponibilitatea hranei - refuzul de a manca Denutritia secundara poate avea ca si cauze de aparitie : - afectiuni in urma carora bolnavul isi restrange alimentatia - incapacitatea temporara sau definitiva de utilizare a diverselor principii alimentare - pierderea substantei organice pe diverse cai Consecintele denutritiei sunt complexe si grave ducand la modificari fizio-patologice care pot afecta organele si tesuturile. In principal se produce pierderea in greutate. Bilantul energetic negativ face ca organismul sa utilizeze rezultatul energetice din tesutul adipos apoi din constituenti structurali, in special musculari si hepatici conducand la pierderea de proteine, apa si potasiu intracelular. Consecintele biologice ale denutritiei sunt : - afectarea metabolismului proteic - afectarea sistemului imunitar - afectarea secretiei hormonale ce determina tulburari de crestere dezvoltarii la copii - tulburari digestive - leziuni ale sistemului osos(osteoporoza) - scaderea tesiunii arteriale - tulburari psihice - diverse infectii (cum ar fi : tuberculoza pulmonara, infectiile urinale, infectii stafilococice) 2.Hipernutritia este consecinta fie a reduceri cheltuiele de energie a organismului fie consumul excesiv de alimente. Obezitatea reprezinta cresterea greutatii corporale pe seama tesutului adipos cu peste 20% fata de greutatea ideala.Excesul de greutate poate fi estimat prin calculul I.M.C. sau Greutatii Ideale. Obezitatea poate fi : - primara este cauzata de aportul excesiv de alimente - secundara este cauzata de o multitudine de afectiuni printre care : hipotiroidinism, hiperinsulinemia, diverse boli nervoase etc. Factorii de risc ai obezitatii sunt : - mancatul in exces - factor genetic - varsta si sexul - sedentarismul - alcolismul combinat cu alimente in exces - utilizarea anumitor medicamente Consecintele obezitatii sunt : - complicatii cardiovasculare(hipertensiune arteriala, boala coronariana, insuficienta cardiaca) - complicatii endocrine si metabolice(diabetul zaharat, hiperlipidemia) - complicatii digestive (dischinezii biliare) - complicatii psihice( anxietate,stari depresive, tulburari de comportament)