reaclii fald de modificirile din mediul extern gi cel '"- - liile sunt gi genereazd, individului.

Orice modificare soliciti adaptareaindividului gi, in acest inr'ui$'* '-e iii)u :r.e modificare, chiar spre binele individului, constituie un stres. Emotriile u c -i3Zi modificirile, le dimensioneazd., sus(in conduita de interpretare, ne ::::3 rilutlrir gi reac(ie. Dar individul nu func[ioneazl doar reactiv, ci provoaci rmirrli. '-.ri. Inten[ionalitateagi reactivitateasunt conduite exprimate Ei suslinute !r lr-. ir. Emotiile motiveazi, susfin conduita umani. ;;*---:ie emotii apar la copil prin receptareaemotiilor mamei, a celor cu care flul)-lL. -,teazd 9i prin receptia echilibrului fiziologic intern. La inceputul vielii, ,iffilnr -.rse percepe pe sine ca fiind o entitate, separat de mamI. Stdrile mamei iwmr-.:: in ecou ca st[ri proprii. Pe mlsurd ce cre$te,in locul acesteicomuniuni i[0 lllr::-t se insta]eazI atagamentulfatd de mama, care, fiind o,,legiturl" ,-ei ffilulilulLf gi nu confluenti intr-un tot, presupunecomunicare. Calitateacomuniclrii '[r]filll]Ar:..lr]nea mama's:a coloraturd emolionaltr li functionali a atagamentului cu da rumilnuul* - gradul de securitatece il asigurdcopilului. Sensibilitateagi stabilitatea rjilntal5 a mamei sunt dimensiunile reclamate de dezvoltarea unui ata$ament ,Ll(hfiirilil qffiirilllti i .a copil. Cdnd insl mama provoacl continuu capacitatea de adaptare a rf - :a fiind mai pufin stabill in comportament, aceastl situalie va duce la i-:: unor trdsituri nedorite, maladaptative, la copil (Perry, Pollard, Blakely, : r lant e ,1 9 9 5 ).

ntroducere definitii 9i
-:t studiatede etnologi, etologi, antropologi,psihologi, psihiarri, -.rsofi. Emoliile gi-aucipitat, in urma cercetirilor neurofiziologice gi .::. loculcentral teoriileprivind dezvoltarea func(ionarea in individului. inteligenla, pierdetot mai mult teren in atenlia :'---logiei europene, contemporani, r5 rLneurofiziologilor odatl cu dezvtrluirea influenlelor ,*- : ale emotionalit5trii asupradezvolt[rii gi a eficienlei funcgionale, cosnitive. - ::lvire la structurile :, :-:?l al evaluirii coeficientului inteligentrI psihodiagnostic de in este r JL r : .-lareaglobalda funclionalititiiindividului,iar sclrile de evaluare a :A5tig[ teren in fala vechilor tesrede inteligentrd. Calitatea viegii .:i subiectiv, exprimAnd starea conforta individuluiin pieleasa, de

'eJBolsnlqorll 'Ecnualnd auBoJallotue o lcaJs uITuInN 'n?lP^ul ?ec !s ancsluu! rpoduroc:ropJouaeeJBuilIdxotSuarryBulcsataldruleseJScaNollodtllo' 'd nu soqilnru 1nsgrlS agcnq ssTE : Inlnlagns

ul $t"t".,"--:]1":TT.: ::::: lsece '.iqcsnru 'luf1c &uE rEflv u,-" ;t ald., .rede xr ,,@ atec ap e$eiul8 ag$orue ep J?op
lililuP

6p r"* "*arn og'ramilon i"iotluo" lqcsnru t1 grupdxa uud rnlsJsrr o n"qq*oc u11ce$uoc tale; 1n1afF u f cnBruo6rz

p ros!'"'aL' lsiaw1lilll: i:lT::13t:11H:::Tl us are @curs snd ta""ria a lnrnrd : roualu mlruslnclqro
il1:acurssuncng':ItunJsla'IelJncnqu^ereurrrdxaerdseq'"e$orusArumueo ilFPlncsnur-plc";"'*x.,.urlFunuso.pugta1.euun1a|ulgpso^Jaulnluelslsu! ,msJol .ApceJs prczl urertord lnun sluelsrxaguulJs (ro1$oue e)-pprntlncomau 'ocspuerg uus ulp f,al?llsra^lun EI rosa;ord^'uuroduouoc , ffi;;F;r; "oni, :(zoOt usuqg tn"a =rn"*gool gloura ap les un e1sapul3opc ts guerun ,lfuqsaun zr5erdxeEc areplsuot as ts aluldacceluns Inl apepl @J sI EI?sJa[m " n"t""i ap tso; IsIlIro *^ t" t*YLl"Xg"r$*u g*ioa-ao- epsmdsar u1s

ffi'

u! 'pulg ptn:o; 3c EIsJaAIun -'plupasuoc 116rl nruad arlseJrueur ep pour rS aunds1e'alowluo tl wo o7 9c ,t4loods la$nlonap mpord m 'ffntsluul a ersardxa a 1'rncodsrd t4 o-pugsqd'g no{oua alnpuoc ep ilitta*7 Gw selruqJ "y'gl'quo11n1o t*l1--tii:S laruuo{nloaet &rra "-* 'ritnat oaulilltgIrPrcnI 'p1ntPurnauad lnlqcedsar un q elolau ns eJBc Jolac qp4ds ul 'plcosoqtsd mfuds Im ap lep lueuoul eilJ o iepururogmu! o-puguuoJsuun'PllQlsllaqarduroc 5r n ".rni "f e utuad p rs ec 'rnlnlolntilec lnIoII .al4lpal o auesqo s ep else 'rntnuelcncsJd u4 'ausum rol$elar p plcos Flxttuoc u1 Inulo gzeauodcutgumc enu! Jl?cpilroc tS Eueum rffi rS gclqsd Barqlouep li"i.f"t ruamd 'Iztltpul gugietelul.'nskYt-gluauoduroc gug ap elED runs e1$oura erec u! 'uueulg'qs 'pFraiald) at#e.6ora pulg '(286I 'faq;c4;&; 1s cpauet pc aunds p.rszl aIoJeO ag$orne dolorqornau auauodruoc apuruu rqldu4 '(aqruolvue'ecrtolorzlS'suucopue)InFpl^pul ,qprclzrJu?qlll.nl3s13tgc'(rqnsuasearenne)errrlmtocesecordtgregclldtut 'eprfelar 'IBlcos Flpeul nc pugJpunrd 'llpuec nc e11urulceralut rGEuEr ersac\y' epdotug rnipe- nc algcuzuu$ q arreuaE uns [:*,.ilt*;';"1^ "p

es 15a$pEocanul ecsJ .it" mrd.re Is ?IBIcg1ue "to"-noes l3 pnpugt '!1|orue erdnss prguorlcutg 'nlqtussu? ecrqrsd ap lp ellcqlslp rs euszardluuoluns elg

;[rr
IWI rlFFll *ML

q unuriap 'drqt lselace 'ts erlo$uoc ffi;;-ir -:l:]Ll]:::^Tit::: :i*ilJ;A 1e '"gs{npce srpuudxeit-i1Ti.1*: larsece ( lLruc,, dDv"\r 6ft"x.unat pnllutmsar{^llc-1T:::":::^s-.::j{'l1Y: ad'1s pp.iJii."' tu"a rrrt "p ? alsa nfueua a5aqfotge 9c n4uadppuotJoure 1a$uuuoJul pz.nntro '3.ilpgoc aJBc
alafueu'o;rad erdsap ecuo. .6uatgaul ap In$elcgaot lvcep'arrpr-uEoc fura tuu etmds eu .alqqsuorloura ap pluatcgao3' **r*r 'Hi1pra ardsaplpur .wzosredu ?lqA ap Elpoelqo e{s$rs ap ?Iuuespugqt 'rrpcatqoaenp^a g aluod a1guel u1'tn1w ar1u1 morloure FIrItlsIs purgord tcap pugcllftu1 IS 'elslslcos u115
aNv!{n ilUY.rIOAZAC VIoO'IOHISd
06I

rc

SISTEMUL EMOTIONAL $I ATA$AMENTUL

19I

til

n
*
!D

il

ru
fl
6

n n
$ ihr Rtlr

Gru f,r
j rrur
, _ . . , , qttll

*,dllxru

lull5r 3!lr ryl mdlllllotrrr' @illumnl .m

&l uffimml dhumqi
Mffili,

rdllMll LffiL 0h' @r m

tE lNi ,i.

=:rotriilepot fi conceputeca evoluandintre doi poli: la un caplt emotiile ug-r,,,e, la celllalt emotii pozitive. in vreme ce rolul celor negativeestede a individul pentru a schirhba,a se proteja, cele pozitive suntprotectoare, lflluilrq,rza bunlstareap;ihic5 a individului, mobilizdndu-i capacitilile creatoare.in iutr1m"c ,{urui-acesta,se consider[ cf, darul cel mai important pe care i-l poate face o emotie pozitivtr de fundal al copilului ei estebucuria de a trdi. Aceasttr rmprm; protective,securizant5, sustineo conduit1empatic[ fattr .ste permanent $i 116p :'::' Ltttu din jur. fiziologic 9i subiectiv,de tr[ire. lroliile au un dublu aspect: neurobiologic, tonul tr[irii unui eveniment.Tonul trdirii este determinatde reprezinti lirmrr:flr formate in ,urH:f'tente neuronaleinterne (ceeace s-a invdtat, tiparele neuronale il anterioare in contextulteoriei ata$amentului, reprezinttr ; i,ig-l unorexperienle de modeluluiinternaliut defunclionarea lumii - MIF) gi evenimentele ;Iifllr!:rrul in (externsauintern, care stimuleaztr prezentreceptorii)Si oameniidin jur nurru: se transmitintre creiere,ceilaltrireprezinti un suport emolional). 'rrum,,:;rile .lemul nervos funclioneazf, integrat in fiecare moment, in fiecare trtrire a ! sf,nltoase fieclrei ale o $i r,jului.Echilibrul lui necesitii dezvoltare funclionare rmu' sistemulcortexului frontal are rol major in 0r1i- structuri neuronale.Aga cum abstracui de abstracti,cortexul, in general,esteresponsabil cunoagterea l@ic-:.a de trunchiuluicerebralesteresponsabil lr,-;ctia complexaa limbajului, sistemul de starea excitare,de atentie,in timp presiunea sangvintr, bitiilor inimii, rulp.,i:ea ale afectivtr9i celelalteaspecte reglarea ;-{..mullimbic rispundede ataEament, " ,mrrr::tror Vigilante, 1995). (Perry,Pollard, Blakety,Baker, :;otia este,chiar gi din punctulde vedereal manifestjlrii,influentatilcultural. rrtt;3sur5 ce un copil creste,el invafd c[ un anumit lucru este considerat,o 61i[!;sii'in cultura ctrreiaii apartine.Acelagi lucru poate si nu fie considerat intr-o 9i lrm1flnu'-r alt[ culturd. Pltrcerea bucuria copiilor de a mergela McDonald's Mog Crdciuneste,de i :riite rrm,,un doar in culturile careau acestlanl de magazine. prilej de spaimi gi abia confruntareacu flryL3.pentru copii, la inceput, un pozitive ale celor din jur, mai alesale mamei, care participl la venirea murr:rle va *ilrn1ur*ui,crea o liniStire fi o starede interesgi bucurie la copil. l:pilul va invdla, prin educaliain familie Ei in societate,str-$icontroleze a sarcintr varstelor este,de altfel, ceamai important?l gi expresiile. Aceasta mnn,n:Je emo[iilor: exprimarea 5i Culturava aveaun cuvint de spusin producerea rmnru' (de externi generatoriai unor emofii inntrscute cxemplu: plecereacare l1ilt6;1 de senzatia dulce)vor fi asociaticu stimuli specificculturali (ciocolata). rir,ui,,:,i:!!e jltuunEe de interioartr tristelc va fi asociatl cu stimuli culnrrali: a citi un roman, a ,ltre: .rn film cu final trist etc.

. &ndlhue,

umumn
u, Tllmr E llmNrul]i, u@ulllllmu

{l6i?) a puteu ela.rrS(gardrns .arrncnq.sarelur) alulzod allgfoua : psdueJaJlp ;doprqornau lzsq o pugm ,pforua ap uroEeluclJsru Enopelec aqfuoc 4sr1 'lSnsug eursap $E aplunso.ZI : eF[pFrrp .il : euISru.0I I etutnqedpc .6 :?clg .g : lardslp .1, : Nn3zep .9 : aFrgtu .S : alerFr .? i gzudrns .g i armcnq 'g ! saralm .1

:l4prl ZI qp nru?cp .Vnqep glorua .upeoJ$ qutunlepug o srJcsap (It6I) pruzl eJoJ?J B EBos ,orm u,u* u1
W mun p ElInzaJ ec eerpde ro,r rnppdoc B arqlo zep ep apfrnqlql 63Js seralo^zap q $usquuelep IJotcBJ pulg .u.rtenula1r$prpau n"'rnppdoc ErrBrl ep aFreuat ltms rede arec e11$orug.lnl BeJe1lolzepgzealrlcrrad golcuJ luns mpgdoc Barqe4 uI fnursr-r4c eeplryNo umc eSB.rnlnlidoc $ u IIrylIo zap p rocperd unq un eNa guel?Iu R4"rllqlsuas :oFlcezus4 IS elueuguued eynpugu.nuraleprS ele eDu! aunnmrtroc o pugrnEgse par q guuosrad q ep co.D'.eJareJcagu! ilms. .csesprgdr4 o r"g, fr.6u; grnErse er?c lad no arrlceuoc urmqprnEl* ,.rglr"ffi ", "prio-" I! eNIJV .s!,Jeru 'er-ugrrr 'pcgg .aramp .aracpld : ploua e\eryc aratssu BI ep AseJrrrgrtr 'acqtsd eilauodrnoo lnop sfplatlc ep apredas .iioOZ U rod nu 'uoslrsJ'puelaEg'agnon5)plcos tuaur*uodruoc agptoc' :rrlo* "iffifi gs Ialul ap pemtpe 15parelal a$e mpprlrpur "oqp FJAI9 zep zal#ruutrg aelgrrul rlsard:ra15pprqpc Aluauodruoc ptrel o ne atopuncas a111[owg

auelqordpzearmeEerecri"tr;T.ff""";H;3,;3ffi?t"il,",'*:f *

'Barrr'oJ sro^eu 'ra' ep :ereu'd "n";::0"!r::l?'::#;X;trffitr 'lnFpl^lpq eersuoucuru puorlenlloru q 1orun pugqfep
afeseur qlep - .qe ansorug,urdsns,sgJ .lgdll _ purrrAxees irec urrO EloouloJ 'tnlruusrueEro uqllFlce ep ersls o I3 e uluad elesJnsaJ ilrqelseJ Fuazl[qour a1apc n4ued 'gtAdupu lor ne afdoug .lxeluoo rS mpprnlpur eJlu! arulcepe ap mpperE B plqueurs|rodruoc areurudxe o pug -.i"r"o, no pugr ptmrd uI .Flpeur nc mppr^rpur eaunrlcuralurug rudu'lgrJourg

grntEo ner$4ncspur4 aopol0r.zg eusrr?3aru undnsard algfoua.urrir.i,

llloruoop undll .Z.g

IINVI1TO nrYl.ro^zilq u9o,roHrsd
751

SISTEMUL EMOTIONAL $I ATASAMENTUL

Ig3

i": seexprimi facial (mimicd)gi corporal(pantomimic5). Reacgiile fiziologice :::r:spunztrtoare marilor emotii, pozitive gi negative,sunt, in mare m6surx. ..irenetoare:

rulr
rfli il,

ru
ftu

inima bate mai repede; senzalieIa stomac. E'enimentelenepl5cuteproduc, a$a cum a aretat canadianulHans Selye, m,{:lficeri organiceimportante, cunoscute sub numelede stres.stresul are o :: ::aruri emolionaltr negativ[, declangand starede dezorganizare, gi o o dar pozitivi, obligdnd la o reorganizare vedereadeprEirii evenimentului in 'r-:,re ilir:siv.Hipotalamusulreaclioneazr situatrii la alarmante, declangdnd producerea rr"::onilor carevor mobiliza rezen'eleenergetice (glucoza)pentrumugchigi vor circulafia sangvini, mobilizandorganismulpentru a face fali situaliei. ]u1*:.3ra leoria lui Selyeconfirmdobservalia empiricdconformcdreiao marenefericire ',r,i:: si te imbolniveasc5(sunt aEa-numitele psihosomatice) si provoace boli ori fl:J moartea.Este vorba desprereaclii in cascadi declangate evenimentla de n ':.-rlsistemuluinervosautonom(simpatic)gi al glandelorcorticosuprarenale, hormoniicorticotropi. ;ur:secretd iristd diferite sciri de evaluarea stresului.Acesteainventariazldiferitrii ::r din mr" stresori viala individului. ,:. continuare,prezentrm itemii unei astfel de scdri (c/. stroufe, Egeland, '-: i-ln,Collins,2005) : i:majul mamei,al tatilui (concubinului de cdt timp ?) ; , :ioblemelegatede condigiile trai ; de :,:obleme superiorii,la locul de munc[; cu ., locului de munci, in acelagi depanamenr; -himbarea ;rimbarea locului de munc6intr-un departament nou; ;rimbarea oraruluisaua unor condilii la locul de munctr; ' :f f,movarea schimbarea sau responsabilittrlilor avutela locul de munctr: tc:rmbarea locuinlei (mutatul); :prumut pentru a cumptrra propria locuinli; ,ll r:ini noi: l. ::rruri cu vecinii; (25%) a venirurilor: ciderea substanlialtr ,,1,. unor datorii pesteputerilede platl ale persoanei i u.rmularea (familiei); (datoriisauscdderea masivl a cdgtigurilor); ', :r:blemefinanciare contravenfionale exemplu,in conducerea (de : :eCepse maSinii); t, r:trinta cu privare de libertate(inchisoare- cine din familie?) ; "' r:estec in btrt5i fizice (cine din familie ?) ; ;- membru familiei restrdnse al careincepesd bea; ; membru familiei restrAnse tentativlde suicid; al cu - rrrteaunui membrual familiei (in ce relalii egticu el/ea?):

p
il,

lr

ru
|:t il*

rut ru, n
tLr0Dl

drk ro,, ruf t m

dm0

Il 1p11ll6ryl r "rulltl]]l{ulllllr

s,8mmu, ttmue
@m'r

, rc
@mlllllnMl

ry fimwlr
d, rflullffi'
Iilm||0lll||m1

a xriiluuNl mril
FfiIililtflill

tu
ffi
@

Fodfr&l
ffiEn?,

"Lmf0lr flD$flqi, rul|Il@@)r il dim ugullrllqll l@llluFl D, f , m

uF Irmilut
[ilEa0llln mi nlll'Im

ntrmmHilru
t: $il0mll&ur $'ffmuallj l&nurrttlffi mf,ir hruuiltl

fuM
mflrl

it{

Frmm$ ;i||n[llml ru

IT S

'(0002 'JP.tl-z.uosprnuq 3l tr@\rlueur.uaAe ?eJeundxe Ednp'mlnlpotu olu rSrnFluaurrualaelrorlsrJaloeJec \wrndxe Inruaruotll Eugdep pleuosJed BI erJolsr: pnlJul csrJap rrJolcsc...rnlntu *@ursBeJsllo^zop ?uuruslapJoAEalsacB olEolnu '(aprnleu allsezep,ppurunJc , rnlcr^ 'lnpq el oJaundxa U JerunJ)crlErrrnuJllsod ap FrrroJpurs : serls eJaueE lm Jruaurua^eesuoJar[nursep .pc pzBaJlsuouap $Golorureplde aFpnls ep illEmsJilsd sa.Us FruoJpr[s 'ouEosJad elr-uml ,eJaue3 $puoc alseJv el lod .Fsuelulpurruds 'eJ?oJo'pfuqndau pcrldu[ lauuosJod ellaeer .Z .Flulrolac u rJo) oorzg eps I (ea ru1ued rrtgNu8alur !^llecgnnuas n?S EUA? pl IJglUruaUrB aJAAOS IIJnIU nC rJo ueu?oIII nc BoJsluruerrrB nes mr@]ulm Aun-guooes eJ?cu! ellE$ls o-JlurJd(lncen E ns)aceJlBu"osJad.I : nlrpuoc elalEolgrrrJn Rz?auoFueur I^lSq .pl^pul AI cpuumel fJaprsuoJ ag ps sarlsep Jolu$uulsap rruumd Iruuatuluae Bc rulued .sallsun .mlnpnrpur eferl EzeeJauaS .selslnou .prauaS @ r:lslrflqrlcrpeJd!s sal4rnuquor adruaJlu!eJecueJ u1 'Oa eluEf,s^.pfumcolEnouo .rJEcEdurI :aArlrzodelec rSrc .ps'ar1s aAUsBeu l[lum-laap elrrlryuoc Juopnu 'snsr?urap uJgcs lSepe^esurncEdnq tIIp 'pcunIIIap col rqrc es pzealecu! ederu! n?s nEs InualarJd Inlos.?, : pJunurap col pqe ps Rzraa:oJu! edecu!suelarJd erlos., rus nes : plu?Feur eJarlrcuoJaJ.Zt ,?pllJuru anJudes.L I mpldnc ?aJeceJsap : !o^lp.0t i ('4a punqrrl el asacord)apn-r arualqord'6g nc i derdordur-ualaud JolrJruJac nc lelueprcu BaJelSaJr.ge : epru ellg nc JolrJnlJeJ lelueprcuruaralSarc.4g i (lnuataFO plos nc rolrJnueolafuaprcur earalSorc.gg I (gsucu gceald)prudases oruc IarUurBJ rrqtuaruflp.Sg ap rB ! nldnc ap praualred nc (rrgcpdu4arTrrgrudes) gcrporrad orerudas.yg : euolPsPc. '.uo e'78 : rurcJes raunuaraprard.lg i plrropau ?unJ?s.0 :lnFznp nus ruepel B pJanes gcsruqBeJeJnqlru.6z rS : orlruruJ rnlncrpou uegedurp ap pugllseceu'pu8unlapug gpuorrado ed .alr1pups prucerdarfrpuoc.gg umili.fug ap :m'dsEI oJeuJelwur.rdluaurquJl undul aruc pngfca;Bnus pJe^asg:irzrJy]rzoq.LZ l(tuaueu.ted m@pe mun rasdrl Epuorred)Estcerdp|urpesero EJqJgfurl urp apeorrad.gT : alBrcos glarn ep e^rlecululllesrrguorfculsar.Eg I unSorp nes loocle ap a1e8al arualqord.yg : (elJoryspJ aralSuu nes urrd) rarpuegp rugtuaurnou rnun efrtede.gT :asrrg.qseJ relFurEJ luqwelll mun Bleoq.zz p 1pldordu ualaudmun eeuuoru.IZ
lrNwln IIUY.rIOAZACVrCO-IOHrSd

EMOTIONALSI ATASAMENTUL SISTEMUL

195

Bazafiziologicda emofiilor
prnct de vedere fiziologic, emoliile implictr sisrcmul nervos autotnm $i endocrin. vegetativtr Ssremulnervosautonomnu estecontrolat voluntar $i conduceviaSa a individului. Se compune, la rindul slu, din sistemul simpatic ,o$onali ic) 9i cel parasimpatic. ca mai acliorrcaztr degrabd un reglator.El esteactiv ln cirumstange Simpaticul : sinra$i de fig, violenttr, mAnie, teaml (stres).

energiei' func1iilorvegetative mobilizarea serveste Ssemul parasimpatic (vezica gastrointastinall, ritrrul eardiac 9icelordesvacuare $i secrefia n4ia, spintrrii9i elibereazlla prin hemul simpaticactioneazil nervii din mtrduva (rewotransmipOri) tipul adrenalinei de fu erminatiilorrnuonalecatcolamirr
mradrenalinei. Are rolul de a mobiliza rczgrveleenergeticeale ficatului, de riunul cardiac Aia dilata rasele de singe, pregltind, astfel, muEchiipentru in cazul emoliilor de mAnie, teaml sau pentru actul sexual. f;pmul corticotnop(horuronal,erdocrin) actiorpazl mai lent. Reactiilehormosnt mult mai lente comparativ cu cele nervoase,asiguratede transmiterea ui nervos. Hipotalarrusul elibereazl substanle care aclioneaztr asupra i, ce comandl producereahormonilor co*icouopi. Acegtia se varstr in gi declangeaztr activitatea glandelor suprarcnale,care vor elibera hormonii suprarenali, cale, la r|ndul lor, \7gr fabrica hormonii de stres (corticoii). Acegtiavor mobiliza errcrgiadin glucoztr, de la nivelul mu$chilor $i al (provocind osteoporoza) 9i din lesutul limfoid, permilind reactia de imunitarii. Acest mecanismeste riscant, ctrci hormonii corticotropi pot neuronii, afectird, printre dtele, memoria. A{rdar, sistemul neurofiziologic al stresului reprezinttr ultima rezervl de gi deci ultima ganstrgi, in timp, reprezinttr un efort ce deterioreazl

stimulilorcarelntrerup de trtri mi" fdtutpoate sttrridestresgenerate noutatea deja este condiliilor. Interesant fapnrlctrel manifesttr 9i rlspunsuri irriratea
Lrncalmare. Brazelton rclateazl un experiment fllcut cu o sonerie aflattr la ccnrimetri de burta mamei. Cind este declangattrsoneria, fi[6rl tresare

in dar Duptrcltevarepetilri,nu mai tresalttr, lsi ducedegehrl denoutate. de un pnrru selinigti. Dac[ seproiecteaztr fasciculinrcns lumintrpeburt[, a ca hce o migcare $i candar lntoarcecapul9i ar dori strse retragl mai la

@i aqacum am mai spus, in introducereala acestcapitOl' se considertrcil limbic estesediul emoliilor, abordlrile recenteinsistl asuprafaptului cl @l @mr!e nu se limiteazl la anumite circuite nervoasedin creier Si ctr ar trebui rnai upmrc degrabtrca p(rcese inrcgrative funcliondnd in tot creierul, ilr sistemul
ic avdnd 111161116m,-- un rol specialigt ,,r,'tl,x;-fersoantr. de a aprecia sensul gi valoarea stimulilor

'1002'CAg 'ount)U poottnlq) Eutpuolstapu7'1

'pluagtp 'glrap ngureel (prqerac Flnq1nq all$curg u1 gra,rrlce) guneds 8l ap gzerJ?^ec eJ?lrcxeap rJpls esJa^rpep els^rlcB luns TnJaloJc $.rpd ap elFeJIp'roualxaardsroualur urp rSsnsu; sof ap pugsartor4 'eclouerud1ulpnlperSp{ualr3rrrradrq m ernqlJluocrS Anecrpur^rS rrrsarEe'rtplladuroc lnlueurulrodurocpzeelntups ruoJelsolsal r$ gunuedopep Eac ad pcsearods ps lS (rolrrloure?alelnpotu o ;rpord orec) rararc ury furuoloJasap u$erluaJuocEp?csps arud ?urne{ 'areurlecolne lruueursuoduroc elqlzr^ euelqord ne 1lealerunu4 ep u! m \lpul 'puuou lec ?l lgcapalEurrsut alsaluzrlerr,mI Inldoc elgreq ep c?rprec rS mmry '(1967 'rftrad .aunrsuegedrq eryrecrqa 'uruos ('p aualqord'iuqndur :wmeuodruoc 'a{rzodsrpep elSnrqufqulnlcs 'oplelxue 'auolour alelllpcuredrq mazard EAle4l?urruD ppdoc 'drup ug 'pc rolpzuudrns else nu* 'JepaSV

m|lr

ml
flil

;nr

'eJBlncseAorprscruolendser ap$curg . r$ : |tlrrrllos . : gs?oAJeu Bal?lrcxa . : Eal8lerxu? . I rolalca;eeereltar . : Jolou pgeruqroduroc . : tS 'durp rSulacu 'pzerporu ug 'JorJalup Inlolldmqns rmElpJs rIIe urn3 3s? 'lncu salls 3l eilceor ug alecrldrurInlrueraJJeleuoz ',aun{cegz ep rSaruolpSocugug 'pgqgzmrdur 'glualorrr'FcIpBq g JBarunl e8ee4ulpcred 6gmq m 1lo^zap es seJlse1 sndnsmpydoc IruaraJJ 'sa.ussl BIlceaJ e el?JqeJaJ U ,mwteBro e erleruelap urlurd 'Eeac?ae 'BeJeJnp eauruog rS 'lnso?q .EaJEJlsnJJ lmrsisruaure'?cr4 luns luznuumeJlplldoc alSuounc erec ad alafuerradxg al gsul e1oaJe rnlruatalJsaJsllo^zap eleodnrgllonzapeF alecrlepuo ^prugap 'eFqrsJeAeJ .aprdur apeorJed roun InsJnc tfunlard nasuralxo InsaJlS ,tunn.;t uJ rep TseJlspceo,rord aJBsed acrSolorzrsoJnau al elrJpqunqcs 'frra4 acrug pdnq tmll|ff

Inlnltdoc eojBllo^zop !s

a^!le6oualllioruf '?'g

|I*ilr lffii
|}lpl$I

;n
P1n1

'gpuorfouraearusacord uud (eueosred reun p .lcelqo nss rnun1u'lllu$ls raunp) rnFsuasEaJBeJc rlurcosJolrJolJeJ rS mflE:a.\a earesacord o roep aredy '(1ppn1ecap ecqrsd JopJrEJlearalSeouncar muru iua8ranuoc tS m;,;3a1afu1 dn:8 un BI BaJellU 'lts[nleo earalSeouncar rrrsnlcur)pluroos ',rtr.l artlrrd nc taduuroJul Bet?seJoJd lu4rodufi alsa clqql ;ug Furelsrs
aNvwn mYI'IoAZa(I VI9O'IOHISd
!)6I

EMOTIONALATASAMENTUL SISTEMUL SI

197

'illl

Ia )oar cdnd individul esterelativ calm, e capabilsi foloseascd maximum de Cdndindividulestein stare alert5, pentrugdndirea abstract[. corticale ::lile -.la - -lr mai receptivla mesajenonverbale decAtIa cuvinte gi functrioneaz[ copilul traumatizat decdtla cel conceprual' ,,CAnd : tl afectiv,mai degrabtr 1, el la se 1 : :rtr-o starede alarm[ (deoarece gendeste traum[, de exemplu), este este mai anxios Si mai atent la factorii : _- :u{in capabil se se concentreze, facialtr'Aceste " - . erbali" cum ar fi: tonul vocii, postura corpului9i expresia copilul, invatrigi pentrua inlelege modulcum proceseazl importante , --1 SUrt " Baker, Vigilante,1995). Blakely, Pollard, intr-oanumitisitualie. (Perry, : Trir-rreaztr afectiv, interpersonal, este : ':erienta traumatice retrlitz la nivelcomportamental, prezentul gi ca .r - .::ziologic neuroendocrin. interpreteazl. Copiii traumatizali $i ,.,:-:: retr[i trecutul. Totugi, traumava aveaun efect diferit, in functie de care traumele copilului.De exemplu, n ,:::.rul in cares-aprodusgi de rezilienla pe termenlung mai importantasupra au n r-t,tJCla vdrstefragede un impact -::ldrii 9i identit[1ii sinedecdttraumesimilarece aparmai terziuin viall. de ,;,r, ,- riasrd vdrsttr(in primul an de via!d), amintirile sunt codificatela nivel la ::::notor(memoriaimpliciti), 9i nu verbal,decivor fi rezistente intervenliile L11r:: vindectrrii. in vederea lor ry:- aducerea in con$tiint[ aratl modificlri de creierului prin anatomiei , :::erdriefectuate, MRII, asupra (Nutt, Davidson, de in cazulsindromului stresposttraumatic nervoasd, 1t--r;:-r1 o Astfel, in cazulcopiilor abuzali(blieti), se remarctr sclderecu '';1ru l)00). cu s6ng, cu 5% a celui drept, concomitent o ltrrgire a ii,[ : :ipocampului sexual In in nrr- :imporalstdng o cregtere voluma amigdalei. cazulabuzului Si cu3%, comparativ c! diminuat 5%, celdrept sdngeste hipocampul : - :ete), se In vArstl $i educatie. abuzulsexual la creierului copii cu aceea$i I ils: :.tarea cu manifesstAng coreleaze severitatea volumuluihlpocampului r:,i.: ilrlr "i : e sctrderea se in ::sociative, general,,,copilultraumatizat.,. afl[ intr-o starede fricl tfr"flr: fie qr-:;!-::ri - rtrspunzAnd prin supraexcitalie, prin disociere..."(Perry, fie la r*,r Biakely, traumeisemanifesttr efectele Vigilante,1995)'ASadar, Baker, ;:: nervos. sistem urr-" iiructurii9i al funclion[riiintregului

sistemuluiemofional r$;5 Dezvoltarea

r. ,,Jll

la co pil
in se .-:r universale, manifestldevreme copillrie, in anumitesecvente degi nu intr-o cauzalitate qi au valoareadaptativldeterminantd, :irii :.- :m afirmain acest in c[ sens emotiilepozitive,sintetizate sentimentul gi mentalS. poartade intrarea copiluluiin umanitate normalitatea ::'r'in
Imaging. ?esonance

:::*

... l

..,Jil:ll

I
I

lr l !r

I F I

IF

tr
l!r

F
l#t lFt

.(6961 .fqnog) arufpluguud asurrdap Jola1ueruele BalnUrA ,eqto1o1q .1_npurfrrEug q gNaJru"tu rsp es rSlnpu-ufaord .rn1n11npe lulcppll nu p 'mppdoc prolnfe e r-u_errap BlacerS1gc .lqng6oc .pr"4, Blsu.uas B s ep fe 'InItdoJ ?uoJrro_cerrS(rcru .uaueog)sel|s ap ?sms EqueuqJoduroJ u rytV umryltrr r 'pdoc ap eldorde as B ep Natueuoduoc 6puslqo poru;i prrrprrr esuelcep q un rmoJ ep pdoc el gpsuelcapBrlc'eu 'Hueuo&o' eJsruo ep eNe (uruerunc; rniurp 'q?[ec nc (cru ppdoc .n4sou lnzec q) rqnpr,upur u paraeful ueruuorlcrmg 'epn' II aurc nrued puoforua fesau un e 'prrunuro' pgdfl'(uJrurt -nul) e,unc mprotnfe ea_raqlqourrd (earerlueJeJlp)rnjngdoc [E cpslsoetuoq il 'qryqce$qqser ruw{ e lnlEdlL 'suaul ppur.udxe'raruuog eznecmp rnppdoc " q*'rPdns e FlcaJv 'tde1dq armd e,r I nes erdet nc elcps elnpu a, eJuc ,srrurr d gzeoapqoruo Frgd1l j-(Edlt $ eserupt ecq .pqurgrlses ppdocy pco^ prcq Is : (du4l llnur |eurl?Jnp z erizdes rgc n"'e*"lot nlu.udxa etse lBrrrlgl? nr) "lsgecs mruocslp op 1$oue retm erserdxescnpord pncaldau e$ezues,luornau e1aarmre 'eru?ogeNe rr ll"Lsaw rylngdoc : llaJu Inun s eJ'tseJrusruap nldruaxa un 'anpedepe elesacordsuqq nlcflos ac eg$enl1snc alqunguoc $ ropgcear p lo{uoc ap ggtlce{?c EzBq pqg ;ppdoc csarc erec rnf urp.rolec

J@.

|}n

rd
q

.eaace .mpprlryur d Flnpl^lpq ? gncrss Elulzerdgr uarezruepiuoc ro1 aq ! raueuoduroc rS gqqpd eerano$curg gzrzal?at gzeaauetroita p FrOef iS ase rucnl uqrodun luto I? 'gapSuocle^m q IS ryc .uapsuorui 1"n* Feauoilcunc'pl4pur ruloadJollnurnl s pmsruro nep1sarrnrutoc "1 eNeruele r rup 'mynruq_w3ro eg3ololq ueqflro ne 1g a1g .aincpjAeu elncpld ug nus nr ecl.uouF^pd*crad arueurale pugulqu4.exeldruoc IrFs iuns elelceJv

x
;lltS
I

'gc1q1sd pfurr5gns ap ulutgrsq m1relualllzal3p rs runcerd'euml u! lnlnpr^'purp uoJuoc

nua rs t,qusc un erercer' 1or qtap rsautto,oa'.ff-l;l;a;fiffiu

T:,:ljtr:]=t

ql
!t[

I*tr!1 pdtltryg:T".""TcTrmuoc 'eryry_a pdocertqp eFuoit,oru" "pif"onJ 9r"s1p rs gr.rgcltm,uoc.refuuuozeJ

salrzrlBar qrd lgcap ppqgsod e5e nu rnplueuesqe samnliluls

u pruaunsgr 'tuedap ape4';peueuea - vop a- r "1nd rsacyqrsd eurrrs of

e

rry
t'

+
i6
@

d:

Frl 6p
rEllrno q pdd';d ffi 1lmll,fil n r 'lllll'41{lll

m pqg ?c cttu pgdoc preprsuoclronu rlufl .cgur pp.doc e1 e{1uEoc $ello zap mr {ntu 1ms elgfoura .repeSv .(pnUetau Auel nc sap reur) p Sucol 'elderp_leragsrrrre egsqurop B 1g1fcurg Frnues qns p.reoSqysap [doc glan agrrundacul.glorue ap targg tas un aru ppdoj.TuB 'mI sale{sue$I rS nmdspr ".I |nun qBJnp uud rSruncerd '[co^ Fuol '$qco nc eeJuxIJ.p[?lcq erserdxeurrd alunlset 'r-rcorr rnl_sed alrusuerl p[esa11'eonsurmrolnfenlrsmnc ur ilnoe ei ru*n.rprrnrr 'eonsurm roglfenlls Fzec ul rpn {npe ?I lusuruop aruduarrup r e gtduerpeJaJsrrue lNsmuop gfsaararoileuru rrugc E .crur rnlnlldoc ep .I?qJeluou pauregodruor lseJv e 1g Jquetuepoduoc uud .pugi in_rra ,- rfi 4lrEdrqes ,pcmntroc es .gzealncruel es aprloura pc FtdeJ p1"r" "1rrpn1g aNvwn In(Y.rIOAZ!Tq vl9o'IoHrsd

'pluuosradralur uI Is rcc 'rnppngpulep apuaru rolasacord eI ryls earB.rEelui tnle [u lpu uaru.rEelul alo gc urfuesqo .aggorue pugqursxgt.{tqpc nc anttaul ap .t $ o antuatartp epegcurgo ne aggoue ,!fpl!ec nc eeun1|cereiq i uI ' Fuorloure pluaruegodiuoc

SISTEMUL EMOTIONAL SI ATASAMENTUL

19

lulr lri;: '"i e s;,:::irur ::.4 rul mL--!:

E ;::l*ulllll

COpl---r rilr' al e:-:L--.umt olB:i 3;Iur i ;: : s l ' s n m

l/!u. ale
;-2

-4, -.i rffiii

ill

)Om-:r;trHL lnleg:i::.. ,r,

ca:q3E3a;,illllJ! t4it:e -c ul l@ de t;rt ii is ::Su lllj reF:::::-l
; -r -

rillull
--!irr

ii. ;*: :$c::*

EI-- i::: ri.l'r::*-*,

:r;;lllttttttl. elliulli
:-r$$lii

Dp{ r';:rfxillllUlt lii i|. . lur: e 3 ; ; 1:-:;:,

Allre . :r35&'lillll

de ;ls::::'::r'i :ste al{; :::iff0r'

l6f1'- 123::ii tr61

ul e :-:i:ic*xt; tblit:;:. :-lul

ll
{p

C-1":

-:llXilf

]tta'lavarstade4luni,ptinsulcopiluluipoatefi"citit''demamtr.Eastie de oboieall' ori dacl trebuie schimbat' i irrfl];ace este un plans de foame sau corect dac[ e vorba ',r3ce tipetul esteacum diferit' dup[ cum ea descifreazd .lu: joc' :3 ]urlr durere,foame,disconfortsau intt" creiere' Dacd intr-un grup de copii conta;;;;;;, l:rotiile sunt "'nt toti' CAndun copil rede' incep strridl mai sd rfinr:':e [ipe unul Oittt?"i, ""r tipa emotionale de a zdmbi. Exist[ o rezonante mu_ La zambet,reaclia celorlalti e ": cu copilul pe careil ingrijegte' adultului in ur: 3ce posibil[ sincronia interacliunea socialdcu ceilalli, funclionarea emotionallasigur[ li integrarea qL]:ai!6 rezonante Din primele luni de via$ deja' -::eauasocial[ inJiuiJufuila copilului)' ru: " ;u:li.llmicarea$teptitri$icomportamente.diferitefattrdedivergiimembriai cu interactiune el' *-tri, in func1ii de modul lor de :*azonantaemo$onallesteceeacenumimempatie,fiindconditianecesarea intre indivizi' ru":--nicdrii emolionale :llauman[r"pr""inte-un'"t"pto'complexalemotiilorperceputelaceidin interioarl' stareaemotionaltr Lu: in acelagitimp, reflectd' eiprim[ cu incepand al (sentimente), ':. :notiile sedezvolttrinstructuriafectiv-cognitive ii place 5i ce nu' s[-gi cunoascf, i*"pe s[ gtie cJ ,* ,.r an de via1f,'dii;i *.t'l,i,)"'i;o1ie, (durere, exprimatrla nagtereprin tiptrt, arar[ disconforrur trlit de copil ln momentul in tot corput) rr::i.eali,fricl in fup noutatii, resimtit[ prin iipet, el cereijutor (esteo forml adaptativf, mediu ;;;i;tt :_r::rii in noul - -iai, schimblce se intimPll!")' (imediat expresiea unei emotii pozitive' aparedevreme -:reresulcopilului, :u:inagtere)inleglturf,^cuaten[iapentrufiinteleumanedinjur'Copiluleste adultului',Je ,u--'-. fata, vocea,miScarea bucuria de a fi cu adultul aparela 4-6 sdpttrmani limbetul ,o"ia un "*fiirrrand controlat copil. zambetuleste comportament de pe w: --:^rrolat. la 34 tu'ni" roat, confort' De la nagtere' copilul stareade n::scut, necontrolat, care exprim[ :u'beSteinsomnatuncicindestes[tulgisesimtebine.Popular,sespunedespre .irugs:primzAmbetceteesteadresatingerilor.Darmareleconfortpecarei-loferd functionalitateazimbenrlui' dindu-i o l:,---ului prezentauO"futui transformd tdate cu ivirea celor mai apropiati apf,rea r;:id puternic social[' Zdmbenrlva puteri foarte mare de mobilizare asupralor' ;e:.bri ai familiei silu unt" o :,r.:useks(|g||)credecdadultriiSuntprogramatigenetics[rlspundtrlazdmbetul t de " jt"jrur*, comunicdprintr-o grimasxsenzalia gust nepl[cut in gur[ 9i are " -. ,ie a chemaadultul sd schimbeceva' : expresiilorunor emolii fundamentale le aparitriei -,d, in continu*", lir"rr.r*t (fa1a' vocea' referi la adult este prezent deja de la na$tere9i se - :-teresul etc.) :-.igcarea ; Qi anqle la na$tere dezgustul la (rdspuns durere), tristelea , :jmbetulneonatal, ai surprizeigi ai supdrlrii care apar mai social, )rnr precursoriai zamberului .:rziu; . :imbetul socialaparela 4-6 slptimdni;

m@!:

m
[@ol[l[[llr u ''lllll!illll 1lllllll]]l]tllilr' [@iillllllllls, filnmlllil|l|illlru,

wmrffillilltu

ffmr
mf,ullilljlilr|I[r

mruillli'!,ill] 1illllr Lilrll, illilllllllrlLLriiliiutr I

:nJdi ,it ul

ffi

:ulllLLilllt

EIUIJdxots-u ut'rd dacul Is r,J azeloJluoc el Is ESPISAUI JBlunlo uI allllolue $1ulflt!iil"":: e[IlOUa 'runl s-t el ed 'Jslunlo^ IOJlUocllunu un 91Edc ;rslrrJn uud t|||llu(;: alsecg IS eJetpldau/elscpld :;tr,\e/eJaidorde ap eluaure'odruoc pzeeraua3 E'I eleol eJ Inudot 'Iu? Z ap g1SJ9A m li*;.-) eilJpls ad e$7l'jq'eldoura gulr?asu! aueun o[Ilotua elsol alseouns V 'FlualIJ solEuPsg e 'rarsardep aJBllo^zopEIIAa ep esnpal aueoJ esus eft-llnp? eul^ep alulJrd un E3c ;fdo, tp :ugJ EleJ atetr'\rsarEerS etetllFso FseJlulu rll'r,ffiq ' (OOOZ' JP-r4o7'uosPI^BO saJls ep InIUoJpuIs ls oIIBtunBJDSOd ,iltfl]r,,\ OlleloJoJo elsa elsaJdap OIJ?OJ ?lE3rptJ B'I 'lllellac ad ufalord -,qr'rim teldurgtug -s puvJ ':olsudap elsa IeJ ,rrrr11,,'"' pEeal es ela 'fJnsElu orBIrI ul 'lnlnlldoc ,-iln-: :r.l$lnpB BaIEIIIIqE;uodsarap rS ellnu Ec 'olElelxuE ep :?ur lS rnlntlnpe ecglceds luns tl 'llElelxue olp elslalxue o Euluualap ',uur,: ,m ls;:? 'rnEtsaq 'clJolsl-lElcos lusluow InlsaoB Eculceds 'lEJrulncolcos Inlxeluoc al$nllcv * -=,,tn ul aleotaurB lnl nE arEc alslJoral eu JEp'eAac Plu1ueule Ec'nEJ ec aldlrl9lul es BIBIABl PJaJeJ BlsEaJB 'r:!?ou uI 'nldruexa eo 'PlsJnunc 'ti.,* ,1r. ad e Ec lNustullues wwl lllwalxa| Vltr,ec * rSeerecpld'llJpllolzap Indup ul ur:-ir:loJ o 'elle?npaulJd 'AEdBcearacpldau 'tspnu 1n1n1do3InzEc uI 141aJep IlclJIp elsa 'eunlunuoc Iumu 'Elstcos pullJ lndacq ?l 'eJEc ad 'BoJclunuroc llll,tr-: o 'rFuollollle ^Isnlcxa eruclunurocu[ EJlu! ap_lpede ,rcep IrugcIJo 'lllsllec u! 15 *m;l:: urp Baropnlcxe ep tas ,m -:guo1ie1er ualnd 'unuloc leuolloua feqrqt un '1a; zluzaqapllowe ps .la nc sounpguoc Erntrsu eu ;d,up rselace u1 'ts 1lplac rulued i,it-::01n? puv^V ep" ecBJou '?oJvzllElcos'lllBIIaJ nc-eareuollelal EzEellUcEJ '.,se1alu1 ::;:.I?dsuBJl'; E PApcaJEeued 'E :;latrr B gzeq aP BeJeolnc alse aueun lllplleuosred 'lE^coPBePundsPrrS etelelul .e1rrg .co| .uo;uocstp .eureo; .eJa:np : elIJeJIpIJrucnI I i'lqlsuas BuEI^I 'EuIEal e1 'snds IElu luB wnc uSy 'eclunluooEsEeJ^ ',,r---.rot rod piuv1O rSlntgdll 'Fnl t 'tnlndec seJecJeolul BeJExtJ1-;aJap allcurg u1 pt.,$ 1Srfd'1 'lpurear; 'Itlt'ttJd'i,i aptlorua 'leraua8 u1 luns ctru tnlnltdoc ulrd :r::1JBE q J a A u o u ts c naierupdxa fu s a upzeal al duocrS etS a| osul ac.aJE JIunuIoc ' . I 'laqurgz s t,rS u tl l n llqto nc Inlczluo3'aueosred :r ;?rrrlJd 'gzeqep rolq* un EIEIAElol eugIuEJ greurrdxe ap E{IUOJO lol elsa u ;i:1 aJecrunruoc ep alEc o rs rep 'tnlnsalalut 'rn[utp rolac tupcsttu lod plseaczts ttqco nc lceluoc EaAB IIdoJ :;,laoE eJexg glse,tuuur as roptdm FSeJeluI i :lolno 'IIuI.,,nl 'rolai"atqo ea'a'trd utrd " ap e Inlaqugz '?nulluo3 e n-rluad II3os Inlnlpaul trlosul rrqso nc InlcEluoc : lueplla e ..rrril'urp nrlriod sundsprun gllseceu:ep 'ctlaue8leurerSord Inlaqurgz 'rup 'rolEzPA ep 1nlequlgz pugzp^au , ,rgtloir"p ptdtcuu4 'sleJul u'r 'sundspr el Iqurgz e^ qJo ppdoc 'snds teru uru urnc eSy - ,:oc 1s iltgn tseaace "" 'alelptunf tS rue 7 e1 ellg'tout't 'earnunllmu ' lrunl 3-9 el auls op Inlueulluas 'zual 'eautSru ' itunl 1-E PI Elusal . irunl 7-g e1 eererpdns'uztrfuns 'etrn; '
IINVI^IN IruYI'IOAZAC VICO'IOHISd

lfP-r T: i;

lllLLL

uiuasqe rttt,.:'J:::".T.:,:rt,tii}il r :",roeJ' rotuuozal ullprzal ?l"jJf"",

- . liL

F: " : 1l1l " titiltt' JFI-- :r ".1li

r*:1 -' ;lllllll

s I ',g

t ;5 - ::r ; . T : :'-; '1

.;-

ilIii

SISTEMUL EMOTIONAL SI ATASAMENTUL

2OI

tirziu, dar' trdirile. un control bun se achizitioneaza .: .:r.a[as[-gi recunoasce la il ::,L,rient, putemrecunoa5te 7 luni' copilului s-a petrecutintr-un La S ani, este desnrlde bun, dacddezvoltarea trdirile emotionaleau fost valorizate' ..,.," ,""urirant 5i in interacliuniin care

trrur
ri*
m!!lli

!L

i|il

Totceseinvappeplansocial,avindcascopintegrareacuceilaltri,inlumea Carlson'Collins'2005)' (Stroufe, Egeland' ,:.,11, insolitde controlemofional e sd-li exprime gi si-si controleze cdnd il -- :-mp,socielatea invali pe om cum 9i cd egtifurios; .:iije (nu rizi in biseric[I nu lovesti,ci spui cd nu-1iconvine' r: ":*. la teatru)'

uhttl iu@r

INfil a' al

cu 5 6. Emofiile9i persoanele handicap

mentall a individului 9i pentru emotiilor pentrus[ndtatea rii;,: importantra *i-.oscdfld lor alterarea in cazul afectdrii lui 1r-;;rarea la lumea sociali, vom recunoaste ca 9i in cazulunor disfunctiisociale' a i--:1iimentale individului, timp, fiind, in acelagi lnoriile suntun bun indicatoral dezvoltirii sdnitoase, intervenfiecu copilul sau adultul cu problemede . -.. ;lement de baz6in orice psihosocial. '- : secvenplestabilite in cursul dezvoltdrii -:, cazul in care emotiile nu apar in de psihopatologie' legate aspecte pot fi detectate L -:le, ,pir"" tulburlri ale dezvoltdrii copilului 9i in cazul in care emotiile se :-., nu dar pdrintrii rlspund mesajului n*: .,:st[ in acordcu stadiuldezvoltiiriiacestuia, lui existl 9i suntluatein '.:rotional,nuintrdinrezonan[dcuel(incomuniune),againcitslilincurajeze r] , .:rimareaemotiilorlui, aritAndu-iastfelcd emoliile
r l:i ierare.

@ur ftur

!l[l[m ml uml E; inir

f.llEllulllllllli,

nDul!]))mi,, c fiiti w uil m:[

@l ilgrffi, & iluilllll. lllfiil

:llllilliiiiltlllll

.lL. E

Jlll'Tffr ''n il1fi,

lf

lllL:lllli:llillllu;

lE'!;rf'll

.ll0

:r:
t :,,lll i:LLllll'

la emo[ia -_.:. bun exempluprivind nevoia rdspunsuluidin partea adultului a copilului' il oferi copilul nevlz[tor' gul."ntal dezvoltlrii sdnitoase l r: .iui, al de zdmbetul rdspuns "u el : :ttahaidicapului senzorial, nu poaterecepliona la primaluni de viati qi, in consecintf,' vdrsta in 1,,-., la zimbetuLlui careapare sociald, de interacliune, ]:u-: zimbetul devine un inrt**"nt de rela(ionare u- :etul copiluluinev[z5torinceteazi' exprimarea de gi - generai, cazulcopiilorcu handicap intdrziere dezvoltare, in 9i mai slrace' incurajarea antrenarea sunt rr ..r,.rte intarziati, iar expresiile importanteale unui programde reabilitarea acestor -:irii sunt componente r:. -UnbunexemplupoateficopilulcusindromDown'acdruiexprimare sau, datoritdochilor, va lr . i e intarziatn;i m;lr mai slabI. copilul va zimbi rar sau deloc' Cu un bun mult, dar va rdde foarte *, . =pr.riu ci zXmbeEte ,.-::.rrrlellt,elpoatedezvottains5zAmbetulqirdsulinrelaliacuceilalli' atat o slrdcie, cit 5i o intirziere a _, copiii cuietard mentalse manifestf, .-:lriiemotionale.Zdmbetulsocialapare,darmaislabSimaitirziu,casi

Ilfrlti4dHll

rom
m
mfi

o'il

ryG

tk
t*

frr

l-:ti pstSarlularuJaJlul gs yquducU sAnu oJ .oprozrqcs afurpuolnc rSlelortuoceu -ioc un ua^eJoA rnlnpdoc lnlueurelroduocpzpolrurrT aJJ llrurrp4 .n8eloc nu -: aruuorfulalop auolqord nc udoc ue^p JoA r^rznqe r4urrgd :psrg^ FwaJ? 1 rnpldoc r3 ru? s ap lalsJg^luntul ulap aluaprna Jo^ err^rrlodau rJ epluerud :rnpuos erelelFzau'pl"uuou e'nlro^zap umErse nu rs solgugs o JoA Ezeauorlceraur -: 'alr.'rl undrurnu ac '{ue81npur eard rac rs uc .Jnlrdoc rs csa[rr3u1 -: aruc 'rfeserelurzap "rgauguriu 'l"'decJs 'lrqnr else gc urnSrsu ap rolrrurrgd llrurrgd 1-u alsa 'r::adacud mppdoc Epseolpups ?erqloAzap rutuedElulcruc pNuupodu4eq o 'glell ugareuo{cunJep rJpJnqlnl Buruuelap rnlnpdocap rorr -;:dur1terrJHseJrusrrr pzearvceJ alec III'IJEd 'rnr slsrv^ op rac nJ ,flpilac nu nc -' earuuolluJar efuangur ac Bees BA 'gleJelrs mlnlldocn a efulpsuo3,8unJ ;;'- ral ed luns elelqFzal Jul 'el*Jnqlnl Jo .uaru110zrzap .ro1r"rln "ur, "p is u lruueur *r;oduroc lol 'atnllaltn es nu rSplsluad apndu4t "" arm{cerapl ap aleredrlpceq '71doc o1 :: ':euorlun oan eleodcnudrue BpJRJ .paulodunp,uo g FzueFrr[lsuJdns epundspr r: -,esalSasdaped aruc ,larcepuporu u! rnppdoc opunaspirgnu'"r"" ,luelr1flau 'errndruD rJ:':rftJ8ul erJOJSrar? 'gruouelu?BUn pSual areqrnuedacrrg O ap es a8unsas Ia 'nlFpe nc alrundcerelut lesuaduocara u! nu n:- rdol Flaqurgzpceg 'arernfardu4aJrJo aprcosaprnfcuratr4 u! nr1ued luzuodurr ;n;:,r,Ierrgurgrrs .1'1O4UOC purg .l'rcos eur^op .xaueJ erede aruc sJnlsqrrrgz * ::rraxa 'a1red eq eJ", eJuc pdruB q lode ISFplpul urp ad er8alur1-eep Ill*FpI^Ipu eIEalsluatrralasacord "'sec' .eluorlsgos er8alur? ap FIoJ rS_npururldepuJ nr': rol rudu rs pcrldurocas aprfoure'axaual 'rJpsaJru'rrrrol0urud ymq ad

qL

lffilli

mx; F

m it--dii;
qllm ffi Itr
nrrrllllffifll :lfilllflili

Jolrurgr[plucsnu 'mn;-ia1) omFunsolns ap rrJolssuaduocaluaueuoduror n110*"f ul ppdoc xin* repeurrJprn.'rls raun FzeJ uI Anrpn' rnrnuelsrsv ev^vr ruur EeJs'rJnr?{u mE--: 'tndacug E4e^c3p3 hu 'EporuoJ .rJnzscersecE ,gpEar 3r flep elsa Iuru pulg ul .prod:oc *q1i1q"" mr :3:ncar as argc BI .p^rlrpnuBeJBInrurlS ap mlnruelsrs rS e 'rrrrr ::E-llo'P^nBlsn8 'PJlzalsaurqc-Ulcuf plsuozues BoJsuaJlug FrsacaurSaralSeu e1 r,'rq:reurrgJ'seJeualsep'"ilaun1dnsuarelnunls,Jolpzp^au mppdoc lnzecu1 rm;r:zuoduroo luuuouIruBdpq ap sugdopu!rn a1"n"ap" ep rrp1n*rr'iou",;ir.r 1g m-::r gge os oJ?3u! eJ'lo,'zap ep rnFrp'ls rs decrpueq ai'rnlndn a'^repu ' ::jo^'aruJq ur 1nu1l'leupEar'eraSuue - alrotusuad1llo"-,rn1d q rrrln*n, o .. : \au aru lnpdoc .1?uuou Juuo{euro;ulFxnU adrua4ug 1"iro^r, ducrpueq 'm *: rfi)l lle rruporJoInzEJur rS uc tolgzp^eu elsa ", lnlrdoc ar", ug erlenlrsuI rruru:gresaceu lnrosqselseBenrnurls J'Q 'lrnufilsa r'.., nu ""llrtlt".fr: lnlrdoc Jsr .rqurgz mff-r\ nu erueur i quls 3o1erp ,1ndec lseJsurp ate4ar el as arr"ofq el lnpdoc iin*':'g:BJ : qBIslequ?z un-rluud apundspr srusrrr,qe1s rI elsaqurgz lnlrdocpug3 pl iriill:: rnlruuallIeuodtlJoc oJppJqeJ lcaJeun ea^g ? .!qru-Ez ap BAoc BOaJ u I :r r=u rcru 'glurcesuoc .nlzJvlmru elsaqruvz uI urnJ .JOIrr{Jo lnpdoc EaJrsnlpJls 'rr' r\rl,E upcsur ap lrrosq e nu Inlequrgz'gcs?eqrugz saJAJB nu Dupc Es
aNvhtn INYI-IOAZAC VI9O.IOHISd

ru urprerpq Flrrsuoc rsrrplacncuaunrfc;:5ffiil"jr",ijr#::l o ron -.1d r ;-"r 'alsrln?apluaurupodruos elrJHseJruBur sJelnuls.(.cta nc

-;ruad urpracarl'c epglnu{sns pspr?rer rnlnpdoc rpq rnf au nc

mffittnnr
n[Fmllnri

SISTEMUL EMOTIONAL $I ATASAMENTUL

2O3

iScdri actire ' :,*

'in r i n ici tr r: -

mentului la : ': 't slab : ca r:.): -:,r : mama nu .: :,irit lu t nec e sa ri:. - l: 1,
Aiurrr irrr Jur no--PLr-.: -

rna de ceilalti. Pdrinlii carenu vor lduda5i apreciacopilul vor aveaun copil cu de ffi.dinle izolare sociald,timid. copiilor. legatede calittrtilegi capacittrlile pldngerileptrrin1ilor Nu sunrindrepttr(ite (celor)careia (i-au)ingrijit. parentale celui ale , --oiiisuntoglindavie a abilittr1ilor JaakPanksepp(2001) susline ideea unei noi taxonomii ln psihopatologie, unor relalii intre sistemul Ea pe rurattr circuiteleemotionale. postuleazlexistentra majore. comune5i tulburdripsihiatrice emotionale rofilor debaz6,procesele emolional Sistem de baztr
(+ 3dutare Si -)

o r ic er u i a l :.: J pilul are n e \. : i n b ra1e ,r::: |'re se afle ;: : I de compor-::,: lecesareime:. ' g u st at ivdc-::: .
a2rc sc re,_ il

-rl rL -, -l *ur

Emoflile careapar

Tulburirile emotionale

Interesobsesiv/comPulsiv paranoida Schizofrenie Frustrare it5!i Personal dependente Dor Md n i e lritabilitate Recalcitrant Uri Anxietate lngrijorare Traum6psihice Doliude separare Supdrare Vinov6{ie/Rugine Timiditate Jend participare Bucurie, jucdugd Fericire erotice Sentimente Gelozie ingrijire Dragoste Atraclie Agresivitate psihopate Tendinte Tulburiride personalitate generale anxioase Tulburdri Fobii de Variante PTSD Atacuri panici de patologicd Suferinfd Depresie Agorafobie Fobiisociale Stdrimaniacale

+)

r inceput,cr:j ' :rLu, lmuleri iD?i;: .,;:, s t im uia re i ^ ;.:' - i, , n taleauti ste :.- : r barierd in : - :l
t :^x t lLd .: )r qPdi ^^^, : - nl.

'eami (-)

J e ale ind i r r,:- nert.. T.)e ar.---

:a n i c d(-)

:. 5r rd ma n e -' --r: 5 zA mb e tu .: l -,-:

imnrrrie . np,lencci r-. In,--

-c a c e(+ )
-ilii

ale CreI YY' )".," :

rtecere(+ Si -) 3 ri j e(+ )

Fetigism sexuale Dependen!6 Tulburdri dependen!5 de autisticd Desprindere de Tulbur6ri atagament multiple de Tulbu16ri personalitate

n'Lne. tot Cillll, --ir. atele sunt pe ::-Lrri:::

'e nt a re ll r i , - t--

:::: - . " ranif esti ri l e

ilrrlrri eqrc nr':-F -

pentrutoate Mecanism 3 nele(bazacon$tiinlei) triirile emolionale

lnLLLr

tzintefesa!i. - :::
nrr im n rrn I r

Copilulignorat (neglijat) sauabuzatprezintl riscul de aprezentatulbur[ri de

oltare. il].:'"

Rez ult a te l e .-- - - ir i ani ai co p i l - re dc r e l a l i ,-'-. ' : li vor avea -. re in relalie ! .

cu ,Jopiii care au perinti incapabilide a intra in rezonanld ei (de exemplu,in vor fi nefericili, iar mai tArziu, ca adulti, riscd str ,::-i unor mameschizofrcne) :.olte o boali mental[.