MOŞTENIREA FRAŢILOR CAPŞA

Venera DUMITRESCU-STAIA, Canada

Pe Calea Victoriei nr.36, vis-à-vis de Cercul Militar, colţ cu Str. Edgar Quinet, se află o veche clădire cu doua etaje , construită în anul 1852, care a aparţinut vornicului Slătineanu, în anul 1854 intrând în posesia celebrilor fraţi Grigore şi Constantin Capşa, foşti elevi ai binecunoscutului cofetar francez Belissaire Boissier, care a fondat la Paris în anul 1827 cofetăria denumită Maison Boissier pe Boulevard des Capucines. În Octombrie al acestui an 2007 s-au sărbătorit 180 ani de la existenţa primei cofetării renumite din Paris, Belissaire Boissier lansând renumitele cu glazură de ciocolată, castane glasate si alte dulciuri îmbietoare. Familia Capşa, de origine macedo-română, urmaşi ai cojocarului Dumitru Capşa, au sosit în Ţara Românească după dramaticele episoade ale istoriei aromâneşti din Balcani, când a fost distrus din temelii de catre artileria otomană oraşul Moscopole în anul 1788, minunata capitală a aromânilor. Supravieţuitorii acelui genocid s-au risipit în cele patru colţuri ale Europei, mulţi dintre ei venind în Ţările Române. La început, Dumitru Capşa, cojocar de meserie, sa refugiat în oraşul Braşov, unde s-a şi căsătorit, mai târziu mutându-se în Bucureşti, având moştenitori 4 băieţi, Constantin, mezinul familiei fiind singurul care a preluat meseria tatălui, devenind cojocar recunoscut pe "piaţa Bucurescilor". Constantin Capşa s-a căsătorit cu o tânară din Ploieşti, cu care a avut 12 copii, patru dintre ei, anume Vasile, Anton, Constantin şi Grigore, pe la mijlocul secolului XIX au înfiinţat Casa Capşa, cu un interior foarte elegant, scaune şi fotolii tapisate cu catifea roşie, măsuţe placate cu marmoră importată din Italia, oglinzi veneţiene, draperii din catifea etc., devenind astfel celebră în toată Europa, protipendada Bucureştiului si nu numai, reunindu-se acolo, pentru a discuta artă, politică, can-canurile timpului, etc. Această clădire, în timp a fost transformată de Grigore Capşa în hotel, restaurant, cafenea, (cafeneaua fiind singurul loc unde se putea fuma), care pe
1

precum ouăle de Paşti. în acelaşi timp completând modelul francez cu elemente din artă culinară românească. gazete care pentru a nu fi deteriorate. precum rahatul. (Foto 1872). "Cofetăria Riegler". În perioada anilor 1852 exista o concurenţă pe Calea Victoriei. cu ciocolata.Foto stânga: Grigore Capşa (centru) împreună cu 4 şefi de atelier francezi. astfel ca paginile să nu fie îndoite. fraţii Capşa înlocuind treptat dulciurile orientale. Fraţii Capşa călătorind mult peste hotare au adus alături de bomboanele fondante şi alte produse din ciocolată. aceştia fiind nevoiţi să-şi mute sediile. întrucât Cofetăria Capşa devenise cea mai celebră şi frecventată din Bucureşti. lumea însă descoperind Cofetăria Capsa. Foto dreapta Casa Capşa veche lângă bunătăţile ce erau servite. ambalaje 2 . bomboane fondante şi alte preparate cu bază din cremă de ciocolată şi glazurată. se puteau citi gazetele timpului. Grigore Capşa. bomboanele englezeşti. şcolit la Paris la Maison Boissier. pe lângă celelalte. baclavalele şi sarailiile. a fost cel care a impus standardele occidentale în privinţa calităţii. erau aşezate pe nişte suporturi din lemn de dimensiunile ziarului. bine îndulcite cu miere. care se zicea că "îngreunează trupul şi mintea". "Cofetăria Palatului". transformând bucătăria în artă. "Fialkowski". într-o societate care în acele timpuri era încă dominată de influenţele orientale.

. În anul 1920... panglici. la Bucureşti exista Fabrica de îngheţată "Frigul". a primit Brevetul de furnizor al Casei principelui Milan Obrenovici al Serbiei şi în 1908 pe cel al Principelui Ferdinand al Bulgariei. "coli de hârtie aurite şi argintate".. începând cu anul 1869. plata facându-se locco . precum peştele. cu picior. Grigore. iar în 1882 al Casei Regale. De asemenea. la "cârma" cofetariei se aflau Constantin şi Grigore Capşa. bezele etc. La înapoierea în ţară. la care s-a adăugat şi tortul cu cremă Joffre. Îmi permit să adaug la acest capitol. actorul Harry Baur şi nu în cele din urmă George Enescu. De-a lungul anilor. Componenţa era hotarâtă. în anul 1882. Pietro Mascagni. Viena. s-au gândit că în onoarea generalului să lanseze o nouă prajitură de ciocolată. care se servea la Capşa în cupe speciale din cristal. În 1869. Fraţii Capşa. în cinstea acestuia. staniol. printre alţi oaspeţi de vază din tara si strainatate. iar în 1918 ales membru al Academiei franceze. Josephine Baker. Enrico Carusso. la care. care se află pe Strada Lânăriei. au venit în România preşedintele Franţei Raymond Poincaré. bineînţeles. şcolit la Maison Boissier din Paris şi-a însuşit atât de bine arta cofetăriei. decorând pe Regele Ferdinand cu "Medalia militară franceză" şi "Crucea de Război" a oraşului Bucureşti. de asemenea "hârtia dantelată" . păsări vii. atractive şi îmbietoare la cumpărare. În perioada după primul razboi şi începutul celui de-al doilea război mondial. care se implantau în frişca proaspăt bătută. Generalul Joffre (foto). În perioada după primul Război Mondial. cu continut de 1. încât i s-a îngăduit să participe la Expoziţia din Paris. până la naţionalizarea din 1947 a marilor fabrici şi uzine. însă fraţii Capşa nu ştiau ce denumire nouă să-i dea.. dar în 1876 Constantin s-a retras din afacere. afacerea a continuat. în forma cilindrică de petit-four. că pe timpuri. ramânând singur Grigore. care era în cutii cerate. compozitor italian. îngheţată asortată sau nu (precum găsim astăzi în marketuri). Ideea le-a venit spontan. toate pentru decorare. a fost primit de Regele Ferdinand şi Regina Maria. cu imagini minunate pe capac. "Marea Medalie de aur" a "Expoziţiei Universale". crustaceele etc.2. unde se putea comanda şi pe cale telefonică cantitatea de îngheţată dorită. deci Joffre.. deasupra frişcă şi petit-four denumite. cu ocazia acestei vizite somptuoase. alimentele de bază pentru gospodărie. Tot fraţii Capşa au fost primii care au introdus fabricarea îngheţatei în România la Bucureşti. denumire purtată şi în zilele acestui secol.1931).din cutii de lemn şi metal produse la Karlsbad. mareşal al Franţei în 1916.. şi au lansat petit-four-ul purtând chiar numele generalului. În 1873. cornete.. întrucât celelalte aveau denumirea de palete. Sarah Bernard. exclusiv din cremă şi glazură de ciocolată. Casa Capşa devenise furnizorul Curţii princiare a României. but not least" vizita generalului Joseph Joffre (1852.3 kg. produse proaspete.am trăit epoca. care era adusă la domiciliu cu maşini frigorifice. i s-a acordat "Medalia de aur" cu ocazia Expoziţiei de la Viena şi 1881 a primit "Medalia de Aur" cu ocazia Expoziţiei de la Bucureşti. tenorul Josef Schmidt. pâinea 3 .. iar în 1889. "last.

chiar şi materialele din stofe şi mătăsuri. care costa 8 lei. adică nu orice muritor de rând avea acces.caldă. schimbând şi firma. proaspete şi calde. Îmi amintesc că Maria Tănase. iar preţurile nu mai sunt accesibile oricărui muritor de rând. dar "minunea" a durat pâna prin anii 1965. Exploatarea de restaurante şi hoteluri a preluat. produsele lactate. 4 . Dupa 1948. în "Restaurant şi Hotel Bucureşti". pe când era "Menu fix". în special pâinea în transport închis. devenind un restaurant cu "circuit închis". unde în exclusivitate cei cu "monedă forte" pot îndrăzni să se apropie. când s-a desfiinţat sistemul de servire. precum înainte de 1965. dupa 1990 s-a revenit la vechea denumire. celebra "instituţie a fratilor Capşa". restaurându-se şi localul. Nu era rău. au urmat marile transformări politice şi sociale. acum este un local de mare lux. zarzavaturile. a trecut cu toată zestrea materială în subordinea Societăţii Comerciale de Stat. dispărut odata cu epoca antebelică. nimeni însă nu a reusit până în prezent să-i redea acel "spirit al Capşei de odinioară". dupa abolirea Monarhiei. unde se servea şi Menu fix. care păstra pâinea şi alte produse din faină. Din fericire. avea o masă rezervată. Capşa a devenit restaurant absolut public. volens-nolens şi acest local cu veche şi frumoasă tradiţie românească. Îmi permit să adaug că după 1948. erau aduse de furnizori la domiciliu în mijloace de transport cu tracţiune animală.

O tempora. o mores! S-au schimbat şi firmele si negustorii. Venera DUMITRESCU-STAIA Canada Casa Capşa în 2006 Obs. mea : unele mici scapari trebuie iertate. 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful