IGIENA

IGIENA relatia dintre organism si mediul extern, se ocupa de sanatate, se ocupa si cu indicatorii de sanatate (morbiditate, mortalitate, natalitate). SANATATEA acea stare de bine fizic, psihic, mental si social. Sanatatea recunoaste o serie de factori care o determina sau o influenteaza: - Factorii ETIOLOGICI (cauzatori) ai sanatatii: Sonogeni favorizeaza starea de sanatate Patogeni determina imbolnavirea Interni tot ceea ce este in interiorul organismului Genetici pe care ii mostenim Favorizanti Externi exista in afara organismului si se mai numesc factori de mediu ei pot fi: Naturali apa, aer, sol Artificiali creati de om Social relatiile dintre oameni Fizici radioactivitate Chimici substante chimice Biologici germeni, bacterii, virusuri, paraziti, pulberi. Masuri de intarire a sanatatii: - Preventive se iau inainte de aparitia unei afectiuni (vaccinuri, controale periodice) - Corective dupa ce apare imbolnavire BOALA modificarea functiilor organismului in ceea ce priveste intensitatea, calitatea, succesiunea sau ritmul lor in urma actiunii asupra organismului a unui excitant neobisnuit din mediul de viata sau a unui excitant obisnuit in proportie neobisnuita. Aceasta modificare a functiilor din cursul bolii este nociva pentru organism, fiindca limiteaza capacitatea de adaptare a organismulu la mediu. Organismul bolnav cu functiile modifiate din cauza bolii nu mai este in masura sa se adapteze, echilibrul dintre organism si mediu se rupe de aceea boala este nociva.

IGIENA AERULUI AERUL factorul de mediu cel mai important - Necesarul de aer in 24h~12m3 - Aer inspirat: AZOT - 78% O2 - 20-21% CO2 - 0,03-0,04% XENON Xe NEON Ne

KRIPTON Kr ARGON Ar PULBERI GERMENI VAPORI DE H2O

Aer expirat: O2 16-17% CO2 3-4% AZOTUL (N2) 70-78% ( nu-si schimba compozitia, este un gaz areactiv, ne poate afecta prin cresterea presiunii lui partiale ex: coborarea sub nivelul marii; la fiecare 10m adancime presiunea atmosferica creste cu 1 atmosfera deci va creste si presiunea partiala a gazelor din sange. NARCOZA HIPERBARA faza de excitatie cu stare de hiperactivitate, hiperexcitabilitate, creste TA. In revenirea la suprafata presiunea atmosferica scade cu 1 atmosfera la fiecare 10m. azotul ajunge in plamani si daca se iese brusc poate sa apara EMBOLIA GAZOASA (impiedica legarea o 2.

POLUAREA AERULUI POLUAREA prezenta in aer a unor substante care pot influenta sanatatea si depinde foarte mult de timpul cat aceste substante sunt in aer, de timpul cat organismul vine in contact cu acea substanta si de calitatea poluantului Surse de poluare ale aerului: - naturale (nu este poluant) - artificiale: a) poluarea aerului cu combustii depinde de: - cantitatea de o2 folosita pentru aer - calitatea combustibilului (cel mai poluant carbune, petrol) - poluanti rezultati din arderi: pulberi, dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, substante oxidante b) industria prin procesele sale tehnologice - chimica - metalurgica - siderurgica - constructiilor Poluanti plumb, cadmiu, zinc, nichel c) mijloace de transport - feroviar, - autovehicule

- aeronave - vapoare Autovehiculele degaja plumb, monoxid de carbon. Ajunsi in atmosfera poluantii nu persista. Aerul prin procesele sale normale purifica dar nu rezolva situatia. AUTOPURIFICAREA AERULUI: Aerul este capabil sa scape de poluanti prin 2 fenomene: 1. DISPERSARE Aerul cald de la suprafata solului se ridica si intalneste aerul rece si invers (inversificare termica) 2. SEDIMENTARE pulberile sunt mai grele decat aerul si se depun pe sol Factorii de care depinde autopurificarea aerului: a) meteorologici pot fi pozitivi sau negative (curenti de aer, ploaia, zapada) b) conditii geografice regiunile colinare sunt mai putin poluate decat la ses c) caracteristicile geomorfologice ale solului Factorii de care depinde influenta poluantilor asupra organismului uman: a) factori care tin de poluant: - concentratia si natura poluantului - timpul de actiune a poluantului - prezenta concomitenta a mai multor poluanti - antagonism intre poluanti b) factori care tin de organismul uman: - varsta, sex - stare de sanatate, activitati desfasurate Clasificarea poluantilor atmosferici: 1. IRITANTI pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, substante oxidante, clor, fluor. Provoaca modificari in arborele respirator, iritatia este fenomenul de inflamatie al mucoasei. Iritatia cuprinde 3 faze: a) tusea cu expectoratie b) infectia acuta a cailor respiratorii (rinite acute, faringite, laringite) c) infectie cronica (bronsita cronica asociata cu emfizemul pulmonar, bronhopneumopatie cronica obstructiva) gaze iritante: - dioxidul de sulf un gaz care patrunde adanc in caile respiratorii si care are 2 posibilitati evolutive (se transforma in acid sulfuric, produce iritatie la poarta de intrare); poate fi fixat pe pulberi, influenteaza negativ si mirosul, persista in sange sub forma de sulfite, scade numarul leucocitelor - oxizii de azot - patrund adanc pana la alveolele pulmonare (edem pulmonar) - monoxidul de azot gaz toxic (in organism NO+Hb=methemoglobine responsabila de aparitia reactiilor asfixiante)

substante oxidante: hidrocarburile aromatice sub actiunea a ceva din atmosfera se transforma in substante oxidante avand efecte iritante 2. FIBROZANTI pneumoconioze: profesionale (silicoza, asbestoza), neprofesionale (plaman imbatranit) Fibroza tesut tare nefunctional care apare la nivelul plamanilor. Pulberile de siliciu, nisip maruntit, dioxid de siliciu se depun se formeaza un tesut de neoformatie in jurul pulberii. In timp apar nuclei de scleroza care influenteaza si duc la aparitia zonelor de necroza pulmonara. 3. ALERGIZANTI organici (polen, par, puf, fungi, igrasie), provoaca inrosirea ochilor, stranut, secretii nazale (rinita alergica confundata cu guturaiul) - anorganici (bumbac, materiale sintetice). ALERGIA se produce sub influenta unor antigene. Alergeni pe cale digestiva ciocolata, peste, capsuni Alergeni chimici crom, azbest 4. TOXICI: a) Plumb se gaseste in aer, alimente, are cea mai mare posibilitate de patrundere in organism si se elimina prin urina. Plumburia se dozeaza determinand nivelul de plumb din organism. Plumbul are o afinitate pentru oase de 90% care se depune iar restul circula in organism. Plumbul ataca hemoglobina (anemie) si sistemul nervos (iritabilitate, insomnii, agitatie) b) mercurul industrial, afinitate pentru rinichi, ficat, SNC c) cadmiu industria electronica, afinitate pentru rinichi 70%, circulatie, creste colesterolul. d) Fluorul afinitate pentru tesutul osos in special dintii. 5. CANCERIGENI hidrocarburi, aromatici, policiclice, crom, nichel cadmiu Foarte toxici, prezenti in fumul de tigare, capabili sa produca cancer pulmonar, cancer de bronhii pana la alveolele pulmonare. - Manifestari: dispnee (respiratie anevoioassa), apnee (oprirea respiratiei), bradipnee (reducerea frecventei respiratiei), tahipnee (cresterea frecventei respiratiei) 6. INFECTIOSI virusuri, bacterii - Se gasesc intr-o atmosfera inchisa. Perioada starii de boala faze: Perioada de incubatie in care nr germenilor abea se dezvolta Perioada de stare a bolii (se pune diagnosticul bolii) Perioada de convalescenta (exista posibilitatea sa se mai pastreze germenii in organism. Exista si purtatori sanatosi de germeni ei pot fi permanenti/intermitenti. Caile de eliminare a germenilor pot fi prin: Nozofaringe tuse, stranut, expectoratie Vorbire pronuntata, anumite consoane (s,t) Picaturile FLUGNE ele contin celule descuamate in care se gasesc germeni, un nucleu hidric care le inconjoara.

Bolile transmise prin aer, sunt boli infectioase si se numesc boli aerogene, ele pot fi de 2 feluri: - Bacterioze scarlatina, tuse convulsiva, tuberculoza - Viroze gripa, viroze respiratorii, rujeole, rubeola, varicela, boli fungice (candidoza) 7. ASFIXIANTI - monoxid de carbon, acid cianhidric, amoniac

IGIENA APEI Apa si aerul sunt elemente indispensabile organismului uman. Importanta apei este data de faptul ca 60% din greutatea corpului la adult este apa. - La fat 90% - Nou nascut 70-75% - Tineri 60% - Batrani 55% Repartitia apei in organism: plasma si SNC (lichidul rahidian), fierea, umorile, limfa, plamanii, ficat, muschii Functiile apei: Rol de absorbtie, difuzie, eliminarea din organism a anumitor produsi, rol in termoreglare, mentine echilibrul acido-bazic, osmoza. Necesitatile organismului de apa: - Adult in 24h 30-40ml apa/kg corp/zi - Copii in 24h 150-200ml apa/kg corp/zi Organismul produce apa: - 100 g lipide 107 ml apa - 100 g glucide 50 ml apa - 100 g proteine 40 ml apa Scaderea cu 1% din H2O a greutatii corpului produce senzatia de sete: 70kg=46kg apa Scaderea peste 15-20% a apei fata de greutatea corpului = deshidratare (la copii 10-15%) Conditii de potabilitate: - Pentru a fi potabila apa trebuie sa indeplineasca proprietati fizice, chimice, biologice 1) Proprietati fizice a) Temperatura este variabila dupa felul sursei de apa, se modifica in functie de temperatura aerului in cazul apelor de suprafata si ramane constanta in cazul apelor subterane. La o temperatura de -5o nu este indicata a se consuma deoarece favorizeaza peristaltismul intestinal, infectii ORL- faringite, laringite, bronsite. La 17o apa nu satisface senzatia de sete. Temperatura ideala de consum este de -7/-15oC. b) Turbiditatea data de substantele organice sau anorganice aflate in suspensie in apa. Apa tulbure presupune existenta unor germeni deci nu este potabila. Turbiditate: 5-10o

c) Radioactivitatea este determinata fie prin prezenta unor substante radioactive antrenate prin scurgeri din diferite reziduuri care contin aceste substante, fie prin deversarea de deseuri radioactive in apa (uraniu, radiu, cobalt); limita radioactivitatii 1l=0,1% d) Gustul si mirosul - Gustul este dat de 02 =senzatie de prospetime - Nu are 02 nu are gust bun = apa poluata - Apa cu Ca prea mult = gust salciu - Apa cu prea mult Fe = gust metalic - Apa cu prea mult Mg = gust amar - Apa cu prea mult NaCl = gust sarat Apa fara gust placut inhiba secretiile digestive. 2. proprietati chimice sunt determinate de existenta anumitor substante care intra in compozitia naturala a apei si care pot fi sub forma de gaze, substante minerale, substante organice. a) Gaze - O2 dizolvat in apa este un gaz necesar proceselor biologice ale microflorei si faunei din H2O - CO2 provine din respiratia florei si faunei acvatice precum si din anumite procese metabolice ale acestora. b) Substantele minerale din apa - Pot fi de provenienta naturala: cloruri, bicarbonati, sulfati, Na, Ca, Fe. - Apa saraca in fluor scade rezistenta dintilor, carii dentare - Daca apa este saraca in iod apare gusa endemica - Daca este saraca in Ca, Mg pot aparea boli cardio-vasculare cronice - Zn si Cromul protejeaza muschiul inimii Din punct de vedere al efectului nociv, substantele chimice din apa se clasifica in: a) Toxice prezente in apa in proportie superioara anumitor cifre fixate ca norma, aduc prejudicii sanatatii omului (arsen, bariu, cadmiu, cianuri, crom, floruri, pesticide, plumb, seleniu) b) Substante indezirabile acele substante care fara a cunoaste un pericol pentru sanatate pot totusi sa prezinte diferite inconveniente atunci cand sunt in cantitati excesive 3. Proprietati biologice Bacteriologic apa potabila nu trebuie sa contina germeni patogeni. In mod obisnuit in apa exista o flora microbiana formata din specii microbiene din mediul exterior (bacterii cromogene, necromogene, ferobacterii). Contaminarea apei cu flora microbiana intestinala indeosebi germeni, coliformi care se gasesc in intestinul oamenilor si animalelor cu sange cald. Numarul total de germeni nu trebuie sa depaseasca 20mg/dm3

Poluarea chimica si bacteriologica a apei: - Apele reziduale menajere au continut crescut de substante organice si prezenta unui numar mare de germeni - Ape reziduale industriale contin diferite substante chimice si radioactive - Apa cu un ph foarte scazut sau foarte ridicat prezinta pericol toxic - Poluare chimica: Cr, Ni, Cu, Pb - Poluare radioactiva: deseuri radioactive de la centre atomice sau de la explorarile minere - Poluare microbiologica: prin patrunderea in sursele de apa a dejectiilor umane si animale, reziduri din activitatile oamenilor. EPIDEMIILE HIDRICE (infectii hidrice): Pot fi de natura: - Microbiana (holera, febra tifoida, dizenterie, leptospiroze) - Virotica (hepatita, poliomelita, enterovirozele - Parazitara (lambliaza) Bolile infectioase transmise pe calea apei imbraca forma unor epidemii denumite hidrice. Caractere generale ale epidemiilor hidrice: - Aparitia exploziva a unui numar de cazuri de imbolnaviri - Numarul de cazuri noi scade brusc, ca urmare a masurilor luate de inlaturarea poluarii - Infectia afecteaza toate persoanele receptive care au consumat apa din sursa contaminata indiferent de varsta, sex, profesie (numar mare de gastroenterite). - Perioada de rezistenta a microorganismelor patogene dureaza de la cateva luni la cateva zile. Bacilul - Tific traieste 5-10 zile in ape curgatoare, 25-30 zile in apa stagnata - Dizenteric 6-12 zile apa fantanii, 2-3 zile apa de rau Leptospirozele patogene 1-2 luni, 5 luni in namolul de pe fundul fantanilor Vibrionii holerici de la cateva zile la cateva luni Profilaxia bolilor transmisibile pe calea apei: - trb folosita numai apa potabila furnizata din instalatii de aprovizionare - Sursele trb supuse unor reguli de igiena - Exista 4 sectoare destinate in cadrul aprovizionarii centrale cu apa; ex. In Bucuresti captarea (raul Arges), transportare,tratare, inmagazinarea, distributia. Captarea: la suprafata se aspira prin filter, cea subterana prin sonde Tratarea: sedimentare, filtrare, dezinfectie. Sulfatul de aluminiu ajuta la sedimentarea apei (60-80%) Filtrarea: in 24h 2-3 m3apa filtrare lenta 99% apa pura; 120-140 m3 apa filtrare rapida 96% apa pura.

Dezinfectia: clorul substanta care se dizolva in apa cu efect dezinfectant distruge microorganismele in 30 minute insa in cantitate mare este nociv Inmagazinare: bazine ce sunt umplute iarna si golite vara. In jurul sursei si a instalatiilor se instituie o zona de protectie sanitara divizata in 2 surse: - Subzona de regim sever - Subzone de restrictie. Se fac dezinfectii cu raze ultraviolet, radiatii ionizante, filtrare a apei. Necesarul de apa: - Consum fiziologic 2,5l/zi - Cosnum nefiziologic Spalat pe maini 5l apa/zi Dus 20l apa/zi Salubrizare Prepararea hranei OMS necesarul de apa pe cap de locuitor este de 100 l in 24 h

IGIENA SOLULUI Solul este stratul afanat de la suprafata scoartei terestre in care au loc o serie de procese biologice. In sol exista: - Partea minerala (fragmente mai mari sau mai mici de roca) - Humus (componenta organica a solului provenita din descompunerea plantelor si animalelor moarte - Apa si aerul - Vietuitoare cu rol in formarea humusului precum si rame, diferite insecte, rozatoare - In sol exista : siliciu, fosfor, sulf, magneziu, sodiu, calciu, fier, amoniac, hidrogen sulfurat, substante organice de origine vegetala/animala Proprietatile solului: - Permeabilitatea pentru aer si apa - Selectivitatea - Temperatura - Copilaritatia Solul prezinta 3 straturi: - Zona de evaporare - Zona de filtrare - Zona de copilaritate Temperatura: - 8 m adancime temperatura variabila

8-32 m temperatura constanta Dupa 32 m la fiecare 35 m temperatura creste de un grad POLUAREA SOLULUI

La suprafata solului ajung reziduri: - Menajre, industriale - Din descompunerea florei si faunei Substantele organice polueaza solul (se descompun) fenomen de biodegradare pe sol raman: - Hidrocarbinalele ce se descompun in CO2si H2O - Grasimi glicerina, acizi grasi apoi CO2si H2O - Proteinele polipeptide si polipeptine (acizi aminati) Dupa biodegradare urmeaza procese de oxidare: amoniac (azotul organic descompus folosit la plante). Aceste procese se produc in sol si formeaza descompunerea aeroba subtantele organice s-au descompus si au format substante minerale. Poluarea chimica: a) Eliminarea pe sol a deseurilor industriale, folosirea nerationala a pesticidelor si fertilizantilor din agricultura b) Germeni patogeni Transmiterea bolilor infectioase si parazitare: Prin sol se transmit o serie de boli infectioase - Din tubul digestiv ajung pe sol o serie de germeni iar pentru ca sa produca imbolnaviri omului trebuie sa aiba forma rezistenta Sporii au forma sporulata? In sol (ex: febra tifoida, dizenterie, bacilul tetanic frecvent in sol, orice plaga murdara cu pamant poate fi urmata de aparitia tetanosului; in sol se mai gasesc germeni cu gangrena gazoasa. Gangrena gazoasa infectie acuta grava, se caracterizeaza prin necroza intinsa a tesuturilor cu eliminare de gaze asociat cu manifestari intinse si severe (frecvent in timp de razboi). Parazitozele se transmit prin sol boli parazitare intestinale care produc mancarimi (nas/regiune anala). Exista 2 categorii mari de paraziti a) Geohelmitii viermi intestinali care trebuie neaparat sa treaca prin sol pentru a ajunge de la omul parazitat la cel care urmeaza sa contacteze boala (ascarizii, tricocefal) b) Biohelmitii paraziti care pentru a putea infecta omul au nevoie de o gazda intermediara (de un animal) produce trichineloza Generalitati despre infectie, boala si contagiozitate: A. INFECTIA reprezinta totalitatea proceselor biologice care au loc in organism in urma patrunderii si dezvoltarii in acesta a unui agent patogen. Infectia nu este identica cu boala infectioasa

BOALA INFECTIOASA reprezinta tulburarile functiilor organismului in cursul infectiei. Exista infectii fara sa existe boala infectioasa. Caracterul infectiilor este determinat etiologic de microorganisme patogene si determina infectia. Prin caracterul infectios bolile infectioase reprezinta urgente medico-chirurgicale. Baza procesului infectios este reprezentata de inflamatie. Reactia inflamatorie este o reactie de aparare care distruge si elimina agentul patogen asigurand astfel adaptarea la mediul de viata. INFLAMATIA totalitatea reactiilor celulare, metabolice, vasculare si limfatice care iau nastere in urma patrunderii in tesuturile sanatoase a agentului flegogen?? B. CONTAGIOZITATE CONTAMINAREA reprezinta depunerea germenilor pe maini, obiecte, suprafete fara multiplicarea acestora. Germenii depusi pe tegument fara lezare a pielii nu va permite depunerea lor in tesuturi. - Exista germeni saprofiti care doar colonizeaza deci formeaza flora bacteriana normala a peilii si a altor zone anatomice. Ei ne protejeaza impotriva agresiunilor exterioare bacteriene, virale sau de alta natura; insa in conditii de imunitate precara pot deveni nocivi si se transforma in germeni patogeni (consecinta bolii) - Exista si germeni oportunisti. Caracter contagios sau transmisibil bolile infectioase se transmit de la om la om sau de la animal la om. Se vorbeste despre contaminare si in conditiile unui mediu de cultura, alimente, solutii perfuzabile sau flacoane insuficient sterilizate sau incorect conservate. Prin caracterul contagios bolile reprezinta urgente epidemiologice Transmisibilitatea bolilor infectioase depinde sau difera de la o boala la alta pentru ca depinde de gradul de contagiozitate. Gradul de contagiozitate se exprima prin indicele de contagiozitate care reprezinta procentul de imbolnaviri in urma unui contact intre un bolnav si masa receptiva. Contagiozitatea unei boli depinde de principalii factori etiologici: - Sursa sau izvorul de infectie - Calea de transmitere - Masa receptiva Bolile infecto-contagioase sunt supuse unei legislatii sanitare. Perioada de contagiozitate dureaza atat timp cat o sursa infectioasa elimina agenti patogeni. C. BOALA o stare anormala cu manifestari clinice care pot fi observate la un examen clinic si examen paraclinic de rutina - modificarea functiilor organismului in ceea ce priveste intensitatea, calitatea, succesiunea sau ritmul lor in urma actiunii asupra organismului a unui excitant neobisnuit din mediul de viata sau a unui excitant obisnuit in proportie neobisnuita. Aceasta modificare a functiilor din cursul bolii este nociva pentru organism fiindca limiteaza capacitatea de adaptare a organismului la mediu. Agenti infectiosi: - Prionii

Virusuri Clamydii Rickettssii Fungi Protozoare Metazoare Bacterii Mycoplasme

1. PRIONII particule infectiose de natura proteica, lipsite de acid nucleic, capabile sa infecteze anumite celule, sa se reproduca intracelular, sa produca boala si sa se transmita la alte gaze. Celula preferata este cea din encefal (ex: encefalita spongiforma germenele se poate lua de la animal boala vacii nebune, insomnia familiala fatala, boala skrapie. Incubatia este de 35 ani; la om se poate transmite si intraoperator (transplant de tesuturi corneene) 2. VIRUSURI microorganisme cu cele mai mici dimensiuni, cu structura biologica foarte mica (<150 microni), vizibili doar la microscopul electronic, lipsite de membrana celulara. Un virus are un singur tip de acid nucleic (ARN sau AND) care sunt purtatorii informatiei genetice de reproducere si a capacitatii infectante si de producere de anticorpi. Infectia cu virusuri se produce numai dupa ce patrunde intracelular in organismul gazda, altfel este in stare de purtator. Virusurile nu sunt sensibile la antibiotice sau chimioterapicele antibacteriene. Medicamente antivirale (aciclovir in virusuri herpetice, interferon in virusuri hepatice, antivirale pentru HIV, rimantidina/amantadina ex de virusuri antigripale. Virusuri transmise: - Pe cale aeriana: adenovirusuri, ribovirusuri, virusi gripali - Pe cale digestiva: enterovirusuri (virusul polio, hepatic A) - Pe cale sexuala: virusul herpes 2, HIV - Pe cale sanguina: hepatita B 3. CHLAMIDII microorganisme situate la granita dintre virusuri si bacterii, asemanatoare virusurilor prin parazitismul strict intracelular. Au ADN si ARN, perete celular propriu zis nu au. Ribozomii descarca formare de proteine si aminoacizi. Sunt 2 specii - Chlamidii psitzoci la crescatorii de animale - Chlamidia trachomotias trahom, distruge corneea, clinic se prezinta ca o pata albicioasa la nivelul corneei 4. RICKETTSSII microorganisme situate ca dimensiune si proprietati intre virusuri si bacterii. au AND si ARN, au perete celular, sunt sensibile la antibiotice (tetraciclina, cloramfenicol) ; paraziti intracelulari obligatorii, se transmit la om prin antropode (paduchi, capuse, puricii de sobolan). Genuri: - Rickettssia: R. PROMAZECKII tifos exantematic; R. CONORI febra butonoasa - Caxiella: R. QUINTANA febra muntilor stancosi 5. MYCOPLASME apropiate de bacterii, nu au perete celular, au dimensiuni mici, sensibile la antibiotice (tetraciclina si cloramfenicol). Sunt 5 tipuri: - Miycoplasma pneumonia (atipica)

- M. ureoplasma ureolyticus uretritele ingrozitoare la barbati - M. hominis, m. salivarium, m. pharingis 6. BACTERII microorganismele cele mai implicate in bolile infectioase pe langa virusuri, organisme unicelulare, au dimeniuni mari (12 microni), vizibile cu microscopul obisnuit, au perete celular si sistem enzematic propriu, sunt sensibile diferentiat. Clasificarea tine cont de: - Morfologie - Toleranta la oxigen - Forma - Afinitatea bactariilor la coloranti COCI gram pozitivi (stafilococ, streptococ, pneumococ - Gram negativ (meningococ, spirochete (sifilis), vibrioni BACILI - Gram pozitivi (bacilul difteriei, listeria, bacil carbunos, clostridii - Gram negativi (coli, proteus klebsinella, enterobacterii, piocianic, salmonele, schigele) LEPTOSPIROZE microbacterii (bacilul koch) BACTERII DE SPITAL (stafilococ, proteus, enterococ, piocianic, coliformi) OBSERVATIE: orice imunitate indusa prin vaccin dureaza intre 5-7 ani. Pentru profilaxia tetanosului, difteriei si a virusului poliomielitic se face vaccinare la fiecare 10 ani. 7. FUNGI - candida albicans- este cea mai comuna ciuperca ce poate fi gasita in organismul uman . ciupercile sunt microorganisme care sunt prezente in mod normal in organism, indeosebi in sistemul digestiv. Intr-un sistem digestiv sanatos candida este inofensiva dar cand echilibrul este rupt apar conditiile prielnice unei inmultiri masive a ciupercilor si astfel se transforma in fungi. Acesti fungi au radacini si secreta acizi. Atunci cand candidei ii sta la dispozitie material nutritiv cum este zaharul sau produsele din faina alba, va produce etanol in cantitati sporite, in cazurile severe chiar mai mult decat poate oxida si elimina ficatul. Factori favorizanti unei infectii cu candida: - Stres, antibiotice, alimente incomplet digerate care fermenteaza si putrezesc in intestin, insa principalul pericol vine din partea zaharului glucoza, fructoza, sucraza, lactaza (tot ceea ce se termina in aza ) - Candida albicans intalnita in intestin, vagin, orofaringe se prezinta sub forma unei eruptii de mici pustule albicioase - Transmitere contact cu secretii (bucale, tegumentare, vaginale, infectii cu seringi si ace nesterilizate) - Tratament ketaconazol pe cale orala 6,5-9 mg kilocorp/zi - Fungi endrogeni care fac parte din microflora normala a organismului (candida sau actinomyces) si fungi exogeni care se gasesc in natura (histoplasma sau nocardia) 8. PROTOZOARELE sunt organisme unicelulare cu o structura celulara complexa care in functie de localizarea lor in interiorul organismului uman, produc o multime de boli intestinale (giardiaza, lambliaza), hematice (malaria, tripanosomiaza, leishmanioza), venerice (trichomonas), sistemice (toxoplasmoza pisica). 9. METAZOARELE sunt organisme pluricelulare (de tipul viermilor) care produc boli parazitare extrem de raspandite (trichinoza, schistosomiaza, ankilostamiaza). Unele

dintre acestea evolueaza ca boli generale de tip infectios iar altele prezinta forme de localizare intestinala sau hepatica, vezicala, dar de obicei ambele tipuri se datoreaza igienei (sanitare) deficitare care asigura conditiile mentinerii multiplicarii si extinderii agentilor patogeni specifici. OBSERVATIE: trichineloza ciclu evolutiv (carne infectata) in tubul digestiv elibereaza larvele din chisturi in circulatia limfatica, muschi - Simptome: greturi, varsaturi, dureri abdominale. In perioada de migrare a larvelor dureri musculare, edeme, reactie anafilactica, febra - Tratament: albetazol. Insusirile agentilor infectiosi: 1. PATOGENITATEA capacitatea microorganismelor de a depasi barierele de aparare a gazdei si de a produce boala 2. INVAZIVITATEA posibilitatea germenilor de a depasi barierele naturale de aparare ale organismului si de a patrunde in organism 3. TOXIGENEZA capacitatea germenilor de a secreta o exotoxina care este responsabila de aparitia manifestarilor clinice 4. VIRULENTA capacitatea unor germeni care dupa instalarea in organism determina o forma grava de boala 5. CAPACITATEA ANTIGENICA SAU ANTIGENICITATEA patrunderea in organism a microbilor care va fi urmata de producerea de anticorpi (unii sunt benefici pentru ca duc la imunitate, altii se comporta ca alergene si descriu bolile alergice) Bariere de aparare naturala ale organismului: 1. Bariera anatomica a pielii si mucoaselor a) TEGUMENTUL reprezinta o bariera mecanica datorita stratului cornos si secretiei sudorale Sudoarea are o reactie acida iar prin aceasta reactie acida impiedica dezvoltarea germenilor microbieni. Sebumul asigura rol de protectie. Chiar daca pielea este integra se poate altera. Bariere prin avitaminaza A sub actiunea agentilor mecanici sau chimici sau prin punctele sensibile, ex: foliculul pilos, locul de deschidere al glandelor sudoripare/sebacee prin prezenta stafilococului, streptococului. Daca pielea nu este integra vorbim de leziuni si solutii de continuitate a pielii, ce favorizeaza patrunderea microorganismelor b) MUCOASA este mai fragila fiind lipsita de stratul cornos dar ele au alte proprietati de aparare: secretia de mucus asigura un strat protector, el antreneaza germeni patogeni - Secretia de substante bactericide (lizozomul care se gaseste in lacrimi, saliva si sperma si care impiedica dezvoltarea germenilor) - Reactiile reflexe (contractia musculaturii netede care tapeteaza organele cavitare favorizand evacuarea continutului tusea, voma, diareea) - Existenta cililor care prin mobilitate asigura indepartarea anumitor substante de pe suprafata mucoaselor

Tegumentele si mucoasele reprezinta bariere functionale de prim ordin. Cand ele sunt trecute prin fortele proprii ale germenului se vorbeste de infectie primara. Cand trecerea este favorizata de alte cauze se vorbeste de infectie secundara. PH-ul acid in unele mucoase (stomac, vagin, cai urinare) este un factor antibacterian Flora saprofita poate fi distrusa de antibiotice (ex: infectia cu ciuperci candidoza mucoaselor, la colon colita pseudo membranoasa/infectia cu stafilococ) Factorii care influenteaza protecatia pielii si a mucoaselor: Integritatea pielii Descuamarea PH-ul acid Enzime biologice lizozom Echilibrul biologic al florei saprofite

2. Bariera celulara: a) Fagocitara germenii ajunsi pe cale limfatica ajung in ganglionii limfatici regionali unde sunt fagocitati - Fagocitoza realizarea de leucocite polimorfo-nucleare, morfonucleare, reprezinta reactia de aparare nespecifica a organismului prin care microorganismele patogene sunt inglobate si distruse de anumite celule (celulele KUPFFER din ficat distrug germenii microbieni) - Ficatul constituie o bariera foarte importanta pentru organism, el se interpune intre intestin si restul organismului - Fagocitoza comporta mai multe faze reactia fagocitara este foarte importanta pentru evolutia fazei initiale nespecifice a unei infectii. Este important pentru rolul deosebit de mare al leucocitelor in reactia de aparare. Nu exista imunitatea fara fagozitoza b) Factori umorali nespecifici in afara de adrenalina este important in aceasta reactie interventia alexinei sau a complementului cunoscut si sub numele de alfa-lizina - Proteina C reactiva

Organismul imun

IMUNITATEA are un rol decisiv in apararea antiinfectioasa si este specifica - Imunitatea reprezinta totalitatea mecanismelor de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni - Faza specifica se caracterizeaza prin elaborarea anticorpilor specifici fata de antigenii introdusi - Anticorpii sunt globuline serice modificate specific in functie de structura antigenului reprezentata prin proteine straine patrunse in organism Procesul de formare a anticorpilor: - Germenii microbieni patrunsi in organism sunt fagocitati in focarul inflamator sau in sange de catre granulocite. Granulocitele transforma structurile celulare ale germenilor

microbieni prin digestia proteica in particule care isi pastreaza caracterul antigenic. Aceste particule solubile sunt cedate in curentul circulator. Agentii patogeni sunt purtatori de antigene (Ag) proteine sau polizaharide straine organismului care declanseaza secretia de anticorpi (Ac). Anticorpii fac parte din clasa gammaglobulinelor. Ei sunt produsul final al raspunsului imun umoral Imunoglobulinele sunt glicoproteine prezente in plasma, lichid interstitial si secretii. Ele au capacitatea sa recunoasca si sa se combine specific cu antigenele. Raspunsul imun umoral are eficacitatea mai mare in apararea antibacteriana. Raspunsul imun celular are rol de aparare mai ales virala, fiind implicat in recunoasterea si distrugerea celulelor infectate sau neoplazice. Anticorpii sunt molecule proteice care intervin in apararea specifica umorala. Prin urmare se intelege orice fluid prezent in mod normal in organism. IgG - cea mai abundenta clasa, actioneaza dupa IgM, se transmit de la mama la fat, actioneaza impotriva bacteriilor, virusurilor, parazitilor si fungilor IgM reprezinta imunoglobulinele raspunsului imun primar, apar primele in organism la inceputul bolii (la 7 zile) iar dupa 30 zile sunt inlocuite de sinteza clasei IgG IgE se fixeaza pe suprafata mastocitelor si intervine in reactiile anafilactice (alergii, boli parazitare) IgA prezenta in sange si secretii produsa in tesuturile limfoide care captusesc tracturile (respirator, gastrointestinal si urogenital) IgAs clasa speciala prezenta in saliva si la suprafata mucoaselor cu rol in apararea locala. Anticorpul se va combina specific prin sisteme cheie-broasca doar cu antigenul care l-a determinat. Aparatul imun

Este constituit din 2 tipuri de limfocite: 1. Limfocite B aparare umorala specifica, se transforma ulterior in celule secretoare de anticorpi numite plasmocite 2. Limfocite T ele au rol in reglarea imunitatii celulare, au actiune citotoxica si produc citoxinele rol protector- distrug celulele invadate de virusuri sau de celulele tumorale. Limfocitele killer distrug numai celulele acoperite de anticorpi. Imunitatea specifica prin anticorpi poate fi dobandita activ pe cale naturala cand se obtine dupa infectii. Ea poate fi artificiala cand se produce dupa introducerea parenterala a germenilor in organism. Imunitatea naturala dobandita poate aparea in urma bolilor infectioase sau poate sa apara fara manifestari morbide (imunitate dobandita activ) Se cunosc infectii inaparente in care germenii patrund in organism, nu prolifereaza din cauza punerii in joc a mecanismelor nespecifice de aparare. In aceste cazuri, germenii fara a produce boala determina instalarea imunitatii specifice. Acest mecanism se intalneste mai ales in cazul epidemiilor. In epidemii desi un numar mare de oameni nu fac boala, totusi li se pot pune in evidenta in sangele circulant anticorpi specifici. In afara de imunitatea dobandita activ se

cunoaste imunitatea dobandita pasiv care se realizeaza prin administrarea parenterala de seruri imune. Activitatea acestor seruri imune este data de fractiile globulinice. Dupa administrarea intravenoasa de seruri imune se constata cresterea brusca a anticorpilor in circulatie. Imunitatea pasiva este de scurta durata, se instaleaza imediat si dureaza cateva zile, diminuand pe masura ce anticorpii sunt metabolizati. Rolul anticorpilor este diferit in imunitatea antitoxica si in cea antimicrobiana. ALERGIA: Este o stare de reactivitate modificata a organismului in urma contactului anterior al acestuia cu diverse alergene Factori alergeni diverse virusuri, polen, puf, praf, substante chimice. Substantele chimice odata patrunse in organism se combina cu unele din proteinele naturale ale organismului, dand o substanta mova, straina organismului care are proprietati antigenice. Se cunosc manifestari alergice: digestive, cutanate, respiratorii Socul anafilactic: o totala lipsa de aparare ce contrasteaza cu rezistenta fata de prima doza. El cuprinde 3 faze: - Faza de preparare - Faza de incubatie - Faza de declansare a socului Socul apare cu cea mai mare promptitudine cand administrarea se face intravenos. Socul anafilactic poate fi datorat mai multor feluri de substante: acetilcolinei, histaminei, polipeptidelor, IgE intervin in reactiile anafilactice alergii. ANFILAXIE: 1. Fenomen experimental 2. Antigen proteic cunoscut 3. Incubatie 6-7 zile 4. Reactii generale (soc) 5. Manifestatiile specifice speciei 6. Domina spasmul musculaturii netede 7. Desensibilizare usoara 8. Anticorpi precipitanti ALERGIE: 1. Fenomen natural 2. Neantigeni 3. Incubatie indelungata (luni si ani de zile) 4. Reactii locale 5. Manifestatiile variaza de la organ la organ 6. Domina reactia congestiva (exceptie astmul) 7. Desensibilizare dificila 8. Reogine