APA REPARTITIA APEI IN ORGANISM Continutul de Apa al Organismului Apa este al doilea element, dupa oxygen, absolut necesar

vietii. In lipsa apei, organismul uman poate supravietui numai cateva zile. Cantitate de apa din organism este de 57% din greutate, adica aproximativ 40 litri la o persoana de 70 Kg. Ea depinde direct proportional de intensitatea reactiilor metabolice: cu cat un tesut sau organ are metabolismul mai intens cu atat contine mai multa apa: -smaltul dentar =2% - nu contine celule, doar substanta fundamentala -dentina = 10% - contine si celule -osul 22% - tesutul adipos 30% -tesutul cartilaginos 55% -tesutul muscular 76-80% -tesuturile intens active metabolic cum sunt tiroida, splina, rinichii, creierul = 83-96% apa Daca se raporteaza cantitatea de apa dintr-un tesut nu la volumul total al tesutului, ci la volumul celulelor, deosebirile de continut in apa aproape dispar. Deci variatiile decurg din cantitatea de substanta intercelulara care are un volum redus de apa. La nivelul intregului organism persista diferente datorate tot intensitatii diferite a metabolismului: -In tesuturile embrionare cu activitate mitotica si enzimatica accelerate = 90-97% apa. De exemplu, la fatul de 3 luni, 94% din greutate este apa -La copil (in perioada de crestere a organismului) = 70-80% apa -La adulti = 57-65% apa -La Obezi = 45% apa, in tesutul adipos reactiile metabolice fiind lente. -La varsnici = 55% apa, scaderea fata de valorile adultului realizandu-se in special pe seama apei extracelulare. Valorile prezentate sunt aproximative, diversi autori oferind valori diferite, care in general se datoresc tesutului grasos inegal reprezentat. Aportul si Pierderile Zilnice de Apa Normal, la nivelul unui organism, aportul hidric/24 ore este egal cu pierderile/24 ore, valorile medii fiind de 2300-2500 ml. Aportul zilnic de apa este de cca 2/3 din aportul zilnic de apa este apa ca atare, iar 1/3 este apa din alimente. O cantitae mica de apa este apa rezultata din reactiile metabolice ale organismului, prin oxidarea H+ din alimente. Aceasta se numeste apa metabolica sau apa interna si cantitatea ei depinde de intensitate metabolismului in medie, 200 -300ml/zi, la adult. Pierderile zilnice de apa. -1400 ml. apa sunt eliminate zilnic prin rinichi, sub forma de urina; -100 ml. apa se elimina prin materiile fecale; -Alti 100 ml. apa se elimina prin canalele glandelor sudoripare la suprafata pielii- sudoarea; -350 ml. apa sunt eliminate odata cu aerul expirat.

Pentru ca presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul atmosferic scade odata cu scaderea temperaturii, cand scade temperatura mediului pierderea de apa prin respiratie creste proportional si apare senzatia de uscaciune a cailor respiratorii. Invres respiratia efectuata in aer cald, care este si bine umidificat, asigura pierderi minime de apa. -Prin perspiratia insensibila se elimina inca 350-500ml. apa, care difuzeaza la suprafata tegumentului si se evapora, fara participarea glandelor sudoripare. Prespiratia insensibila exista deci si lipsa glandelor sudoripare, Structurile de cholesterol si strarul cornos al pielii se opun difuziunii apei. De aceea la pacientii cu arsuri pe suprafete intinse evaporarea apei este mare, de 3-5 litri/zi si una din urgentele medicale este corectarea deshidratarii. Compartimentele Lichidiene ale Organismului Sunt 2 compartimente hidrce mari: intracelular si extracelular. 1. Apa intracelulara aproximativ 25 litri din cei 40 ai adultului de 70 kg. fixate pe proteinele celulare si pe interiorul membranei celulare. Membranele celulare sunt barirre care separa cele doua compartimente hidrice principale: -apa intracelulara si -lichidul interstitial, care face parte din apa extracelulara. Functia de bariera a membranei celulare este imperfecta, ea fiind permeabila pentru apa, anioni, unii cationic cum sunt Na+ si K+, unele substante organice microcelulare. 2. Apa extracelulara restul de 15 litri, reprezentati in mai multe subcompartimente: Plasma sanguina ( subcompartimentul intravenous) reprezinta cca 4,2% din greutatea corporala la femei si 4.3% la barbati; valorile normale ale volumului plasmatic sunt de 2.5-3.5litri, in medie de 3litri/individ. Volumul plasmatic este separeat de lichidul interstitial prin epiteliile capilare, locul unde se efectueaza schimburile de gaze si substante intre sange si tesuturi. - Lichidul Interstitial este lichidul extracelular prorpiu-zis, din spatiile intercelulare. 99% din apa de aici este legata de mucopolizaharide si doar de 1% este apa libera, volumul normal fiind de aproximativ 12 litri/individ. Compozitia lichidului interstitial este mentinuta permanent in echilibru cu plasma (principiul homeostazici). Acest subcompartiment se deplaseaza lent si pentru ca dreneaza mai ales prin limfa, se considera ca si limfa apartine lichidului interstitial. Plasma si lichidul interstitial formeaza mediul intern al organismului. Spatiul interstitial este essential pentru mentinerea constanta a volumului sanguine: cand volumul plasmatic creste, lichidul plasmatic ultrafiltreaza in spatial interstitial, iar cand volumul plasmatic scade se reabsorb lichide din interstitiu in sectorul intravascular. -

Lichidele transcelulare sunt solutii secretate in cantitati delimitate de epitrlii secretoare, care le modifica compozitia. Cantitatea sete mica, cam 1% din apa totala si aici sunt incluse:

-lichidul cefalorahidian (150ml.) -lichidele pleural, pericardic, peritoneal, -lichidele din spatiile articulare, numite lichide sinoviale -lichidele intracelulare, -secretiile digestive, -secretia sudorala. O cantitae foarte mica de apa este depozitata in substanta fundamentala a tesutului de sustinere (fibre de collagen, tesutul conjunctiv, tesutul osos), avand o circulatie extreme de lenta. Metode de Masurare a Volumului Apei Totale si Compartimentelor Hidrice La baza tuturor metodelor se afla metoda dilutiei, care consta in administrarea in circulatie a unor substante care, datorita permeabilitatii diferite a barierelor dintre subcompartimentele lichidiene, au o limita cunoscuta de raspandire. Aceste substante se numesc trasori sau markeri. Pentru a putea fi foloite ca markeri, substantele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii general valabile: -sa nu fie toxice; -sa poata fi introduse intravascular -sa nu fie sintetizate in organism -sa nu se metabolizeze rapid, sa ramana sufficient de mult timp in circulatie pentru a putea fi dozate; -sa fie usor de dozat. Dupa injectarea intravenoasa a unei cantitati cunoscute de trasor, se asteapta o perioada de timp pentru ca aceasta sa se distribuie uniform = timp de mixica, apoi se recolteaza o proba de sange in care se determina contractia trasorului. Volumul hidric (V) in care s-a dispersat substanta injectata este raportul dintre cantitatea de substanta injectata (m) si concentratia ei in proba recoltata dupa timpul de mixica (q).

V=m/q
Masurarea volumului plasmatic se realizeaza folosind substante macromoleculare care dupa injectare raman intravascular, fara a strabate capilarele si se fixeaza doar de elemente plasmatice ( de albumine), nu sip e celulele sanguine. Ele se distribuie uniform circulatia plasmatica in 10 min . Astfel se substante sunt macromolecule ca polivinil-pirolidona, coloranti ca Albastrul Evans ( colorant T1824) sau substanteradioactive ca izotopul 131I,

ce se fixeaza pe albuminele serice tehnica numita RISA = radio-iodserum-albumina. - Masurarea volumului apei extracelulare se realizeaza cu ajutorul unor markeri care trec cu usurinta prin peretele capilar, darn u strabat membrane celulara, cum sunt : inulina un extract din tuberculii de dalie, cu greutaeta moleculara de 5000D-, sodiul radioactive 24Na, tiocianatul de sodium. Pentru a se distribuii uniform in spatial extracelular este nevoie de un timp de 60 min. Tehnica cu 24Na da valori mai mari decat cele reale (18 litri), pentru ca o parte din 24 Na patrunde si in interiorul celulelor. Tehnica care foloseste inulina exte mai presica ( se obtin valori in jur de 14 litri), membrane celulara fiind impermeabila pentru acest marker. Masurarea volumului lichidului interstitial - nu se poate face direct, de aceea se apreciaza indirect si aproximativ, scayand volumul plasmatic din volumul hidric extracelular: Volumul lichidului interstitial = volumul lichidului extracelular volum plasmatic Masurarea apei totale- se realizeaza folosind markeri substante microcelulare: antipirina, oxidul de deuterium sau oxidul de tritium, care necesita un timp scazut de mixica de 2-4-6 ore. - Masurarea volumului apei intracelulare- se face indirect, scazand volumul apei extracelulare din apa totala: Volumului apei intracelulare = volumul apei totale volumul apei extracelulare. -