ALCOOLICII

Ce este alcoolismul? Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:

- stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate; - tremor al mainilor sau al picioarelor; - transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap; - tulburari de somn.

Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.

Semne ale dependentei psihice: - starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum - anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma - evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute - in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice: - in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor - dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers - transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap, tensiune, probleme cardiace; - tulburari de somn - alte semne specifice sevrajului alcoolic Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.

Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Tipuri de alcoolici Felul de a bea difera de la persoana la persoana. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:

1. Bautorii de tip ALFA Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute.

Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

2. Bautorii de tip BETA Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.

3. Bautorii de tip GAMA Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

4. Bautorii de tip DELTA Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

5. Bautorii de tip EPSILON (periodici) Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.

Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Efectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari

cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: - gastritele toxice - ulcere - pancreatita - diabet zaharat - hepatita cronica - ciroza hepatica - polinevrita periferica - convulsii - accidente vasculare cerebrale si miocardice -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: - neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate - tulburari de somn, cosmaruri, - lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile) - depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie - lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea - izolarea si reducerea sferelor de interes - lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.

Efectele alcoolului asupra vietii sociale Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3. Evolutia dependentei de alcool - fazele bolii

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze: F1. Faza pre-alcoolica F2. Faza de debut F3. Faza critica F4. Faza cronica

F1. Faza Pre-alcoolica Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin: - consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest punct. - cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum

F2. Faza de Debut In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:

1. Amnezie 2. Consum de alcool pentru efectul n sine 3. Ascunderea alcoolului 4. Preocupare fata de alcool 5. Sorbirea cu sete a primului pahar 6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul 7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului 8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum

F3. Faza Critica Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta urmatoarele:

9. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica. 10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii 11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine 12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta 13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament 14. Intreruperea relatiilor sociale 15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati 16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati 17. Re-interpretarea relatiilor personale 18. Auto-compatimire marcata, stari depresive 19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa 20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic 21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum 22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta 33. Consum matinal de alcool

F4. Faza cronica Este ultima faza a dependentei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar 35. Deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat

36. Deteriorare reversibila a gndirii 37. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor 38. nlocuirea oricarei bauturi cu alcool 39. Tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului 40. Refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica 41. Psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:

1. Betia patologica Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, n unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil n urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata n timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului.

2. Delirium tremens Reprezinta o stare grava n care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. n trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ n ultimii ani multumita unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolica Se aud voci vorbind ntre ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

4. Gelozia obsesiva a alcoolicului Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste n relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si n atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n ultimul rnd, frica de a-si pierde partenerul de viata.

5. Encefalopatia Wernicke Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).

6. Sindromul Korsakov Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult. Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool: Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul ntregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn. Un sindrom acut de sevraj reprezinta ntotdeuana o indicatie pentru internarea n spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4. Informatii pentru familia alcoolicului

Consilierea familiala Este o discutie confidentiala intre membrii familiei si un consilier. Se poate discuta despre problema dependentei, despre posibilele cauze, evolutia ei dar mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Se poate discuta despre cum poate proceda familia pentru a ajuta persoana dependenta sa accepte tratament pentru dependenta sa. Uneori si membrii familiei ar fi bine sa faca anumite schimbari in atitudinea si comportamentul fata de persoana dependenta pentru ca aceasta sa urmeze mai repede un tratament sau pentru a mentine mai usor abstinenta, dupa parcurgerea unui tratament.

5. Tratamentul alcoolismului

Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica, asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

1. Consilierea psihologica individuala in tratamentul alcoolismului Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre tine si un consilier specializat in terapia dependentelor. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta. In functie de gradul dependentei si de situatia clientului/pacientului, consilierul poate recomanda posibile metode de tratament: - continuarea sedintelor de consiliere psihologica - urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica/ intr-un spital - internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa dezalcoolizare) - frecventarea periodica a unui grup de sprijin pentru dependenti

2. Dezalcoolizarea Este necesara persoanelor care se afla in faza critica(F3) sau in faza cronica(F4) a dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.). Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice.

3. Centrele de tratament si recuperare post-cura

Aceste centre ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa ntre 2-6 luni, n care se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si spirituala. In terapia acestor centre se pune accent pe

recuperarea psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobndi n cteva luni cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie, psihoterapie si consiliere individuala.

DEPENDENTA

Cuvantul adictie provine din cuvantul din limba latina - addictus - si reprezinta situatia de a ajunge sclav la cel de la care te-ai imprumutat.

Cerem imprumut alcoolului sau drogului momente diverse: de relaxare, de uitare, de alinare, de euforie, de inspiratie, de putere si multe altele asemenea. Si alcoolul sau drogul ni le da cu multa generozitate. Ne obisnuim fara sa ne dam seama cu acest prieten gata sa ofere oricand si oriunde starea pe care ne-o dorim. Si ne obisnuim atat de tare incat ne pierdem usor increderea ca noi singuri ne mai putem crea asemenea stari; si credem din ce din ce mai putin in noi dar din ce in ce mai mult in substanta, in chimia sa si in efectul pe care-l are asupra noastra. Inlocuim din ce in ce mai des o chimie, aceea a starilor depresive, disconfortante, cu o alta chimie - cea a starilor placute, dar induse artificial de niste compusi chimici nenaturali, sintetici, toxici. Si am devenit astfel dependenti nu neaparat de o substanta anume ci de starea mentala si/sau starea fizica pe care ne-o provoaca; suntem sclavii unei stari artificiale.

Cum ne dam seama daca cineva este dependent? ( de alcool, droguri, jocuri) Daca in ultimele 12 luni, prin toate manifestarile sale persoana indeplineste cel putin 3 caracteristici din lista celor de mai jos, atunci persoana se poate considera dependenta:

1. Toleranta crescuta. Persoana obisnuieste sa consume cantitati mari de substanta pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul fizic sau psihic dorit. (dealungul timpului creste cantitatea consumata). Se consuma mai mult si mai des. Se incearca consumul controlat, dupa anumite reguli, dar acestea nu se mai respecta.

2. Sevrajul. Sevrajul este un ansamblu de stari fizice si psihice resimtite in mod total neplacut de catre persoana consumatoare. Sevrajul se manifesta in functie In functie de tipul substantei consumate (alcool, droguri, altele) sij se manifesta de obicei in 24-48 de ore de la intreruperea consumului. Manifestari frecvente in timpul sevrajului: - dezorientare, confuzie si anxietate severa; - halucinatii (mai ales vizuale), care nu pot fi distinse de realitate; - transpiratie; - convulsii; - hipertensiune arteriala; - aritmie cardiace; - tremor sever; - temperatura corporala scazuta.

3. Pierderea controlului si a masurii. Tot mai des, persoana isi propune sau promite ca va consuma DOAR o anumita cantitate, dar inevitabil ajunge sa consume in cantitati din ce in ce mai mari. Se pierde notiunea cantitati consumate, se pierde controlul, apare lipsa de discernamant.

4. Incercari si esecuri In ciuda eforturilor de a renunta la consum, persoana nu se poate abtine si reia consumul. IEforturile persoanei de a renunta la consum sunt superficiale si sortite esecului. Persoana adeseori sustine ca poate singura sa se lase de consum si respinge oferta celor din familie de a se adresa pentru ajutor unui specialist.

5. Cresterea timpului alocat pentru consum Foarte mult timp este petrecut pentru a face rost de substanta, pentru a o consuma sau pentru a se recupera fizic si psihic dupa perioada de intoxicare. Timpul petrecut cu familia, activitati ce presupun

socializarea sau recreerea sunt abandonate sau reduse drastic in favoarea consumului substantei; petrece tot mai mult timp in anturajul unde se consuma substanta.

6. Consuma in ciuda consecintelor negative Consumul de substanta este continuat in ciuda consecintelor negative ce pot aparea in planul sanatatii fizice (agravarea unor boli) in plan familial (certuri, divort, separare), in plan social (pierderea locului de munca, stima, statut), in plan psihologic (tulburarea gandirii, memoriei, afectivitatii, riscul dezvoltarii unor boli psihice grave, depresii, delirium, psihoze, etc. in plan spiritual (schimbarea, inversarea scarii de valori a persoanei, dezvoltarea unor patimi, pierderea legaturii cu semenii si cu Dumnezeu)

Pot exista multiple motivaii pentru ca ideea consumului de alcool s nu fie respins categoric. Un pahar de ampanie pare de nenlocuit ntr-un moment deosebit. Nu-i uor s-i refuzi prietenii atunci cnd te ndeamn s zboveti la o bere. De multe ori se ntmpl s bei un pahar de vin la o petrecere pentru c i este ruine s-l refuzi. Apoi, poi ncerca un phrel din curiozitate, pentru a alunga stresul i oboseala, pentru a-i nvinge timiditatea, pentru a uita un necaz sau pentru a te simi pur i simplu n form. ns trebuie s tii c alcoolul poate fi o capcan. Consumat n doze mici, alcoolul produce sedare, euforie i scderea inhibiiei. Doze mai mari i n concentraii ridicate de alcool n snge au drept consecine scderea activitii mintale, afectarea judecii, labilitatea emoional. Consumul mare de alcool poate provoca pierderea cunotinei, insuficien respiratorie, com, deces. Consumat pe o perioad ndelungat, poate provoca hepatit alcoolic, ciroz hepatic, gastrit, pancreatit. Foarte grav este c abuzul de alcool duce la dependen. Alcoolicii dependeni nu numai c-i pun n pericol sntatea i viaa, nu numai c risc s fie concediai, dar pot deveni chiar infractori (btui, hoi, violatori, criminali), atunci cnd i pierd autocontrolul. Trist este i faptul c un alcoolic poate pierde dragostea celor dragi. ntr-o familie n care exist cel puin un alcoolic, atmosfera devine de nesuportat. Att partenerul de via, ct i copiii sunt obligai s triasc ntr-o permanent stare de nelinite i de teroare, de nesiguran i confuzie, din cauza dispoziiei schimbtoare a partenerului alcoolic (de la una vesel i drgstoas, la de furie i agresivitate), independent de atitudinea lor. De cele mai multe ori, copiii sunt neglijai i abuzai dac au neansa ca ambii prini s fie alcoolici. Ei se pot simi vinovai pentru comportamentul prinilor, pot deveni izolai de ceilali copii din cauza fricii i a ruinii pe care o resimt. Cei mai muli dintre ei se vor confrunta cu o regresie n sfera emoional-afectiv (tristee adnc, disperare, depresie, pierderea ncrederii n cei din jur, o percepie deformat a imaginii de sine etc.). Unii pot nregistra dificulti la coal (de relaionare cu ceilali copii, cu profesorii; nu-i pot face temele pentru acas sau devin neateni la ore) sau pot abandona coala, pot fugi de la domiciliu i pot deveni chiar delincveni. Abuzul de alcool al unui membru de familie i afecteaz pe toi ceilali. De aceea, familia trebuie s-i nving ruinea i teama de stigmatizare i s cear ajutorul unei persoane specializate. Cu siguran, este foarte dificil s convingi o persoan alcoolic c are nevoie de ajutor. ns chiar i un alcoolic ncpnat i agresiv devine sensibil i asculttor atunci cnd ndemnul vine din partea unei persoane fa de care simte fie respect, fie apropiere i dragoste. Recunoaterea c exist o problem este esenial n procesul de recuperare a unei persoane alcoolice. Alturi de msurile medico-psihiatrice de tratament (vitaminoterapie, terapie endocrin, tonic, sedativ, dezintoxicare), foarte important este sprijinul i ncurajarea familiei n cadrul unor edine de psihoterapie. Psihoterapia este esenial, deoarece n mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor (alcoolism), un rol deosebit l au frustrrile afective, strile complexuale, exemplul negativ din familie, anturajul nepotrivit, carenele psihoeducaionale n perioadele de criz psihobiologic, tensiuni urmate de revolte, cutarea unei noi realiti, dorina de evadare de sub presiunea unei autoriti (familie, grup social sau profesional). (psih. Gabriela Clement)