GRUPUL COLAR DE C-II MONTAJ ELIE RADU

BULEVARDUL ENERGETICIENILOR, NR. 5

SECTOR 3, BUCURETI



TEM DE PROIECT PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE
A COMPETENELOR PROFESIONALE DE NIVEL III


TEMA: MONTAREA I EXPLOATAREA CONSUMATORILOR
ELECTRICI DE JOAS TENSIUNE


CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST







CANDIDAT: NDRUMTOR DE PROIECT:
AVRAM MARIANA PROFESOR: SABINA HILOHI

2012


1

CUPRINS
ARGUMENT .2
CAPITOLUL 1. CLASIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT ...3
CAPITOLUL 2. CONSUMATORI ELECTRICI DE JOAS TENSIUNE .4
CAPITOLUL 3. SURSE ELECTRICE DE LUMIN ..7
3.1. LAMPA CU INCANDESCENTA 8
3.1.1 Construcia lmpii cu incandescen .9
3.1.2. Caracteristicile lmpii cu incandescen .10
3.1.3 Lamp cu incandescen cu ciclu regenerativ (halogen) 12
3.1.4. Lampa pentru proiectare .13
3.2. LAMPILE CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI METALICI .14
3.2.1. Principiul de funcionare .14
3.2.2. Lmpi descrcri n gaze n regim de licrire .18
3.2.3. Tuburi cu descrcri n regim de licrire folosind coloana luminoas pozitiv 18
3.2.4. Lmpi cu descrcri n arc ....19
3.2.4.1. Lampa cu vapori de mercur ..20
3.2.4.2. Lamp cu vapori de sodiu .23
3.2.4.3. Lmpi fluorescente ...24
3.3 LAMPA CU INDUCIE ..33
3.3.1. Principiul de funcionare ..33
3.3.2. Caracteristici luminoase ..36
CAPITOLUL 4. MONTAREA I EXPLOATAREA CONSUMATORILOR ELECTRICI DE
JOAS TENSIUNE 38
CAPITOLUL 4. NORME DE PROTECIA I SNTATEA MUNCII .45
BIBLIOGRAFIE 46









2

ARGUMENT


Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel
corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de
accidente, la evitarea erorilor.
Iluminarea este cantitatea de lumin, sau de flux luminos, primit de unitatea de
suprafa. Datorita faptului c n multe cazuri se folosete prea puin lumin sau prea mult
dect este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie
msurat cu un Lux-metru, valorile msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru
locaii diferite, puterea efectiv consumata de lmpile montate se va msura cu un clete
wattmetric.
Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel de iluminare,
concomitent cu ndeplinirea unor condiii de calitate, reclamate de caracterul subiectiv al
iluminatului. n afar de acestea, instalaiile de iluminat (artificial-electric) trebuie s aib,
pentru a fi economice, o mare adaptabilitate la condiiile variate de funcionare, dat fiind
corelaia strns cu iluminatul natural.
Sursele de lumin (lmpile) se clasific n mai multe categorii:
o lmpi cu incandescen;
o lmpi cu descrcri;
o lmpi fluorescente;
o lmpi cu arc;
o lmpi speciale.
Iluminatul fluorescent este eficient i economic. Eficacitatea luminoas (lumen/watt) a
tuturor lmpilor fluorescente este ridicat comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea
nominala a lmpilor TLD creeaz o anumit atmosfera ,care variaz de la alb cald, pana la alb
rece lumina zilei.
Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lmpii.
Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrocasnice ne face sa nu ne imaginam viata si
activitatea zilnica in lipsa energiei electrice. Nu exista spatiu de locuit, hala industriala, spatiu
comercial,magazie fara instalatie de iluminat si priza. Instalatiile electrocasnice au in
compunere materiale elemente si componente electrotehnice uzuale.


3

CAPITOLUL 1. CLASIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT

n raport cu locul de amplasare a instalaiilor:
de iluminat interior
de iluminat exterior
de iluminat etane
de iluminat special (vitrine, expoziii, etc.)
Dup natura surselor de lumin:
cu lmpi cu incandescen
cu lmpi fluorescente
cu lumina mixt, utiliznd combinaii de lmpi din ambele categorii
n funcie de direcia luminii emise:
iluminat dirijat
iluminat difuz
Dup amplasarea corpurilor de iluminat n raport cu suprafeele iluminate:
iluminat general
iluminat local
iluminat combinat
n funcie de destinaia instalaiei de iluminat:
iluminat normal
iluminat de siguran
iluminat de paz








4


CAPITOLUL 2. CONSUMATORI ELECTRICI DE JOAS TENSIUNE

INSTALAIA DE ILUMINAT
Dup modul de producere a radiaiilor luminoase, sursele de lumin (lmipile)
se clasific n urmtoarele categorii:
A) Lmpi cu incandescen, la care energia electric este folosit pentru
nclzirea filamentului pn la temperaturi ridicate. Filamentul incandescent emite
energie sub form de radiaii, a cror putere i compoziie spectral sunt determinate
de legile radiaiei termice;
B) Lmpi cu descrcri n care lumina este produs printr-o descrcare
luminescent ntr-un amestec de mai multe gaze i vapori metalici;
C) Lmpi fluorescente, n care lumina este emis n principal de un strat de
substan fluorescen;
D) Lmpi cu arc, la care se produc att radiaii termice ct i efecte de
luminescen;
E) Lmpi speciale, dup tip i utilizare.

Lmpile cu incandescen se clasific avnd n vedere urmtoarele criterii:
- dup materialul filamentului
-crbune
-metalic(wallfram)
- dup caracteristica mediului
o -cu vid
o -cu atmosfer gazoas
o -cu halogeni
- n funcie de construcia lmpii
- -lmpi de format normal
- -lmpi de format special: lumnare, pictur, ciuperc-tubular
5


- dup caracteristica balonului
-balon clar
-balon colorat
-balon mat
-balon opalizat
-balon email translucid
-balon metalizat parial
- dup destinaie
-lmpi iluminat general
-lmpi rezistente la ocuri
-lmpi pentru iluminarea vehiculelor
-lmpi de semnalizare
-lmpi pentru proiect
-lmpi pentru instrumente de optic medical
Puterea lmpilor cu incandescen sunt cuprinse ntre 5 3000W.

Lmpi cu descrcri
-cu electrozi reci
-cu electrozi calzi

Lmpi fluorescente
-la joas presiune (tuburi fluorescente)
-la joas presiune (lmpi cu balon fluorescent)





6

CORPURI DE ILUMINAT
Utilizarea direct a surselor de lumin este posibil n toate cazurile deoarece
acestea au n general, o lumin mare, suprtoare pentru ochi, iar distribuia fluxului
luminos nu este ntotdeauna cea mai avantajoas din punct de vedere al obinerii n
condiii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeele iluminate.
-Pentru evitarea acestor inconveniene, sursele de lumin se include n corpuri
de iluminat;
-Corpul de iluminat este un aparat care servete la distribuirea , filtrarea sau
transformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea i
protejarea lmpilor, precum i pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare.
-Prile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n dou pri, cu
rol funcional distinct: sistemul optic i armtura.
Sistemul optic cuprinde urmtoarele elemente:
-reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie
-refractoare, bazate pe fenomenul de refracie
-ecrane difuzate din substane translucide, care avnd suprafaa mare, acoper
lmpile din corp, reducnd luminana prin difuzie;
-filtre colorate
-grtare de ecrane din elemente opace sau translucide, di spuse pentru a masca
lmpile de vederea direct, sub un unghi determinat.
Armtura corpului-const n ansamblul pieselor, n general metalice, care asigur:
-fixarea lmpii i a sistemului optic;
-alimentarea cu energie electric (conductoare, balasturi, startere, condensatoare);
-protejarea lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii (glob de stcl, frilaj
de protecie).





7

CAPITOLUL 3. SURSE ELECTRICE DE LUMIN
Fenomenele folosit n prezent pentru producerea de lumin sunt: incandescena i
luminiscena.
Incandescena este starea unui corp, care datorit temperaturii ridicate la care se afl,
emite radiaii i n domeniul vizibil.
Luminescena este proprietatea unor substane de a emite radiaii vizibile, datorit
excitrii atomilor i moleculelor lor pe alt cale dect prin nclzire (lumin rece).
n funcie de natura energiei primare, care excit electronii, luminescena poate fi de
mai multe feluri: fotoluminescena, electroluminescena, etc.
n mod curent se folosete fenomenul de fotoluminescen, n care caz excitarea
electronilor este produs de radiaii electromagnetice.
Fenomenul de electroluminescen const n producerea luminii sub influena
ocurilor provocate de particule ncrcate electronic i ioni care se mic ntr-un cmp
electric.
n funcie de durata luminescenei dup dispariia sursei de radiaii excitatoare,
fotoluminescena este de dou feluri:
- fluorescen, cnd remanena este de ordinul (10
-8
- 10
-5
) secunde i
- fosforescen, cnd remanena este 10
-5
secunde.
Fluorescena este un fenomen specific unor lichide sau gaze, iar fosforescena este
specific unor cristale si pulberi de cristale.
Luminoforul este o substan care are proprietatea de a emite unde luminoase cnd se
afl sub aciunea unor radiaii electromagnetice, a electronilor sau ionilor.
Emisia luminoas a tuburilor luminiscente cu descrcri electrice n gaze este o form
de fotoluminescen, determinat de aciunea radiaiilor ultraviolete produse prin
electroluminescena, asupra stratului de luminofor depus pe suprafaa interioar a tubului de
descrcare.







8

3.1. LAMPA CU INCANDESCENTA
Primele izvoare electrice de lumin utilizate pentru iluminatul artificial au fost lmpile
cu incandescen, la care elementul principal l constituie filamentul din metal sau crbune.
Filamentul nclzit pe seama efectului Joule Lenz, transform energia electric n energie
luminoas.
La nceput filamentul era din platin, care are avantajul de a nu se oxida n aer la
temperaturi ridicate. Avnd ns temperatura de topire sczut (2046
o
K) eficacitatea
luminoas a lmpilor cu filament de platin era de 0,3 lm/W. S-a utilizat apoi filamentul de
crbune care are temperatura de topire mai ridicat (3770
o
K). ns datorit volatizrii ridicate
nu s-au depit temperaturi de 2100
o
K, obinndu-se eficaciti de 3,3 lm/W.
n anul 1902 apare lampa cu filament metalic, mai nti din osmiu, apoi din tantal i n
sfrit din wolfram cu rezisten mecanic mare i volatilizare redus. Temperatura ridicat de
topire a wolframului (3660
o
K) a determinat creterea eficacitii luminoase. Datorit
calitilor deosebite ale wolframului, acesta s-a impus, constituind, n prezent, singurul metal
din care se confecioneaz filamentul lmpilor cu incandescen. Dispunerea filamentului n
spiral, introducerea gazelor inerte n balon, construirea filamentului dublu spiralat,
mbuntiri aduse pe parcurs, au fcut, ca temperatura filamentului s ajung la 3000
o
K, -
eficacitatea luminoas la 20 lm/W, iar durata de utilizare la 1000 ore.

La lmpile cu incandescen
eficacitatea luminoas crete cu
temperatura filamentului, deoarece cu
creterea temperaturii crete maximul
fluxului radiat, deplasndu-se totodat i
spre domeniul vizibil. (fig. 3.1.).
Eficacitatea luminoas maxim a
lmpilor cu incandescen se obine la
temperaturi de 6500
o
K si este de 87 lm/W




Fig.3.1.
9

3.1.1 Construcia lmpii cu incandescen

n mod obinuit o lamp cu filament incandescent (fig. 3.2)
este compus din urmtoarele elementele principale:
filamentul, electrozii i elementele de susinere a acestora
balonul de sticl si soclul.
Filamentul lmpii .1 este un conductor din Wolfram ce se
execut simplu sau dublu spiralat. Temperatura filamentului
atinge valori de 2400 3000
o
K. Oxidarea acestuia se evit
prin vidare, iar evaporarea se diminueaz prin asigurarea n
jurul filamentului a unei atmosfere de gaze inerte.
O alta msur ce se utilizeaz pentru reducerea
evaporrii este executarea filamentului dublu spiralat. Astfel
lmpile cu incandescen cu puteri mici, au filamentul
simplu spiralat n vid i o temperatur a acestuia de 2400
o
K,
iar lmpile cu puteri mari se execut cu filament simplu sau dublu spiralat n atmosfer de gaz
inert (azot + cripton sau azot + argon) avnd temperatura filamentului de 3000
o
K.
Electrozii de susinere i elementele de susinere a acestora i a filamentului. Electrozii
2 de susinere i alimentare a filamentului se execut din nichel i sunt susinui de lopica 5
care este din sticl i face corp comun cu balonul. Pe poriunea de trecere 3 electrozii se
execut dintr-un material (amestec de cupru, fier i nichel) ce au acelai coeficient de dilatare
ca si al sticlei prin care trece.
Filamentul mai este susinut i de unul sau mai multe crlige 8 din molibden, care sunt
ncastrate ntr-un disc de sticl 4 ce se sprijin de lopic 5.
Balonul de sticl 6 are rolul de a asigura filamentului mediul 10 necesar pentru o
utilizare ct mai ndelungat vid sau atmosfer de gaze inerte.Forma balonului poate fi
foarte diferit n funie de putere lmpii, destinaie etc.
Balonul se videaz prin orificiul 9.
Soclul 7 susine balonul i asigur legtura electrozilor la sursa de alimentare cu
energie electric. Soclul cuprinde contactul superior 12, executat din alam sau tabl de oel,
contactul inferior 13, executat din plumb sau staniu, izolatorul 14, i masa de fixare 11. Se
utilizeaz dou forme de soclu:
- tip Edison (E) cu filet i tip baionet (B)
10

-soclurile tip baionet se utilizeaz n special pentru lmpile supuse trepidaiilor si
vibraiilor.

3.1.2. Caracteristicile lmpii cu incandescen

Eficacitatea luminoas arevalori reduse, cuprinse ntre 5 i 20 lm/W, deoarece randamentul
acestui tip de surs este foarte sczut (1-3%).
Chiar i pentru ncercrile de laborator, cu filamente apropiate de corpul negru,
randamentul nu depete 14%, ntruct marea majoritate a radiaiilor emise sunt n afara
domeniului vizibil.
Luminana lmpilor cu incandescen este foarte mare, datorit dimensiunilor relativ
mici ale filamentului, fiind cuprins ntre (2-12)10
6
nt. ,provocnd cu uurin fenomenul de
orbire. Introducerea lor n baloanele opale, reduc luminana n dauna eifcacitii luminoase.
Compoziia spectral a radiaiilor luminoase emise de filamentul incandescent este
bogat n radiaii cu lungimi de und mari, galben i rou (radiaiile calde). Radiaiile
albastru-violet (radiaii reci)sunt ntr-o cantitate mic. Din acest motiv sursele de lumin cu
filament incandescent denatureaz ntr-o oarecare msur culorile naturale ale corpurilor pe
care le ilumineaz (fig. 3.9).
Temperatura de culoare este sczut fiind cuprins ntre (2500-3000
o
K) ceea ce face
ca aceste surse s fie utilizate numai pentru nivele de iluminare de pn la 100 lx.
Temperatura balonului este cuprins ntre (100-150
o
C).
Tensiunea nominal este tensiunea pentru care a fost construit lampa astfel nct s
funcioneze n regi nominal. Tensiunile nominale ale lmpilor ce se execut la noi sunt:
6, 12, 24, 32, 42, 65 V tensiunea joase;
120; 220; 230 V, tensiune nominal.
Puterea nominal, reprezint puterea absorbit de lamp la funcionarea n regim
nominal. Lmpile uzuale au puteri nominale cuprinse ntre (40-200) W.
Lmpi cu puteri mai mici de 40w sunt utilizate n semnalizri luminoase iar cele cu puteri mai
mari de 200w, sunt utilizate pentru echiparea proiectoarelor.
Fluxul luminos nominal, este fluxul emis de lamp n regim nominal dup primele
100h de funcionare.
Durata de funcionare (Df) reprezint timpul efectiv de folosire a lmpii din
momentul punerii n funciune pn la ntreruperea filamentului.
11

Acest timp este aproximativ 1000h , pentru lmpile de utilizare general n iluminat.

Durata de utilizare (Du) se definete ca intervalul de timp de funcionare n care fuxul
luminos al lmpii este mai mare de 80% din valoarea nominal. In acest moment are loc o
modificare nsemnat a compoziiei spectrale a fluxului.
Rezult: (Du Df)
Toi parametrii lmpilor cu filament au o mare dependen fa de tensiunea de
alimentare (fig. 3.4). Fluxul luminos i eficacitatea scad cu scderea tensiunii, crescnd i mai
mult ponderea radiaiilor calde (roii) n dauna clor reci (albastru). Aceast determin o redare
incorect a culorilor.
Creterea tensiunii de alimentare determin creterea fluxului i eficacitii luminoase
i mbuntirea compoziiei spectrale, apropiindu-se de spectrul luminii zilei. Inconvenientul
este ns scderea nsemnat a duratei de funcionare.
Datorit acestei dependene accentuate a parametrilor lmpii cu incandescen fa de
tensiune, variaia admisibil a tensiunii de alimentare este de 8% din tensiunea nominal.
S-au stabilit i relaii de apreciere a dependenei parametrilor lmpii fa de tensiunea
de alimentare:
2 / 1
n n
U
U
I
I
(

=
;
5 , 1
n n
U
U
P
P
|
|
.
|

\
|
=
;
6 , 3
n n
U
U
|
|
.
|

\
|
=
|
|

Fig.3.3.
Fig.3.4
12

1 , 2
n n
U
U
|
|
.
|

\
|
=
q
q
;
14
n n
U
U
D
D

|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|

(3.1)

3.1.3 Lamp cu incandescen cu ciclu regenerativ (halogen)

Aceast lamp a fost realizat n anul 1960, dup o idee elaborat n 1949.
Introducnd n balonul de o anumit geometrie (mai mic dect la lampa clasic cu
incandescen), aceasta iniiaz un ciclu regenerativ.
Acest ciclu regenerativ ntre wolfram i de exemplu iod se produce astfel (fig. 3.5).
- la temperatura filamentului incandescent, moleculele de iod disociaz n atomi,
mprtiindu-se n balon:
I
2
-2I, particulele de wolfram condensate pe balon sau aflate n imediata lui apropiere
(la temperatur mai redus) se combin cu iodul, rezultnd iodura de wolfram (WI
2
),
halogenur, volatil care se rspndete n tot balonul.

-n vecintatea filamentului iodura de wolfram (WI
2
) se descompune, elibernd
wolframul metalic, care n parte se redepune pe filament, iar iodul rmne disponibil pentru o
noua reacie.
Ciclul regenerativ este descris de relaia:
W + 2I


C
o
1500 .. .......... 1300
C
o
1300 ... .......... 250
WI
2

(3.2)
13

n balon se pot delimita dou zone desprite de izoterma de 1300
o
C. n zona
exterioar izotermei, predomin reacia de formare a iodurii de wolfram, iar n zona
interioar, este predominant reacia de descompunere a ei.
Rezult o concentraie mare de particule de wolfram n vecintatea filamentului, care
reduce fenomenul de volatilizare.
Durata de funcionare crete numai pn la 2000 ore datorit deprecierii neuniforme a
filamentului, care se rupe.
Lmpile cu halogen (fig. 3.6) au urmtoarele caracteristici:
- fluxul luminos constant pe parcursul ntregii durate de funcionare, deoarece
balonul este curat;
- dimensiuni mici;
- durata de funcionare de 2000h i eficacitate luminoas de 25 lm/W.
Aceste lmpi funcioneaz n poziii orizontale i se utilizeaz pentru iluminatul
terenurilor de sport, aeroporturilor, pieelor.

3.1.4. Lampa pentru proiectare.

Aceste lmpi au filamentul n form concentrat i de puteri mari (3000W). Se obin
strluciri mari (pn la 10
7
nt) i eficaciti luminoase de (20-24) lm/W. Durata de
funcionare este ns redus la numai 100h. Filamentul spiralat este n form de dreptunghi cu
dimensiuni mici. Balonul este cilindric, ngropat uneori la mijloc.
Lmpile pentru proiectoarele pistelor de aterizare a avioanelor sunt cu tensiune redus
(11 sau 23V), cu balon sferic i soclul de construcie special. Au durata de funcionare de
30h, eficacitatea luminoas ridicat, 26,7 lm/W i strlucirea de 2,97*10
7
nt.
1-tub de sticl
2-tub de cuar
3-filament din W
4-electrozi
5-soclu
6-suport pentru
tubul
de cuar
Fig.3.6.
14

n afara lmpile prezentate se mai fabric o gam larg de lmpi cu destinaie special:
pentru mijloacele de transport, vapoare, cinematografe, semnalizare, etc.

3.2. LAMPILE CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI METALICI
3.2.1. Principiul de funcionare

Din studiul lmpilor cu incandescen s-a constatat creterea eficacitii luminoase cu
temperatura, limitat ns la T=6500
o
K pentru care eficacitatea este de 87 lm/w. Aceasta se
explic prin faptul c este imposibil, conform legilor radiaiei termice, s se emit radiaii
numai in domeniul vizibil.
Randamentul sczut al lmpilor cu incandescen i culoarea diferit de cea natural
au determinat cutarea unor noi izvoare de lumin care s se bazeze pe alte fenomene dect
radiaia termic.
S-a observat c transformarea altor forme de energie n energie luminoas poate avea
loc direct, independent de starea termic a sursei de lumin.
Aceast nou metod de producere a radiaiilor luminoase, se bazeaz, aa cum s-a
artat, pe fenomenul de luminescen.
Fenomenul de luminescen const n producerea luminii sub influena ocurilor
provocate de particulele ncrcate-electronii, ionii neutrii din acelai cmp electric, asuprea
moleculelor i atomilor neutri din acelai cmp electric.
O particul ncrcat electric (mp) accelerat ntr-un cmp electric, capt o energie de
micare:
W
p
=
2
v m
2
p p

(3.3)
unde v
p
, w
p
sunt viteza i energia particulei de mas mp.
Dac o asemenea particul ciocnete un electron care se rotete pe un nivel energetic
stabil al unui atom, i va ceda o cantitate de energie (W) pe seama creia, electronul va
prsi nivelul energetic stabil, srind pe un alt nivel energetic, superior
W=e unde:
(3.4)
e sarcina electric a electronului
U diferena electric a electronului;
15

Nivele energetice superioare fiind instabile electronii revin pe nivele energetice de pe
care au plecat, elibernd cantitatea de energie primit sub forma unor cuante de energie crora
le corespund radiaii e o anumit lungime de und:
AW = h

c

(3.5)

U
1239
U e
c h
A
=
A

=
(3.6)
Deci alegnd atomi a cror electroni efectueaz salturi energetice U,
corespunztoare, se obin radiaii a cror lungime de und este n domeniul vizibil.
Pentru un anumit atom, nivelul energetic cel mai apropiat de nivelul de baz de pe
care revenind emite o cuant de energetic cel mai apropiat de nivelul de baz de pe care
revenind emite o cuant de energie se numete nivel de rezonan.
Dac energia primit de un electron, n urma unei ciocniri este mare, aceasta poate
prsi atomul, devenind electron liber.
n concluzie fenomenul de luminiscen este condiionat de:
- existena unor particule electrice libere (electronii, ioni) care acceleraie de o surs
primar (cmp electric) capt o energie de micare;
- prezena unor atomi care excitai prin ciocnire mecanic, de particule accelerate s
emit radiaii n domeniul vizibil.
n fig. 3.8. este prezentat caracteristica tensiune curent a unui tub de descrcare n
gaze sau vapori metalici.
Pe aceast caracteristic se definesc urmtoarele zone:
- AB n care creterea nsemnat a tensiunii aplicate este nsoit de creteri
nensemnate ale curentului, determinat de aciunea unor ageni exteriori.
16


- BC Zon de tranziie, puin stabil. n B tubul se aprinde, electronii liberi,
- accelerai de cmpul electric determinat de U
max
ncepe s ionizeze gazul din tub,
curentul prin tub ncepe s creasc;
- CD ncep s apar n tub radiaii luminoase, alternd zonele luminoase cu cele
ntunecoase. Curentul prin tub crete mult, datorit numrului mare de purttori ce
apar. Este zona de funcionare, normal a lmpilor cu descrcri n licrire.
Fig.3.7.
17


- DE Zon de funcionare anormal i de tranziie;
- FG Zona descrcrilor n arc, cu pant negativ, necesar a fi stabilizat cu ajutorul
unui balast inductiv sau rezistiv.
Pentru funcionarea n zona F,G, n lungul tubului se pot defini urmtoarele zone, dup
tenta luminoas (fig. 3.9). Lungimea acestor zone depinde de lungimea tubului, prin scurtare,
disprnd coloana luminoas pozitiv, aceasta crescnd direct proporional cu creterea
lungimii tubului de descrcare.

FIG.3.8.
18


3.2.2. Lmpi descrcri n gaze n regim de licrire

La aceste lmpi lumina este produs de licrirea negativ concentrat uniform n jurul
catodului. Coloana luminoas pozitiv este nlturat prin apropierea celor doi electrozi.
Descrcarea are loc la o presiune de 5- 25 mmHg n atmosfer de neon i heliu. Spectrul este
format din linii galbene de heliu i roii de neon.
Lmpile funcioneaz n curent continuu sau alternativ, au puteri de (1-2)W, flux de
llm i durata de funcionare cuprins ntre (1000-2000)h. Se utilizeaz pentru semnalizri
luminoase, avnd o inerie luminoas neglijabil, putnd astfel urmri orice variaie a
curentului ce le strbat.
La aceste lmpi, nu este necesar, un mijloc suplimentar care s pregteasc amorsarea
descrcrii.

3.2.3. Tuburi cu descrcri n regim de licrire folosind
coloana luminoas pozitiv.

Aceste tuburi se utilizeaz pentru reclame luminoase, luminat decorativ al slilor de
recepie, teatrelor, etc.
Sunt formate din tuburi de sticl cu lungimi de ordinul metrilor si diametre de (10-
45)mm. Funcioneaz n curent alternativ, la tensiuni de (6-9)kv, tensiuni ce depind de
lungimea tubului:

U
alim
= E + G * 1 unde :
(3.7)

- E cderea de tensiune pe electrozi;
- G gradientul de potenial n lungul tubului (V/cm), la V/cm neon; (2,1 2,9)
V/cm, la mercur etc
- L lungimea tubului.
Presiunea n tub este de (1-10)mmHg, eficacitatea de (12-18)lm/W, iar durata de
funcionare de 5000h.
Fig.3.9.
19

Pentru amorsarea tubului este necesar o tensiune mai mare cu (25 30)% dect
tensiunea nominal de funcionare i care este asigurat de regimul tranzitoriu iniial.
Alimentarea acestor lmpi se asigur cu transformatoare proprii, a cror tensiune secundar
(U
alim
) depinde de caracteristicile lmpii (lungime, culoarea luminii).
Evident, cele dou tipuri de lmpi, funcionnd ntr-o zon (CD, fig. 3.8) stabil nu sunt
necesare mijloace suplimentare de stabilizare a funcionrii normale.

3.2.4. Lmpi cu descrcri n arc.

La aceste lmpi, descrcarea n arc (zona FG, fig. 3.8) se produce n atmosfer de vapori
metalici. Metodele folosite pentru obinerea atomilor, care excitai s produc cuante de
lumin, sunt: sodiul, mercurul, cadmiul, zincul, taliul, potasiul, rubidiul, cesiul.
Aa cum rezult din caracteristica tensiune-curent, fig. 3.8, aceste lmpi au unele
caracteristici specifice cum ar fi:
a) descrcarea n regim de arc (zona FG) fiind cu pant negativ (instabil) este necesar
introducerea n circuitul lmpii a unui element stabilizator, cu caracteristic U(I) pozitiv
(U = + ZI) astfel nct n punctul de funcionare (P):

U = U
lamp
+ U
balast
= U
alim
~ ct (3.8)

b) Cderea de tensiune pe o lamp n regim de descrcare n arc, poate fi stabilizat la
valori mai mici dect cderea de tensiune pe o lamp n regim de licrire (fig. 3.8), zona
CD;
c) La zona de funcionare FG se ajunge dup o supratensiune de amorsare care are valori
sensibil mai mari dect cea corespunztoare vrfului B, necesar descrcrii n regim de
licrire.
Aceste caracteristici impun asigurarea unor condiii, pe de o parte, pentru amorsarea
lmpii, iar pe de alt parte pentru stabilirea unui punct de funcionare. n acest scop lampa cu
descrcri propriuzis este nsoit, n circuit, de o serie de elemente, ceea ce a fcut s se
introduc noiunea de montaj al unei lmpi cu descrcri n gaze sau vapori metalici.
20

Elementele unui unui asemenea montaj pot fi:
-balastul (B), elementul stabilizator, respectiv un element pasiv cu impedana
Z
b
= R+ J * e * L. n practic se utilizeaz, de regul, balastul inductiv (Z
b
~ J * e * L) la
care e * L > R, pe de o parte, pentru a crete eficacitatea montajului (lm/W), iar pe de alt
pare pentru a stimula, aa cum se va vedea, amorsarea lmpii;
- un element suplimentar care s asigure prenclzirea lmpii n scopul generrii de
electroni liberi;
- un element exterior care s amorseze prin generarea unor supratensiuni.
Din punct de vedere a presiunii vaporilor din tubul de descrcare aceste lmpi pot fi: de
joas presiune, de nalt i foarte nalt presiune.
Cercetrile experimentale au evideniat faptul c eficacitatea luminoas a lmpilor cu
descrcri cu arc n atmosfer de vapori metalici, depinde n mod sensibil de presiunea din
tubul de descrcare. n fig. 3.10. este reprezentat variaia eficacitii luminoase (lm/W) cu
presiunea din tub.

3.2.4.1. Lampa cu vapori de mercur.

n fig. 3.11. se prezint construcia lmpii cu vapori de mercur i schema de montaj i
alimentare a acesteia.
Din punct de vedere constructiv lampa este format dintr-un tub de descrcare 2 din
coar; n interiorul acestuia se gsete mercurul (lichid n stare rece) i o mic cantitate de gaz
inert (argon). La extremitile tubului sunt montate dou sisteme de electrozi: E
1
, E
2

electrozi principali ntre care se va amorsa i stabiliza descrcarea n arc (punctul P, fig. 3.8.)
i electrozii auxiliari E
3
, E
3
, amplasai, cte unul n vecintatea
21

unui electrod principal. Fiecare cuplu de electrozi E
1
E
3
i E
2
E
3
formeaz cte o lamp cu
descrcri n regim de licrire (zona CD, fig. 3.8.).
Tubul de descrcare 2 este amplasat ntr-un balon de sticl 1, mpreun si cu dou
rezistene R (1K). Balonul asigur prin intermediul soclului alimentarea lmpii. Montajul
lmpii conine balastul inductiv B i condensatorul C (acesta filtreaz, din punct de vedere al
sursei de alimentare cu energie electric, armonicele generate de lamp i amileoreaz i
factorul de putere al montajului).
La punerea sub tensiune a montajului are loc amorsarea unei descrcri n regim de
licrire dintre cele cupluri de electrozi (E
1
E
3
; E
2
E
3
).
Rezistenele R asigur funcionarea n zona CD, fig. 3.8. aceast descrcare genereaz
cldura necesar nclzirea electrozilor principali, respectiv emisii de electrozi liberi i
volatizarea mercurului. Descrcarea n regim de liclire se produce n atmosfera de argon i
atinge o presiune de cca. 1atm, n acest regim de funcionare.
La un moment dat, datorit scderii rezistenei intervalului dintre electrozii principali
(creterii contuctibilitii pe seama generrii de electroni i a volatizrii mercurului) se
amorseaz descrcarea n arc ntre electrozii principali E
1
,E
2
.
Din momentul amorsrii descrcrii ntre electrozii principali, descrcarea ntre
cuplurile E
1
-E
3
i E
2
-E
3
se ntrerupe deoarece cderea de tensiune ntre acetia scade sub cea
corespunztoare zonei CD, fiind mai mic i dect cderea de tensiune dintre electrozii E
1
-E
2

(P, fig. 3.8) datorit efectului de limitare al rezistenelor R. Regimul normal de funcionare se
stabilete n cteva minute (5 10).
22

Dac balonul de sticl ar fi clar, culoarea luminii este alb albastr verde, iar
eficacitatea luminoas este foarte redus si luminana foarte mare.
Pentru creterea eficacitii luminoase i reducerea luminanei pe interiorul balonului l
se depune un strat luminofor. Acesta, prin fotoluminescen (atomii lui sunt excitai de
radiaiile luminoase emise prin electroluminescen de tubul de descrcare) modific
compoziia spectral a luminii emise, mbuntind i redarea culorilor. O mbuntire
sensibil a culorii se obine prin introducerea, n tubul de descrcare, a unor adaosuri de
halogenuri metalice (4).
n continuare se vor prezenta caracteristicile principale ale lmpilor cu vapori de
mercur, pentru fiecare domeniu de presiune.
- lampa cu vapori de mercur de joas presiune fig. 3.11. are forma unui tub de
descrcare 2 cu atmosfer de argon i cteva miligrame de mercur. La temperatura
de funcionare a lmpii (500
o
C), presiunea vaporilor de mercur este de (10
-2
10
-1
)
cmHg.
Atingerea regimului normal de funcionare are loc dup (6-7)min. Dezavantajul
principal al acestor lmpi este c n urma stingerii, reamorsarea nu se produce dect dup
rcirea ei complete.
Eficacitatea luminoas este cuprins ntre (30,40)lm/W, iar durata de funcionare este
cuprins ntre (6 7000) ore.
- lampa cu vapori de mercur de nalt presiune funcioneaz la o presiune a
vaporilor de mercur cuprins ntre (1 10)atm. Coloana luminoas pozitiv devine
o vn de lumin de mare luminan, a crui temperatur atinge 6000
o
C. Din punct
de vedere constructiv sunt similare celor de joas presiune, dar au dimensiuni mai
mici, iar tubul de descrcare este din cuar topit pentru a rezista la presiunea
ridicat din tub. Regimul normal de funcionare se stabilete dup 4 5 minute, iar
durata de funcionare este de (1000 2000)h.
- lampa cu vapori de mercur de foarte nalt presiune.
Pentru a se obine o eficacitate luminoas i mai mare s-a mrit pe presiunea de
mercur i s-au micorat dimensiunile tubului de descrcare.
23

Presiunea din tuburile de descrcare variaz n funcie de puterea lmpii (75 900W)
ntre (20 120)atm., eficacitatea este de (40 55)lm/W, iar durata de funcionare este
cuprins ntre (1500 20)h.
c) Lampa cu xenon de foarte nalt presiune. Se construiete dup diferite puteri, la
cele de (1 3)Kw, presiunea este de (8-9)atm, n stare rece i ajunge la (20-25)atm, n timpul
funcionrii. Spectrul radiaiilor emise este continuu, asigurnd o redare corect a culorilor.
Lmpile cu puteri mari (65-300)Kw au form tubular, asemntoare lmpilor
fluorecente. Sunt folosite pentru iluminatul pieelor publice i terenurilor de sport, triajelor,
etc. O lamp de 65 Kw, montat la o nlime corespunztoare asigur un nivel de iluminare
de 1001x pentru o suprafa de 1ha.

3.2.4.2. Lamp cu vapori de sodiu

Principiul de funcionare al acestei lmpi este similar cu cel al lmpilor cu vapori de
mercur, ns exist unele deosebiri n ceea ce privete realizarea practic. Tubul de descrcare
este n form de U, figura 3.12, pentru a crete lumina intervalului de descrcare i este
realizat din alumin sintetizat, inert chimic la aciunea vaporilor de sodiu (nu se utilizeaz
din acces motiv cuarul).
Amorsarea este asigurat cu un singur electrod auxiliar E
3
, descrcarea n regim de
licrire se produce n atmosfer de neon i argon, culoarea radiaiilor fiind roie, specific
neonului. La temperatura de 270
o
C, care este temperatura de funcionare a lmpii, la radiaiile
emise sunt galbene, specifice electroluminescenei sodiului. Fluxul luminos emis atinge
valoarea nominal dup (5/10)minute.
De menionat c lampa funcioneaz numai n poziie orizontal sau la nclinare
maxim de 20
o
. Spectrul radiaiilor emise este foarte restrns (0, 5890 0,5896), pentru care
coeficientul de vizibilitate relativ V

= 0,78. Ca urmare eficacitatea luminoas teoretic ar
trebui s fie:
q = 0,78 x 680 =530 [lm/W] (3.9)
n ncercrile de laborator s-au obinut (370/420) [lm/W], iar n producia de serie
(60/100) [lm/W]. Gama de puteri nominale este cuprins ntre (18 180)W.
24

Dezavantajul major al acestei lmpi const n redarea necorespunztoare a culorilor,
astfel nct domeniul de utilizare este limitat la iluminatul exterior rutier i interior al locurilor
de parcare, hangare, etc.
n cazul lmpilor cu vapori de sodiu de nalt presiune pentru amorsare se folosete o
supra tensiune produs de un circuit electric care genereaz impulsuri de tensiune (1500
2000)V numit igniter. Balastul inductiv, genereaz la amorsare o supratensiune pe care apoi o
prelucreaz generatorul electric (igniterul).

3.2.4.3. Lmpi fluorescente

Lampa fluorecent fig. 3.13 este o lamp cu descrcri n atmosfer de vapori de
mercur i gaz inert (argon) la o presiune sczut (5/10) 10
-4
cm col Hg (mai mic dect
lmpile cu vapori de mercur de joas presiune).
Gazul inert este necesar n etapa de pregtire a atmosferii. Electrozii lmpii sunt din
wolfram i ating o temperatur de (1400 1500)
o
K n regim de funcionare.
Descrcarea n lamp este tip Coloan luminoas pozitv, majoritatea radiaiilor
(95) emise prin electroluminescen aparinnd domeniului ultraviolet i doar 5% n domeniul
vizibil. Eficacitatea maxim se obine la o temperatur a mediului ambiant de +40
o
C i o
presiune n tub de 5*10
-4
cm Hg. Datorit eficienei reduse a fenomenului de
electroluminescen se utilizeaz fotoluminescena luminoforului depus pe peretele interior al
tubului. n funcie de compoziia luminoforului se obin diferite culori ale radiaiilor
luminoase emise, tab. 3.1.
Lampa fluorescent fiind n principiu o lamp cu descrcri, pentru amorsare i
stabilizarea regimului normal de funcionare sunt necesare elementele auxiliare menionate
anterior, grupate ntr-un montaj specific. Montajul care asigur cerinele amorsrii lmpii se
numete montaj de baz.




25

Elementele montajului de baz sunt:
-lampa fluorescent cu aprindere normal (LFA);
- balastul inductiv (B);
- starterul (s).




Temper
atura de
culoare
6500 4300 2900 4000
Indicati
v
1 1x 2 2x 3 3x
Tipul de
culoare
Alb
lum
ina
zile
i
Alb
lumina
zilei de
lux
Alb
Alb
de
lux
Al
b
cal
d
Alb cald
de lux
Alb
noua
generaie

Culoare rec
rece
neutr neutr cal Cald(plc
cald
Tabelul 3.1
26

aparent e d ut)
Redarea
culorilor
slab
Uor
ameliorat
fat de
[1]
accep
tabil
Foarte
bun
sla
b
acceptabil
Foarte
bun
Eficacitate
luminoas
[lm/W]
57,
5
53,75 67,5 46,25 70 44,75 80

Pentru o bun nelegere a funcionrii montajului n ansamblul su, este necesar s se
prezinte mai nti funcionarea de sine stttoare a starterului. Aceasta este o lamp cu
descrcri n gaze fig. 3.15 n regim de licrire n atmosfer de neon care, din punct de vedere
a montajului, se comport ca un element cu trei stri i anume:
- neamorsat (impedan echivalent Z
S
= );
- amorsat (impedan echivalent Z
S
= Z
1
);
- unat (impedan echivalent Z
S
= 0).
Aflat n stare rece (u = u mediu ambiant) i pus sub tensiune starterul se amorseaz
fiind parcurs de un curent I
1
, fig. 3.16 i avnd o cdere de tensiune U
S
pe impedana Z
1
.
Descrcarea n regim de licrire este nsoit de degajare de cldur, care
27




nclzete, n mod deosebit, mediul din incint (tub) de descrcare, respectiv cei doi
electrozi ai tarterului, aflai iniial la p, deprtare d unul de altul (de valoarea lui d va
depinde valoarea tensiunii de amorsare). Datorit nclzirii, electrodul mobil (bimetal) se va
deplasa n sensul apropierii de electrodul fix. Timpul t
1
dup care cei doi electrozi vor face
contact metalic (Z
S
= 0) va depinde de:
Fig.3.14.
Fig.3.15.
Fig.3.16.
28

- valoarea curentului I
1
care la rndul ei depinde de caracteristicile montajului din care
parte starterul;
- distana dintre electrozii starterul;
- temperatura mediului ambiant (u
ma
).
Dac pentru montaj primi doi parametri (I
1
; d) sunt practic constani cel de al treilea
u
ma

este o variabil i ca urmare, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant untarea
starterului se va produce foarte repede (t
1
0), iar la temperaturi sczute t
1
va fi foarte
mare. Din momentul untrii, prin starter, curentul va crete la valoarea
I
2
> I
1
.
Dup untare (Z
S
= 0) nceteaz degajarea de cldur, incinta din tub ncepe s se
rceasc i ca urmare dup un interval de timp t
2
bimetalul se va desprinde de electrodul fix,
iar curentul prin starter devine nul. Este evident c valoarea lui t
2
depinde, pentru un anumit
starter, numai de temperatura mediului ambiant (u
ma
), ntr-un raport invers dect t
1
. Dac
dup ndeprtarea electrodului mobil de cel fix exist condiii pentru o nou amorsare aceasta
se va putea produce.
S analizm, n continuare, funcionarea montajului n ansamblul su. Considernd
elementele montajului n stare rece (u
ma
), la punerea sub tensiune a acestuia neexistnd
condiii de amorsare a LFA, se va amorsa starterul (S), aflat din punct de vedere electric, n
paralel cu intervlul de descrcare al LFA, (dintre E
1
i E
2
), fig. 3.14. Curentul I
1
, fig. 3.16 ce
parcurge circuitul (B,E
1
,

S, E
2
) prenclzi electrolizii LFA un timp t
1
, dup care, prin
acelai circuit un timp t
2
va trece curentul I
2
> I
1
. acesta va nclzi mai intens electrozii care
vor emite electronii necesari amorsrii descrcrii n LFA. Este evident c durata nclzirii
electrozilor lmpii va depinde n mod sensibil de u
ma
, fiind practic cu att mai puin nclzii
cu ct u
ma
este mai mic. Dup T
a
=t
1
+ t
2
, starterul se ntrerupe, curentul prin montaj are
tendina s scad la zero, iar intervalul de descrcare al LFA dispune de o cantitate de
electroni liberi generai prin emisia termic a electrozilor.
Variaia nsemnat de curent (i = I
2
) ce are tendina s se produc practic instantaneu
(t ~ 0) va genera o t.e.m. n bobina balastului inductiv (e = -L
t
i
A
A
)care suprapus LFA.
Dac lampa nu se amorseaz procesul amorsrii se va relua. O asemenea eventualitate este cu
att mai probabil cu ct u
ma
este mai mic, deoarece n timpul Ta i pe seama lui I
1
i I
2
nu se
29

asigur emisia de electronici necesare. Este deci evident faptul c pentru un anumit starter o
LFA se va putea amorsa, chiar i prin prenclziri repetate, numai pn la o anumit valoare
u
ma min
(+5
o
C pentru cele fabricate n Romnia).
La temperaturi ridicate ale mediului (+40
o
C) exist riscul s nu se menin starterul n
starea neamorsat i deci LFA s nu aib condiii de funcionare normal.
Se impune nc o precizare, n legtur cu comportarea starterului dup amorsarea
LFA. Este evident c acesta trebuie s se comporte ca i cum ar exista, deci s nu se amorseze
dei i se aplic o cdere de tensiune practic egal cu cea de pe LFA, fig. 3.14. Pentru aceasta,
aa cum rezult i din fig. 3.8, punctul de funcionare (P) al LFA trebuie s se gseasc sub
zona CD de funcionare a starterului (lamp n regim de licrire).
Din cele de mai sus rezult c montajul de baz al unei LFA are urmtoarele
dezavantaje:
-efect stroboscopic (datorat plpirii lmpii), respectiv a variaiei fluxului emis
corespunztor variaiei periodice a curentului prin lamp. Eliminarea efectului stroboscopic
este posibil, n principiu, prin producerea simultan a dou fluxuri defazate, astfel nct,
n orice moment suma lor s fie ct mai diferit de zero;
-factor de putere redus. Acesta este un indice de calitate ce caracterizeaz, aa cum
se va vedea ntr-un capitol urmtor, structura puterii absorbite de un receptor sau
consumator, valoarea lui fiind impus consumatorului de ctre furnizorul de putere este
defazajul dintre tensiune i curentul absorbit de un consumator (receptor).
Pentru montajul de baz, admind c balastul c balastul nu este pur inductiv
respectiv P
B
= 0,1P
L
i c
U
L
= AU
B
=
2
1
U
alim

atunci puterea activ absorbit de montaj este:
P
M
= P
b
+ P
l
= 1,1 P
l
= 1,1
2
U
lim a
I
L
= 0,55
a
U I
M
= 0,55 S
M
(3.10)
deoarece, montajul fiind serie, I
M
= I
L
.
Ca urmare din P
M
= S
M
*cos M
B
rezult c cos M
B
= 0,55<0,92 care este factorul de
putere neutral al furnizorului;
30

- dependena amorsrii de u
ma
, respectiv neamorsarea la temperaturi joase (sub +5
0
C).
Eliminarea parial sau total a unuia sau mai multe dintre dezavantajele menionate
este posibil cu ajutorul unor montaje speciale i care se vor prezenta n continuare.

Montaje speciale cu lmpi fluorescente
a) Montajul capacitiv, fig. 3.17

Prin montare n serie a unui condensator (C), n primul rnd nu trebuie s se modifice
mrimile ce se aplic lmpii, respective curentul ce se o strbate i ca urmare impedana
montajului capacitiv trebuie s aib acelai modul cu cea a montajului de baz, respectiv:
2
C M
2
M
2
B
2
M
) X X ( R X R + = + (3.11)
De unde rezult X
c
= 2X
b
.

n aceste condiii aa cum rezult din diagrama fazorial a montajului capacitiv, fig.
3.17b, factorul de putere al acestuia este practic egal, dar de semn contrar cu cel al montajului
de baz.
b) Montajul duo
Prin conectarea n paralel a unui montaj capacitiv cu unul de baz se obine montajul
duo, fig. 3.18a. Aa cum rezult din diagrama fazorial a montajului duo, fig. 3.18b, factorul
31

de putere al acestuia are practic valoarea unu, deci montajul duo se comport ca un element
(receptor) pur activ.
Pe de alt parte, deoarece defazajul dintre curenii prin cele dou montaje este practic
de 2t/3 radiani se elimin i efectul stroboscopic.


Montajul lmpii cu aprindere rapid.
Aa cum s-a artat, unul din dezavantajele montajului de baz precum i a celorlalte
montaje speciale ale lmpii cu aprindere normal (LFA) (cu starter tip lamp cu descrcri n
gaze i bimetal) l reprezint domeniul limitat al temperaturilor mediului ambiant (u
ma
) pentru
care aceasta poate funciona (+5/ +40
o
)C. Deci n afara acestui domeniu al u
ma
, lampa LFA,
(ca parte activ a montajelor aferente), pe de o parte, nu se amorseaz, iar pe de alt parte nici
nu s poate menine n stare de funcionare. Cauza primar o reprezint emisia
termoelectronic insuficient pentru generarea de electroni liberi , respectiv valoarea
curenilor I
1,
I
2
(fig. 3.16) i durata lor (t
1
, t
2
) este suficient pentru producerea amorsrii,
iar nclzirea electronilor n timpul funcionrii de curentul I
f
, nu este suficient cnd u
ma

scade sub limita de +5
o
C.
Fig.3.18.
a)
b)
32

n principiu, nlturarea acestui dezavantaj se poate asigura printr-o nclzire mai
intens a electrozilor n faza de prenclzire (I
1
, I
2
valori mai mari) i printr-o nclzire
suplimentare a electrozilor n timpul funcionrii (o component
suplimentar de curent, suprapus peste I
f
).

Soluia practic const ntr-un montaj special, fig. 3.19 care pe de o parte folosete un
alt tip de lamp (PFR, cu aprindere rapid), iar pe de alt parte nlocuiete starterul, specific
montajului de baz, cu un circuit LC neliniar care poate la un moment dat, (pentru o anumit
valoare a curentului ce-l strbate) s devin rezonant serie (impedana echivalent nul).
Montajul lmpii cu aprindere rapid conine un balast special, cu dou bobine (B, X
m
) cuplate
magnetic (M) a crui reactan (X
M
) din circuitul condensatorului (C) este neliniar. La
punerea sub tensiune a montajului prin circuitul (B, E
1
, X
M
, X
C
, E
2
) circul curentul I
1
(mult
mai mare dect I
1
din fig. 3.14). Pentru aceast valoare a curentului X
M
= X
C
) i deci E
1
i E
2

sunt practic untai, pe partea extremitii 2, (astfel se obine valorea mare pentru I
1
). Dup
un interval de timp t
1
, (care are ns valori mult mai mici dect t
1
) n care E
1
i E
2
sunt
intens nclzii, ncepe s se iniieze descrcarea din tub, stimulat i de cderea de tensiune
U
11
=U
E1
+ U
E2
.
Curentul prin bobina B a balastului devine I
S
+ I
supl
, unde I
supl
este curentul prin
circuitul C, X
M
, n condiii de nerezonan, curent care asigur nclzirea permanent a
electrozilor, n timpul funcionrii montajului.
Lampa cu aprindere rapid este diferit de LFA pentru c are electrozi confecionai
dintr-un material (pe baz de bariu) mai rezistent dect wolframul la ocurile termoelectrice
de la amorsare, iar pe parte exterioar a tubului are depus o band metalic care determin o
Fig.3.19.

33

intensificare a cmpului electric din interiorul su. n literatur [4] sunt prezentate i alte
montaje pentru lampa cu aprindere rapid.
3.3 LAMPA CU INDUCIE
n deceniul nou s-au iniiat cercetri intr-un domeniu nou, n scopul obinerii de
radiaii luminoase i care s-au finalizat prin lampa cu inducie.
Acest nou tip de lamp, n prezent este produs de dou firme: PHILIPS LIGHTING
i GENERAL ELECTRIC. n anul 1992 prima firm a lansat lampa cu inducie denumit
QL, iar doi ani mai trziu cea de a doua firm lanseaz lampa cu inducie GENURA R80,
care are acelai principiu de funcionare, ns performanele i forma de prezentare sunt
diferite.
3.3.1. Principiul de funcionare
Principiul de obinere a radiaiilor luminoase este acelai ca i la lmpile cu descrcri
n gaze i vapori metalici, respectiv electroluminescena si fotoluminescena.
Dac n ceea ce privete fotoluminescena fenomenul era similar celui de la lampa cu
descrcri n gaze i vapori metalici, deoarece se bazeaz tot pe fotoluminescena
luminoforului, fenomenul de electroluminescen este diferit n ceea ce privete modul de
obinere i accelerare a electronilor liberi care ciocnesc electronii structurii atomice ale
substanelor introduse n balon.
Lmpile cu descrcri n gaze i vapori metalici obin, aa cum este cunoscut,
electronii pe seama emisiei unui filament incandescent, iar epuizarea acestuia este cel ce
determin, n, principal, durata de funcionare a lmpii. Accelerarea electronilor este produs
de cmpul electric (E) generat de diferena de potenial dintre electrozii lmpii.
Aa cum s-a subliniat mai sus, principalul dezavantaj al lmpilor fluorescente, durata
de funcionare, este determinat de utilizarea emisiei termoelectronice, pentru obinerea
electronilor liberi.
Evident soluia ideal ar fi obinerea de radiaii n domeniul vizibil numai prin
fotoluminescen. Pentru aceasta, sunt ns necesare unde electromagnetice transportoare de
cuante de energie v = A h w , care s excite luminoforul.
Cunoaterea tiinific universal permite obinerea acestor cuante de energie prin
electroluminescen.
34

Ca urmare, n ultimul deceniu al mileniului trecut s-au iniiat cercetri n domeniul
lmpilor fluorescente, dar la care electronii liberi s nu mai fie obinui prin emisie
termoelectronic.
Dac atomii unui gaz sunt nclzii, crete agitaia termic a lor. Ciocnirile dintre
atomi devin mai frecvente i mai violente.
n urma acestor ciocniri are loc un transfer de energie de la un atom la altul. Apare
astfel posibilitatea extragerii electronilor din structura atomic. Evident numrul acestora
poate fi mai mic dect cel obinut prin emisie termoelectronic, dar acest aspect poate fi
compensat, fie prin creterea intensitii cmpului electric care i accelereaz i/sau prin
reducerea dimensiunilor lmpii.
Aceste aspecte calitative, stau la baza unei noi lmpi fluorescente, ntlnit n literatur ca
lampa cu inducie.
Montajul lmpii fluorescente conine, fig.3.20 :
1. balon de sticl pe care este depus luminoforul;
2. generatorul de nalt frecven;
3. convertorul de putere, pe care sunt spirele unui solenoid.
Curentul de nalt frecven care trece prin spirele (n) ale solenoidului, 2, fig.3.21
produce cldur prin efect joule (rI
2
), dar i prin curenti Foucault in miezului feromagnetic pe
care sunt bobinate spirele.
Aceast cldur este iradiat mediului nconjurtor, respectiv gazului din tub n care
apar electroni liberi n urma ciocnirilor numeroase i intense care au loc prin cresterea
agitatiei termice.
Aceti electroni liberi sunt supui aciunii cmpului electromagnetic de nalt
frecven, respectiv a cmpului electric generat de cel magnetic variabil n timp, conform :
v de E ds B
dt
d
s
}
=
}}

(3.12)
unde cmpul magnetic de intensitate H i inducie B ,fig.3 ,este generat de solenoidul 2 (n)
fig.2 conform :
de H
dt
e d
i . n
}
=
|
+
(3.13)

35


Radiaii
ultraviolete
Radiaii
vizibile
Fig.3.23.
Fig.3.21. Convertorul de putere
1.miez de ferit; 2. bobin;
3.element de transmitere a cldurii;
4.flan de fixare; 5. cablu coaxial
Fig.3.20; 1.balonul de sticl; 2.convertorul de
putere 3. generatorul de nalt frecven
Fig.3.22. 1.alimentare
electric; 2.generator de
nalt frecven



36

Deci convertorul de putere, pe lng conversia energiei electrice a curentului de nalt
frecven n radiaii electromagnetice, asigur i emisia de electroni liberi pe seama cldurii
iradiate de elementul de transmitere a cldurii 3, fig.3.21, prin fenomenul agitaiei termice a
atomilor gazului aflat n balonul de sticl 1,fig.3.20.
Electronii liberi accelerai determin fenomenul de electroluminescen a atomilor
gazului din balon, iar cuantele de energie hv, emise prin electroluminescen (radiaii
ultraviolete, fig.3.23) produc fotoluminescena luminoforului.
Prin eliminarea strii de incandescen s-a obinut o cretere semnificativ a
duratei de funcionare (60.000 ore) i eliminarea influenei numrului de conectri (oc termic
la amorsare).
La o variant de realizare a acestui tip de lamp (GENURA R80) se remarc o valoare
relativ mic a temperaturii de amorsare (0
0
C) deoarece numrul electronilor liberi care apar n
urma agitaiei termice este direct proporional cu temperatura gazului, ceea ce face ca
descrcarea n plasm de joas temperatur s se produc pn la o temperatur a mediului
ambiant strict determinat de calitile convertorului de putere
( la varianta QL 85W, aceast temperatur este de minus 20
0
C).

3.3.2. Caracteristici luminoase
n tab. 3.2. sunt prezentate unele caracteristici luminotehnice ale lmpii QL, care
este produs n dou variante, iar n tab. 3.3 sunt sintetizate caracteristicile electrice,
energetice, i luminotehnice comparativ pentru cele dou tipuri de lmpi QL i
GENURA R8O
Tabelul 3.2.
Sursa/culoare Temperatura de
culoare
Flux luminos [lm] Eficacitate
luminoasa [lm/w]
QL 85 W/84 T=4000K 6000 70
QL 85 W/83 T=3000K 6000 70
QL 55 W/84 T=4000K 3700 67
QL 55 W/83 T=3000K 3700 67


37

Tabelul 3.3.
Caracteristici sursa QL 85 W GENURA R80
Dimensiuni
Diametru 110mm 82mm
Lungime 192mm 101mm
Greutate 1000gr 200 gr
Pozitie functionare Orice pozitie Orice pozitie
Durata de functionare 60000 ore 10000 ore
Putere 85 W 23 W
Tensiune alimentare 200-240 V85 200-240 V
Temp. minima amorsare -20 grade C 0 C
Temperatura amorsare 3000K QL 83; 4000K QL84 3000K
Flux luminos 6000 lm 920 lm
Eficacitate luminoasa 70 lm /W 48 lm /w
Redarea culorii _80 -
Pret de cost estimativ 360$ 20 $












38

CAPITOLUL 4. MONTAREA I EXPLOATAREA CONSUMATORILOR ELECTRICI DE
JOAS TENSIUNE

SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR
Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau
masini electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie
se monteaza peste planseu. La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de
montarea elementelor pe plansee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.

MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE
Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si
fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire. Tuburile IP se innadesc intre ele
cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul
diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane. Aceste piese auxiliare sant
prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul
de acelasi diametru.
Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de
protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. Se tine seama de
curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru
taiat metale sau clestele cu role.
Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe,
care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in
santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa
1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul
unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc.
Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii
aparente a tuburilor IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza
mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau
pe console. In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP
montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P.
Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL
pozate aparent sau montate sub pardoseala. Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale
vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm
39

deasupra fundului canalului. - Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente
prefabricateExecutarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de
beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera
executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in
santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a
productivitatii. Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se
executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor, inainte de
monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si
plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si
executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.


MONTAREA CONDUCTOARELOR

- Montarea aparenta a conductoarelor
Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de
lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare.
Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor
constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor,
conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul
rolelor. Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de
cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperiiConductoarele care coboara
spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie,
incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin
perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie.
- Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre
conductoareConductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt
ingropate tuburile s-a uscat. Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul
neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate
un conductor in tub separat.
40

- Tragerea conductoarelor de cupru


Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a
nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului. Se
introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand
conductorul apare la celalalt capat al tubului. Daca instalatiile se executa in tuburi pozate
aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte
de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor
de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale,
prevazute cu suruburi.
- Tragerea conductoarelor de aluminiu
Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si
nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in
interior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o
perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti. Legaturile dintre
conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita
sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre
conductoare si clemele de legatura.
- Montarea conductoarelor INTENC
Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in
tuburi de protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele
INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste
plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.
- Montarea aparenta a cablurilor
Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul
consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie. In incaperile permanent
umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se
face pri bratari speciale, montate in perete.
41

MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE

Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie
simpla care asigura o manevrare usoara. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se
mentioneaza : 1.intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcina; 2.comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a
conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice; 3.prize de curent cu fisa, care leaga un
receptor de energie electrica
MONTAREA INTRERUPTOARELOR

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop
suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile.
2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm, atat
cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne.
3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang
bine suruburile de contact.
4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze
si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii
dozei.
5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele
se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de
iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci
cand aparatul este deschis, lampa sa nu se mai afle sub tensiune.

MONTAREA COMUTATOARELOR


Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate
lampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat. Montarea aparenta sau ingropata a
comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective,
42

se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe
langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul,
dupa tipul comutatorului folosit, ca de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.


MONTAREA PRIZELOR


Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator
intreruptoarelor si comutatoarelor.La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se
leaga printr-un conductor de cupru F-500, de minim 2, 5 mm patrati, de cea mai apropiata
conducta metalica de apa calda, sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire
sau printr-o bratara metalica. Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru
masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca
sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In
camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de4 0, 15-0, 30m de la pardoseala.
Incaperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton) ca de exemplu ateliere, bucatarii
inaltimea de montare a prizelor va fi de 1, 20-1, 40 m, iar in gradinite, crese prizele se
monteaza la 1, 50 m inatime de podea.

MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET
INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE
Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza
intreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare. Atunci cand sunt
utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile
dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, intreruptoarele pachet se monteaza pe
tablouri de distributie, pe schelete metalice fixate in pardoseala langa utiljele pe care le
deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor
corpuri de iluminat ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele
si comutatoarele pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face
prin suruburi introduse in urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si
43

comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi,
sau gaze inflamabile. - Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea
circuitelor de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu
parghie se fixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita. Intreruptorele cu
parghie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat deschiderea circuitului sa se faca prin
actionarea in jos a manerului. Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile
circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare. Actionarea se face manual, prin
intermediul unui maner de material izolant.

MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE
- Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse
locasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face
pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. -
Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin
suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei. Conductoarele de alimentare trase in tuburi
IPE se introduc prin orificiulde racordare al tubului la priza.Capetele conductoarelor de
alimentare, dezizolate, se leaga la borne.

MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit
alimentarea lor cu energie electrica.

MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA
Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prin
fixarea directa pe pereti sau tavan.
- La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de dinainte
de tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui
diblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment.
- Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul
clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu
banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor
insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la
dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: se desurubeaza inelul de portelan 1 si
mantaua duliei 2, ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan 4, pe care sunt fixate clemele
44

de legatura 6 si 7. Se leaga apoi conductoarele corespunzatoare, indoindu-se in forma de ochi
capetele dezizolate ale conductoarelor dupa care se strang suruburile clemelor 8. Se izoleaza
portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating
intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia.
Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat.Nici
corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare,
deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe. La montarea corpurilor de iluminat,
conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei,
din care cauza se recomanda a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare
deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza.
- Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede
cuitermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala.
In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse.

MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA
(FLUORESCENTE, CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR)
Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat,
rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. Corpurile de
iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul, fie cap la cap. Montarea lor la
tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau
prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin
fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa
aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa.











45

CAPITOLUL 4. NORME DE PROTECIA I SNTATEA MUNCII

In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite
reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel:
1. La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de
protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida.
2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor
sale, el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite
sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn
trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie
asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe
suporturi instabile.
3. Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie folosita si
centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In
cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt
dispozitiv, care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului.
4. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea
locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva
atingerilor accidentale. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele
de transmisie aflate in functiune.
5. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri,
de gaurit etc, alimentate la o tensiune de 220 v, este permisa numai in locuri uscate si numai
cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje.
6. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de
36, 24 sau 12 v. In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de
partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot
produce accidente prin electrocutare.
7. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat
santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara
dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa
lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va
sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil.


46

BIBLIOGRAFIE

1. Albert, Hermina s.a. Alimentarea cu energie electrica a
intreprinderilor industriale Bucuresti, Editura technica, 1979.
2. Badea, I. s.a. Protectia prin relee si automatizarea sistemelor
electrice. Bucuresti, Editura technica, 1973.
3. Badulescu, N. Linii si statii electrice. Bucuresti, Editura technica,
1967.
4. Bianchi, C. s.a. Proiectarea instalatiilor de ilumiant electric.
Bucuresti, Editura technica, 1977.
5. Chirita, G., Alexe, C. Cartea instalatorului electrician. Bucuresti,
Editura technica 1970.
6. Comsa, D., s.a. Proiectarea instalatiilor electrice industriale.
Bucuresti, 1979.
7. Comsa, D., Maier, V. Instalatii electrice industriale, lucrari practice.
Cluj Napoca, Litografia Institutului politechnic Cluj Napoca, 1976.