www.referat.

ro

Ciocnirea Civilizaiilor i Refacerea Ordinii Mondiale

(Samuel P. Huntington )

Principala surs a conflictelor n lumea nou (de dup Rzboiul Rece) nu mai este una preponderent ideologic sau preponderent economic, la fel cum se ntmplase dup cel deal Doilea Rzboi Mondial, ci a devenit una predominat cultural. Politic global reuseste pentru prima dat n istorie, s fie deopotriv multipolar i multicivilitaional. Modernizarea i occidentalizarea nu sunt sinonime, desi initial occidentalii asa considerau. Modernizarea nu este capabil nici s produc civilizaii universale si nici s occidentalizeze societile non-occidentale. Dup cderea Blocului Comunist distinciile dintre oameni nu mai sunt cele ideologice, politice sau economice, ci sunt cele culturale. Statele se autodefinesc raportndu-se la religia de care apartin, la cultur, valori, etnie, obiceiuri, institutii, vechime, limb, identificndu-se cu usurint cu grupurile lor culturale (triburi, grupuri etnice, comunitti religioase, natiuni si chiar civilizatii), cutndu-si totodat aliati, si nu dusmani, iar societtile non-occidentale si dezvolt bogtia economic, influenta militar si politic, prin afirmarea valorilor lor culturale si prin respingerea celor occidentale. De-a lungul existenei umane, contactele ntre civilizaii au fost intermitente sau nu au existat deloc. ncepnd cu Era Modern (anul 1500), politica global i afirm dou dimensiuni care dureaz de aproximativ 400 de ani: Occidentul i restul lumii. Statele-naiuni ale Occidentului, Anglia, Frana, Spania, Austria, Prusia, Germania, SUA i altele, au constituit un sistem international multipolar, nuntrul civilizaiei occidentale, aflndu-se n conflict si competitie permanent ntre ele. n plus, aceste state-natiuni au colonizat sau au influenat alt civilizaie . n timpul Rzboiului Rece, politica global devine bipolar, iar lumea este divizat n trei prti majore: Lumea Liber , Blocul Comunist i Natiunile Nealiniate. Un pol de putere a fost URSS, cu influen puternic asupra statelor srace, mici, comuniste i un alt mare pol de putere, a fost SUA , cu influen asupra statelor occidentale, mai dezvoltate si mai deschise procesului de modernizare si de democratizare. ntre cei doi poli de putere se afla o competitie ideologic, economic, politic, n unele cazuri chiar militar.

-2La sfritul anilor 80, lumea comunist intra n colaps, iar diferentele dintre state devenin predominant culturale. ,,Lumea Nou, a secolului XXI, va contine, cel putin sase mari puteri, printre care S.U.A., Europa, China, Japonia, Rusia si India, cu posibilitatea ca si Islamul s-si extrapoleze puterea si influenta n afacerile mondiale (datorit resurselor mari si valoroase, de petrol). Dup ce Rzboiul Rece ia sfrit, tabloul lumii, alctuit din factori culturali si implicnd interactiuni dintre state si grupuri apartinnd diferitelor civilizatii, arat simplificat. Au fost avansate mai multe hri sau paradigme ale politicii mondiale, paradigme ce genereaz predicii si anticipri, ordoneaz si generalizeaz realitatea, disting ntre elementele importante si cele neimportante si hotrrsc ,,pe ce drumuri trebuie s o lum pentru a ne ndeplini scopurile. Astfel apar urmatoarele posibilitati- hri : 1.Prima hart indic o singur lume (O lume: armonie si euforie) n care domneste euforia, pacea i armonia, o lume ideal care duce cu gndul la armonia global, la organizarea universal a natiunilor iubitoare de pace, care triesc n structuri permanente de pace 2. A doua hart surprinde un model mai realist al civilizatiilor si prezint Dou lumi: noi i ei, datorit tendintei umane permanente de a divide ntre noi i ei (restul lumii), adic ntre Orient i Occident, ntre Est si Vest sau Sud si Nord, ntre locuina pcii i cea a rzboiului, ntre civilizatia noastr si civilizatia barbar. 3. A treia hart (184 de state, mai multe sau mai putine) cuprinde teoria realist a relatiilor internationale si sintetizeaz paradigma etatist, conform creia ar exista 184 de state, ele fiind principalii si singurii actori importanti n afacerile mondiale, iar relatia dominat de anarhie dintre state face ca acestea s ncerce maximizarea puterii, pentru a supravietui si pentru a se apra (prin constituirea de aliante cu alte state sau prin consolidarea puterii).

-3-

4.

Ultima hart ntruchipeaz haosul autentic, unde statele slbesc, autoritatea

guvernamental se prbuseste, apar state greite si fragmentate, totul ducnd la anarhie, conflicte tribale, etnice i religioase, aprnd totodat organizaii criminale, prolifernd narmarea, distrugerea n mas, rspndirea terorismului si a masacrelor, pentru o purificare etnic (164 revendicri etnice, teritoriale dup anul 1993, n fosta URSS i 48 de rzboaie etnice n lume). Civilizatia este opusul barbarismului, primitivismului fiind standardul pentru a judeca societtiile, iar civilizatiile (la plural) sunt ,,cele mai durabile asocieri umane, cu o viat proprie (lung sau scurt), cu evolutii si decderi caracteristice fiindu-le sapte etape de tranzitie, de la ,,nastere si pn la ,,moarte: amestecul, gestatia, explozia, vrsta conflictului, imperiul universal, decadenta ( etapa in care se afla occidentul) si invazia. Elementele culturale care definesc cel mai bine o civilizatie sunt sngele, limba religia, modul de viat. Civilizaia este cel mai larg nivel de recunoatere cu care o persoan se poate identifica.
Civilizatiile nu sunt entitti politice, pentru a mentine ordinea, pentru a stabili justitia sau pentru a lupta n conflicte militare, ci sunt entitti culturale, care pot totusi s contin una sau mai multe unitti politice.

Exista o demarcatie clar ntre conceptul de ras i cel de civilizaie, care n mod cert nu sunt unul si acelasi lucru. Spre deosebire de civilizaie, rasa nu este influenat de istorie, de valori sau de alte norme sociale, persoane din aceeasi ras pot astfel s fie complet diferii prin civilizaie, precum si, pe de cealalt parte, indivizi din rase diferite pot apartine aceeasi civilizaii. Rasa se refer la mprtirea oamenilor, dup caracteristicile fizice, pe cnd civilizatiile se refer la mprtirea oamenilor, dup caracteristici culturale. Graniele care separ civilizaiile sunt ambigue, dar reale i importante. Religia este o caracteristic central, un nucleu al civilizaiilor. Religia este variabila dup care se disting cele mai proeminente civilizaii, de dup Rzboiul Rece: ortodoxe, chineze (sinice), japoneze, latino-americane, africane, islamice, budiste, hinduse. O dat cu dezvoltarea economic, politic si cultural, trile din afara spatiului occidental resping tot mai categoric valorile propagate de Occident. -4-

Astfel, ncep conflicte ntre civilizaii diferite, unele cu potenial de dezvoltare, altele aflate n declin (dezvoltare economic- Asia de Est, dezvoltare demografic Islam, declin relativ- Occidentul). Pe baza nrudirii culturale se remarc afiniti, sprijin militar, n diferitele conflicte, afiniti care dicteaz cooperarea economic i politic. Prin instaurarea democraiei i a instituiilor ei ntr-un stat non-democratic, Occidentul asigur de fapt adversarilor lui resursele necesare pentru a se revolta ntr-o zi, folosindu-se de acele valori occidentale de care s-au folosit anterior occidentalii. Lumea post-comunist din estul Europei se dezvolt cu anse diferite: 1. incerte pentru ortodocii sub influena URSS, 2.anse mai mari (catolicii sub influena crestin-occidentalilor), 3. anse inexistente sub influena religiei musulmane. Dup Rzboiul Rece nu mai exist un model de dezvoltare economic i politic, acesta difer de la o civilizaie la alta, conflictul dintre statele europene dispare si se trece de la etapa ,,statului rzboinic la cea a ,,statului universal. Toate ideologiile politice ale secolului XX (liberalismul, socialismul, comunismul, social- democratia, fascismul si democratia crestin) au n comun faptul c sunt produse ale civilizatiei occidentale. Civilizatia european a Occidentului este n momentul de fa singura civilizaie universal a lumii, o civilizaie universal ce ar presupune unificarea cultural a civilizaiilor si acceptarea valorilor, credinelor, orientrilor, practicilor comune ale oamenilor de pretitundeni, aceasta identificndu-se doar cu aa-numita cultur Davos, nu cu Occidentul ( Davos fiind o cultur intelectual comun, o cultur axat pe individualism, democratie politic si economie liber de piat, att pentru occidentali, ct si pentru nonoccidentali, dar existent doar la nivel de elit si nu la nivel de mas). n secolul XIX a predominat ,,laitmotivul omului alb, acesta nsemnnd extinderea dominatiei politice si economice mondiale asupra societtilor non-occidentale, iar ncepnd cu secolul XX, aceast extindere a devenit si una cultural si institutional. Ipotezele pentru civilizatia universal pe cale s se nasc, sunt, victoria democratiei liberale, prbusirea comunismului, interactiunea crescnd dintre popoare ce genereaz o cultur mondial comun, cresterea nivelului comertului si al independentei economice, toate ducnd la ,,o accelerare a autoconstiintei civilizationale, societale si etnice. -5-

Limba universal (lingua franca) a fost si este un mod de a reproduce diferenele lingvistice i culturale, o unealt de comunicare intercultural, i nu una de identitate i comunitate. Oamenii accept o limb ca fiind lingua franca, mult mai usor, n conditiile n care aceasta nu este identificabil cu un grup etnic, o religie sau o ideologie anume. Dup terminarea Rzboiului Rece, lumea asist la o renviere a limbilor indigene, suprimate, uitate, pe de-o parte si la o renastere global a tuturor religiilor din lume, la identificarea constiintei religioase si proliferarea miscrilor fundamentaliste, pe de cealalt parte. Occidentului ca civilizaie este unic prin caracterul distinctiv al valorilor i instituiilor sale, incluznd Cretinismul, pluralismul social, colectivittile reprezentative, individualismul i suveranitatea legii, mostenirea sa clasic (dreptul roman, filozofia, latina, rationalismul). De-a lungul timpului, Occidentul s-a dovedit a fi singura civilizaie interesat n influenarea a ct mai multor civilizaii, sub aspectele politice, economice i de securitate. Puterea relativ a Occidentului fa de alte civilizaii ncepe s scad ncet, dar sigur, datorit declinului moral, o sinucidere cultural i datorit lipsei unitii politice. n timp ce puterile vestice slbesc, va scdea de asemenea i abilitatea Occidentlui de a se impune n universalitatea vestic asupra alor civilizaii, rezultnd astfel o accentuare a contiinei de civilizaie, stimulnd i alte civilizaii n ncercarea de a gsi succesul i eficiena n cadrul propriei societi i n cultura propriei valori Civilizaiile asiatice i extind fora economic, militar, politic, iar Islamul explodeaz demografic, reafirmndu-i valoarea propriilor culturi. Declinul Occidentului din punct de vedere al teritoriului si al populatiei, dar si din punct de vedere economic, cultural, moral- religios, intelectual, militar- trebuie s fac fat provocrilor asiatice si islamice. Echilibrul puterilor mondiale se altereaz, pe msur ce Asia cunoate o nflorire economic, care duce la auto-ncredere, afirmare, bogie i putere, dar i la nasterea unui sentiment de superioritate moral i cultural, fa de occidentali, la care i SUA sunt asimilate.

-6-

China tinde s devin prima putere economic mondial, la nceputul secolului XXI, ducnd modificrile de putere n rndul civilizaiilor si renscnd din mers i alte culturi nonoccidentale, paralel cu accentuarea dorinei de eliminare a modelului occidental. Succesul economic asiatic este n mare parte un produs al accentului cultural pus pe colectivitate, si nu pe individ, accentul pe valorile de grup, pe economie, familie, munc si disciplin, cinstirea istoriei si pe considerarea modelului asiatic ca fiind sinonim pentru succes, precum si credinta n universalismul asiatic pe cale de aparitie (Valorile europene sunt europene, n timp ce valorile asiatice sunt universale). Renasterea islamic a dus la o crestere a constientizrii valorilor non-occidentale, musulmane, inducerea ideii c Islamul reprezint solutia pentru problemele de moralitate, identitate, sens, credint, cu toate c Islamul nu reuseste s ofere solutii pentru problemele economice, politice sau militare. Totodat, Islamismul ncearc s-si extind eforturile de a gsi ,,solutia n Islam, solutie pentru identitate, sens, stabilitate, dezvoltare, putere si sperant, fiind un ghid de viat n lumea modern islamic, care a fcut importuri de modernitate, dar a respins vehement institutiile si modelele politice occidentale. Att dezvoltarea economic asiatic, ct si renasterea islamic, produc efecte destabilizatoare globale (economice, culturale, militare si de securitate), care pot duce n final la o ciocnire a popoarelor non-occidentale cu cele occidentale sau chiar la ciocnirea acestor popoare ntre ele. Civilizaia de baz a ordinii mondiale pe cale s se nasc, este compusa din societi cu afiniti culturale, prin gruparea n jurul statelor conductoare, civilizaiei din care fac parte. Statele se vor alinia si asocia dup considerente culturale, identitatea cultural a statelor definind locul acestora n politica mondial, dar aliatii si adversarii si. Identittile multiple aduc competitie, conflicte, ,,ciocniri diferite, cu impact global, fiind rezultatul unei modernizri social- economice. Att la nivel individual, ct si la nivel civilizational, tendinta universal este de a defini identitatea proprie, n raport cu ,,cellalt, civilizationalul ,,noi diferentiindu-se categoric de ,,ei, dnd totodat nastere la sentimente superioritate sau de team, nencredere, dorint de protectie fat de ,,ei. -7sau cu rol de nucleu, al

Conflictele dintre civilizaii pot aprea din mpreunarea statelor din diferite civilizaii sau din lupta pentru putere a statelor puternice care apartin diferitelor civilizaii. Conflictele dintre civilizaii apar de-a lungul frontierelor care separ statele i grupurile n cadrul unei civilizaii comune, frontierele politice fiind refcute de cele culturale. Trile tind s se alieze cu alte ri care au culturi similare cu cea proprie lor, mpotriva rilor din alte culturi. Dezvoltarea economic, militar sau politic a civilizatiilor se afla n raport direct proportional cu dezvoltarea valorilor i culturii. Cooperarea dintre state ce au culturi similare, valori si opinii asemntoare, va fi ntotdeauna mai facil dect cea dintre state ce au culturi diferite (dac nu chiar imposibil). Din motive de securitate, statele puternice pot ncerca s ncorporeze sau s domine statele cu care sunt similare din punct de vedere ideologic si s le resping pe cele diferite. n unele cazuri, statele dominate opun rezistent (cum este cazul Chinei, care a ncercat s domine Turkistanul de Est si Tibetul) In acest proces se pot diferentia 1. state de nucleu,2. tri izolate,3. tri separate si 4. tri sfsiate. 1.Statele de nucleu sunt acele state care nlocuiesc cele dou superputeri ale Rzboiului Rece, state identificate pe deplin cu o civilizatie, din punct de vedere culturaljaponez, sinic, hindus, occidental, iar Islamul si America Latin ducnd lipsa unui astfel de stat de nucleu, datorit faptului c trile aspirante la acest statut sunt nc insuficient de puternice, din punct de vedere economic, geografic, politic sau religios. 2.Trile izolate sunt lipsite de comunicare cultural cu alte societti, cea mai important astfel de tar izolat fiind Japonia. 3.Trile separate cuprind grupri culturale distincte, divizate sau pe cale s se divid, prin linie de falie civilizational (Filipine, India, China, Indonezia, Ucraina, Tanzania, Singapore, Malayesia). 4.Trile sfsiate au o cultur unic predominant care o plaseaz ntr-o civilizatie, dar liderii doresc transferul la o alt civilizatie (trile sfsiate sunt cele care si doresc redefinirea identittii civilizationale si reprezint o punte ntre dou culturi Rusia, Turcia, Mexic, Australia, Ucraina). Efectele ncercrii schimbrii de civilizatie sunt de cele mai multe ori nefaste, rezultnd tri caracterizate prin dualitate, reticient din partea maselor sau din partea trii- gazd, incompatibilitate ntre cele dou prti si o infestare cu ,,schizofrenie cultural. -8-

Aspiratia si preteniile Occidentului, nu doar de a moderniza, ci si de a universaliza lumea, l aduc tot mai mult n conflict cu Islamul i China. Sunt elocvente rzboaiele ntre musulmani i non-musulmani, de la liniile de falie. Occidentul este vzut de ctre islamici ca imoral, arogant, individualist, imperialist, de temut, decadent, corupt, materialist si seductor, un ,,Occident fr Dumnezeu. Alte probleme care divizeaz Occidentul de restul societtilor, sunt reprezentate de statele de nucleu si conflictele liniilor de falie, conflictele fiind din ce n ce mai mult axate pe probleme de inter-civilizatii (proliferarea armelor, drepturile omului, democratia, controlul petrolului, migratie, terorism islamic si interventie occidental). Relatia SUA- Asia este una categoric antagonic, iar n ultimii ani, SUA s-a ales cu doi dusmani substantiali, simultan (China si Japonia), ntmpinnd ciocniri de interese si probleme sub forma comunicatiilor extinse, a comertului si a investitiilor. Ethosul confucianist si crezurile americane sunt incompatibile, iar datorit puterii economice a Chinei si a asteptrilor sale (teritoriale, culturale, economice), SUA va trebui s evite o instaurare timpurie a hegemoniei chineze, printr-o eventual si dificil redirectionare a aliantei japonezo-americane, o dezvoltare a legturilor militare cu alte tri asiatice si ntrirea prezentei militare n Asia, pentru a nu fi nevoiti s-si abandoneze universalismul, n fata Chinei, care este, dup cum spunea Lee Kuan Yew, n anul 1994, Cel mai mare juctor din istoria omului, cu puterea si capacitatea de a destabiliza echilibrul lumii. Occidentul trebuie s ia msuri, pentru ca afirmatia lui Friedberg s nu se adevereasc: Trecutul Europei este viitorul Asiei Rzboaielor liniilor de falie sunt conflicte comune ntre state sau grupuri din civilizatii diferite, violente, care pot aprea ntre state, ntre grupuri nonguvernamentale sau ntre state si grupuri nonguvernamentale. Rzboaiele liniilor de falie aduc un numr mare de victime, expulzati si acte de terorism, curpinznd lupte pentru o epurare etnic, probleme legate de identitatea grupului sau de putere, dificil sau chiar imposibil de rezolvat prin negocieri sau compromisuri ntre prti, conflicte pentru controlul popoarelor sau al teritoriilor, axate de cele mai multe ori pe considerente religioase, apoi pe criterii etnice, lingvistice.

-9Rzboaiele liniilor de falie, prin dinamismul lor, duc la aparitia constiintei de civilizatie si de identitate si la ralierea civilizatiilor - trile nrudite si diasporele, statele secundare si statele tertiare (n functie de pozitia si implicarea lor, raportat la participantii primari), vin n ajutorul statelor primare (implicate direct n conflict), fiecare avnd interese diferite de pe urma rzboiului. Oprirea rzboiului este o actiune dificil si instabil n acelasi timp, o dat oprit, un rzboi de linie de falie poate fi oricnd reluat. Datorit diferentelor dintre participantii primari ai conflictului, compromisul este greoi sau chiar imposibil, aceast responsabilitate revenind n sarcina statelor secundare sau tertiare, care vor avea rol de mediator si negociator, cu o influent decisiv n ceea ce priveste decursul conflictelor si rzboaielor de linii de falie. Grupurile principale implicate n conflict nu sunt dispuse s negocieze direct sau s renunte la lupt, datorit diferentelor semnificative dintre culturi si datorit urei si concurentei dintre acestea. Supravieuirea Occidentului depinde de reafirmarea identitii occidentale a americanilor, de necesitatea ca occidentalii s accepte ideea c civilizaia lor este unic, dar nu este i universal. Rzboiul global al civilizaiilor poate fi evitat doar prin felul prin care liderii vor putea s accepte ideea de supraveuire prin meninerea caracterului multi-civilizaional al politicii globale, bazat pe cooperare. Datorit declinului actual cu care se confrunt Occidentul (depresiune economic, standarde de viat n declin, declin n domeniul atasamentului oamenilor pentru valorile europene, declinul religiei, scderea demografic occidental, decadenta familiei europene, a eticii si a capitalului social, cresterea comportamentelor anti-sociale si alte forme de contestare a culturii occidentale n interiorul societtii occidentale), civilizatia occidental trece de la stadiul de civilizatie universal la cel de civilizatie decadent, vulnerabil n fata noilor civilizatii puternice, capabile de a produce o invazie. SUA se confrunt cu dou probleme majore problema imigrantilor hispanici (imigratie masiv) si contestarea de ctre elite a valorilor si a crezului american (crez care vorbeste despre mosternire cultural european, libertate, democratie, drepturile omului, individualism, idei respinse de multiculturalistii americani, care au promovat dorinta de unificare, diversitate M. Schlesinger Jr.: Americanii egocentristi, separatisti, (...) au mostenit doar crimele occidentale).

-10Occidentul are nevoie de o renviere, de o constientizare c Statul universal este un miraj al imortalittii (Toynbee), Occidentul este unic, dar nu universal, universalismul occidental fiind periculos att pentru nsusi Occident, ct si n si pentru ntreaga lume, acesta putnd genera un rzboi global intercivilizational ntre statele de nucleu si o nfrngere ulterioar a Occidentului (n contextul n care Asia de Est si Islamul si reafirm tot mai mult valorile, puterea si importanta culturilor lor). Reafirmarea identittii de natiune occidental a SUA, este un prim pas pentru a-si redefini rolul global de lider al civilizatiei occidentale. Repararea echilibrului puterii occidentale are nevoie de o renviere cultural, moral, social si politic, pentru a genera o etap americo-european, de afluent economic si influent politic, bazat pe conservarea civilizatiei europene, cooperare, comuniune si o renastere implicit a Occidentului. Al Treilea Rzboi Mondial apare ca un scenariu de rzboi ntre civilizaii ca o micare a balanei de putere dintre civilizaii. Trei reguli care trebuie respectate pentru a se evita acest scenariu: 1. regula abstinaiei, conform creia statele de nucleu (statele cele mai puternice) nu ar trebui s intervin n problemele altor civilizaii, 2 regula meditaiei comune, care cere statelor de nucleu s negocieze ntre ele pentru a preveni rzboaiele dintre grupurile aparinnd civilizaiilor lor, 3.i cea de-a treia regul, care cere civilizaiilor s identifice i s extrapoleze valorile, activitile, practicile i instiuiile pe care le au n comun unele altele. Oamenii au intrat ntr-o epoc n care diferitele civilizaii vor trebui s nvee s triasc alturi, una de alta, n stare pasnic, nvttnd una de la alta, fiecare studiind istoria, arta, idealurile celeilalte, mbogindu-i reciproc vieile. Alternativa nefast ar fi nenelegerea, tensiunile, catastrofa, haosul real (decderea global a drepturilor si a ordinii, state esuate, anarhie crescut, valuri globale de crime si acte de terorism, mafii, carteluri de droguri transnationale, violente etnice si religioase), ciocnirea civilizatiilor. Viitorul pcii i al civilizaiei depinde de ntelegerea i cooperarea ntre lideri politici, spirituali i intelectuali ai marilor civilizaii alor lumii. n ciocnirea civilizaiilor, Europa i America fie vor sta mpreun, fie vor fi separate.

-11n marea ciocnire dintre civilizaie i barbarism, vor sta de asemenea mpreun sau vor fi separate de tot, cu toate realizrile lor din domeniul tiinei, tehnologiei, religiei, artei, literaturii, filozofiei, moralitii, compasiunii, toate marile civilizaii ale lumii. n Era pe cale de a se nate, ciocnirile dintre civilizaii reprezint cele mai mari ameninri la adresa pcii mondiale, iar o ordine international bazat pe aceste civilizaii este cel mai sigur mod de a preveni un al treilea rzboi mondial, cu adevrat global.