CECCAR Filiala Bucuresti

Aplicatii decembrie 2011

Anul I

A1. SC X SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de

obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar. Raspuns: a) emitere obligatiuni: 5121 = 161 20.000 lei b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei/buc: 505 = 5121 9.250 lei c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei/buc : 505 = 5121 11.000 lei d) Anulare obligatiuni : 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei %= 161 668 505 11.000 lei 10.000 lei 1.000 lei

e) Achitare dobanda : 666 = 5131 30 lei

A2. SC X SA emite pachet de obligatiuni in valoare de 6.000 lei, pe care le cumpara SC SIGMA SA. Dobanda cuvenita prin negocieri este de 1.000 lei. Dupa un an SC GAMA SA rascumpara pachetul de obligatiuni emis la pretul de 5.000 lei si le anuleaza. Inregistrari la ambele societati comerciale. Inregistrari contabile la SC X SA a) emiterea si vanzarea obligatiunilor: 461 = 161 6.000 lei b) incasarea obligatiunilor : 5121 = 461 6.000 lei c) inregistrarea dobanzii : 666 = 1681 1.000 lei d) plata dobanzii datorate: 1681 = 5121 1.000 lei

e) rascumpararea pachetului de obligatiuni: 505 = 5121 5.000 lei f) anularea pachetului de obligatiuni: 161 = % 505 768 6.000 lei 5.000 lei 1.000 lei

Inregistrari contabile la SC SIGMA SA a) Inregistrarea achizitiei obligatiunilor de la SC X SA: 506 = 5121 6.000 lei b) Incasarea dobanzii de la SC X SA: 5121 = 766 1.000 lei c) Vanzarea pachetului de obligatiuni catre SC X % = 506 5121 658 6.000 lei 5.000 lei 1.000 lei

A3. SC X SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.07.2004 cu scadenta la 31.12.2005 in valoare de 50.000 lei, cu o dobanda de 40%, ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta, ci in data de 31.01.2006, cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.

a) inregistrarea incasarii creditului la 01.07.2004 5121 = 519 50.000 lei

b) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2004 (50000*40%*6/12) 666 = 519 10.000 lei

c) Plata dobanzii datorate la 31.12.2004 519 = 5121 10.000 lei

d) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2005 (50.000*40%)

666 = 519 20.000 lei

e) Plata dobanzii datorate la 31.12.2005 519 = 5121 20.000 lei

f) Inregistrarea dobanzii penalizatoare la 31.01.2006 (50.000*1%*31) 666 = 519 15.500 lei

g) Plata dobanzii penalizatoare la 31.01.2006 519 = 5121 15.500 lei

h) Rambursarea imprumutului la 31.01.2006 519 = 5121 50.000 lei

A4. SCXSA beneficiaza la 01.04.2006 de un credit extern garantat de guvern de 40.000 USD, cu o scadenta la 31.03.2007, la un curs valutar de la data primirii creditului de 3,1 lei/USD. Cursul valutar la 31.12.2006 este de 3,2 lei/USD, dobanda 6% platibila in ultima zi a exercitiului financiar. La scadenta se ramburseaza creditul extern garantat de guvern, la un curs valuar de 3,3 lei/USD.

a) inregistrarea incasarii creditului la 01.04.2006 (40.000 USD * 3,1 = 124.000) 5124 = 1624 124.000 b) inregistrarea dobanzii la 31.12.2006 ( 40.000 USD * 3,2 *6% * 9/12 = 5.760) 666 = 5124 5.760 c) reevaluarea creditului la 31.12.2006 ((40.000 USD * (3,2 3,1) = 4.000)) 665 = 1624 4.000 d) inregistrarea dobanzii la 31.03.2007 (40.000 USD * 3.3 *6% * 3/12 = 1.980) 666 = 5124 1.980 e) inregistrarea platii creditului la 31.07.2011 % = 1624 40.000 * 3.3 = 132.000 5124 40.000 * 3.2 = 128.000

665

4.000

A5. SC X SA primeste un credit bancar in valuta in valoare de 20.000 EURO, la cursul de 4,2 lei/EURO, care se ramburseaza in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 8% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de 4,3 lei/EURO la sfarsitul primului an si de 4 lei/EURO la sfarsitul anului doi. a) Primirea creditului (20.000*4.2) 5124 = 162 84.000 b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an (20.000*8%*4.3) 666 = 168 6.880 c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an 168 = 5124 6.880 d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an (10.000*4.3) % = 5124 43.000 162 42.000 665 1.000 e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an ((4.3-4.2)*10.000) 665 = 162 1.000 f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an (10.000*8%*4) 666 = 168 3.200 g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an 168 = 5124 3.200 h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi 162 = % 43.000 5124 40.000 765 3.000

A6. SC X SA primeste un credit bancar in devize pe 2 ani in valoare de 10.000 $ la cursul de 3 lei/$, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,1 lei/$, iar la sfarsitul anului doi cursul este de 2,8 lei/$.

a) Primirea creditului (10.000*3) 5124 = 162 30.000 b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an (10.000*10%*3.1) 666 = 168 3.100 c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an 168 = 5124 3.100 d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an (5.000*3.1) % = 5124 15.500 162 15.000 665 500 e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an ((3.1-3)*5.000) 665 = 162 500 f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an (5000*10%*2.8) 666 = 168 1.400 g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an 168 = 5124 1.400 h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi 162 = % 15.500 5124 14.000 765 1.500

A7. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale. a) In contabilitatea societatii mama: 2671 5121 2672 5121 5121 2672 5121 = = = = = = = 5121 2671 766 2672 2671 766 2672 40.000 20.000 4.000 4.000 20.000 2.000 2.000

Inregistrarea acordarii imprumutului Rambursarea primei transe a imprumutului Inregistrarea dobanzii pentru primul an (40.000x 10%=4.000) Incasarea dobanzii aferente primului an Rambursarea transei a doua a imprumutului Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea Incasarea dobanzii din anul al doilea b) In contabilitatea filialei:

Inregistrarea incasarii imprumutului Rambursarea primei transe a imprumutului Inregistrarea dobanzii pentru primul an Plata dobanzii aferente primului an Rambursarea transei a doua a imprumutului Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea Achitarea dobanzii din anul al doilea

5121 1661 666 1685 1661 666 1685

= = = = = = =

1661 5121 1685 5121 5121 1685 5121

40.000 20.000 4.000 4.000 20.000 2.000 2.000

A8. SC X SA preia in locatie de gestiune o cladire in valoare de 40.000 lei pe o perioada de 8 ani. Dobanda anuala este de 20%, iar redeventa anuala este de 1.000 lei si TVA 24%.

a)

Preluarea in locatie de gestiune reflectata extrabilantier D 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate40.000 Inregistrarea redeventei anuale, in anii 1-8 % = 401 1.240 612 1.000 4426 240 Plata redeventei anuale 401 = 5121 1.240 Restituirea cladirii ca urmare e expirari contractului la sfarsitul celor 8 ani C 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii assimilate 40.000.

b)

c)

d)

A9. SC X SA isi adjudeca prin licitatie si incaseaza efectiv prin banca o subventie pentru investitii in valoare de 25.000 lei, cu care achizitioneaza un brevet la un pret negociat de 25.000 lei, TVA 19% care urmeaza sa fie amortizat liniar in 5 ani.

a) Inregistrarea incasarii subventiei pentru investitii 5121 = 131 25.000

b) Inregistrarea achizitionarii brevetului % 205 4426 = 404 29.750 25.000 4.750

c) Inregistrea amortizarii anuale abrevetului (25.000/5) 6811 = 2805 5.000

d) Inregistrarea virarii anuale la venituri a unei cote parti din subventia pentru investitii egala cu amortizarea anuala 13=7584 5.0

A10.Ce lucrri poate executa un expert contabil? Expertul contabil executa: - tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare - acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii - efectueaza analize economico - financiare si evaluari patrimoniale - efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege - executa alte lucrari cu caracter financiar - contabil de organizare administrativa si informatica - indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale - acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale - efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de contabilitate Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar si consultanta fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati. A11.Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat? Exercitarea profesiei de EC si CA se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual. Exercitarea profesiei de expert contabil i de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil i contabilul autorizat nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societile comerciale de expertiz contabil i societile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai muli asociai sau acionari. Acestea execut ntreaga gam de lucrri prevzute de lege, cu respectarea dispoziiilor legale. Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal aceasta calitate. Exercitarea se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale

Corpului, inscrise in tablou. Tabloul se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati pot exercita profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. A12.Incompatibiliti n exercitarea profesiei. Att O.G. nr.65/1994 actualizat, ct i regulamentul de Organizare i Funcionare i Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz n conduita sa pe mai multe principii. a. Integritate - s fie drept, cinstiti i sincer n executarea lucrrilor sale. b. Obiectivitate- profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte apriorice, care s-i mpiedice obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale. c. Independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca incompatibil cu integritatea i obiectivitatea sa: - implicarea financiar direct sau indirect; - implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direciunii); - acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei; - incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei; - condiiile n care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de ridicat fa de cea a expertului; - acceptarea executrii de lucrri n baza unor onorarii eventuale neprecizate anticipat; d. Secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii lucrrilor sale, e. Norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i profesionale, s execute lucrri pe care le pot realiza cu competen profesional. f. Comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii. nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei. Pe lng incompatibilitile explicite legate de condiia de independen, mai exist situaii de suspendare a dreptului profesiei i de interdicie a dreptului exercitrii profesiei. Suspendare cauzat de: 1. absena nemotivat de la ntrunirea a dou edine consecutive ale adunrii generale a filialei sau ale Conferinei Naionale; 2. Neplata cotizaiei anuale sau/i a celorlalte obligaii bneti la termenele stabilite de Regukament, pe durata unui an calendaristic, 3. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional. Interdicie datorit/cauzt de: 1. absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale Adunrii Generale a Filialei saU ale Conferinei Naionale; 2. publicitate fr respectarea prevederilor Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia; 3. Neplata cotizaiei anuale i ale celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic; 4. Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei

fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; 5. Executarea unei pedepse privative de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; 6. Neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de persoanele fizice; 7. nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; 8. Refuzul de a pune la dispoziie Organelor de Control ale CECCAR a documentelor privind activitatea profesional. SURSA: O.G. 65/1994; L.nr. 186/1999; ROF/1995 A13. Interesul propriu - ameninare la adresa independenei. Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cnd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un mprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute n contractul de audit). A14. Slbirea autocontrolului - ameninare la adresa independenei. Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine). A15.Renunarea la convingeri - ameninare la adresa independenei. Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. A16.Manifestri de familiarism - ameninare la adresa independenei. Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

A17.Aciuni de intimidare - ameninare la adresa independenei. Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. A18. Prezentati metodele de calcul al activului net corijat. 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substaniale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ) A19. Care sunt metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante. Metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante sunte : - metoda de rentabilitate propriu-zisa ; - metoda actualizarii dividendelor ; - metoda discount cashflow (DCF) . A20. Prezentati diferenta dintre pret si valoare in misiunea de evaluare a unei intreprinderi. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. A21. Prezentati etapele lichidarii unei societati comerciale. 1. Deschiderea lichidrii 2. Operaiile de lichidare 3. Partajul 1. Deschiderea lichidrii cuprinde: inventarierea patrimoniului i ntocmirea bilanului de ncepere a lichidrii Inventarierea are drept scop evaluarea activelor i datoriilor . Aceasta se efectueaz conform prevederilor legale, adic evaluarea activelor se face la valoarea realizabil de lichidare - bazat pe preul de vnzare ce se poate obine din lichidare mai puin costurile

estimate pentru vnzare, iar evaluarea datoriilor se face la valoarea de decontare a datoriilor care reprezint o valoare nominal neactualizat. Activele fictive (cheltuieli de constituire, cheltuieli nregistrate n avans) nu sunt recunoscute ca elemente componente ale activului evaluat nainte de lichidare. Pe baza bilanului contabil ntocmit naintea lichidrii se determin indicatorul activ net ce st la baza deciziei AGA (n cazul lichidrii convenionale) sau fundamentarea deciziei judectoreti (n cazul lichidrii judiciare) i operaiile care urmeaz a fi s fie efectuate de lichidator n numele societii comerciale. ACTIV NET(Situaia net nainte de lichidare) = ACTIV (Evaluat la valoarea realizabil de lichidare) - DATORII (Evaluate la valoarea de decontare sau lichidare) 2. Operaiile de lichidare constau n: a. vnzarea activelor - la valoarea de lichidare, care de regul este mai mic dect valoarea de pia (actual). b. ncasarea creanelor se face pe baza listei ntocmit de ctre lichidator n faza de deschidere a lichidrii i se ine cont de eventualele sconturi acordate clienilor sau debitorilor societii c. plata datoriilor - se face n ordinea de prioritate stabilit conform listei creditorilor d. trecerea la venituri a subveniilor pentru investiii i anularea provizioanelor existente la data respectiv e. nregistrarea cheltuielilor de lichidare - cum ar fi : penalitile pentru rezilierea contractelor, chirii pltite anticipat pentru contractele de nchiriere, indemnizaii de concediere a personalului, onorariile lichidatorilor, etc f. stabilirea rezultatului din operaiuni de lichidare care se va nregistra ntr-un analitic distinct al contului 121 profit i pierdere; g. ntocmirea bilanului final de lichidare - ntocmit dup finalizarea operaiilor de lichidare. Acesta cuprinde: n activ disponibiliti bneti aflate n cont i n mod excepional, eventuale bunuri, atunci cnd n contractul de societate i prin reguli de lichidare s-a prevzut ca anumite bunuri aduse ca aport la capitalul social s nu fac obiectul vnzrii prin licitaie; n pasiv capitaluri proprii, rezultatul lichidrii i eventual anumite datorii care nu au fost achitate. Bilanul final de lichidare poate prezenta una din urmtoarele situaii: 1. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor i obinerea de profit din lichidare; 2. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor fr a obine ctig din lichidare; 3. nchiderea lichidrii, fr acoperirea datoriilor i fr obinerea unui ctig din lichidare. Pe baza bilanului contabil naintea partajului se determin indicatorii: Rezultatul lichidrii = Venituri (Realizate din vnzarea activelor)- Cheltuieli(determinate de lichidare i din plata datoriilor) Activul net din lichidare = Disponibiliti bneti din lichidare+ Active n natur meninute pt. partajul n natur- Datoriile la lichidare Ctigul din lichidare= Activul net din lichidare capital social= rezerve+/- rezultatul net curent+/- rezultatul nchiderii 3. Partajul const n mprirea capitalurilor proprii rezultate din lichidare, ntre acionarii sau asociaii societii comerciale. Principalele operaiuni de partaj sunt: - Restituirea / rambursarea capitalului social - Plata activului net ctre acionari sau asociai - mprirea ctigului din operaii de lichidare Dup aprobarea bilanului final de lichidare activele rmase (disponibilul) sunt partajate ntre asociai. Fiecare asociat va primi: aportul iniial la capitalul social, majorat/diminuat cu o cot parte din ctigul respectiv pierderea din lichidare. Dac pierderile sunt mai mari dect valoarea capitalului, atunci situaia se rezolv diferit, funcie de tipul de societate comercial, astfel: - n cazul SA i SRL-uri rspunderea asociailor fiind limitat la aport, datoriile rmn neacoperite, - societi de persoane (SNC, SCS) i n cazul SCA rspunderea asociailor este nelimitat i

solidar datoriile trebuie acoperit integral. n Romnia contabilizarea operaiunilor de lichidare este reglementat prin OMFP 1376/2004. La lichidarea societilor comerciale apar urmtoarele categorii de impozite: impozitul pe profit profitul impozabil n cazul dizolvrii/lichidrii se calculeaz ca diferen ntre veniturile i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la nceputul anului fiscal, potrivit dispoziiilor Codului fiscal, sumele din anularea provizioanelor, sumele nregistrate n conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut i care nu au fost impozitate la data constituirii. Nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanare pe parcursul perioadei de funcionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferene de curs favorabile capitalului social n devize sau din evaluarea disponibilului n devize, n conformitate cu actele normative n vigoare, dac legea nu prevede altfel. Impozitul pe dividende se aplic asupra tuturor elementelor componente ale ctigului din lichidare, determinndu-se dup ce a fost calculat impozitul pe profit, pentru urmtoarele elemente: profit obinut n urma operaiunii de lichidare a societilor comerciale; capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferene provenite din reevaluarea imobilizrilor i a stocurilor, potrivit legii, sume nregistrate la rezerve din diferene de curs valutar etc.); capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.); capitaluri proprii (activ net), constituite n conformitate cu prevederile legale, fr ca sumele cuprinse n capitaluri s fie evideniate n prealabil la venituri (diferene provenite din reevaluarea imobilizrilor, diferene de curs valutar din evaluarea disponibilitilor n valut, diferene din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenii pentru investiii etc.). TVA se calculeaz n cazul activelor reale vndute la lichidare Alte impozite, taxe i contribuii, n special cele sociale, legate de onorariile cuvenite lichidatorilor. A22. Ce reprezinta etapa masei credale. Masa pasiv constituie totalitatea datoriilor comerciale i necomerciale existente n patrimoniul debitorului supus procedurii sau totalitatea creanelor pe care creditorii concureni le au mpotriva debitorului. Toi creditorii sunt virtuali participani la masa credal, dar pentru ca ei s devin creditori concureni trebuie s ndeplineasc dou condiii:s fac o cerere de admitere a creanelor n termenul prevzut de lege i s fie admii n urma verificrii creanelor. Stabilirea masei pasive constituie ansamblu de acte i operaiuni efectuate n condiiile legii,pentru a determina datoriile debitorului. Astfel stabilirea masei pasive a debitorului presupune cunoaterea creditorilor acestuia, iar n acest sens trebuie depus lista creditorilor la dosarul de insolven al debitorului. A23. Ce reprezinta etapa falimentului. Procedura falimentului parcurge urmatoarele etape: a) Luarea primelor masuri: - ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea; - sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului; - inventarierea acestor bunuri; - luarea masurilor de conservare a bunurilor; - vanzarea unor bunuri; - blocarea depozitelor bancare; - inscrieri sau inregistrari in registrele de publicitateimobiliara. b) Stabilirea masei pasive:

- intocmirea listei creditorilor, a listei bunurilor debitorului si a contului de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii; - verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creante; - intocmirea de catre lichidator a tabelului preliminar al tuturor obligatiilor debitorului; - solutionarea de catre judecatorul-sindic a contestatiilor; - intocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului. c) Efectuarea lichidarii: - vanzarea bunurilor debitorului la licitatie sau direct, cat mai avantajos si cat mai repede, la timpul potrivit si la pretul maxim; - evaluarea bunurilor prin expert; - publicitatea vanzarilor; - incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor debitorului; - depunerea sumelor obtinute din vanzari; - plata taxelor, a timbrelor si a tuturor cheltuielilor aferente vanzarii bunurilor, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art.22 din lege; - plata creditorilor care au garantii reale. d) Distribuirea sumelor presupune: - intocmirea de catre lichidator a raportului si a planului de distribuire si notificarea acestora catre creditori; - solutionarea de catre judecatorul-sindic a obiectiilor la raport si la plan; - acoperirea cheltuielilor aferente procedurii de lichidare si plata creantelor in ordinea stabilita de lege; - consemnarea unor sume pentru plata ulterioara a unor creante; - rezolvarea contestatiilor cu privire la creante; - intocmirea raportului final si a bilantului de catre lichidator, solutionarea obiectiilor la acestea si aprobarea lor de catre judecatorul-sindic; - distribuirea finala a fondurilor debitorului. e) Inchiderea lichidarii, la cererea lichidatorului, printr-o hotarare a judecatorului sindic. A24. Ce reprezinta solvabilitatea. Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile fa de creditorii si. Un agent economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active circulante, creane certe, resurse bneti este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivului reprezentnd obligaii fa de parteneri, salariai, bugetul statului, banc. A25. Ce reprezinta lichiditatea. Lichiditatea este capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt, prin transformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita efectuarea platilor ce devin exigibile.

A26. Ce este profesia contabil. Profesia contabila este in mod current definita ca totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza), precum si organismele lor profesionale.

A27. Care sunt principalele activiti componente ale profesiei contabile In toate statele member UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscal. Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea: 1. Tinerea contabilitatii 2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare 3. Audi statutar 4. Alte lucrari de audit financiar contabil 5. Mamagement financiar contabil 6. Servicii fiscal 7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor 8. Evaluari de intreprinderi si titluri 9. Alte servicii contabile si paracontabile. Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in investitii etc. Numai motive intemeiate de competent, integritate, independent si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili. Activitatile component ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare. A28.Cum se clasific profesionitii contabili. Profesionistii contabili se clasifica in functie de statutul juridic: - profesionistii contabili independenti, cu statut de angajati; - profesionistii contabili independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: - individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili imi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. A29. Atributiile Adunarii Generale a Filialelor CECCAR Adunarea general are urmtoarele atribuii: a) ia cunotin, dezbate i aprob prin vot deschis raportul consiliului filialei pentru exerciiul financiar expirat i raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a consiliului filialei; b) aprob, prin vot deschis, bugetul de venituri i cheltuieli al filialei pentru exerciiul financiar viitor i execuia bugetului pentru exerciiul financiar expirat; c) ia cunotin de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activitii profesionale a experilor individuali i a societilor comerciale controlate, n vederea asigurrii bunei exercitri a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea

general aprob lista experilor individuali i societilor comerciale ce vor fi analizate n anul urmtor. d) alege i revoc preedintele i 2 membri ai comisiei de disciplin a filialei; e) alege i revoc preedintele i membrii consiliului filialei i ai comisiei de cenzori; f) propune, dintre membrii si, candidai pentru funcia de preedinte i de membru al Consiliului Superior al Corpului; g) adopt lista cuprinznd membrii de onoare ai filialei; h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, regulament, Codul privind conduita etic i profesional sau hotrte de Consiliul Superior al Corpului. A30. Atributiile Conferintei Nationale a CECCAR. Conferinta nationala are urmtoarele atributii: a) stabiseste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat; b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului ExperiIor Contabili si Contabililor Autorizati, modificrile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etic si profesionala a experilor contabili si a contabililor autorizati; c) aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si Contabililor Autorizati; d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora; e) alege si revoc membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati i ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare; g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la propunerea comisiei superioare de disciphina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina nationala poate fi facut la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintrii oficiale. Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive. h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizali; i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei supenoare de disciphina j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta

17