Am mers de mai multe ori la mama unei colege ca sa-mi tricoteze ceva.

Ma duceam la prob cu mult placere, pentru c de fiecare dat era un prilej bun de a-L marturisi pe Domnul in familia aceea. Mama colegei m asculta cu atentie si, uneori, chiar plangea. Intr-o sear, la ea acas erau copiii mai mari cu sotiile. Am inceput sa vorbim, ca de obicei, despre nimicuri, dar am fost rugata s le vorbesc de Dumnezeu. n timp ce vorbeam, au venit toi i s-au asezat pe scaune in faa mea. M-au ascultat cu atenie, mi-au pus ntrebari din Biblie, au vrut sa tie mai mult. Pentru mine a fost o mare bucurie sa pot vorbi despre lucrarea lui Dumnezeu. n tot acest timp, nsa, soul gazdei se agita intruna. Dei de felul lui era un om manierat, fusese ofier n armat, n seara aceea parc pirduse busola. Cuta cu tot dinadinsul s ne distrag atenia si s ne antreneze in glumele lui. Nu mai stia ce s inventeze. Fugea de colo-colo prin cas si m ntrerupea mereu cu glume care nu-i aveau rostul. Facea chiar lucruri neobisnuite pentru un om de varsta lui. Astfel, la un moment dat, a pus un ou ntr-o lingur si a nceput sa-l plimbe n goan prin cas. Vroia sa m supere, sau s m opreasc s mai vorbesc. A fost singura persoan care nu a ascultat nimic. Pentru c sunt obisnuit cu comportamentele ciudate ale elevilor, nu m-am suprat pe el. La plecare, familia m-a condus cu simpatie i a cutat s-l scuze pentru cele fcute. Eu le-am spus c indiferent de ce a fost, Dumnezeu l iubeste si pe el. Si am plecat. Peste cateva zile, am primit un telefon de la acest om, care a vrut neaparat s m vad. L-am chemat la noi acas, iar el a venit si a nceput sa-mi povesteasca cu lacrimi n ochi necazurile care s-au abtut n ultima perioad peste familia lui. Nu mi-a fost uor s vd un brbat plngnd, dar, ntr-adevr, pe capul lui se ngrmdiser multe. Mi-a spus ca, imediat dupa plecarea mea, au urmat pentru el numai suprri. Copilul cel mic s-a nbolnavit grav i l-a luat Salvarea. Pe biatul cel mare l-a prins politia cu o neregul n trafic si i-a luat carnetul. n cas i s-a stricat un aparat scump i a trebuit s plteasc o reparaie la fel de scump. O inspecie venit la serviciu a adus o sanctiune grav soiei. El nu mai stia ce sa fac. Cum de au tbrt attea suprri peste el? ntreba mereu: -Unde este El? Unde este Dumnezeu? Cum de las attea necazuri peste sufletul meu? -Dumnezeu este tot pe tronul Lui si domnete. Nu El a lsat aceste suferine peste dumneata. i le-ai provocat singur, atunci cnd te-ai sumeit s vorbeti necugetat la adresa Lui. El nu a fcut dect s-i trag mna ocrotitoare de pe dumneata i ai vazut ce s-a ntamplat. Ai intrat singur i de bunavoie sub puterea Satanei. Mare bucurie i-ai facut! -Nu neleg ce vrei sa spui. Eu doar glumeam. Este acesta un pcat? Cu ce L-am suprat pe Dumnezeu? -Pi, nu rdeai dumneata de mine si nu spuneai ca nu exist Dumnezeu cand vorbeam de El? Nu cutai mereu s m ntrerupi? A fost foarte atent la cuvintele mele. M-a ascultat i i-a dat seama c atitudinea lui persiflant la adresa celor sfinte declanase toate acele necazuri. ntrecuse msura , glumele lui merseser prea departe. Despre Cel care este de trei ori sfnt, nu se cade sa glumim. Despre numele lui Dumnezeu nu putem vorbi decat cu profund reveren. Singurul sfat pe care am putut s i-l dau a fost de a-i cere iertare pentru vorbele lui nesbuite. Se pare c el a nteles i a crezut. I-a plcut mai ales faptul c poate fi iertat. i nu e de mirare, avnd n vedere cariera lui militar, unde nu se poate vorbi de asa ceva. Doamne, ti multumesc

pentru c nu oboseti iertndu-ne!