PARTEA I GEOGRAFIE FIZIC I. NOIUNI INTRODUCTIVE 1.

. POZIIA GEOGRAFIC, RMURILE SI DIMENSIUNILE Asia continentul covrsitor prin dimensiuni, imens prin resursele naturale, ostentativ prin superlativele geografice, urias prin numrul si diversitatea populaiei, inepuizabil spiritual, material si cultural produce si astzi uimire si admiraie. Cunoasterea geografic complex este o permanent provocare si o cerin prioritar impus de amplele procese de pe mapamond. Denumirea continentului vine de la cuvntul asirian as si de la cuvntul fenician asir (care nsemnau rsrit n raport cu poziia geografic a rilor locuite de popoarele respective). Hecateu din Milet (secolul VI .H.), creatorul geografiei regionale, a introdus denumirile de Europa (apus, occident) si Asia (rsrit, orient). 1.1. POZIIA SI ASEZAREA GEOGRAFIC Asia este situat ntre 11 latitudine sudic (Insula Pamana din Indonezia) si aproximativ 82 latitudine nordic (Insula Smidt din nordul Arhipelagului Severnaia Zemlea). Uscatul continental se desfsoar din sudul Peninsulei Malacca (Capul Bulus, aprox. 1 lat. N) pn la Capul Celiuskin (7914' lat. N). n longitudine, uscatul asiatic se afl ntre Capul Baba (30 long. estic) din Peninsula Asia Mic si Capul Dejnev (16940' long. vestic), n Peninsula Daurkina. Asia este strbtut de Cercul Polar Arctic, Tropicul Racului si de Ecuator, fapt ce se rsfrnge asupra prezenei tuturor zonelor climatice, de vegetaie, solurilor si a tipurilor de asezri si a activitii umane. n afar de Antarctica si America de Sud, Asia se mrgineste cu toate celelalte continente: cu Europa are o strns legtur prin trecutul geologic si prin configuraia actual a reliefului (sunt preri c formeaz un singur continent, Eurasia, iar Europa ar forma doar o peninsul a Asiei). Canalul Suez si Marea Rosie despart Asia de Africa, iar Peninsula Arabia aparine aceluiasi monolit african. De America de Nord, Asia este desprit prin strmtoarea Bering, iar de Australia prin Arhipelagul Indonezia. Toate acestea, n decursul timpului, au favorizat mobilitatea florei, faunei si a oamenilor, schimburile economice, rspndirea religiilor si civilizaiilor, rzboaiele de cucerire, dispariia unor state, apariia altora etc. 1.2. RMURILE, INSULELE SI PENINSULELE rmul nordic, destul de sinuos, este marcat de nghe n cea mai mare parte a anului. De la Peninsula Iamal si pn la vrsarea fluviului Enisei, rmul este puternic dantelat, jos, mlstinos, cu golfuri, cordoane, lagune si perisipuri; la est de Golful Enisei si pn la Golful Hatanga este nalt, iar mai departe, pn la delta fluviului Lena, scade ca nlime si devine mlstinos. De la delta fluviului Lena pn la vrsarea fluviului Kolma, rmul creste ca nlime, este mai puin articulat, se gsesc estuare si delte (mai mici). De la vrsarea Kolmei pn la Capul Dejnev, rmul este nalt. rmul nordic este caracterizat prin prezena golfurilor: Obi, Enisei, Hatanga, Oleniok, Iana, a deltelor Lena si Iana, a peninsulelor Iamal, Taimr, Ciukotsk si a fiordurilor (Noua Siberie, Peninsula Ciukotsk). Mrile mrginase (Kara, Laptev, Siberiei de Est si Ciukotsk) sunt delimitate de insulele. Novaia Zemlea, Franz Iosef, Severnaia Zemlea, Noua

Siberie, Vranghel. rmul de rsrit este dublu, fiind format din contactul continentului cu Oceanul Pacific si mrile interioare, precum si de cel al lanurilor de insule. Pe ansamblu este un rm nalt, cu excepia unor sectoare joase si mlstinoase din estul Chinei (datorit lanurilor muintoase din estul Siberiei, Coreei, Chinei de Sud-Est si Vietnamului ce sunt orientate nord-sud sau nord-est sud-vest). rmul estic prezint golfuri (Anadr, Petru cel Mare, Posieta, Bohai, Tonkin), peninsule (Kamceatka, Coreea, Yantai, Leizhou), mri interioare (Marea Ohotsk, Marea Galben, Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud), mri de ingresiune (Japoniei), mri nchise de siruri de insule (Kurile, Sahalin, Arhipelagul japonez, Taiwan, Filipine). Acest rm dublu a aprut n urma miscrilor tectonice si prbusirilor. rmul insulelor si arhipelagurilor este asimetric (spre est nalt, spre vest este jos). rmul sudic este destul de complex, contureaz trei mari peninsule: Indochina, India, Arabia, Arhipelagul Indonezia, deltele ((Mekong, Mae Nam Ping, Irrawaddy, Gange, Krishna, Indus), estuare, lagune, cordoane perisipuri (Malabar, Coromandel), rmuri cu mangrove (Irrawaddy, Salween) si coraligene (Golful Oman, Golful Persic). rmul vestic este mai scurt, ntre Port Said si Banias fiind mai puin articulat, iar ntre Banias si Zonguldak prezint numeroase golfuri (Iskanderun, Mersin, Antalya, Gkova, Gllk, Kusadasi, Candarli, Edremit, Gemlik), peninsule, arhipelaguri, strmtori. rmul sudic si estic al Mrii Negre este nalt si puin articulat, prezentnd cteva golfuri (Sinop, Samsun) si capurile Ince, Bafra si Cam. 1.3. SUPRAFAA Asia este continentul cu cea mai mare suprafa (44 099 000 km2 reprezentnd 29,6% din suprafaa uscatului), fiind de 4,19 ori mai mare dect Europa si de 1,45 ori mai mare dect Africa. De la nord la sud, Asia msoar aproximativ 10 000 km, iar de la Capul Baba la Capul Dejnev aproximativ 11 000 km. Alturi de ntinderea urias, Asia se caracterizeaz prin masivitatea blocului continental fapt ce se rsfrnge asupra varietii componentelor cadrului natural si antropic. Din suprafaa Asiei, blocul continental deine aproximativ 75%, peninsulele 19%, iar insulele 6%. 2. CONTRASTELE SI SUPERLATIVELE GEOGRAFICE Asia este cel mai ntins continent, cel mai masiv si, ca urmare, prezint un continentalism accentuat. Prezint cel mai nalt sistem muntos al planetei (Himalaya-Karakorum), cu 17 vrfuri ce depsesc 7 900 m; n Munii Himalaya se afl vrful Chomolungma (8 848,13 m), punctul culminant al Terrei. Tot n Asia se afl Marea Moart, lacul cu cea mai sczut altitudine (oglinda apei este situat la 395 m sub nivelul Oceanului Planetar), avnd si cea mai mare salinitate ((260) . Indonezia este cel mai mare arhipelag (13 700 insule), desfsurat pe 5 500 km de la est la vest si 1800 km de la nord la sud. n apropierea Asiei se gsesc cele mai mari adncimi ale Oceanului Planetar: Groapa Marianelor cu 11 034 m (n cadrul unei fose cu o lungime de 2 550 km). Un alt superlativ este oferit de cea mai mare peninsul a Planetei (Arabia,

2 730 000 km2). Vulcanul Aso San din partea central a insulei Kyushu are cel mai mare crater (27 km pe direcia nord-sud si 16 km pe direcia est-vest). Tot n Asia se afl vulcanul cu cea mai puternic erupie Tambora din Insula Sumbawa (1815). Marea Caspic este lacul cu cea mai mare suprafa (371 000 km2), iar Lacul Baikal are cea mai mare adncime (1 740 m) si cel mai mare volum de ap dulce si tot n Asia se afl cea mai mare delt de pe Terra (GangeBrahmaputra, aproximativ 100 000 km2). n Bangladesh s-a produs cel mai distrugtor ciclon tropical din istoria omenirii sub raportul pierderilor de viei omenesti, iar n Indonezia, Sri Lanka si Thailanda cel mai devastator tsunami (2004). La Agata localitate situat n Podisul Siberiei Centrale - s-a nregistrat cea mai ridicat presiune atmosferic: 1083,8 mb (812,8 mm), la 31 decembrie 1968. Sub aspectul resurselor, la Ghawar (n Arabia Saudit), se afl cel mai mare cmin petrolier (240 km lungime, 35 km lime cu rezerve sigure estimate la 5 miliarde tone). Asia a cunoscut numeroase cutremure de pmnt. Sub acest aspect deine o serie de recorduri. n provincia Shanxi din partea central-nordic a Chinei, n anul 1556, s-a produs un cutremur cu cele mai mari pierderi de viei omenesti (830 000 de mori), iar n provincia Gansu din nordul Chinei, ca urmare a unui cutremur cu magnitudinea de 8,6 grade pe scara Richter, care a avut loc n noaptea de 16 spre 17.XII.1920, a fost provocat cea mai catastrofal alunecare de teren (200 000 de mori si a fost distrus o suprafa de 70 000 km2). Loessul curgea de pe coline formnd valuri nalte de 30 m care au nghiit numeroase sate. Masele de loess, de cteva milioane de tone, au strbtut distane de 15002000 m si au urcat chiar pe pante. Colinele au fost nlocuite cu lacuri, vile s-au transformat n muni. Marea Rosie este singura mare n care nu se vars nici un ru permanent. Fluviul Huang He (Fluviul Galben) a provocat cele mai catastrofale inundaii, cele mai spectaculoase schimbri ale cursului su si are delta cu cea mai rapid avansare (circa 200 m anual). Fluviul Obi are cel mai lung estuar: 800 km (30-90 km lime, 10-12 m adncime). ntre Peninsula India si Peninsula Indochina se afl cel mai mare golf Bengal (2 172 000 km2). Marea Chinei de Sud are cea mai mare suprafa ntre mrile Terrei. Cel mai nalt pas de pe Pmnt se afl ntre vrfurile Batura si Muztagh, la 5781 m altitudine n Munii Karakorum, se numeste Muztaghdavan si asigur legtura ntre Cmpia Indo-Gangetic si Depresiunea Kasgariei. Cel mai nalt podis de pe Terra este Tibetul (altitudinea medie de 4785 m si o suprafa de 2 000 000 km2). Tot n Asia se afl localitatea n care s-a nregistrat cea mai mare cantitate de precipitaii czut ntr-un an (22 900 mm, anul 1861) si ntr-o lun (9 300 mm, iulie 1861), se numeste Cherapundji si se afl n statul Assam din nord-estul Indiei. n Asia se afl cea mai ngust strmtoare maritim intercontinental Bosfor, care uneste Marea Neagr cu Marea Marmara, are o lungime de circa 30 km si o lime de 660-3 300 m, separ Europa (Peninsula Balcanic) de

continentul Asia (Peninsula Asia Mic). Ghearul Fedcenko se afl la cea mai mare altitudine (5 240 m), n Podisul Pamir. Cele mai nalte gheizere sunt n Podisul Tibet, la nlimi de peste 3 000 m. Unul dintre acestea a fost denumit coad de iac fiindc arunc ap ntr-un jet care se desfsoar n numeroase firicele asemntoare cozii iacului. Cea mai plat cmpie este Siberia Occidental. ntre extremitatea sudic si cea nordic, aflate la o distan de 2 000 km, diferena de nivel este de doar 100 m. Fluviul care transport cea mai mare cantitate de sedimente este Fluviul Galben (Huang He). n perioada inundaiilor depune n Marea Galben 30 milioane m3 de sedimente. ntr-un an el transport o cantitate de ml care ar acoperi o suprafa de 1 km2 cu o grosime de 900 m. n acelasi continent se nregistreaz si mai multe recorduri termice: - cel mai rece punct locuit permanent la Oimeakon pe cursul superior al fluviului Indighirka; aici se produce cea mai ridicat amplitudine termic anual: iarna temperatura scade pn la -71C, iar vara creste pn la 32C; - orasul Ulan Bator este capitala cu cea mai sczut temperatur medie anual (-4,0C); - cea mai ridicat temperatur a apei s-a nregistrat n Marea Rosie (56C n februarie 1956), cea mai mare temperatur medie anual a apei (32C) si cea mai mare salinitate (concentraie de 40) dintre mrile deschise; - n Golful Persic s-a nregistrat cea mai ridicat temperatur medie a apei marine (n luna august -35,6C); Dar pe lng contrastele si superlativele fizico-geografice, n Asia se regsesc destul de multe din domeniul geografico-uman, dintre care menionm doar cteva: - China este ara cu cea mai numeroas populaie (peste 1 300 000 000 locuitori); - Damasc este cea mai veche capital (orasul are o continuitate pe aceeasi vatr de peste 4 000 de ani), apare pentru prima oar n lista geografic a faraonului Tutmes (sec. XVI .H.), iar spre sfrsitul mileniului I .H. devine capitala regatului arameilor; - cel mai vechi oras din lume cunoscut pn astzi este Ierihon. Vrsta acestuia este de aproape 9 000 de ani. A fost construit cu sapte milenii nainte de Hristos, avnd o populaie de 3 000 m; - Singapore este orasul-stat cu cel mai mare numr de rase, naionaliti, limbi si religii din lume. Prin Singapore trec circa 100 de linii maritime internaionale care leag rile din bazinele oceanelor Pacific si Indian cu Europa si America; - cel mai lung canal se gseste n China si leag Fluviul Galben de Fluviul Albastru. A fost construit n secolul al XII-lea si are o lungime de 1 700 m - Marele Zid Chinezesc este cea mai grandioas construcie uman (peste 5 000 km lungime) si singura care se vede de pe Lun; - Transsiberianul este cea mai lung cale terestr care leag Europa de Extremul Orient si cea mai lung magistral feroviar.