Anatomia aparatului cardiovascular

Click to edit Master subtitle style

5/29/12

Inima Organul central al aparatului cardiovascular, este situata in mediastin intre cei doi plamani. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte. Astfel, 1/3 din inima este situata la dreapta si 2/3 la stanga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250 300g. 5/29/12

5/29/12

Cavitatiile inimii Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica decat a ventriculelor, peretii mai subtiri si prezinta cate o prelungire, numite urechiuse. La nivelul atriului drept se gasesc orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular 5/29/12

Structura inimii Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din trei tunici care, de la exterior spre interior, sunt: epicardul, miocardul si endocardul. Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet exteriorul inimii. Cealalta foita a pericardului seros este parietala si 5/29/12 acopera fata profunda a pericardului

Endocardul captuseste incaperile inimii, trecand fara intrerupere de la atrii spre ventricule. Endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor, iar la nivelul ventriculelor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi. Vascularizatia si inervatia inimii

5/29/12

Arborele vascular Arborele vascular este format din artere, vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi si organe, capilare, vase cu calibru foarte mic, la nivelul carora se fac schimburile intre sange si diferitele tesuturi, si vene, prin care sangele este readus la inima. Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse, care, de la exterior spre interior, 5/29/12

Structura capilarelor Sunt vase de calibru mic (4 - 12), raspandite in toate tesuturile si organele. In structura lor, se disting, la exterior, un strat format din tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina, in care se gasesc si fibre nervoase vegetative, iar la interior, un endoteliu format dintr-un singur strat de celule turtite, asezate pe 5/29/12

Marea si mica circulatie In alcatuirea arborelui vascular se disting doua teritorii de circulatie: circulatia mare simetrica, si circulatia mica pulmonara Circulatia mica Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din 5/29/12 jurul alveolelor, unde il cedeaza

Ramurile arcului aortic Dinspre dreapta spre stanga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga si artera subclaviculara stanga. Trunchiul brahiocefalic se imparte apoi in artera carotida comuna dreapta si artera subclaviculara dreapta. Ambele artere carotide comune, stanga si dreapta, urca la 5/29/12

Ramurile aortei descendente Aorta descendenta toracica da ramuri parietale si viscerale. Ramurile viscerale sunt: trunchiul celiac, artera mezenterica superioara, arterele suprarenale stanga si dreapta - , arterele renale stanga si dreapta - , si artera mezenterica inferioara. Trunchiul celiac se imparte in trei ramuri splenica, gastrica stanga si hepatica si vascularizeaza stomacul, 5/29/12 duodenul, pancreasul, ficatul si

Sistemul venos Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de doua vene mari: vena vaca superioara si vena cava inferioara. Vena cava superioara. Strange sangele venos de la creier, cap, gat, prin venele jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, si de la torace (spatiile intercostale, esofag, bronhii, pericard si diafragm), prin sistemul 5/29/12 azygos.

Sistemul limfatic Prin sistemul limfatic circula limfa, care face parte din mediul intern al organismului si care, in final, ajunge in circulatia venoasa. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin doua caracteristici: este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, din care cauza capilarele sale formeaza retele terminale, spre

5/29/12

Limfa colectata din diferitele tesuturi si organe, dupa ce a strabatut ganglionii regionali, circula spre trunchiurile limfatice mari. Aceste trunchiuri ajung, in final, in cele doua colectoare limfatice mari: canalul toracic si vena limfatica dreapta. Canalul toracic. Este cel mai mare 5/29/12 colector limfatic si incepe printr-o

Splina Este un organ abdominal, nepereche, care apartine sistemului circulator. Ea produce limfocite, distruge hematiile batrane, intervine in metabolismul fierului si este un organ de depozit sangvin (200 300g de sange) pe care il trimite in circulatie in caz de nevoie (hemoragii, efort fizic etc.) Splina ocupa loja splenica, cuprinsa

5/29/12