INTRODUCERE

Variatiile cererii de gaze sunt determinate n special de modificarea

consumului la nclzirea spaiului de locuit, administrative i comerciale de
la var la iarn, de la o zi de iarn normal la zile de iarn cu temperaturi
deosebit de sczute, de la ore de vrf la ore cu consum minim etc.
Toate aceste variaii pot fi redate prin aa numitele curbe de sarcin
care pun n evidena vrfuri de consum sezoniere, diurne sau orare, diferite
ca aspect de la consumator la consumator, de la un sector economic la altul,
de la localitate la localitate, de la or la or n cazul aceluiai consumator sau
grup de consumatori.
Echilibrarea permanent a cererii de gaze cu sursele disponibile este
avut n vederea i din perspectiva modificrilor ce apar la sursele
disponibile. Unele reduceri ale produciei interne sau ale importurilor pot fi
determinate de motive foarte variate: tehnice, financiare, politice etc.
Este sarcina gazelor naturale stocate de a prelua impactul acestor
variaii i modificri de consum, de a compensa efectele diminurii
temporare ale produciei sau ale importurilor precum i consecinele unor
incertitudini ce au existat atunci cnd s-a prevzut pe termen scurt mrimea
real a consumului.
n general companiile furnizoare de gaze naturale trebuie s menin
un sistem eficient, coordonat i economic de aprovizionare cu gaze naturale
n zona geografic sau segmental de pia n care acioneaza.
Gazele naturale sunt cumprate, transportate i vndute la
consumatori casnici, industriali sau comerciali.
ntr-o anumit msur compania de gaze poate influena nivelul cererii
consumatorilor prin politica adoptat i comportarea comercial.
Necesitatea planificrii pe termen scurt, mediu i lung conduce la
elaborarea unor scenarii privind cererea i resursele. De aici rezult modul n
care gazele naturale pot pune de acord cele dou componente ale balanei
cererii i resurselor n diferite perioade de timp, zone geografice i segmente
de pia.
Pentru acoperirea vrfurilor diurne de consum se folosete una sau
mai multe din urmtoarele metode:
-nmagazinarea gazelor naturale n conducte magistrale; acest
process are loc noaptea cnd consumul este mai mic;
-depozitarea gazelor n rezervoare metalice supraterane, n stare
natural (gazometre) sau n stare lichid, situate n apropierea marilor
consumatori;
-depozitarea gazelor n distribuitoare inelare de presiune nalt;
-interconectarea sistemelor de transport;
-folosirea staiilor de comprimare intermediar;
Pentru acoperirea vrfurilor sezoniere de consum se poate apela la
urmtoarele soluii:
-nmagazinarea gazelor n stare natural n zcminte de petrol
sau de gaze depletate, parial sau total epuizate: (76,8 %) din total;
-nmagazinarea gazelor n stare natural n acvifere (14,8 %);
-inmagazinarea gazelor n stare natural n caviti executate n
smburi de sare (7,9%);
-nmagazinarea gazelor naturale lichefiate (GNL) sau a gazelor
petroliere lichefiate (GPL) n depozite saline sau n alte depozite etane
(mine), (0,5%);
Depozitarea subteran a gazelor naturale este o practic economic
destinat echilibrrii cererii de gaze a consumatorilor cu posibilittile
economice de livrare ale furnizorilor n condiiile n care se are n vedere
sistemul complex constituit din:
-Producia intern
-Importurile
-Capacitiile de transport existente
-Cererile variabile (sezoniere, zilnice, orare)
determinat de modul n care se desfoar activitatea economic i social
sub influena factorilor climatici i meteorologici.
O bun parte din volumele de gaze consumate depind de condiiile de
temperatur ambiental. La dimensionarea sistemului de transport gazese are
n vedere satisfacerea ntr-un anumit grad a situaiilor celor mai severe de
consum. Se are n vedere deasemenea un anumit nivel de risc asumat att de
investitori ct i de operatori. La baza stabilirii nivelelor maxime de consum
ce se anticipeaz stau analizele statistice ale temperaturii medii zilnice
aferente de consum precum i o serie de calcule economice.
Sistemele de alimentare cu gaze naturale n unele ri (ex: Marea
Britanie) se proiecteaz pentru a putea face fa cererilor maxime ce au
probabilitatea s apar ntr-un singur an din 20 de ani consecutivi. La
dimensionarea depozitelor de nmagazinare acest raport este de 1:50.
Un sistem de aprovizionare cu gaze naturale funcionnd n condiii de
nalt siguran i fcnd fa unor situaii excepionale de cause tehnice,
economice, politice etc. trebuie s dispun de capaciti de rezerv i n
acelai timp s fie eficient din punct de vedere economic.
Gazele naturale se gsesc n zcminte sub form de gaze libere sau
gaze associate petrolului (gaze din capul de gaze sau gaze dizolvate).
Acestea sunt constituite din componeni mai volatili ai seriei parafinelor care
conin de la 1 la 4 atomi de carbon n molecul, la care se adaug n mai
mic msur componenii mai grei (C
5
-C
8
) prezeni n condiii normale sub
form de vapori.
Gazele asociate sunt gazele din zcmintele de petrol i acestea pot
proveni, n funcie de condiiile de presiune i temperatura din zcmnt, din
capul natural (primar) de gaze care se formeaz n zcmintele de petrol
saturate, sau pot exista dizolvate n petrol n condiiile iniiale de zcmnt
(n zcmintele de petrol nesaturate de gaze).
Dintre hidrocarburi, metanul este componentul principal, participarea
acestuia n compoziia gazelor naturale depinznd de natura gazelor: libere
(CH
4
>90%) sau associate (CH
4
<70%).
Pe lng hidrocarburi, n compoziia gazelor naturale mai pot fi gsii
componeni ca: dioxidul de carbon, azotul, hidrogenul sulfurat i apa sub
form de vapori. Dintre aceti componeni, hidrogenul sulfurat i vaporii de
ap pot conduce la complicaii n exploatarea zcmintelor i transportul
gazelor. Hidrogenul sulfurat este toxic i are o aciune coroziv n prezena
apei, iar vaporii de ap pot trece n anumite condiii n stare lichid i chiar
solid, formnd dopuri care pot bloca conductele prin care circul gazele
naturale.
n funcie de compoziia acestora, gazele se pot clasifica n gaze
srace i gaze bogate. Gazele srace (fr coninut de condensat) sunt
alctuite preponderent din metan i au un coninut redus de hidrocarburi mai
grele (cu temperatura de fierbere mai ridicat). Gazele bogate (n amestec cu
condensat n condiii de zcmnt, la care raia gaz-condensat depete 27
000 m
St
3
/m
3
) au un coninut de metan de pna la 70 % i au un coninut
relativ mic de hidrocarburi mai grele (C
5
-C
8
), prezente n stare de vapori.
Gazele cu condensat (gazele n amestec cu condensat n condiii de
zcmnt, la care raia gaz-condensat este cuprins ntre 540-27 000
m
St
3
/m
3
) constituie un caz particular al gazelor bogate care sunt compuse din
alcani cu pn la 12 atomi de carbon n molecul, metan n proporie de 50-
90 %, componeni intermediari C
3
-C
5
i compui mai grei C
5
-C
7
n proporie
mult mai mic.
Componena chimic a gazelor naturale din cteva zcminte din ara
noastr este redat n tabelul urmtor:

Tabel nr.1

tip
zcm
nt
zcm
ntul
met
an
eta
n
prop
an
i-
but
an
n-
but
an
penta
ni
bioxi
d de
carb
on
rezidu
uri
Gaz
metan
Copa
Mic
99,2
5
0,7
5

Bazna 98,4
4
1,5
6

aro 98,6 1,4
Gaze
neasoci
ate cu
iteiul
Gura
uii
97,7
6
0,9 0,63 0,29 0,42
Ariceti 97,2
1
0,8
3
0,53 1,43 0,96
Mrgine
ni
50,0
5
13,
9
13,54 11,3
4
11,16
Bicoi 70,3
1
8,3
2
6,86 2,36 3,05 4,64 4,46
Berca 89,4
4
5,2
6
3,1 0,63 0,81 0,76
intea 69 5,2 5,72 1,88 1,9 2,27 12,3
1
1,72

Pentru acoperirea necesitilor de vrf din timpul anotimpului friguros
al anului, se recurge din ce n ce mai mult la soluia amenajrii unor depozite
de nmagazinare subteran a gazelor naturale situate n apropierea marilor
centre de consum.
nmagazinarea subteran a gazelor naturale reprezint unicul proces
eficient care combin furnizarea constant de gaze naturale, prin intermediul
conductelor de mare lungime, cu cererile variabile ale pieei, care depind de
variii diurne sau sezoniere de consum.
Depozitul subteran de nmagazinare al gazelor reprezint un zcmnt
n care se poate injecta un volum de gaze sub presiune, pentru ca apoi n
perioada consumului de vrf, aceast cantitate de gaze s poat fi exploatat.
Depozitele subterane de nmagazinare a gazelor naturale sunt
destinate asigurrii unui surplus de gaze naturale pentru consum n
perioadele de vrf, cnd cererea pieei depete capacitatea de producie a
zcmintelor aflate n exploatare i joac un rol
important n eliminarea riscurilor care apar n cazul unor ntreruperi ale
furnizrii gazelor (din motive de natur tehnic sau economic). n timpul
verii, cnd cantitatea de gaze extras din zcmintele naturale depete cu
mult cererea de consum, gazele naturale sunt injectate n depozite de
nmagazinare, urmnd a fi extrase cel mai adesea n periada de iarn, cnd
consumul de gaze crete foarte mult.
Necesarul de gaze pentru perioada de iarn este determinat prin
prelucrarea statistic a unor parametrii (temperatura i viteza vntului n
sezonul rece) pe un interval de 10 30 ani.Temperatura aerului de la care nu
este nevoie de nclzire a fost determinat n S.U.A. la valoarea de 18,3
o
C,
iar sub aceast limit este nevoie de utilizarea gazelor naturale pentru
nclzire.
n cazul nmagazinrii gazelor n zcminte de petrol depletate, gazele
injectate n zcmnt formeaz un cap secundar de gaze, care pe de o parte
poate fi exploatat n sezonul rece, iar pe de alt parte poate ajuta la mrirea
factorului de recuperare a petrolului rmas n zcmnt.
nmagazinarea gazelor n acvifere este deosebit de complex,
deoarece gradul de cunoatere a acestora este uneori destul de limitat.
S-au mai nmagazinat gaze n cavitile saline obinute n urma
dizolvrii srii din domurile de sare, cu ajutorul apei injectate prin sonde
special spate n aceasta.
Amenajarea de depozite subterane de gaze constituie o problem
destul de complex, deoarece necesit o perioad de realizare de civa ani i
comport un volum de cheltuieli care nu este deloc de neglijat. Ca atare,
eficiena economic a acestei metode trebuie analizat fcndu-se o
comparaie cu alte soluii tehnice echivalente de satisfacere a vrfurilor
sezoniere de consum, cum sunt comprimarea intermediar a gazelor pe
traseul conductelor magistrale, trecerea unor consumatori pe ali
combustibili n timpul iernii, creearea de capaciti sezoniere de extracie i
dublarea echivalent a conuctelor, etc.
Sursele naturale de gaze sunt situate la distane foarte mari de marile
centre de consum, iar condiiile tehnice nu permit realizarea unor capaciti
de extracie ale gazelor la nivelul debitelor solicitate n anotimpul friguros.
Proiectele de nmagazinare subteran sunt precedate de o serie de
studii care stabilesc cerinele de consum ale pieei i influena temperaturilor
asupra consumului de gaze naturale. Se ralizeaz prelucrri statistice ale
datelor meteorologice, se fac prognoze pentru urmtorii ani i se stabilesc
perioadele i orele de vrf de consum (fig.1).
Odat stabilit necesitatea realizrii unui depozit se trece la
urmtoarea etap, aceea de cutare a celor mai favorabile zcminte, n
funcie de mrimea acestora, de locaie, de acces la conductele de gaze i de
muli ali factori. Se iau n considerare:
-Zcmintele depletate de gaze;
-Zcmintele depletate de gaze cu condensat;
-Zcmintele depletate de petrol;
-Acviferele;
-Cavernele saline;
-Cavitile miniere.
Cele mai favorabile sunt zcmintele depletate de gaze datorit
faptului c procesul de injecie-extracie se apropie cel mai mult de procesul
natural, exist un volum mare de date, o cunoatere bun a zcmntului i
sunt create deja o parte din facilitile de suprafa.
Zcmintele depletate de gaze cu condensat sunt deasemenea
potrivite, dar pot aprea probleme legate de comportarea retrograd i de
curgerea bifazic.
Zcmintele depletate de petrol sunt n general satisfctoare pentru
transformarea n depozite, dar apar i aici unele probleme legate de existena
petrolului rezidual.
n cazul acviferelor, evaluarea unor caracteristici suplimentare
necesit o analiza mult mai aprofundat a zcmntului, fiind necesar
cunoaterea unui volum suplimentar de date.
Primele patru tipuri de zcminte sunt constituite din roci poros-
permeabile i sunt preferate pentru nmagazinare. n cazul ultimelor dou
tipuri, gazele sunt nmagazinate ntr-o cavern creat artificial prin activiti
miniere sau de exploatare a srii. Cavernele executate artificial au o serie de
proprieti care uneori rspund mai bine unor cerine: debite foarte mari,
control asupra migrrii gazelor, inversarea rapid a procedului injecie-
etracie. Tehnologiile utilizate n realizarea depozitelor n roci poroase sunt
diferite de cele utilizate pentru caviti miniere sau saline. Exist
deasemenea caverne formate natural n anumite tipuri de roc, dar nu s-a
ncercat utilizarea acestora n scopul nmagazinrii gazelor.








Fig.1 Ilustrarea caracterului sezonier al consumului






DEPOZITAREA SUBTERAN A GAZELOR NATURALE


1.nmagazinarea gazelor n conducte de transport (magistrale)
Cea mai simpl metod folosit pentru preluarea vrfurilor orare de
consum o constituie folosirea capacitii de nmagazinare a conductelor
magistrale. Ea se realizeaz ntre perioada de consum minim (cnd datorit
faptului c debitul nominal al conductei este mai mare dect debitul
consumat, iar presiunea n punctul final ajunge la valoarea maxim) i
perioada de consum maxim (cnd necesarul de gaze este mai mare dect
debitul nominal al conductei, iar presiunea n punctul final atinge valoarea
minim).
Pentru determinarea capacitii de stocare a unei conducte trebuie
introdus o expresie pentru coninutul total al conductei cre va ine seama de
condiiile variabile de presiune de-a lungul acesteia. Cu o asemenea expresie
se determin cantitatea total din conduct n regim normal de curgere i n
condiiile acumulrii unei cantiti suplimentare, iar din diferena celor dou
rezult cantitatea de gaze stocate. ntr-o conduct are loc o acumulare atunci
cnd preluarea din conduct tinde ctre un minimum, n cazul n care debitul
de intrare se menine constant, iar presiunea de intrare tinde ctre un
maximum . Debitul pentru condiiile acumulrii este o medie ntre debitul
minim i cel mediu pentru o zi. Dintr-o conduct se iau cantiti
suplimentare de gaze atunci cnd preluarea tinde ctre un maximum, iar
presiunile scad ctre o valoare minim n condiiile n care debitul de intrare
se menine constant.






Fig.1 Variaia presiunii de-a lungul conductei



Pentru ecuaia lui Weymouth poate fi derivat o expresie care ia n
consideraie variia compresibilitii gazelor in funcie de presiune. Se
noteaza cu p presiunea absolut n






orice punct al conductei. Astfel formula lui Weymouth pentru debitul
transportat printr-o conduct de lungime L n orice condiii de curgere are
forma:

h
q = 07 , 0
( )
med rel ref
ref
z L T
p p
P
T

2 2
(1.1)
n care:
h
q - debitul orar [
3
m /h];
T i
ref
T - temperatura gazelor n conduct i cea de referin [K];
p,
ref
p i
2
p -presiunile la intrare, ieire i de referin [bar];
D- diametrul conductei[cm];
L- lungimea conductei [km];


ref
p i
ref
T sunt condiiile de referin considerate, iar si
med
z
sunt densitatea relativ n raport cu aerul i respectiv factorul de abatere al
gayelor.
Notm:

( )
K
L
p p
=

2
2
2
(1.2)

2
2
p KL p + = (1.3)

2 10
2 2
10 01 , 24
ref
med rel ref h
T
z T p q
K


=


(1.4)
Un element de volum infinitezimal n condiiile curgewrii se poate scrie:

dV=1000AdL
(1.5)

unde: A-aria seciunii de curgere.
n condiiile de referin vom avea:

dV=1000AdL
T p
pT
ref
ref

(1.6)
Integnd sa afl volumul total de gaze din conduct:

V= pdL
p T
T
A dV
L
ref
ref
L
} }

=
0 0
1000 (1.7)
nlocuind n (1.7) valoarea lui p din (1.3) obinem:
( )dL p KL
p T
T
A V
L
ref
ref
}
+

=
0
2
2
1000 (1.8)
( )
2
3
2
2
3
2
1000 p KL
K p T
T
A V
ref
ref
+

= cu L de la 0 la L
(1.9)
( )
(

=
3
2
2
3
2
2
3
2
1000 p p KL
K p T
T
A V
ref
ref

(1.10)
Raportat la ntreaga lungime avem:

( )
L
p p
K
2
2
2
1

=
(1.11)
4
2
10 4
=
D
A
t
(deoarece A-n
2
m , iar D n cm)
(1.12)

nlocuind n (1.11) i (1.12) n (1.10) obinem volumul de gaze din
conduct, la un anumit moment:

( )
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|

=
3
2
2
3
2
2
2
2
2
1
2
2
2
1
4
2
10 4
667 p p L
L
p p
p p
L
p T
T
D V
ref
ref
t sau

( )
(

=
2 1
2 1
2 1
2
005 , 0
p p
p p
p p
T p
L T D
V
ref
ref


Din diferena vplumelor de gaze coninute n conduct la dou
momente date, obinem volumul nmagazinat.
Capacitatea de nmagazinare a unei conducte este cu att mai mare cu
ct presiunea la intrarea n conduct este mai mare i cu ct volumul acesteia
este mai mare (eficiena maxim o prezint sistemele de transport
interconectate). n intervalul n care se face nmagazinarea, capacitatea de
transport a conductei se diminueaz pe msur ce presiune la captul final
alconductei crete.


2. Depozitarea gazelor n distribuitoare inelare

Parcurile de rezervoare prezint o investiie considerabil din cauza
consumului mare de metal necesar pentru construirea lor; nseamn c
nmagazinarea gazelor n rezervoare de nalt presiune este neeconomic.
Cea mai bun exemplificare o reprezint determinarea presiunii de
nmagazinare corespunztoare unui volum optim. Din ecuaia general a
gazelor
RT Z V p
0 0 0
=
pV=ZRT (3.1)
rezult


0
0 0
1
p
p
T
T
Z V
V
= sau
|
.
|

\
|
= =
Z
f
p
p
T
T
Z
V V
1 1
0 0
0
(3.2)

Reprezentarea grafic a funciei (3.1), redat n figura 3.1 care arat c
volumul maxim de gaze ce poate fi nmagayinat n reyervoare este de 160
bar, ceea ce conduce la consum imens de material i folosirea
compresoarelor speciale pentru ncrcarea acestor rezervoare.
n loc de utilizarea parcurilor de rezervoare se poate folosi un sistem
redat n figura3.2.
Mai multe conducte magistrale, venind din zone diferite, sunt
interconectate la sosire printr-o conduct inelar, cu diametrul mare,
amplasat nafara perimetrului de consum. n acest fel se asigur o
continuitate a livrrilor de gaze, se utilizeaz mai eficient capacitile de
transport ale conductelor i se mrete substanial cantitatea de gaze care pot
fi nmagazinate n conducte n timpul nopii pentru a satisface vrfurile de
consum de a doua zi. Un astfel de sistem constituie cel mai eficient regulator
de debit atunci cnd vrful orar de consum este pronunat.


Fig.3.1 Variaia volumului de gaze nmagazinate n recipiente de nalt
presiune



Fig.3.2Interconectarea conductelor magistrale de transport gaze naturale


3. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale

Dac debitul de gaze necesar pentru acoperirea vrfurilor este mai mare
dect debitul maxim al unei conducte magistrale, se recomand folosirea
conductelor interconectate.
Interconectarea sistemelor de transport gaze prezint mai multe avantaje
n procesul tehnologic de alimentare cu gaze a consumatorilor situai n
diferite zone; dintre acestea reamintim urmtoarele:
-mrirea siguranei n exploatare; n cazul apariiei unei defeciuni pe
un tronson, alimentarea total sau parial a cosumatorilor se face prin
celelalte tronsoane aflate n funciune;
-mrirea supleei funcionrii sistemului de alimentare cu gaze prin
crearea posibilitilor de a se efectua schimbarea sensului micrii gazelor
prin conductele interconectate (prin schimbarea nivelului produciei surselor
de gaze) i a regimurilor tehnologice pe conducte ceea ce permite utilizarea
optim a capacitilor de extracie i de transport;
-utilizarea maxim a capacitilor de extracie i de transport al
conductelor prin meninerea unei presiuni maxime de exploarri i a unei
presiuni minime la sosire; deficitul temporar de debit pe o conduct poate fi
compensat dintr-o alt conduct n care exist un excedent de debit.
n perioadele de vrf orar i diurn din perioada de iarn,
interconectarea sistemelor de transport poate realiza debite suplimentare de
15...20%.






5






Aplicatia 1.

La doua momente diferite din zi se inregistreaza urmatoarele presiuni intr-o conducta de
transport gaze :ora 11 .00 p1=50 bar,p2=12 bar,iar la ora 17.00 p1=55 bar respectiv
p2=20 bar.Sa se afle de cate ori a crescut vol.de gaze din conducta la ora 17.00 fata de
Ora 11.00
Rezolvare :

[(P1+P2)-p1*P2\P1+P2] [(55+20)-55*20/55+20]
r===1,15 ori
[(p1+p2)-p1*p2\p1+p2] [(50+12)-50*12/50+12]


Aplicatia 2.

Sa se calculeze volumul de gaze existent la un moment dat intr-o conducta de 800mm
si lungime de 40 km stiind ca la cele doua extremitati avem masurate presiunile p1=40
bar si p2=35 bar.Se stie ca temperatura gazelor in conducta 20C

Rezolvare :
D*Tref.*L
V=0,005[(p1+p2)-p1*P2/p1+p2]
Pref*T

0,8*288*40000
V=0,005[(40+35)-40*35/40+35]=727,5*10 Nm
1,O1325*293



Aplicatia 3.

Printr-o conducta de 10 inch si lungime de 80 km,se transporta gaze naturale cu un
debit mediu de1.000.000 Nm/zi.Gazele sunt livrate la o presiune de 3,4 bar.Deoarece
consumul scade,producandu-se o acumulare,la un moment dat se inregistreaza in
conducta un debit min.de 280.000 Nm/zi.Temperatura gazului din conducta este de
15C.Care este capacitatea de stocaj a sondei presupunand ca presiunea in conducta se
poate ridica pana la un max.de 50 bar ? Se cunoaste z=0,94,densitatea relativa=0,554

Rezolvare :

Vom determina pt.inceput presiunea de intrare in conducta :



(p1-3,4)*(10*0,0254)5,33
1000000/24=0,07*288/1,01325
0,554*288*80000*0,94


rezulta p1= bar

Pentru conditiile acumularii debitul este:

(1000000+280000)/2=640000 Nm/zi

Stiind ca presiunea de intrare se poate ridica pana la 50 bar vom calcula p2 pentru
conditiile acumularii :

(2500-p2)*(10*0,0254)
640000/240,07*288/1,01325
0,554*288*80000*0,94


rezulta p2= bar

Asadar vom avea :

- In conditiile acumularii p1= bar si p2= bar
- In conditiile curgerii p1= bar si p2= bar

Pentru cele doua situatii vom calcula volumul de gaze existent in conducta:
In conditiile acumularii :

0,254*288*80000
Va=0,005 [(50+43)-50*43/50+43]=7007,138
Nm
1,01325*288

In conditiile curgerii :

0,254*288*80000
Vc [(40,1+3,4)-40,1*3,4/40,1+3,4]=4047,51 Nm
1,01325*288

Prin urmare capacitatea de stocaj a conductei este:

Va-Vc=2959,628 Nm


PROBLEME CHESTIONARUL 2-GRADUL IT

Problema 1.Gradul IT
O conducta de gaze are urmatoarele caracteristici:
- Debitul de gaze transportat prin conducta este Q=80000 m/h
- Lungimea,L=100km
- Temperatura gazelor in conducta,T=283K
- Presiunea gazelor in pct.1 al conductei P1=50 bar,in pct.2 al conductei P2=12
bar
- Z0=Z1=1
- Conditiile de livrare:T0=288K,P0=1,01325 bar
- Gazul este asimilat metanului
Se cere sa se calculeze :
- Cantitatea de gaze stocate in conducta
- Presiunea medie in conducta
- Presiunea Px la distanta x=85km la capul 1 al conductei
- Viteza medie a gazelor in conducta


Rezolvare:

a) D=Q*L/1,646*(P1-P2)
D=0,31516 m
V=D/4*L=7797,07731m
Pm=2/3(P1+P2/P1+P2)=35,772 bara
Qs=7797,07731*35,772/1,01325=275269,72

b) Pmax =2/3(P1+P2/P1+P2)=35,772 bara

c) Px=P1-Q*L/1,646*D5,33=23,11419559 bar

d) Q=80000*1,01325/35,772=2266,018 m/h
Q=0,629449 m/s
S=(0,31516) */4=0,07797m

Vm=0,629449/0,07797-8,073m/s



Problema 2-Gradul IT
Sa se determine pierderile de gaz in cursul inercarii timp de 24 de ore a unei
conducte de gaz nou construita.Lungimea sectorului de incercat al conductei
de gaz este de 10 km,diametrul de 400 mm.Presiunea la inceputul incercarii
este de 40 bar,iar la sfarsitul ei,de 39,5 bar.Temperaturile sunt de ti=10C si
tf=17C


Rezolvare :


S=d/4=0,1256m
V=s*l=0,1256*10000=1256m

Qi=V*41,01325/1,01325*288,15/283,15=51736,765m
Qf=V*40,51325/1,01325*288,15/290,15=49871,992m
Qi-Qf=1864,773m








6






Rezervoare de gaze naturale

Exista 2 mari categorii de rezervoare de gaze naturale si anume acela de presiune
joasa, la care presiunea relative nu depaseste 0,05 bari si acela de presiune inalta, in care
depozitarea gazelor se efectueaza la presiuni relative de 5 pana la 7 bari[13].
La randul lor, rezervoarele de presiune joasa se impart in rezervoare cu etansate
hidraulica (umede) si rezervoare cu etansare uscata (uscate). Ambele tipuri sunt
rezervoare cu volum variabil si presiunea aproximativ constanta.
Un rezervor cu etansare hidraulica are drept particomponente un bazin umplut
cu apa, un clopot suspendat cu ajutorul unui dispozitiv special si care este in fond un
rezervor fara fund, scufundat cu partea deschisa in apa din bazin, precum si una sau mai
multe sectiuni telescopice, adica rezervoare fara fund si fara capac. Pot fi considerate
rezervoare umede numai cu capac sau clopot si cu una pana la trei sectiuni telescopice.
In cazul cel mai simplu al rezervorului umed fare sectiuni telescopice, clopotul
coboara in bazn atunci cand rezervorul se goleste si se ridica la umplerea rezervorului cu
gaze. Clopotul fiind partea mobila a rezervorului, mentine in aceasta presiunea necesara
si asigura iesirea gazelor pentru consum.
La rezervoarele cu una sau mai multe sectiuni telescopice, presiunea depinde de
nr sectiunii rdicate. Nu au fost construite rezervoare cu mai mult de 3 sectiuni
telescopice, deoarece inaltimea rezervorului devine foarte mare.
Rezervoare e umede reprezinta sistemul cel mai vechi de depozitare a gazelor
naturale, iar functionarea acestora in timp de iarna este dificila, deoarece este necesara o
instalatie pentru incalzirea apei dn bazin si a sistemului de etansare hidraulica a
clopotului si a sectiunii telescopice.
Rezervoarele uscate depresiune joasa sunt mai perfectionate si au forma unor
rezervoare cilindrice obisnuite in interiorul carora se gaseste un disc mobil((piston).
Acest piston se ridica la umplerea rezervorului cu gaze si coboara la golirea lui. Deoarece
pistonul conditioneaza presiunea gazelor din rezervor, aceasta ramane practic constanta.
Singura cauza de variatie a presiunii o constituie frecarea pistonului de perete, care la
constructiile ingrijite nu depaseste insa 10
-3
1,5*10
-3
bar.
Rezervoarele uscate pot fi construite pentru capacitati foarte mair, pana la cateva
sute de mii de metrii cubi standard. Din calcule rezulta ca de la o capacitate de peste
10000 Stm
3
, consumul de metal pentru Stm
3
de gaze depozitate este mai mic decat la
rezervoarele umede.
Problema cea mai impotanta ridicata de functionarea rezervoarelor uscate este
realizarea garniturii de etansare a pistonului. Au fost propuse mai multe siteme de
etansare, cu inele de cauciuc sau cu benzi de piele.
Fata de cele umede, rezervoarele uscate au avantajele de a necesita un consum
mai mic de metal si cheltuieli mai mici de exploatare, de a exercita o presiune mai mica
pe sol si de a nu marii umiditatea gazelor. De asemenea, presiunea gazelor este
aproximativ constanta, iar rezervorul poate fi marit prin puprainaltare, fara a fi scos din
exploatare. Dezavantajele constau in formarea ghetii pe peretii corpului si sub piston in
timpul iernii. Atunci cand gazul este umed, ceea ce ingreuneaza activitatea pistonului,
atunci existenta unui amestec exploziv intre piston di capac, eoarece etansarea nu este
erfecta si insfarsit necesitatea unei precizii si executiei si motare.
Rezervoarele de presiune inalta sunt instalatii foarte simple, fara parti mobile, cu
o exploatare facila. Functionarea acestora poate fi in intregime automatizata.
Rezervoarele de presiune inalta au volum constant si sunt, in general, de forma
cilindrica. Acestea pot fi asezate vertical si orizontal.
Pentru alimentarea cu gaze a retelei de reparatie din parcul de rezervoare, langa
aceasta se instaleaza o statie de reglarea presiumii. In cazul in care exista un astfel de
parc, gazele naturale ies din statia de predare prin cel putin doua conducte, dintre care
una alimenteaza reteaua de reparatie la presiunea necesara, iar cealalta alimentaeza parcul
d rezervoare. In cazul in care alimentarea nu este necesara, rezervoarele fiind pline,
gazele din conductade alimentare a parcului trec direct in statia de reglare a presiunii, de
unde sunt introduce in reteaua de reparatie. Atunci cand consumul de gaze creste,
intreaga cantitate de gaze din statie intra in reteaua de reparatie, iar gazele din rezervoare
trec prin statia de reglare a presiunii in aceeasi retea.
Se mai poate realiza si o schema in care parcu de rezervoare serveste ca tampon
pentru asigurarea alimentarii continue.
Capacitatea necsara a rezervoarelor se calculeaza pe baza graficului de consum
zilnic. Volumul de gaze care poate fi livrat din rezervoare se numeste capacitatea de lucru
a acestora. Daca V este volumul rezervoarelor, p
1
- presiunea de lucru maxima din aceasta
si p- presiunea la intrare in retea, capacitatea de lucru este - p
N
fiind
presiunea normala ; in aceasta formula, volumul V se exprima in Stm
3
, iar presiunile in
bari.
Atunci cand presiunea din rezervoare scade, pana la presiunea de la intrarea in
retea, capacitatea de lucru este utilizata integral.se intampla insa ca presiunea din
rezervoare sascada nomai pana la o valoare curenta p
c
<p, astfel ca volumul extras din
rezervoare este . / 2 1 pn p p raportul dintre acest volum si capacitatea de lucru a
revervoarelor este
K
u =
p
1
-p
c
/p
1
-p
Se numeste coeficient de utilizare a capacitatii de lucru.


K si f au valori functie de clasa de locatie si fata de distanta la care se afla obiectivele
invecinate.
Aplicatia 1
Sa se determine volumul necesar V pe care trebuie sa-l aiba un rezervor metalic cilindric
vertical care trebuie sa stocheze un volum utilizabil de gaze de V
util
= 5000 Nm
3
stiind ca
P
proiect
= 7 bari abs, si presiunea minima de livrare a gazelor din recipient (P
min.livtare
) este
de 1,5 bar abs. Sa se aproximeze o valoare unitara pentru coeficientul de abatere de la
gazele perfecte.
Rezolvare

V = 5000 / 7- 2*1,5= 1666 m
3


Daca inaltimea recipientului este de 140 m atunci cat va fi diametrul Dal acestuia ?


D= t * 10 / 666 , 1 * 4 = 14,6m


Daca se livreaza la P
min. livrare
= 1,005 bar atunci volumul rezervorului metalic va fi mai
min pentru aceeleasi conditii de stocare

V = 5000 / 7- 2* 1, 005 = 1000m
3

Si daca se pastreaza inaltimea atunci diametrul D va fi

D = t * 10 / 1000 * 4 = 11,3m
2)
sa se afle grosimea de perete a rezervorului din primul caz al aplicatiei 1 de mai sus in
care K=1,5 , F= 0,9
c
= 4600 kg/cm
2


g = 1,5* 7 * 14,6*1000/ 2*46000* 0,9 = 18,5





7



CAPITOLUL IV. DEPOZITAREA GAZELOR LICHEFIATE
IV.1. GAZE PETROLIERE LICHEFIATE (GPL)
IV.1.1. Generalii
Dup cum s-a amintit n paragraful I.3.12, sursa principal a GPL o constituie gazele rezultate
din procesele de prelucrare a petrolului precum i din gazolina de schela [11]. GPL se pot stoca n
rezervoare verticale special construite pentru acest scop (fig. 2.1,e )

Pentru propan i butan, utilizarea spaiului subteran, care dispune de capaciti mari de
inmagazinare si beneficiaz de conditii de securitate sporit, a creat condiii de stocare mult mai
economice [12], [22].
Inmagazinarea subteran se poate realiza in urmtoarele condiii:
- depozitarea in caviti saline;
- depozitarea in caverne create in mod artificial.
Propanul i butanul se stocheaza sub form lichid deoarece la temperaturi de 15C este
nevoie de o presiune relativ de 1,1 bar, respectiv 2,2 bar, pentru obinerea lichefierii acestora.
Aceste presiuni sunt uor de atins in subsol la adncimi de cteva sute de metri.

IV.1.2. Compozitia GPL

GPL este un sistem multicomponent format din mai multe hidrocarburi, dintre care cele
saturate sunt menionate in tabelul 4.1:

Tabelul4.1
Curgerea GPL in cadrul sistemului de inmagazinare are loc prin spaiul inelar dintre tubing si
coloan, in depozit, iar apoi prin tubing. Curgerea prin spaiul inelar si in depozit a GPL are loc
numai in faza lichid, in timp ce prin tubing este o curgere monofazic in faza iniial, iar apoi
devine bifazica (Hchid-gaze).

IV. 1.3. Stocarea in cavitati saline
Component Fracie molecular Mas molecular,kg kmol
kkmkkkkmmommo
kkkkkggkkgkg/kmol
metan 0,0026 16,042
etan 0,4600 30,068
propan 0,3111 44,094
izo-butan 0,0385 58,120
normal-butan 0,1000 58.120
izo-pentan 0,0250 , 72,146
normal-pentan 0,0250 72,146

O alt metod de depozitare a gazelor naturale sau petroliere lichefiate, in cantiti mari, este
in caverne realizate in masive de sare. Accste caverne sunt in special indicate



pentru depozitarea gazelor lichefiate cu un punct de fierbere mai ridicat dect cel al metanului, ca de exemplu
propanul lichid [13].
Tehnica utilizat este deja cunoscut si descris n paragraful III. 4, cu singura deosebire c adncimile necesare
pentru nmagazinare nu sunt att de mari.
Pentru realizarea unei astfel de caverne (fig.4.1), se sap cu sondeza si se cimenteaz coloana 1, n interiorul
creia se introduc alte dou coloane, notate cu 2 si 3, cu diametre succesiv mai mici. Aceste doua coloane sunt libere
in sensul ca lungimea acestora poate fi variat de la suprafa pentru a se da cavernei forma dorit.




Fig. 4.1. Depozitarea gazelor naturale Iichefiate in caverne saline.

Intre coloanele 1 si 2 se introduce gazolin cu ajutorul pompei 4, pentru a se proteja coloana 1 de
coroziunea care s-ar produce in contact cu saramura.
Cu ajutorul pompei 6 se introduce apoi ap dulce in smburele de sare, prin interiorul coloanei centrale
3, iar saramura format se evacueaz prin spaiul inelar dintre coloanele 2 si 3 si in continuare prin conducta 7.
Pentru realizarea unei forme convenabile a cavemei, circulaia apei si a saramurii pot fi inversate.
Controlul formei cavernei poate fi efectuat cu ajutorul unui aparat tip sonar".
Dupa realizarea cavernei, inainte de introducerea gazelor lichefiate, gazolina se evacueaz prin conducta 5,
prin impingere cu saramura.
Introducerea gazelor lichefiate se efectueaza cu ajutorul pompei 4, dezlocuindu-se saramura din cavern, care se
evacueaz prin coloana 3 si conducta 7.







La baza cavernei, se mentine in permanent un strat de saramur in care ptrund coloanele 2 si 3, pentru a se
evita astfel eventualele pierderi de gaze naturale lichefiate.
Problema stabilitii nu prezint importan practic deoarece in cavitate se pastreaz o presiune mare. La finalul
crerii cavitii se trece la ncercarea etanseitatii cavitii, similar cazului nmagazinrii gazelor naturale.
Pentru a se putea nmagazina sau extrage GPL, cavitatea trebuie s fie tot timpul plina cu saramur si GPL.
Separarea dintre cele dou fluide se realizeaz prin segregare gravitaional!
Este necesar s se dispun de rezerve de saramur saturat pentru a nu afecta volumul cavitii. Manipularea
saramurii saturate creeaza numeroase probleme (precipitarea srii in saramur, diluarea srii in sond etc.).
Se mai poate utiliza in exploatare apa dulce, dar trebuie luate msuri suplimentare de urmrire a procesului prin
ecometrie pentru determinarea formei i dimensiunilor cavitii. Aceast soluie constituie o premiz de crestere
progresiv a dimensiunilor cavernei.

IV. 1.4. Stocarea in mine abandonat e

Pentru stocarea GPL in cavitile rezultate in urma unei exploatri miniere este necesar ca aceste caviti s fie
etanse, iar formaiunile geologice n care sunt create cavittile s nu reacioneze cu butanul sau propanul. n cazul cnd
o min rspunde acestor condiii i amenajarea acesteia se incadreaza in limite economice acceptabile, se poate opta
pentru alegerea unui astfel de depozit. Cunostin|ele geologice de detaliu sunt indispensabile.
Sarea si argila sunt recunoscute ca fiind roci care asigur condiii de stabilitate unei caviti, dar in anumite
condiii se pot utiliza i caviti existente n calcar, granit etc.
In scopul realizarii unui depozit de GPL intr-o caverna se culeg informafii despre tunele, galerii miniere etc.
Apoi se efectueaz studii privind dimensiunea cavitaii, stabilitatea galeriei si a pilonilor de susinere, se evalueaz
costul sprii unei sonde in galerie. in cazul rocilor etanse plastice se realizeaz un strat de beton n scopul eliminarii
deformarilor cavittii.
Exploatarea se poate realiza in dou moduri:
- Cu nivel de ap constant, cu o zon de gaze in partea superioar;
- Cu nivel de ap variabil. iar cavitatea este tot timpul plin cu ap si GPL.
Pentru extracie se va dispune de un volum de ap suplimentar, care va fi injectat n cavitate. Sondele de control vor
msura n permanen nivelul piezometric.

IV.2. GAZE NATURALE LICHEFIATE (GNL)

IV.2.1. Generaliti
Transportul gazelor naturale n locuri inaccesibile conductelor se poate efectua n stare lichid, ceea ce
permitenmagazinarea ntr-un volum redus a unor cantiti importante de gaze dupa cum rezult din tabelul 4.2 [6]:






9






Fig.4.6. Schema de principiu a unei instalaii de re-gazeificare
1-schimbtor de cldur; 2-pompe; 3-rezervoare; 4-compresor;
5-cistern pentru transportul gazului natural

Prin utilizarea frigului n schimbtoarele de cldur n scopuri tehnice se poate
recupera o parte din energie, dar tinnd seama de intermitenele cu care decurge acest
program, valorificarea este problematic.
Deoarece gazele lichefiate particip la acoperirea vrfurilor de consum,
evaporarea trebuie s se desfoare dup un program precis i de aceea trebuie s existe
totdeauna o surs de cldur, care s asigure cldura de vaporizare. Aceast surs poate fi
aburul, apa cald, apa de mare, apa de ru, aerul nclzit, etc.
Vaporizarea cu ajutorul aerului necesit suprafee de schimb foarte mari i de
aceea nu este prea rspndit. Utilizarea aburului prezint dificulti care constau n
obturarea evilor schimbtoarelor, dac procesul ajunge n apropierea temperaturii de
nghe a apei.
Cea mai economic surs de vaporizare o constituie apa rece, cu ajutorul creia
procesul se poate conduce n circuit deschis, prin turnuri de rcire.
Dac n apropiere este disponibil ap de mare, atunci se poate asigura cldura
necesar vaporizrii fr turn de rcire i procesul devine puin costisitor.
Un alt scop al proceselor la temperaturi joase este de a extrage din gazele naturale
hidrocarburile C
2+
, astfel ca n consum s fie furnizat numai metan aproape pur,
valorificndu-se superior celelalte hidrocarburi.
Acest procedeu este utilizat acolo unde aceast extracie nu se poate face la surse,
fie din cauza cantitilor prea reduse, fie din cauza unor dificulti n valorificarea
fraciilor C
2+
n apropierea surselor.
Un caz concret l constituie conductele care transport gaze asociate dezbenzinate,
care conin importante cantiti de C
2+
i care nu ar putea fi valorificate n schele.
n aceste cazuri se realizeaz o instalaie de extracie la marginea oraului,
naintea staiei principale de reglare i msurare.
Gazele din conduct sunt mai nti deshidratate pn la un punct de rou de 40
o
C prin adsorbie cu alumin sau silicagel. Dup deshidratare, gazele trec printr-un
schimbtor regenerativ unde se rcesc. n continuare sunt rcite cu etan, sunt din nou
rcite i apoi separate. Lichidul reinut este destins i separat din nou. Gazul de echilibru
din primul separator este apoi comprimat i introdus n conduct pentru a fi trimis la
consum. Lichidul reinut este dirijat la o instalaie petrochimic, constituind o preioas
materie prim.
Aceste instalaii au luat o mare rspndire n ultimul timp, deoarece n
petrochimie se pot valorifica superior fraiile C
2+
, care sunt neraional folosite n cazul
arderii n focare.
Utiliznd un schimbtor regenerativ, sarcina frigorific se reduce mult i procesul
devine mai economic.
Lichefierea gazelor naturale asigur posibilitatea transportrii acestora la orice
distan pe glob, de aceea este n plin dezvoltare i constituie unul din cele mai eficiente
mijloace de acoperire a necesarului de combustibil a marilor aglomeraii urbane i
industriale.


IV.2.4.2. Izolarea rezervoarelor pentru depozitarea gazelor naturale
lichefiate
IV.2.4.2.1. Izolarea rezervoarelor cilindrice (tuburilor metalice)
Spuma de poliuretan este sistematic utilizat pentru izolarea termic a
rezervoarelor cilindrice de gaze naturale lichefiate sau a gazelor reci. Grosimea stratului
de izolaie este un compromis ntre exigenele tehnice i cele economice. Astfel, pentru
rezervoarele cilindrice considerate, izolaia se poate face n scopul:
- reducerii intrrii cldurii n interiorul rezervorului i poate avea un cost
acceptabil;
- meninerii rezervorului n afara fenomenului de deformare datorit
manoanelor de ghea voluminoase (n acest caz intrarea cldurii nu are importan).
Spuma de poliuretan sub form de vapori este acoperit de un film de bitum i de
dou foi de aluminiu ntrite cu fibr de sticl, cu rol de protecie la umiditate, ocuri
exterioare i protecie ignifug.
IV.2.4.2.2. Izolarea rezervoarelor de capacitate mic
Rezervoarele de capacitate mic, de tipul baloanelor de purjare din instalaiile de
gaze naturale lichefiate sunt de obicei protejate la variaiile de temperatur (protecie
ignifug), spaiul dintre pereii dubli fiind injectat din construcie cu poliuretan. Aceast
tehnic este asemntoare celei de construcie a tuburilor metalice.
Cisternele rutiere pot fi de asemenea protejate la incendiu prin aceeai metod,
sau cu perlit meninut sub presiunea absolut (1kPa).

IV.2.4.2.3. Izolarea rezervoarelor cu membran
Pentru rezervoarele cu membran, materialul izolant este pus pe suprafaa intern
a cuvei exterioare, iar cuva interioar este fixat pe izolaie.
- Tehnica Technigaz: Izolaia este bazat de Klegecel (PVC), cu grosime
total de 168 mm i o contraplac de 12 mm, poziionat pe membran, care mbrac
pereii i fundul rezervorului. Capul este izolat cu vat de sticl de 300 mm grosime.
- Tehnica Gaz Transport: Izolaia este din pudr de perlit plasat pe
interiorul rezervorului. n spaiul izolaiei termice trebuie meninut o presiune mai mic
dect presiunea absolut (0,1 1 kPa), sau trebuie presurizat pentru a proteja pudra de
perlit la umiditate.
Pentru rezervoare cu cuv autoportant, izolaia este realizat cu perlit pentru
partea lateral, din fibr pentru fundul rezervorului i din vat de sticl pentru capac.

IV.2.4.3. Urmrirea rezervoarelor n exploatare
Pentru urmrirea rezervoarelor n exploatare a fost conceput un dispozitiv utilizat
pentru expertizri punctuale i care permite controlul:
- Strii suprafeei interne a rezervorului (suduri, fisuri etc.)
- Poziia sistemelor de securitate (clapeta de fund etc.)
- Starea aparatelor de msur (sondelor de nivel etc.)
Acesta este compus din:
- Aparat de vizualizare, care este constituit dintr-un endoscop rigid cu
lentil, compus dintr-un ocular, un tub telescopic i un obiectiv; o prism montat n faa
obiectivului permite, prin variaia nclinrii ei, trecerea de la o vedere axial la una
laterala;
- Sistem de iluminare, compus din lmpi cu halogen de joas tensiune, cu
fascicul dirijabil, care se poate orienta cu ajutorul unor comenzi de la distan prin cablu
i astfel este posibil dispunerea lmpilor la adncimea dorit;
- Ansamblu de protecie, care este compus dintr-o sit mturat de un
current de aer cald, uscat i inert, pentru fiecare din aparatele de mai sus, izolndu-se
astfel de atmosfera rece din partea superioar rezervorului.

IV.2.4.4. Precauii la utilizarea gazelor naturale lichefiate
Aportul de cldur ntr-un echipament care conine gaze naturale lichefiate are ca
urmare vaporizarea parial a acestora i dac gazul se gsete ntr-un spaiu nchis,
aceasta duce la o cretere rapid i inevitabil de presiune.
Pentru spaii de mic importan (tronson de eav ntre dou robinete), se
monteaz supape pentru a le proteja de creterile de presiune peste limita admisibil.
Aburii reziduali rezultai dintr-o instalaie de gaze naturale lichefiate au o valoare
energetic important i de aceea sunt utilizai n mod uzual:
- Pentru comprimare, ntorcndu-se la faza dinaintea lichefierii;
- Pentru consumurile energetice interne.
Gazele naturale lichefiate sunt un amestec de gaze pure. Compoziia gazelor dintr-
un rezervor etan este diferit pentru faza lichid i faza gazoas. Gazul natural lichefiat
rezidual va avea o concentraie foarte mare de compui mai puin volatili (hidrocarburi
grele), acest fenomen fiind denumit mbtrnirea gazelor naturale lichefiate.
Coborrea temperaturii echipamentului (pentru a-l pune n funciune pentru prima
dat, dup o reparaie, ori dup o nclzire excesiv) se face progresiv.
n condiii de exploatare normale, echipamentele sunt pe ct posibil meninute la
temperaturi sczute, fie prin circulaia, fie prin evaporarea de gaze naturale lichefiate.
Meninerea la temperaturi sczute prin evaporare necesit precauii suplimentare:
- nnoirea periodic a gazului natural lichefiat pentru a evita mbtrnirea
acestuia;
- Supravegherea dispozitivelor de de-gazeificare pentru a evita riscul de
ptrundere de lichid n circuitul de vapori.
Armturile (robinete, vane etc.) au o parte care lucreaz la temperatura mediului
ambiant i alta care lucreaz la temperatura gazului natural lichefiat; i dup aceea,
separarea termic este asigurat de lungimea pieselor, calitatea izolaiei locale i absena
scprilor de gaze, care pot modifica gradientul termic.
La majoritatea tipurilor de pompe, arborele nu funcioneaz la o temperatur
uniform; alinierea corespunztoare a pieselor i o bun funcionare a garniturilor
criogenice necesit o supraveghere atent.
Izolarea echipamentelor se efectueaz n scopul:
- asigurrii proteciei mecanice fa de suprasarcina aprut din nghearea
condensului atmosferic i a posibilitilor de deformare;
- limitrii aportului caloric generat de evaporare, n special pentru rezervoarele
de gaze naturale lichefiate.
Problemele de securitate ale unei instalaii de gaze naturale lichefiate sunt
rezolvate prin utilizarea de:
- Materiale criogenice;
- Moduri de prevenire i de ndeprtare a accidentelor datorate gazelor
naturale lichefiate; reguli de exploatare impuse personalului.
Atenia personalului care exploateaz aceste instalaii este n mod deosebit
solicitat:
- n timpul manevrelor, cum ar fi izolarea unui rezervor, n condiiile n care
vanele nu sunt niciodat perfect etane;
- Datorit riscului apariiei de probleme respiratorii la personalul care
lucreaz n atmosfer de gaze.
Valorile stabilite pentru puterea caloric a gazului natural care se acumuleaz ntr-
un rezervor de gaze naturale lichefiate nu sunt ntotdeauna respectate n ceea ce privete
valorile maxime, mai ales cnd timpul de stocare depete momentul de apariie a
mbtrnirii gazelor naturale lichefiate.
Corecia se poate efectua :
- Prin amestecarea, n faz lichid, cu un gaz natural lichefiat mai putin bogat;
- Prin adugarea de gaze inerte (azot, aer) sau prin extragerea de GPL.




10

INMAGAZINAREA SUBTERANA A GAZELOR 1.
Inmagazinarea in zcminte depletate
In proiectarea exploatrii unui depozit de inmagazinare subterana a gazelor naturale
trebuie sa se tina seama de urmtoarele elemente:
- delimitarea zcmintelor pentru inmagazinare acordnd o atenie
deosebita problemei etaneitii straielor;
- stabilirea gabaritului de sonde de injectie-extractie si verificarea
etaneitii sondelor, pentru a se evita pierderile de gaze;
- stabilirea sondelor piezometrice necesare urmririi procesului de injectie-
extractie a gazelor in zacamint.
Elementele principale ale unui depozit de inmagazinare in zcminte depletate
sunt redate in figura 2.
Acestea sunt: zona de inmagazinare aleasa, sondele de injectie/extractie si facilitile de
suprafaa. Facilitile de suprafaa se compun din: sisteme de reglare si msura, staii de
compresoare, de separare, de uscare, instalaie pentru injecie de metanol etc.
Depozitele de inmagazinare furnizeaz gaze naturale cand consumurile nu mai pot fi
acoperite de gazele extrase din zcmintele aflate in exploatare si de importul de gaze din
tarile mari productoare si exportatoare. Unele depozite sunt proiectate in scopul
furnizrii de gaze unei piee constante, altele rspund numai cerinelor de acoperire a
unor vrfuri de consum. Acestea din urma au in general capaciti utile reduse, dar pot
asigura debite zilnice mari.
Vrsta depozitelor de inmagazinare depete in general 20-30 de ani. Evaluarea
performantelor unui depozit implica recunoaterea a trei elemente de baza numite atribute
de performanta. Acestea sunt:
- capacitatea de inmagazinare a depozitului alctuita din:
o stocul inactiv sau perna de
gaze {base gas); o stocul activ
sau capacitatea utila {top gas).
- capacitatea de livrare a depozitului exprimata prin debitul mediu pe ciclu;
- controlul fenomenelor de migrare a gazelor.
Stocul inactiv este din punct de vedere fizic si economic nerecuperabil, scopul acestuia fiind
acela de a furniza presiunea necesara pentru extracia stocului activ.

Stocul activ care este extras in scopul vnzrii pe piaa in timpul iernii este completat din
nou, prin injecie, in timpul verii. Capacitatea utila sau stocul activ variaz in funcie de
necesitai, de la sezon la sezon. In prima faza, capacitatea proiectata si dezvoltarea
depozitului este estimata pe baza calculelor si simulrii pe calculator, mai trziu, cand
dezvoltarea depozitului s-a realizat, capacitatea utila se determina mult mai exact, pe baza
inregistrarilor permanente ale parametrilor de funcionare ai depozitului (presiuni, debite
etc).
Perna de gaze sau stocul inactiv are doua componente:
componenta recuperabila; componenta nerecuperabila. Motivele pentru
care o parte din perna de gaze ramane nerecuperabila sunt:
o Fiecare depozit este proiectat pentru a furniza un debit minim. Acest lucru necesita ca
in ultimele zile ale ciclului de extracie sa existe o presiune minima necesara pentru a
furniza acest debit. Daca se continua extracia, presiunea va scade sub nivelul minim
admis si pot apare probleme la instalaiile de suprafaa care au fost proiectate sa
funcioneze la anumii parametri, probleme de sigurana sau incapacitatea realizrii unor
obligaii contractuale, o Continuarea extraciei cu echipamentul proiectat sa funcioneze
la anumii parametri, sub nivelul minim de presiune, poate deveni neeconomica. Totui,
la zcmintele cu impingere de apa, o cantitate importanta din perna de gaze ramane
imobila si nu mai poate fi recuperata. La majoritatea zcmintelor de gaze, aproximativ
10% din gazele coninute sunt considerate din punct de vedere fizic nerecuperabile la o
presiune de suprafaa numita presiune de abandonare. Recuperarea gazelor la o presiune
mai mica decit presiunea de abandonare implica costuri mari si echipamente speciale.
In depozitele de inmagazinare realizate in zcminte de petrol depletate raman
anumite cantiti de gaze in soluie care din punct de vedere fizic sunt nerecuperabile.
Capacitate de livrare, msurata in milioane de standard metri cubi pe zi, depinde de
presiunea iniiala de la care se incepe crearea stocului total in zcmnt si de
caracteristicile rocii rezervor, avnd un domeniu mare de variaie.
In timpul proceselor repetate de injectie-extractie, in depozite apar pierderi ale
gazelor naturale injectate. Aceste pierderi numite si migrri necontrolate ale gazelor naturale
in timpul procesului de injecie au ca rezultat nu numai o micorare a profitului, ci si o
diminuare a capacitii



Fig. 4.1 depozitarea gazelor petroliere lichefiate in caverne saline









Fig. 3.5 Depozit de gaze lichefiate


_____ Gaz natural cu presiune redus
--- Gaz natural cu presiune ridicat
-------- Evaporarea gazului natural la presiune atmosferic
++++ Gaz metan sub presiune
Fig. 4.6. Schema de principiu a unei instalaii de re-gazeificare. 1 -
schimbtor de cldur; 2 -pompe; 3 -rezervoare; 4 -compresor; 5 -
cistern pentru transportul gazului natural.





11


de livrare pe piata. Nu in ultimul rand, apar problemele de siguranta ale depozitului si
problemele de impact cu mediul inconjurator. Fenomenele de migrare depind de mai
multi factori: gradientii de presiune, permeabilitatea rocilor, geometria fisurilor, existenta
faliilor, conditiile de operare etc. Pierderile de gaze prin migrare sunt de doua tipuri:
- Pirderi minore;
- Pierderi majore.
Pierderile majore au loc de-a lungul limitelor zacamantului si controlul acestora
implica o monitorizare permanenta a tuturor parametrilor depozitului, simulari pe
calculator si inventarieri ale depozitului.
Pirderile minore sunt de cele mai multe ori continue si au urmatoarele cauze:
neetanseitati ale coloanelor, cimentari imperfecte, neetanseitati ale capului de eruptie,
pierderi pe conducte de transport, pierderi datorate neefectuarii de masuratori in statiile
de compresoare etc. Aceste pierderi minore ating unul sau doua procente din capacitatea
maxima stocata anual, uneori fiind prea mici pentru a putea fi detectate.
Pentru a putea avea control permanent asupra acestor atribute de performanta ale
depozitelor este necesara o inventariere permanenta in procesul de operare.
In prezent metodele de inventariere ale depozitului sunt:
o Metoda volumetrica, care se aplica pe baza masuratorilor de
presiune statica;
o Metoda de utilizare a datelor de performanta (presiuni, debite) ale
zacamantului, inregistrate in timpul procesului de inmagazinare-
extractie;
o Metoda de analiza grafica a presiunilor.
Metoda volumetrica implica integrarea presiunilor masurate la sfarsitul injectiei
cu cele estimate sau calculate pe baza factorului de expansiune, a geometriei suprafetei si
a porozitatii. Calculul volumetric este comparat cu cantitatea de gaze inmagazinata, iar
diferentele care apar constituie de fapt pierderi de gaze.
Utilizarea datelor de performanta ale zacamantului permite calculul capacitatii de
inmagazinare pe baza presiunilor statice inainte si dupa perioadele de injectie-extractie.
Adesea sunt necesare: realizarea simularii pe calculator, calcule in conditii stationare si
semistationare, evaluarea influxului de apa pentru determinarea cat mai exacta a
capacitati de inmagazinare.
Analiza grafica a datelor de presiune implica trasarea functiei p/Z in raport cu
cantitatea de gaze extrasa sau inmagazinata. In functie de panta dreptei se determina daca
volumul zacamantului este constant (este cazul unei linii drepte), sau daca acesta este un
zacamant cu impingere de apa (graficul este o curba). Un alt tip de grafic este obtinut prin
curbele de histereza, care daca sunt trasate pe baza unor date corecte, permit o
interpretare utila in determinarea migrarii gazelor, pierderilor minore si a expansiunii
gazelor. Curbele de histereza necesita date de presiune statica sau corelatii ale presiunii
pe baza datelor din sondele de observatie (piezometrice).

Criterii de analiza

Pentru ca un zacamant depletat de gaze sau petrol sa fie utilizat ca depozit
subteran trebuie sa indeplineasca conditiile:
Sa fie protejat de roci impermeabile sau de falii etanse pentru a impiedica
pierderile de gaze in formatiunile invecinate;
Sa dispuna de o porozitate efectiva si de o permeabilitate ridicata;
Sa nu fie alimentat de un acvifer activ;
Sa aiba un volum mare;
Sa se poata preta la fisurari hidraulice.
Pentru a se lua in considerare un camp de gaze epuizat pentru realizarea unui
depozit de inmagazinare, trebuie avut in vedere ca volumul de gaze care urmeaza a fi
vehiculat (prin injectie-extractie), reprezinta 80 pana la 100% din volumul initial de gaze
al zacamantului. Acest volum de gaze inmagazinate trebuie recuperat in cca. 120 de zile,
ceea ce reprezinta un timp maxim de recuperare aferent unui ciclu de depozitare. Acest
proces presupune mai multe sonde de exploatare decat cele utilizate in procesul de
productie si un proces de colectare adecvat. Sistemul de colectare este compus din
instalatiile de suprafata (capacitati de comprimare, conducte de transport gaze, instalatii
de exploatare aferente sondelor de injectie-extractie). Acesta trebuie sa aiba o flexibilitate
mare, care sa asigure fluctuatia consumului de gaze in timpul iernii, datorita variatiilor de
temperatura.
Pentru ca procesul de inmagazinare al gazelor sa fie rentabil, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
Inmagazinarea unui volum de gaze suficient de mare pentru a asigura o
presiune minima (gaze tapon), astfel incat intreaga cantitate de gaze
inmagazinata sa poata fi livrata consumatorilor in timpul prevazut pentru
ciclul de extractie. Aceasta presiune minima trebuie sa permita si
exploatarea depozitului la sfarsitul ciclului de inmagazinare in regim
optim de functionare;
Volumul de gaze injectate trebuie sa asigure o presiune maxima, care sa
permita extractia in timp util a volumului de gaze injectate.
Pentru trecerea de la un zacamant epuizatsau depletat la un depozit de gaze sunt
necesare urmatoarele etape de proiectare:
Colectarea informatilor primare geologice si de inginerie de zacamant, din
faza de exploatare primara, care sa cuprinda: suprafata zacamantului,
grosimea, permeabilitatea, porozitatea, presiunea initiala de zacamant etc.;
Determinarea starii sondelor, interventiile suferite de acestea pe parcursul
exploatarii primare si alte aspecte care tin de conditiile mecanice
(integritatea coloanelor, rezistenta mecanica a acestora, aderenta inelului
de ciment etc.);
Calcularea volumului zacamantului care poate fi utilizat pentru
exploatarea depozitului;
Calcularea numarului de sonde care vor asigura injectia si extractia
gazelor;
Stabilirea capacitatii de comprimare necesare, determinarea retelei de
colectare si conditiile care trebuie sa le indeplineasca gazele depozitate.
De asemenea sunt necesare unele informatii despre zacamant:
Informatii geologice;
Presiunea initiala de zacamant;
Productia de gaze in raport cu presiunea de zacamant;
Temperatura de zacamant;
Compozitia gazelor, greutatea specifica a gazelor;
Numarul de sonde forate, locatiile acestora, adancimile si datele obtinute
din carote;
Carotajele electrice ale sondelor si alte masuratori;
Structura zacamantului (harti structurale si cu izopachite);
Regimul de zacamant (elasticitate, impingere);
Capacitate de curgere (afluxul strat-sonda, debite pe sonde in diferite
circumstante);
Planul de situatie cu instalatiile de suprafata (capacitati de comprimare,
conducte de transport gaze, instalatiile de exploatare a campului de gaze);
Caracteristicile mecanice, conditiile mecanice ale sondelor.
Pentru a se calcula capacitatea depozitului (volumul zacamantului) este necesar sa
se cunoasca plaja presiunilor de lucru (presiunea minima de exploatare si presiunea
maxima).
Sondele forate la orizontul productiv trebuie identificate pe teren si verificate.
Trebuie revazute diagramele de cimentare si se va face o verificare a inelului de ciment in
zona productiva, pentru a se determina etanseitatea cimentarii. Daca din carotajul acustic
de cimentare se determina aderari neconcludente ale inelului de ciment la coloana de
exploatare, atunci sunt necesare masuri de refacere a cimentarii. Trebuie verificate
coloanele de exploatare si in cazul cand se constata coroziuni avansate, atunci se
introduce un liner cimentat sau un liner cu packer si fluid necoroziv in spatiul inelar.
Sondele abandonate se inventareaza si se pot transforma in sonde de observatie. Daca se
cunosc caracteristicile mecanice ale sondelor si structura acoperisului stratului, se poate
determina presiunea de operare maxima. Adesea se instaleaza coloane noi de exploatare
si capete de eruptie noi, pentru inlaturarea celor corodate si pentru a asigura noile nivele
de presiune.
Presiunea maxima de exploatare se determina in concordanta cu alcatuirea rocii
acoperisului, gradul de etanseitate al faliilor si starea tehnica a tuturor sondelor, pentru a
se putea preveni migrarea gazelor in formatiunile invecinate. In situatia in care presiunea
maxima se doreste sa fie mai mare decat presiunea initiala de zacamant, trebuie sa se
investigheze roca din acoperisul stratului prin prelevarea de carote pentru efectuarea
testelor de etanseitate.
Analiza etanseitatii rocii acoperisului zacamantului trebuie sa contina date despre:
Gradienti de fisurare;
Caracteristici hidraulice si petrofizice;
Geometrie (grosime, extindere in suprafata);
Litologie.
Presiunea maxima de exploatare a zacamantului este stabilita prin considerarea celei
mai mici presiuni dintre presiunea la care zacamantul ramane etans (presiunea de fisurare
a rocii protectoare) si presiunea hidrostatica (calculata prin insumare presiunii
hidrostatice din roca acoperis cu presiunea capilara a rocii acoperis).
In general, zacamintele de gaze sunt puse in exploatarea primara la o presiune egala
cu presiunea hidrostatica, luand in considerare un gradient de presiune de 0,0973-
0,1176 bar/m.






12









Presiunile de zcmant sunt ajustate n funcie de vrfurile de consum de la
sfrsitul perioadei reci. De exemplu, cnd 70% din gazele din depozit au fost extrase,
presiunea sczut din zcmnt este corelat cu curbele de performan ale sondei, pentru
a se obine debitul sondei.
Presiunile de operare n depozite sunt notate zilnic (orar) ca o siguran de
exploatare, prin observaiile de la sondele piezometrice.
Numrul de sonde necesar pentru realizarea n condiii optime a procesului de
injecie-extracie, poate fi stabilit n concordan cu capacitatea de comprimare astfel
nct procesul de extracie al gazelor curente s se desfoare n concordan cu
acoperirea vrfului de consum. De asemenea se are n vedere i ncadrarea n timpul
aferent ciclului de extracie.
Utilizarea zcmntului la un nivel de presiune maxim, va conduce n mod
normal la o capacitate maxim de depozitare i la cea mai ridicat capacitate de producie
pentru sonde. Dac acoperiul zcmntului este slab consolidat, pentru siguran, se
poate utiliza ca presiune maxim de exploatare, presiunea iniial de zcmnt.
Pentru exploatarea unui depozit subteran de gaze sunt utilizate 3 tipuri de sonde:
sonde de exploatare destinate injeciei i/sau extraciei gazelor nmagazinate;
sonde de urmrire a procesului de nmagazinare(piezometrice);
sonde de injecie a apei.
Sondele au urmtoare construcie:
ansamblu de coloane de tubaj cimentate;
liner netubat;
echipament de control al nisipului n dreptul formaiunii;
packer de fund ancorat n coloana deasupra formaiunii i legat de tubingul de
producie pentru a izola coloana;
ventil de siguran n garnitura evii de extracie;
cap de erupie;
Avnd n vedere c sondele care urmeaz s fie utilizate n cadrul procesului de
nmagazinare sunt n majoritate sonde vechi, trebuie urmrit ca n ceea ce privete
etaneitatea, coloanele, inelele de ciment i tubingul s corespund acestei cerine.
Pentru cunoaterea dezvoltrii unui acvifer se sap sonde la adncimi care pot
permite obinerea unor informaii despre grosimea acviferului, adncimea culcuului i a
acoperiului, caracteristicile fizico-geologice ale acestora i nivelul apei n acvifer. n
acest sens sunt necesare:
efectuarea de diagrafi electrice i prelevarea de carote mecanice din sondele
spate n zcmnt;
exploatarea sesismic a zonei.
Sondele de explorare pot fi utilizate ulterior pentru controlul sau explorarea
zcmntului.
Exploatarea unui zcmnt implic i operaii de supraveghere i control al
acestuia pentru a se detecta toate anomaliile care survin n timpul exploatrii.
n acest sens se msoara presiunea n sondele de control (piezometrice), innd
seama de faptul c o schimbare brusc a presiunii corespunde apariiei gazelor n aceste
sonde i de asemenea se efectueaz investigaii geofizice n sondele de control. Cu aceste
informaii se urmrete avansarea frontului de gaze n zona direciei critice de dezlocuire
a apei de ctre gaze, iar cnd gazele au ajuns n zona critic se oprete injecia.
Sondele de control (piezometrice) se difereniaz n:
sonde de control a zonei de gaze; acestea sunt amplasate n apropierea
contactului gaze-ap i permit msurarea presiunii la contactul gaze-ap;
sonde de control la periferie; acestea sunt amplasate la exteriorul zonei de
gaze i permit efectuarea msurtorilor de presiune i prelevarea probelor de
ap. Sondele deservesc indicator pentru semnalizarea apariiei gazelor, ca
moment al ncetrii injeciei de gaze;
sonde de control al stratului superior; cnd stratul superior este un strat poros
permeabil este necesar amplasarea unei sonde care s permit detectarea
unui eventual influx de ap.
Controlul este efetuat prin urmrirea variaiei presiunii
Pentru verificarea stocrii gazelor, n apexul structurii se amplaseaz sonde
echipate cu dispozitive de msurare a saturaiei n gaze la diferite nivele.
Rolul echipamentului de suprafa const n:
transportul gazelor de la sond la staia central;
tratarea gazelor;
eliminara apei produse de sonde (separatoare la sonde i/sau la staiile
centrale de compresoare);
deshidratarea gazelor (injectarea de metanol n capetele de erupie ale
sondelor );
eliminarea hidrogenului sulfurat care se formeaz prin descompunerea
sulfurilor din gazele odorizate injectate n zcmnt sau prin descompunerea
piritei prezente n roca rezervor;
comprimarea gazelor; dimensionarea compresoarelor necesit cunoaterea
potenialului zcmntului, iar regimul de presiune din zcmnt este evaluat
prin diferite scenarii, utiliznd modele de simulare.

5.2. Monitorizarea stocurilor de gaze depozitate n rezervoare subterane

Gazul tampon (perna) i gazul curent (gazul de lucru), mpreun, au cosurile cele
mai ridicate pe ansamblul procesului de stocare. n aceste condiii este normal s se
doreasc gsirea unor metode de evaluare a cantitii de gaze din depozit. Gazele sunt
msurate la introducerea i apoi la extragerea din depozit. Diferena ntre aceste valori
plus gazul de tampon (zestrea) reprezint cantitatea de gaze care ar trebui s fie n
depozit. Exist 3 factori care pot conduce la nregistrare acestor diferene:
existena unor erori de calcul al cantitii iniiale de gaze rmase n depozit la
nceputul procesului de injecie; dei aceasta nu repezint n mod normal o
problem trebuie reinut atunci cnd apar diferene;
prezena unor erori de msurare a debitului de gaze fie la introducere, fie la
extragerea din depozit;
existena unor scurgeri de gaze din depozit;
Scurgerea de gaze este una din principalele probleme. Unul din elementele de
siguran n folosirea unui zcmnt depletat, ca depozit de nmagazinare, este faptul c
gazele au fost cantonate n zcmnt o perioad lung de timp care ofer siguran n
utilizarea lui ca depozit. Acest element de siguran poate degenera ns erori. Una dintre
cele mai ntlnite probleme este avansarea frontului de ap n spaiul ocupat iniial de
gaze. n unele cazuri apa poate umple complet zcmntul cu excepia unui mic cap de
gaze, care rmne la sfritul exploatrii. n aceast situaie avem de-a face cu un
zcmnt complet inundat.
n cazul zcmintelor neuniforme care produc n regim mixt dezlocuirea gazelor
de ctre ap se face sub form de degete apa fiind nchis n masa de gaze. Astfel se
formez pachete separate de gaze. Aceste pachete de gaze pot rmne n rezervor i
exist din punct de vedere tehnic n stoc. Ele se pierd i nu pot fi extrase fr antrenarea
unei mari cantiti de ap.

5.2.1. Tipuri de pierderi
n continuare sunt prezentate modalitile prin care gazele pot fi pierdute:

a. pierderea n jurul coloanei sondei ctre alte formaiuni;
b. pierderea prin coloana sondei ctre suprafa;
c. pierderi prin roca acoperi;
d. pierderi ctre alt zcmnt care nu face parte din depozitul de
nmagazinare datorit unei cimentri nereuite;
e. pierderi prin accidente tectonice care s-au produs ca urmare a scderii
presiunii din zcmnt;
f. pierderi prin echipamentul de suprafa i conducte.
Pierderile prin roca acoperi nu reprezint ceva obinuit. O ipotez mai probabil
de pierderi o reprezint sondele existente n cmpul de nmagazinare care au fost folosite
la exploatarea primar. Mai toate depozitele de nmagazinare de gaze folosesc fostele
sonde de producie, fie pentru procesul de nmagazinare, fie ca sonde de observaie. Dac
aceste sonde sunt vechi este posibil s fi fost forate ntr-o perioad n care tehnologia de
echipare sau de cimentare nu era la fel de dezvoltat ca astzi. n plus, dac aceste sonde
sunt vechi, cimentarea i coloanele pot fi deteriorate. Aceste situaii pot duce la migrarea
gazului ctre alte formaiuni.

5.2.2 Istoricul relaiei presiune-volum
Scurgerea gazelor din depozit poate fi observat n cazul studierii istoricului
variaiei cuplului presiune-volum al rezervorului. Pentru aceasta trebuie neles tipul
ciclului. Injecia i extracia gazelor din zcmnt cauzeaz modificarea presiunii n
rezervor. Cnd ciclurile de injecie i extracie sunt identice de la an la an i nu apar
pierderi istoricul presiune-volum trebuie s fie identic n fiecare an. Ciclurile de injecie-
extracie nu sunt niciodat identice 2 ani la rnd, dar pot exista puncte de comparaie pe
parcursul ciclului. Dac pe abcis se consider cantitatea total de gaze rmas n
zcmnt i pe ordonat presiunea corespunztoare rezult o curb presiune-volum a
rezervorului. Aceasta este artat n fig.5.1. Linia punctat din figur reprezint curba de
declin a presiunii care a fost modificat. Noua diagram este de forma: presiune de
zcmnt funcie de cantitatea de gaze rmas n rezervor. Dac acest rezervor ar fi
utilizat ca depozit, gazul curent, ar fi reprezentat prin linia continu. Ciclul de injecie
este reprezentat de poriunea AB i se realizeaz n lunile de var. n acest timp rezervorul
trebuie s fie umplut la capacitate. Ciclul de extracie este reprezentat de poriunea BA.
Aceasta ar reprezenta cazul ideal de operare. Acest tip de stocare se





13












poate realiza numai n cazul unei permeabiliti mari.


Fig. 5.1. Diagrama presiune - volum a unui rezervor, pentru
un caz ideal de operare

5.2.3. Noiunea de rezervor volumetric
Ciclul real de stocare este artat n figura 5.2. Aceast figur
reprezint un rezervor volumetric, la care permeabilitatea are valori
normale pentru un zcmnt de nmagazinare. Linia punctat
reprezint curba de declin a presiunii rezervorului. Perioada de injecie
este de la A la B. n punctul B rezervorul este plin i presiunea este
deasupra curbei de declin a presiunii. Presiunea nu s-a egalizat n
zcmnt i presiunea unor sonde este mai ridicat dect n restul
zcmntului. La sfritul ciclului de injecie n mod normal cmpul
este nchis o perioad de timp. Aceasta variaz de la un depozit la altul,
dar n mod normal este de 15-30 zile. Scopul acestei perioade de
nchidere este s permit egalizarea presiunii n depozit. Aceast
perioad de nchidere este reprezentat n figura 26 prin poriunea BC.
Se poate observa o cdere de presiune n aceast perioad de nchidere.
La sfritul acestei perioade presiunea este reprezentat prin punctul C.
Acest punct se situeaz nc deasupra curbei de declin a presiunii
indicnd faptul c presiunea nu a fost complet egalizat n zcmnt.
Perioada de extracie este reprezentat n figura 5.3 prin poriunea CD.
La extracie valoarea presiunii se va situa sub curba de declin a
presiunii. Aceasta va continua pn n punctul D. Acesta indic
valoarea presiunii din sonde la sfritul ciclului de extracie. Aceast
presiune este mult sub curba de declin indicnd c presiunea nu este
egalizat n zcmnt. n mod normal trebuie s existe o alt perioad
de nchidere la sfritul ciclului de extracie. Aceast perioad este
reprezentat de poriunea DA. n aceast perioad de nchidere
presiunea va crete, aceast cretere fiind reprezentat prin poriunea
DA. Dei ea reprezint o cretere semnificativ a presiunii n zcmnt,
presiunea din punctul A este nc sub valoarea curbei de declin a
presiunii. Aceasta demonstreaz c presiunea n rezervor nu este
complet egalizat.
Fig. 5.3. Diagrama presiune volum pentru un ciclu real de stocare
la rezervorul volumetric Bilciureti

In figura 5.4 se red un ciclu real de stocare n depozitul de gaze din
Bilciureti. Datele care
au stat la baza ntocmirii graficului au fost determinate cu ajutorul
calculelor i parametrilor indicai la aparatele instalaiilor de suprafa.
Dup cum se observ curba ciclului de injecie aferent anului
2000 nu se nchide cu ciclul de extracie aferent anului 2001. Aceasta
demonstreaz c o cantitate de gaze a rmas depozitat n rezervor.
Cantitatea total de gaze (mii m
3
)
Pentru a trage unele concluzii cu privire la pierderile de gaze i
natural or, este necesar s se studieze poziia celorlalte curbe, aferente
ciclurilor anterioare. Aceste curbe pot fi trasate n condiiile n care se
fac msurtori la sondele de observaie sau n sondele de exploatare. n
figura 5.5 sunt redate variaiile anuale ale presiunii de zcmnt funcie
de stocul de gaze (gazul tampon i gazul current). Poziia apropiat a
acestor linii indic faptul c n zcmntul de depozitare Bilciureti nu
sunt pierderi.
5.2.4. Comportarea unui zcmnt care produce n regim mixt
Figura 5.3 ilustreaz comportarea unui rezervor volumetric (cu
destindere elastic) n timpul unui ciclu de injecie - extracie; aceasta
este complex datorit modificrilor condiiilor din rezervor.
Comportarea unui rezervor cu ap activ n timpul depozitrii este
chiar mai compex. Figura 5.2 ne-a artat curba de declin a presiunii
pentru un rezervor volumetric. Un acvifer sau un rezervor cu o
puternic mpingere de ap are un alt tip de curb a declinului de
presiune. Aceasta este ilustrat de figura 5.6.


Fig. 5.6 Diagrama presiune - volum; ciclul de operare caracteristic
unui rezervor cu mpingere de ap

Intr-un rezervor volumetric, atunci cnd tot gazul a fost extras,
presiunea poate s scad la o presiune de abandonare. Aceast scdere
a presiunii difer la un rezervor cu mpingere de ap. Aici exist o
presiune corespunztoare acviferului. Aceast presiune este dependent
de adncimea rezervorului i poate fi exprimat n metri coloan de ap
srat. Originea O din figura 5.6 ne arat acest punct.
Cnd un zcmnt cu ap activ produce, apa invadeaz acest
rezervor pn cnd l umple. Cnd zcmntul este transformat n
depozit i gazele sunt injectate, aceast injecie a gazelor impinge apa;
astfel se creeaz un volum mai mare de pori disponibil pentru gaz.
Aceast mpingere a apei este ndeplinit de dou mecanisme.
n figura 5.6, linia OA reprezint un rezervor cu mpingere de ap
care are un volum infinit. Dac gazul este injectat n rezervor nu este
perceput o schimbare a presiunii. Acest caz nu poate fi ntlnit n
practic, dar poate fi considerat ca fiind un caz limit. Linia OB din
figura 5.6 ilustreaz o curb tipic a declinului de presiune pentru un
rezervor cu mpingere de ap. Trebuie subliniat faptul c toate liniile
reprezint condiii de presiune egal n rezervor.
Figura 5.7 ne arat ciclul de operare pentru un tip caracteristic de
rezervor cu mpingere de ap. Aceast diagram arat la fel cu cea a
unui ciclu de operare pentru un rezervor volumetric, prezentat n figura
5.3. Totui aici sunt cteva diferene importante. n ambele cazuri linia
ntrerupt reprezint curba de declin a presiunii pentru rezervor. n
cazul rezervorului volumetric aceast linie trece prin originea
graficului. n cazul rezervorului cu mpingere de ap aceast linie nu
trece prin originea graficului.



Fig. 5.7 Diagrama presiune - volum; ciclul real de operare pentru
un rezervor cu mpingere de ap

n figura 5.7 perioada de injecie este reprezentat de linia AB.
Prima poriune a acestei linii poate fi ceva mai abrupt dect aceeai
linie din figura 5.3, aceasta deoarece apa a ocupat spaiul lsat liber de
gaz (n timpul perioadei de extracie, cnd presiunea este sczut) i
gazele au fost injectate ntr-un volum mic de pori. Acest efect nu poate fi
perceput, dect dac rezervorul a avut o permeabilitate mare.
Presiunea n punctul B este mai mare deoarece gazele nu au
mpins apa n ntregime. Linia BC arat perioada de nchidere dup
perioada de injecie. n timpul acestei perioade presiunea scade
considerabil.
n punctul C, dup perioada de injecie, presiunea este nc mai
mare dect n cazul rezervorului volumetric. Aceasta se ntmpl
deoarece presiunea nu este egalizat n partea de gaze a rezervorului.
Argumentul ar fi acela c gazul nu a mpins n ntregime apa pn la
echilibru. Linia CD arat ciclul de extracie.
La sfritul acestei perioade punctul D are o presiune mai mic
dect n cazul rezervorului volumetric datorit faptului c apa nu a
reuit s umple spaiul porilor lsat liber de gaze. Din aceast cauz
volumul rmas pentru depozitarea gazelor, va fi mai mare. Linia DA
reprezint perioada de nchidere dup ciclul de extracie. n timpul
acestei perioade de nchidere presiunea n sond crete pn n punctual
A. Presiunea n acest punct este considerabil mai joas dect linia de
declin a

14



15



( ) ( ) VPH
T
T
p
p
Z
VTG
s
s
=
1


Aceast procedur de calcul este operabil pentru un rezervor volumetric. n cazul
unui rezervor cu ap activ volumul de pori cu hidrocarburi se schimb n funcie de ciclu
(daca gazul este injectat sau extras). O solutie ar fi estimarea schimbrii volumului de
pori cu hidrocarburi (VPH) ntre inceputul i sfritul perioadei de injeciesau perioadei
de extractie. Folosind ecuaiile (5.5) i (5.6) rezult:

( )
1
1 1
1
TZ p
VPH p T
V
s
s
= (5.10)


( )
2
2 2
2
TZ p
VPH p T
V
s
s
= (5.11)


( ) ( )
|
|
.
|

\
|
= = A
2
2 2
1
1 1
2 1
Z
VPH p
Z
VPH p
T p
T
V V V
s
s
(5.12)


Dar:
( )
1 1
1 1
VPH p
Z V
T p
T
s
s
= (5.13)

astfel ncat:


( )
( ) ( )
|
|
.
|

\
|
= A
2
2 2
1
1 1
1 1
1 1
Z
VPH p
Z
VPH p
VPH p
Z V
V (5.14)

Acum

( )
( ) ( )
|
|
.
|

\
|

A
=
2
2 2
1
1 1
1
1 1
1
Z
VPH p
Z
VPH p
Z
VPH Vp
V (5.15)
sau

( )
( )
(

A
=
1
2
1
2
2
1
1
1
VPH
VPH
p
p
Z
Z
V
V (5.16)

Aceast metod cere estimarea schimbrilor volumului de pori cu hidrocarburi
datorate schimbrilor afluxului sau efluxului apei. Precizia acestei estimri nu este una
dintre cele mai bune astfel c problema detectrii scurgerilor n rezervoarele cu mpingere
de ap rmne deschis.
La rezervoarele etanse, unde msurarea gazelor este precis, ciclul istoricului presiune -
volum va opera n interiorul aceluiasi domeniu, de-a lungul unei mari perioade de timp. Dac
rezervorul are o scurgere de gaze n interiorul lui sau dac erorile de msurare au condus la
diminuarea stocului istoricul presiune - volum se va muta la stnga (figura 5.11).


Fig (5.12) Istoricul presiune volum pentru un rezervor cu scurgeri de gaye n interiorul lui

Dac rezervorul are scurgeri de gaze n afara lui istoricul presiune - volum se va muta la
dreapta ceea ce este ilustrat de figura 5.12.



Fig (5.12) Istoricul presiune volum pentru un rezervor cu scurgeri de gaye n afara lui





Concepte de proiectare
4.1. Proiectarea nmagazinarii gazelor in zcaminte care au produs n regim elastic

Istoricul de productie
Reprezentarea grafic a datelor de productie va conduce la dreapta :
|
|
.
|

\
| A
|
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
i
j
i j
G
G
Z
p
Z
p
1
(4.1)
n care
i
G A reprezint cumulativul produs pna ce presiunea static va atinge
j
p , iar
i
G reprezint resursa iniial de gaze. Aceasta se obine prin extrapolarea dreptei pna
la valoarea (p/Z) = 0

Dac datele de productie sunt corect nregistrate resursa geologic iniial din grafic
va corespunde valorii ei determinat folosind metoda volumetric. De asemenea, dac
se impune presiunea de abandonare, din acelasi grafic se obtine rezerva
recuperabilitii i odat cu aceasta factorul final de recuperare, c = G
r
/Gj.
Determinarea presiunii medii la sfrsitul primei perioade de injectie

( )
|
|
.
|

\
| A A A

|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
i i I
G
I G
Z
p
Z
p
1
1
1 (4.2)
n care G A este cumulativul extras pn la nceputul injeciei, iar ( )
1
I A A reprezint cumulativul
de gaze injectat n prima perioad de injectie.
Determinarea presiunii statice medii la sfritul primului ciclu de productie (extractie):


( ) ( )
|
|
.
|

\
|
A A A A + A
|
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
j i E
G
I G G
Z
p
Z
p
1 1
1
1 (4.3)

Determinarea presiunii medii la sfritul primului ciclu "n" de injecie, respectiv
producie(extracie):

Fig.4.1.Istoricul de productie pentru zacamintele care au produs in regim elastic
elastic
( ) ( )
|
|
|
|
|
.
|

\
|
A A A A + A

|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

= =
j
n
j
n
j
j j
i I
G
I G G
Z
p
Z
p
1
1 1
1
1 (4.4)

( ) ( )
|
|
|
|
|
.
|

\
|
A A A A + A

|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

= =
j
n
j
n
j
j j
i E
G
I G G
Z
p
Z
p
1 1
1
1 (4.5)

n situaia n care volumul de nmagazinare al gazelor este mai mare dect cel de extracie,
variaia presiunii statice a zcmntului funcie de timp, din momentul zero (nceperea procesului
de nmagazinare ) pn n momentul atingerii presiunii maxime de comprimare (
max c
p ) este
redat n figura 4.2 :



18








III.3.6. Exploatarea gazelor nmagazinate n acvifere

Ca o prim aproximaie se poate considera c presiunea este uniform n cadrul zcmntului.
Valoarea sa este obinut prin msurarea efectiv a presiunii n sonde (prin investigaii
hidrodinamice).
Presiunea la talpa sondei este calculat cu ajutorul ecuaiei de echilibru:

g
dy
dp
= (3.1)
i a ecuaiei de stare
ZRT
z
p
= (3.2)
unde:
y - adncimea sondei, m;
p- densitatea gazelor la adncimeay, kg/Stm
3
;
g - acceleraia gravitaional, m/s,
Z - factor de neidealitate;
R - constanta gazelor, J/kg-K;
T - temperatura la adncimea considerat, K,
Toate sondele se afl la un moment dat fe n producie, fie n injecie i ca urmare, nentru a
determina presiunea zcmntului trebuie cunoscute att pierderile de presiune n sonde, ct i
pierderile de presiune ale tuturor sondelor din formaiune.
Aproximarea vitezei de circulaie a gazelor n interiorul stratului poros este important pentru
determinarea rezistenelor hidraulice.
Rezistena hidraulic este egal cu diferena dintre presiunea zcmntului (p) i )resiunea
dinamic a sondelor (pj). Reiaia ntre pz i p respect forma ecuaiei de curgere .adial-plan a
gazelor din stratul productiv spre sond (ecuaia n doi termeni):

Q B Q A p p d z
' ' 2 2
+ = ( 3. 3)
Debitul n sonde este exprimat n condiii normale de temperatur i presiune. Inversul indicelui de productivitate al
unei sonde este:

Q B A
Q
p p
I
d z
p
' '
2 2
1
+ =

(3.4)
unde;
Q - debitul sondei,
3
stm /s
p - presiunea dinamic de fund a sondei, 10
5
Pa (bar);
pz - presiunea de zcmnt, 10
5
Pa;
IP - indicele de productivitate al sondei, Stm
3
/s/(10
5
Pa)
2
;
A' , B' coeficieni de rezisten la curgerea gazelor n jurul sondei. Acetia se
J
,etermin
experimental prin variaia debitului.
Pentru calculul pierderilor de presiune prin tubing se consider c micarea
este izoterm, iar temperatura medie se obine ca media ntre temperatura la
suprafa i temperatura de fund.
Pentru un tronson de tubing avnd caracteristici uniforme, relaia de legtur
ntre presiuni i debit este [16]:

2 2
sup
2
) 1 ( fQ E Ep p
r d
+ = (3.5)
unde:

|
|
.
|

\
|
=

med med
T Z
L
E
o
2
10 84 , 6 exp (3.6)
( )
DA
T Z f
med med

14
10 4 , 5

= (3.7)
Coeficientul de pierdere de sarcin medie (coeficientul dc frecare hidraulic) este dat de
relaia Colebrook:


|
|
.
|

\
|
+ =
D
k
7 , 3
Re
5 , 2
lg 2
1
5

(3.8)
iar numrul lui Reynolds este dat de

A
QD

o
3
10 6 . 3 Re = (3.9)

n care:
r
p
sup
- presiunea dinamic la capul de erupie,
bar;
o - densitatea relativ a gazelor n raport cu
aerul
Q - debitul sondei, Stm
3
/or;

med
Z - factorul mediu de abatere al gazelor de la
legea gazelor perfecte:

med
T - temperatura medie absolut a gazelor, K;
L - lungimea tronsonului, m;

D=4A/P, diametrul hidraulic,
m;
P - perimetrul seciunii de curgere, m;
A-seciunea de curgere, m";
ks - rugozitatea la perete, m;
p - viscozitatea dinamic a gazelor, Poise (1 P = 0,1 NsW).

Cnd presiunea din sonde n timpul extraciei se mrete semnificativ nseamn
c poziia contactului gaze-ap s-a modificat. Datorit formrii conurilor dc ap
exist posibilitatea ca sonda s produc cu aport de ap.
n procesul de extracie care se desfoar n rezervoarele slab consolidate sau
puin consolidate pot fi antrenate granule de nisip de ctre gaze i aduse la
suprafa. Pentru a se preveni antrenarea nisipului se folosesc filtre i mpachetri
cu nisip. In cazul utilizrii mpachetrilor cu nisip exist un debit maxim pentru
care acestea sunt eficiente, iar n cazul n care se depete acest debit exist riscul
distrugerii mpachetrii i filtrului.
Datorit faptului c mobilitatea gazelor este superioar mobilitii apei, gazele
tind s se deplaseze preferenial de-a lungul acoperiului" stratului. Dac stratul
acvifer are nclinare mic i permeabilitate slab, exist riscul ca gazele s se
canalizeze pn la limita de inchidere a structurii, inainte de realizarea stocului de
gaze teoretic, corespunzaror volumului de pori disponibili. In aceste conditii viteza
limita de deplasare a contactului apa-gaze, conform relatiei lui Dietz, este [16]


a
a ra
c
g k k
v

o sin
= (3.10)
n care:

c
v - viteza limita de deplasare a conturulu, m/s;

ra
k -permeabilitatea relative a apei;
k -permeabilitatea rocii, m
2
;

a
-densitatea apei, kg/m
3
;
o -unghiul de inclinare a acoperisului stratului fata de orizontala;
a
-vascozitatea dinamica a apei, N s/m
2
;
Presiunea de injective a gazelor este cu atat mai mare cu cat debitul de injective este
mai ridicat. Suprapresiunea in timpul injectiei se calculeaza cu ajutorul relatiei Colona-
Ciarny:


|
|
.
|

\
|
= A
o t t

o t
hm k
Q
E e
hk
Q
P
a
a
i
hm k
Q
a
g a
a
G
4 4
4

(3.11)
n care:
h -grosimea stratului acvifer, m;


a a
cl a
m
k
k k
|
= , difuzibilitatea hidraulica a apei, m
2
/s

g
Q -debitul de gaze n conditii de zcmnt, Stm
3
/s;
o -factor de eficienta al mpingerii apei de ctre gaze (fractiuni de unitate);

m
r
f a
|
| | + = , compresibilitatea aparent, 1/bar;

f
| -compresibilitatea fluidului, 1/bar;

r
| - compresibilitatea rocii, 1/bar;
( ) du e x x E
u
i
}

=
1
0
1
, integral exponential;
u -viteza de deplasare pe o anumit directie n strat.
Pe baza relatiilor de mai sus, valoarea presiunii maxime de injectie are urmatoarea expresie:

max 1 max
P p p A + = (3.12)


n care:

i
p -presiunea initial(natural) a acviferului, bar;
max
P A -suprapresiunea maxim, bar;
Volumul maxim de pori ai rocii disponibil pentru nmagazinarea gazelor, m
3
, este:
) 1 ( ) (
1
0
max ai
S m h A V =
}

(3.13)

n care:

A(h) - diferena dintre suprafaa conturului ap - gaze la capul stratului i suprafaa conturului
la baza stratului, m , (fig. 3.6);
m - porozitatea;
Sai - saturaia ireductibil n ap;
I - nchiderea" depozitului, m (fig. 3.6).


Fig. 3.6. Depozit de gaze naturale ntr-un acvifer.
Capacitatea maxim de depozitare
max
Q se obine la atingerea valorii presiunii maxime
max
p :

Z T
T
p V Q
1 1
0
0
max max max

=
(3.14)



Capacitatea real maxim de nmagazinare difer fa de cea teoretic deoarece:
trebuie pstrat o marj de siguran ntre contactul ap-gaze i nchiderea"
depozitului (I);
contactul ap-gaze rareori este
orizontal;
presiunea maxim la limita unui gradient de 1,25-1,45 bari/10 m nu poate fi atins n
cazul acviferelor de dimensiuni mari, nclinri mici i permeabiliti mari;
presiunea maxim poate fi atins nainte ca poziia contactului ap-gaze s ajung n
apropierea nchiderii",
Intr-un acvifer nchis cu extindere limitat (lenticular, bariere de permeabilitate etc.) capacitatea de
depozitare este limitat numai de presiunea maxim:



19









) (
max max i a
p p V V = |

Care:

a
|
-compresibilitatea apei,1/bar;
V -volumul de pori al acviferului saturat cu gaze,m
3

i
p
-presiunea initiala in acvifer,bar.
Deoarece in conditiile descries anterior capacitatea de depozitare a gazelor
este in general redusa,pentru a se adduce o crestere a acesteia se practica
extragerea unei parti din cantitatea de apa continuta in acvifer.

III.3.7.Comportarea unui acvifer utilizat pentru inmagazinarea gazelor

Studiile realizate in cadrul in cadrul inmagazinarii gazelor in acvifele
cuprind urmatoarele elemente de baza:
-Evaluarea performantelor zacamantului in functie de pozitia acestuia;
-Definirea si dimensionarea echipamentului de baza;
-Evaluarea economica;
-Dimensionarea echipamentului complementar;
Evaluarea valorilor medii ale parametrilor de
zacamant:porozitate,permeabilitate,bazate pe teste de interferenta intre sonde
etc.;
-Urmarirea variatiei presiunii in sondele din acvifer;
-Repartizarea saturatiei si a frontierelor volumului de stocare considerat.


Fig.3.7.Modul de dezlocuire a apei de catre gaze.

Trebuie avut in vedere ca presiunea de injectie san nu depaseasca cu 7-
15 bari presiunea initiala a acvaferului.
Se considere ca daca un acvafer are proprietati unuforme in toate
directiile,la o injectie a gazelor in strat se produce o deplasare uniforma a
apei si se formeaza o zona de tranzitie gaze-apa (fig.3.7.)
Daca se admite ca acviferul este foarte mare in comparative cu
zacamantul de gaze,presiunea din zacamant in perioada de injectie va evolua
conform relatiei (16 ) :



D
a a
I
p
kh
Q
P P
5 , 18
=




Unde:
p
i
-presiunea initiala a acviferului ,bar;
Q
a
-debitul constant cu care apa este deplasata ,m
3
/zi, (1 zi=86400 s);
k-permeabilitatea rocii din acvifer,mD (1mD=9,87
.
10
-16
m
2
)


a
-viscozitatea apei,cP (1cP=10
-3.
N
.
s/m
2
)
p
D
-presiunea adimensionala.


Presiunea p
D
se determina din figura 3.8.a.cu ajutorul timpului adimensional
t
D



a a
D
r m
kt
t
|
3
10 6 , 8

=


Unde:
t -timpul,zile (1 zi = 86400 s);
m-porozitatea rocii,%;

a
- compresibilitatea apei din roca,1/bar;
r
a
-raza acumularii,m;

a
-viscozitatea apei,(1cP=10
-3
N
.
s/m
2
)











Cumulativul de apa dezlocuita se calculeaza cu relatia:

W=6.28m
a
r
2
a
h (p-p
i
)
D
Q


Unde:
W
a
-cumulativul de apa ,m
3
p-presiunea gazelor,bar;
p
i
-presiunea initiala a acviferului,bar;
Q
D
-debitul adimensional.
Debitul adimensional se determina din fugura 3.8.b.cu ajutorul timpului
adimensional.



































10
1
0.1
0.01
0.001 0.01 0,1 1 10 100 1000

Timpul adimensional


Fig. 3.8.a. Diagrama presiunii adomensionale pentru un acvifer radial infinit
cu debit final constant


1.00E+12
1.00E+10
1.00E+08
1E+06
1000
100
1
0.001 1 100 10000 1000000 1E+08 1.00E+10 1.00E+12

Fig. 3.8.b.Diagrama debitului adimensional de aflux de apa pentru un
acvifer radial infinit cu presiune finala constanta .

Calculele sant efectuate in ipoteza unui acvifer de marime infinita.



Fig. 3.6 Depozit de gaze intr-un acvifer



Fig.3.7 Modul de dezlocuire a apei de catre gaze



20









Oltean Ana Maria Cristina
Paginile:1,2,3,11
Depozitarea gazelor naturale in cavitati saline



1. Generalitati

In general, cavernele formate in masivele de sare in scopul depozitarii gazelor
naturale au urmatoarele caracteristici:
- adancimea: 300 2000 m;
- grosimea: zeci pana la sute de metri;
- volumul: 30.000 500.000 m
3
;
- gradientul de presiune la sabotul coloanei de exploatare: 1,5 2,5 bar/10 m;
- la fel si gradientul de presiune la adancimea medie a cavernei: 2 bar/10 m;
- presiune: 25 225 bar;
- alte substante ce pot fi depozitate: GPL, etan, etilena, propan, propilena,
butan, butilena,petrol brut.

2. Proiectarea si dezvoltarea unei cavitati saline

Dezvoltarea unei cavitati in sare prin dizolvare consta in injectarea prin sonde de
apa dulce intr-o caverna in curs de formare si extragerea saramurii saturate printr-o
garnitura de tevi concentrice cu cea prin care se introduce apa dulce.
Pentru realizarea cavernelor in sare se inregistreaza urmatoarele faze:
o selectarea locatiei;
o forajul si echiparea sondelor;
o izolarea sari;
o evacuarea saramurii;
o completarea sondei;
o evacuarea saramurii;
o curatirea cavernei si umplerea;
o incercarile finale;
o operarea.
a) Selectarea locatiei
Selectarea locatiei pentru exploatarea cavitatii saline incepe cu explorarea
resurselor de sare subterana. Pentru aceasta este nevoie de cercetare geofizica, studii
seismice in scopul determinarii adancimii, a geometriei subterane, a succesiunii
stratigrafice, a grosimii, a intinderii pe orizontala si structurii rocilor.
Se va tine cont de usurinta accesului, topografia suprafetei, resursele de apa,
posibilitatea de depozitare a deseurilor., alcatuirea masei de sare, proprietatile fizice ale
mostrelor de sare, precum si cantitatea si caracteristicile substantelor insolubile vor fi
evaluate cu usurinta. Domurile de sare se preteaza foarte bine exploatarii unor cavitati de
mari dimensiuni, datorita dimensiunii si formei lor.
Uneori o cuta tectonica excesiva precum si impuritatile foarte solubile cum ar fi
carnalitul din zacamintele de sare domale pot creea probleme in ceea ce priveste
stabilitatea si controlul formei cavitatii. In cazul zacamintelor de sare stratificate unde
problemele legate de impuritati sau de tectonica interna sunt mai putin sau chiar
inexistente. Grosimea stratului de sare si caracteristicile stratului superior devin factori
dominate in proiectare.
In faza initiala a selectarii locatiei toate datele existente si disponibile sunt
colectate si organizate. Aceasta operatiune presupune o cercetare bibliografica, geologica,
hidologica a rapoartelor, hartilor, sursei de profiluri, fotografiilor aeriene, forari
anterioare, rezultate ale exploatarilor de petrol, cercetari seismice gravimetrice. Aceasta
faza este urmata de obicei de un foraj, cu extragere de carote, exploatrea resurselor de apa
si teste la pompa de pompare dupa necesitati.
b) Forajul si echiparea sondelor
Pentru a obtine injectia si capacitatea de extragere adecvata, sunt selectate
sectiunile transversale ale fluidului potrivite, ale tevilor de extractie. Sondele sunt forate
si cimentate, adica se calculeaza coloana de tubaj si coloana de tevi de extractie
optimizate. Deseori in aceasta etapa se vor for a de asemenea puturi pentru evacuarea
apei sarate. Tot in aceasta faza se efectueaza si munca logistica pentru pozitionarea
instalatiei de foraj, amenajarea drumuriloe de acces, efectuarea recoltarii mostrelor de
carota, a testelor la pompa de pompare si a muncii analizei de laborator.
Numarul de puturi principale si de exploatare care vor fi forate deriva din
proiectarea specifica a fiecarei cavitati si din numarul de cavitati necesare pentru a atinge
cantitatea totala necesara pentru proiect.

3. Proprietatile sari

Sarea are un numar de proprietati unice care o fac gazda ideala pentru
inmagazinarea gazelor naturale, acestea sunt:
- sarea este impermeabila fata de gaze, constituind o capcana perfecta si un
mediu de izolare;
- are o rezistenta structurala ca a betonului, permitand construirea de mari
depozite in caverne;
- sarea se comporta plastic, ceea ce ii permite sa inchida sis a izoleze fisurile
care pot aparea in roca;
- sarea este usor de dizolvat cu ajutorul apei, permitand construirea cu usurinta
a cavernelor de depozitare.
Mari depozite de domuri in saline exista in multe zone de pe glob, acestea putand
fi intalnite intre stratul de argile, anhidride, gipsuri sau calcare.
Domurile saline sunt usor vizibile avand forma unor munti de sare. Fiecare dom
are forma si marimea sa, dar un dom etalon se presupune a fi cilindric si simetric avand
aproximativ 1700 m, diametrul de 10 m inaltime si o adancime mai mare de 450 m sub
suprafata pamantului.
Un dom salin este compus in esenta din halit pur cu granule dispersate de nisip,
anhidrid care in mod fregvent cuprinde 5 10 % din masa totala. Un dom este acoperit de
stratul superior, de circa 150 m grosime, de stratul poros si fisurat, constituit din anhidrid,
ghips, calciu si uneori sulf liber.
Stratele salifere pot varia in grosime de la cativa metri pana la sute de metri. In
anumite cazuri, sarea este raspandita prin straturi argiloase sau anhidrite. Atata timp cat
aceste formatiuni sunt impermeabile se pot construi depozite in sare.
Datele privind adancimea sunt importante pentru inmagazinarea gazelor naturale
in sare, in primul rand pentru ca presiunea la care gazele pot fi depozitate in sare este in
functie de adancimea depozitului de sare. Sarea ca orice roca, se fisureaza, astfel ca
presiunea maxima de inmagazinare va fi mai mica cu 0,22 bar/m in concordanta cu
presiunea litostatica si in al doilea rand se comporta plastic. Drept rezultat, sarea va
aluneca sau va curge la adancimi mari, la presiune si la temperatura ridicata astfel incat
poate aparea problema obturarii cavernelor. Din aceste cause depozitarea in sare este
limitata in general la adancimi de pana la 1800 m.

4. Tehnologia realizarii cavitatii saline

Depozitarea subterana a diferitelor produse petroliere in zacamante depletate are
ca scop asigurarea varfurilor sezoniere de consum, asigurarea combinatelor chimice si
petrochimice cu aceste materii prime, mai ales cand conductele de alimentare sunt in
reparatii sau pentru formarea de rezerve.


Fig. 3.8 a. Diagrama presiunii adimensionale pentru un acvifer radial infinit cu debit
final constant.


Fig. 3.8.b. Diagrama debitului adimensional de aflux de apa pentru un acvifer radial
infinit cu presiune finala constanta

Calculele sunt effectuate in ipoteza unui acvifer de marime infinita.




21






Dezvoltarea unei cavitati se face prin sonde, amplasate la adancimi mari, cu ajutorul
circulatiei apei dulci. Sondele sunt echipate cu doua garnituri de lucru concentrice
formate din burlane de foraj, cea din exterior de protectie si cea din interior de injectie
sau de evacuare.
Pentru dizolvarea sarii prin circulatie cu apa dulce se folosesc doua metode:
Prin circulatie directa atunci cand apa dulce se injecteaza prin garnitura de lucru
cu diametrul cel mai mic, iar evacuarea saramurii se face prin spatiul inelar dintre
garniturile de lucru. Avantajele acestei metode sunt:
- elimina pericolul de dizolvare a sarii din zona adiacenta sabotului ultimei
coloane cimentate, datorita concentratiei aproape de saturatie a saramurii vehiculate
ascendent;
- reduce consumul de fluid izolant dat fiind diametrul transversal redus din
tavanul cavitatii;
- realizeaza o cavitate sub forma unui ovoid alungit cu diametrul transversal
maxim la baza acestuia.
Prin circulatie inversa cand apa dulce se pompeaza prin spatiul inelar dintre cele
doua garnituri de lucru, iar saramura se evacueaza prin garnitura cu diametrul cel mai
mic. Avantajul acestei metode este: procedeul conduce la realizarea unor viteze
ascendente mari in interiorul garniturii cu diametru mic, asigurand o evacuare eficienta a
materialului insolubil care urmeaza sa se depuna la baza cavitatii.
Pentru a se putea face o limitare la partea superioara in dimensionarea pe verticala a
depozitului si pentru a putea prevenii dizolvarea sarii din jurul siului ultimei coloane
cimentate, in spatiul inelar dintre acestea si coloana de protectie se introduce un fluid
izolant, cu o densitate mai mica decat apa pompata si nemiscibil cu ea. Fluidul izolant
poate fi de tipul produselor petroliere lichide, gaze lichefiate sau aer.
Acolo unde saramura se evacueaza in mare sau in alte ape, fluidul izolant este de tipul
propa butan care se separa si se evapora in atmosfera, acesta facandu-se pe considerente
ecologice si economice.
































































5. Factorii care influenteaza procesul de dizolvare


Printre cei mai importanti factori care influenteaza saturarea apei cu sare sunt:
debitul pompat;
fenomenele de difuzie care au loc la peretele cavitatii.
In cadrul debitului pompat, adica cel de circulatie, saturarea apei dulci prin circularea
acesteia are o pondere foarte mare in procesul de dizolvare si este determinata de:
Apa dulce
Saramura Apa dulce
Saramura
PROCEDEU DE
REALIZAREA A CAVITATII IN
MOD DIRECT
PROCEDEU DE
REALIZAREA A CAVITATII IN
MOD INDIRECT
Procedeu de obtinere a cavitatii saline
diferentele de temperatura ale fluidului din cavitate si tendintele de echilibrare
termica. Aceste diferente de temperatura care exista intre apa dulce injectata si saramura
aproape stationara din caverna conduc la fenomene de convectie termica si deci tot la o
circulatie secundare interna intre pachetele de fluid cu temperaturi diferite.
tendinta de separare gravitationala a fluidelor din depozitul subteran in functie de
densitate, si anume de gradul de saturare. Datorita densitatii mai mici pachetele de apa
dulce sau de saramura nesaturata au tendinta sa se ridice in rezervor inaintea celor mai
dense. Miscarea lor conduc la o agitatie cu tendinta de uniformizare a saturatiei, iar de
aici rezulta o circulatie secundara interna intre pachetele de saramura cu concentratii
diferite, iar datorita acestor fenomene peretele de sare ramane permanent in contact cu un
fluid nesaturat.
compozitia chimica si gradul de solubilitate al elementelor care formeaza
complexul mineralogic supus dezvoltarii. Compozitia chimica a rocii influenteaza direct
viteza de dizolvare a sarii din masiv, care poate varia in limite apreciabile. Inainte de
lansarea unui astfel de proiect trebuiesc analizate crotele din intervalul in care urmeaza a
se realiza depozitul subteran, pentru determinarea compozitiei mineralogice si a vitezelor
de dizolvare.
gradientii de presiune care apar in depozit in timpul circulatiei. Acestia conduc la
viteze de curgere diferite in sectiunile cavitatii si la circulatii secundare cu inlocuirea
fluidelor de la peretele cu un fluid mai putin saturat. Fenomenul este semnificativ numai
in prima etapa, deoarece, odata cu cresterea diametrului depozitului, eficienta lui scade.

6. Programul de constructie al sondei


Stabilirea unui program de constructie al sondei pentru realizarea unei cavitati saline
necesita un grad ridicat de cunoastere, de investigari si testari dupa cum urmeaza:
investigari geofizice in timpul forajului. Principalele loguri necesare: gama gama,
neutronic si sonic. Prin combinarea rezultatelor acelor locguri calibrate pe informatiile
din carote se pot determina impuritatile din masivul de sare si distributia acestora.
teste de laborator, in principal pe probele de carote mecanice prelevate si constau
in:
- teste de comprimare pentru determinarea caracteristicilor elastice si
ductile ale sarii;
- teste de scurgere unde se observa dezvoltarea eforului sub incarcare
constanta foarte importanta la determinarea valorilor utilizate la calculul pierderilor de
volum;
- teste de relaxare unde se observa dezvoltarea stresului cu efort constant.
Aceste teste trebuiesc facute si rocilor inconjuratoare.
teste in situ constau in principal in monitorizarea operatiilor in calitate( teste de
lichid, teste de saramura, teste de gaz) si permit determinarea tendintei pierderii de
volum, dar din nefericire nu permite ajustarea modelului.


La exploatarea depozitului de sare trebuie avuta in vedere si posibilitatea ruperii sarii,
a peretelui respectiv tavanului cavernei.
Ruperea sarii este posibila in urmatoarele situatii:
presiunea in caverna prea mica;
depresurizarea cavitatii prea rapida;
pastrarea unor pilieri insuficienti intre cavitati si rocile inconjuratoare; evitarea
acoperisurilor cu deschidere prea mare.

7. Factorii care influenteaza instabilitatea cavernelor saline

Realizarea cavitatilor saline cu scop de depozitare implica evaluarea cat mai precisa a
comportamentului structural al deschiderilor subterane, al marimii acestora si vitezei de
deformare a sarii la temperaturi relativ constante, pentru perioade lungi de timp.
Utilizarea cavitatii saline create prin dizolvarea sarii geme implica in momentul
trecerii acesteia in functionare, inlocuirea saramurii cu gazul ce urmeaza a se stoca si
invers.




22







- Pierderi nerecuperabile,care sunt reprezentate de cantitatea de gaze naturale
asimilate de pereii cavitii,datorit permeabilitii masivului de sare;
- Pierderi partial recuperabile,reprezentate de cantitatea de gaze naturale
solubilizat in saramur;
- Pieredri recuperabile integral ,reprezentate de cantitatea de gaze naturale ce
trebuie lasat n cavitate pentru a mentine stabilitatea acesteia.
Durata de via a depozitelor n caverne de sare este strns corelat cu stabilitatea
acestora n timp i implicit de mecanica rocilor salifere.
Pentru estimarea gradului de stabilitete precum i a duratei de functionare a unui depozit
subteran de gaz metan este important de stabilit modul de cedare len a masivului de
sare,la diferite moduri de solicitare mecanic
In masivul de sare realizarea unei caviti provoac redistribuirea tensiunilor n timp i
spaiu i totodat genereaz un cmp de deplasri,care este de asemenea dependent de
timp i spatiu.
Mrimile tensiunilor i deplasrilor sunt influentate de mai muli factori,astfel nct n
fiecare zon de interes studiat exist un alt tip de comportament al srii.
Stabilitatea cavitilor se evalueaz prin cuantificarea acestor stri de tensiune i
deformaie generate n timpul executrii prin dizolvarea srii,ct i in timpul funcionrii
acestora ca depozite.
Avem dou faze mai importante n redistribuirea tensiunilor in jurul cavitii:
- Faza l -este generat n timpul realizarii cavitatii,de presiune a saramurii.Aici
presiunea generata de saramur limiteaz manifestarea presiunilor dinspre
masivul de sare,dar pot avea loc distrugeri ale cavitii prin dislocare de
blocuri,ce se depun la baza cavitii i duc la schimbarea formei i
dimensiunilor acesteia.
- Faza a ll-a este generat de funcionarea cavitii ca depozit de gaz,cnd au
loc schimbri ciclice ale presiunii din cavitate,presiunea avand valori maxime
n timpul extraciei gazului metan.
Starea de tensiune se modific in timpul injeciei de gaze in sensul intririi pereilor
cavitii datorit creterii presiunii gazului metan.
In timpul extraciei se produc concentrri mari de tensiuni n sensul scderii
potenialului de ntrire,rezisten al pereilor cavitii.Extragerea gazului se poate face la
volum constant sau la presiune constant,cazuri n care pot aprea fenomene
geomecanice specifice fiecrui procedeu, fenomene ce se suprapun cu efectul generat de
fiecare procedeu,amplificnd distrugerile din jurul cavernei.
Dac efectul schimbrii strii de tensiune poate fi considerat aproximativ constant
pentru fiecare ciclu,efectul secundar care il insotete va avea o intensitate din ce n ce mai
mare.
Cu ct valoarea presiunii minime a gazului n cavern este mai scazut si meninut la
aceast valoare un timp mai indelungat,cu att dezvoltarea fisurilor si a zonelor de rupere
va fi mai pronunat.
Efectele cumulate care conduc la slbirea structural a masivului de sare n jurul
cavitii sunt de pierdere a etaneitii, caz n care i-ar compromite calitatea de depozit.



8. Calculul deformarii cavitatii

Datorit presiunii minime din cavern in timpul golirii apar probleme legate de
stabilirea cavernei si prevenirea deformrii din cauza plasticitii srii.Acest fenomen este
denumit deformare convergent i determin pierderea gradual a volumului util al
cavernei.(subsidenta).
Ecuaiile care descriu acest fenomen iau n considerare deformarea cilindrului sau a
sferei si au urmatoarea form :

( )
t
n
P P
RT
Q
A
V
V
n
c
i
n

|
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
=
A
+
o
0
1
2
2
3
exp 200 - cilindru
( )
t
n
P P
RT
Q
A
V
V
n
c
i

|
.
|

\
|
=
A
o 2
3
exp 150
0
- sfer

Unde :A,Q i n parametrii dependeni de temperatur i de modelul considerat.
T-temperatura absolut n stratul de sare;
P
0
presiunea triaxial predominant in situ,cca.(2 bari/10m adncime);
P
i
presiunea din interiorul cavitii,bari;
t-timpul pentru care se calculeaz variaia de volum,secunde;
R-constanta pentru sare,(cal/mol K).

c
o -constanta pentru efortul din material n stare stabilizat,(kg/cm)
Micorarea cavernelor n sare se propag n toate direciile i ajungnd la suprafat
poate determina fenomenul de subsisden cu efecte negative asupra mediului
inconjurtor.
De obicei n calculele pentru modelul nostru ca roc de sare din Vestul Germaniei se
folosesc urmtoarele valori:
R=1,98 [cal/mol K]

c
o =1[psi]=0,07[kg/cm
2
]
A=3,2710
17
[in/in per sec]
Q=12.900[CAL/MOL]
n=5
Aceste valori au fost determinate n laborator dup diferite analize ale probelor de
sare extrase prin sonde de exploatare.

9.Calculul transferului de caldur prin pereii cavitii.

Rata transferului de caldur prin pereii cavitii poate fi calculat cu formula:

i
UA
T T
q
|
.
|

\
|

=

1

T - temperatura geotermic 3.17

unde :q-reprezint rata transferului de caldur prin pereii cavitii, n Btus/or;
A
I
-aria total a transferului de caldur.ft
2
;
U-coeficientul trasnferului de caldur global dintre masa de sare din pereii
cavitii la condiii statice geotermale i gazul natural din cavitate la o ntemperatur
medie T.
Distribuia temperaturii prin pereii cavitii este reprezentat n figura de mai jos:


Temperatura cavitatii
(T)
MASA SARII
CONDUCTIE
(T8) Temperatura geotermica
d=do
d=di
C
O
N
V
E
C
T
I
E
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
distanta

Fig.1 Distribuia temperaturii n timpul extraciei dintre cavitate si masa de sare ce o
nconjoar.


Termenul
I
UA
(

1
reprezint rezistena termic global la conductivitate de la (d=d
o
)la
(d=d
i
),plus rezistena la convecia natural
|
|
.
|

\
|

I i
A h
1
din interiorul pereilor cavitii.
De aceea presupunem starea sigur:


s
i o
I i I
hk
d d
A h UA [
+

= |
.
|

\
|
2
) / ln(
1 1 )
3.18

Valoarea coeficientului de transfer a cldurii globale U calculate dupa datele
temperaturii observate pe teren de doctoral Haddenhorst au iesit ntre 5 si 25
Btus/hrft
2

F pentru proprietiile i condiiile aplicate acelei caviti.
Valoarea particular a coeficientului filmului de convecie natural h
i
poate fi
estimat folosind urmatoarea relaie:

Nu=c(GrPr)
m
, unde :

Nu-numrul lui Nusselt,,Nu=h
i
d
i
/K
G

Gr-numrul lui Grashof,Gr=g | T A
2
h
3
/
2
;
Pr-numrul lui prandtl,Pr= c
p
/Kg;
CONDUCTIE
MASA SARII
distanta
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
(T8) Temperatura geotermica
d=d0
d=di
C
O
N
V
E
C
T
I
E
Distributia temperaturii in timpul extractiei dintre cavitate si masa de sare ce o inconjoara
Temperatura cavitatii
(T)
In formula de mai sus | este coeficient al expansiunii termice.
Pentru gazelle ideale avem: | =1/T unde:
T-temperatura absolut a gazului din interiorul cavitii;
g-acceleraia gravitaional;
T A -diferena de temperatur dintre gazul din interiorul cavitii i
temperatura peretelui ;
-densitatea gazului natural, =29G/zRT p lb
m
/ft
3
;
h-inalimea cavitii,feet;
-vscozitatea gazului natural lb
m
/ft sec;
c-coeficient pentru precizarea conveciei naturale,dimensionat;
m-exponent pentru precizarea conveciei naturale,dimensionat;
c
p
-caldura specific la presiune constant pentru gaze
naturale,Btus/lb
m
ft
2

F;





RASTOACA ALEX ( ) 22






23



















































K
g
conductivitatea termica a gazului natural,Btus/hr x ft
2
x(
0
F/ft);
K
s
-conductivitatea termica a starii btus/hr x ft
2
x(
0
F / ft);
d
0
-diametrul estimat in amasa sarii unde temperature este egala cu temperatura statica
geometrica.


10. Verificarea inventarului cavitatii

La inmagazinarea gazelorsubterane, inventarul primit este direct proportional cu
volumul pe care il ocupa de fiecare data.
Metoda volumetrica


( )
ZT p
pT
S V V I
o
a g
0
1 = =
S
a
- volumul din caverna ocupat de saramura ramasa (fractiuni de unitate )
V-volumul masurat al cavernei mc

Metoda bazata pe variatia de presiune

Verificarea inventarului este esentiala in asigurarea livrarii gazelor.
Ecuatia pentru inceputul calcului inventarului de la depresurizarea unui rezervor
inmagazinat subteran la debitul produs Q A al inventarului extras, si pseudo-presiunea
corespunzatoare in ( ) z p / A , pot fi adaptate la calculul inventarului intr-o cavitate salina
dupa cum urmeaza :


1
2 1
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
A
=
zT
p
x
zT
p
zT
p
Q
I

Calculul incertitudinii in revizia inventarului se face cu urmatoarea ecuatie:


( )
(
(
(
(

|
.
|

\
|
A
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
| A
+
A
+
A
+
A
=
A
zT
p
zT
p
x x
T
T
z
z
p
p
DQ
DQ
I
I
1
2 1

unde :DQ-reprezinta cantitatea masurata retrasa sau injectata in cavitatea subterana


2 1
|
.
|

\
|
A |
.
|

\
|
A = |
.
|

\
|
A
zT
p
zT
p
zT
p



ANALIZA COMPARATIVA A DIFERITELOR TIPURI DE DEPOZITE
SUBTERANE



Cele mai raspandite depozite de gaze naturale sunt depozitele in zacaminte delpetate
situate in apropierea marilor centre de consum gaze.Convertirea unui zacamant depletat
in deposit prezinta urmatoarele avantaje: existenta sondelor, a sistemului de conducte, a
facilitatilor de suprafata. De asemenea modelul geologic este bine cunoscut. Debitele
zilnice au un domeniu mare de variatie datorita diferitelor sisteme de suprafata, a pernei
de gaze, a caracteristicilor de curgere a fluidului.Se pot obtine debite mari in urmatoarele
conditii: porozitatea si permeabilitatea rocii rezervor sa fie foarte mari, perna de gaze sa
asigure o presiune crescuta sis a existe un numar suficent de sonde de extractie.In cazul
zacamintelor subtiri,care au o porozitate scazuta,se realizeaza operati de simulare
pentru formarea de fisuri care sa pota inbunatati curgerea.Capacitatea de
inmagazinareeste cea mai mare, iar dezvoltarea, intretinerea si operarea unui astfel de
depozit este cea mai putin costisitoare.
In cazul acviferelor , desi geologia structurilor este similara cu cea a zacamintelor
depletate, gradul de cunoastere este mult mai scazut.DEbitele de extractie pot creste
datorita prezentei apei active.Capacitatea finala poate fi determinate cu aceiasi precizie ca
si in cazul zacamintelor depletate.Depozitele acvifere necesita facilitate suplimentare,
presiuni de injectie mai mari pentru aputea impinge apa, stati de uscare mai complexe etc.
Utilizarea acviferelor ca depozite necesita stocuri de gaze inactive mai mari si o
monitorizare mai atenta in timpul proceselor de injectie-extractie. Daca in cazul
zacamintelor depletate perna de gaze poate atinge 50% din capacitatea totala, in acvifere
aceasta poate ajunge la 80%, iar gradul de recuperare al acesteia este mult mai
scazut.Aceasta poate fi extrasa oricand este nevoie in cazul depozitelor in zacamintelor
depletate, dar in cazul acviferelor extragrea pernei de gaze afevteaza foarte mult
performantele depozitului.Realizarea unui depozit de gaze naturale intru-un acvifer
necesita investitii importante si eforturi pentru prevenirea contaminarii surselor de apa.
Cavernele saline furnizeaza debite foarte mari raportate la capacitatea totala, iar
pierderile de gaze sunt practice inexistente datorita impermeabilitatii sariipentru
gaze.Cerintele pentru perna de gaze sunt scazute (apoximativ 25% din capacitatea
totala).Constructia cavernei este mai costisitoare decat conversia unui zacamant depletat
in depozit, dar faptul ca in cazul cavernei numarul ciclurilor de injectie-extractie in
decursul unui an il depaseste pe cel al zacamintelor depletate , duce la o recuperare mai
rapida a investitiei.cavernele saline sunt ideale pentru asigurarea unor debite mari datorita
faptului ca intreaga caverna se poate compara cu un por imens.Sunt mai usor de
monitorizat decat celelalte doua tipuri de depozite si durata de realizare a unei caverne
este cuprinsa intre 18 si 24 de luni, in timp ce dezvoltarea completa a unui depozit intrun
acvifer sau zacamant depletat poate dura intre 24 si 36 de luni.In medie , capacitatea unei
caverne saline poate fi extrasa in 12 zile, a unui acvifer in 71 de zile, iar a unui zacamant
depletat in64 de zile(in depozitele din S.U.A.), la debite maxime.
Cateva din avantajele realizari de depozite in zacaminte depletate si acvifere sunt
prezentate dupa cum urmeaza:
sunt depozite de mare capacitate destinate consumurilor sezoniere;
pot constitui o rezerva strategica in caz de necessitate;
se cunoaste modelul geologic si exista un volum mare de date care pot fi utilizate
in proiectarea depozitului;
existenta sondelor si a facilitatilor de suprafata;
au cele mai mici costuri de inmagazinare, de operare si de intretinere.
Printre dezavantaje se pot mentiona:
dezvoltarea completa a unui depozit poate dura cativa ani;
apar pierderi de gaze care pot diminueaza performantele depozitului;
necesita stocuri inactive importante care sun costisitoare ;
Avantaje in cazul depozitelor de gaze naturale in caverne saline sunt:
propietatile positive ale sari pentru inmagazinarea gazelor sunt:arealul larg de
raspandire, impermeapilitatea si solubilitatea in apa a acesteia;
procesul de inmagazinare gaze in cavitati saline are loc prin compresie-detenta si
este guvernat de ecuatia de stare a gazelor si de ecuatiile de curgere prin tevi(de
extractie, de colectare, de transport);
in faza de injectie este necesara utilizarea comprimariii, iar in faza de extractie,cel
mai adesea, copmrimarea nu mai este necesara;
debitele deextractie pot depasi 1 milion Stm
3
/zi/caverna salina;
durata procesului de injectie-extractie este de ordinal saptamanilor; astfel este
posibila realezarea mai multor cicluri pe an;
investitiiele se recupereaza mai repede decat cele effectuate in cazul depozitelor
in zacaminte depletate sau acvifere;
Printre dezavantaje se numara:
un factor important care induce un risc major este ductilitate sari(fluajul care are
ca effect pierderea de volum a cavitati in timp);aceasta depinde de propietatile
fizico-mecanice ale sari si a rocilor adiacente, distributia impuritatilor, parametric
de lucru ai cavernei;
o problema serioasa este legata de etanseitatea corespunzatoare a calitatii inelului
de ciment , care scade substantial dupa o peroada de timp in contact cu saramura;
una din problemele majore in cazul cavernelor saline este ridicata de evacuarea
saramurii;
investitiile sunt mari(le depasesc pe cele efectuate in cazul depozitelor in
zacaminte depletate si acvifere).






27





Aplicatia nr.1- calculul presiunii si temperaturii actuale a gazului stocat
Sa se reprezinte grafic curba de performanta p/zT = f(t) a unui depozit realizat intr-o
cavitate salina avand cunoscute urmatoarele date:
-volumul cavitatii V= 160 000 m ;
-presiunea initeala po= 150 bara ;
-debitul orar extras Q= 250 000 m/h ;
-presiunea dupa 7 ore
7
p =130 bara ;
-temperatura initeala a gazelor To= 50C
-factor de abatere z =0.83
Rezolvare :
In timpul extractie, indiferent de valoarea debitului, graficul p/zT in functie de
cumulativul extras va fi liniar.
pV=znRT


( )
V
n n R
V
Rn
zT
p
c o

= =

unde: no-nr. initeal de moli prezenti in cavitate
nc-nr. de moli prezenti in cumulativul extras
In cazul de fata deoarece debitul de extractie este consumat, nc va varia liniar in timp,
acest lucru conduce la o variatie liniara a p/zT in timp.
Continutul initeal:
lo=V E


zT
p
E 52 , 28 = factorul de expansiune al gazelor inmagazinate[Sm/m].

Presupunand densitatea relativa a gazului rel=0.554 avem:
3 3
0
/ 9 , 15
3 , 323 83 , 0
150
52 , 28 m Sm E =

=

V
R E
no
=
52 . 28
0


no
o
R
l
=
52 , 28

3 6
10 55 , 2 9 , 15 160000 m E V l
o
= = =

52 , 28
0

=
R
l
n
o

kgmol
R
l
n
o 4
6
0
10 07 , 1
52 , 28 314 , 8
10 55 , 2
52 , 28
=

=

Debitul molar la extractie:
h kgmol
R
Q
n
q
/ 10 1 , 0
52 , 28 314 , 8
250000
52 , 28
4
=

=


t n n
q c
=

) 10 1 , 0 10 07 , 1 (
160000
314 , 8
4 4
=
zT
p
unde t este in ore.
Se traseaza graficul dreptei p/zT=f(t).

Aplicatia nr.2-calculul tranferul de caldura prin peretii cavitatii
Sa se caluleze coeficientul general de transfer de caldura U,intre gaze si masivul de
sare,stiindu-se:
-volumul cavitatii 160 000 m
-geometria cavernei: cilindru cu d=28,3m; h=9d
-hi=60W/mK-coeficientul de transfer termic prin convectie[hi=f(Nu,Gr,Pr)]
-do=d + 0,15 m-diametrul estimat in masivul de sare unde temperatura este egala cu
temperatura geometrica in conditii statice.
-conductivitatea termica a starii,ks=0,7 W/mK
Rezolvare:
Calculam inaltimea cavernei:
h=928,3=245,7m
Suprafata totala de schimb de caldura:
2
2
55 , 23892
4
2 m
d
dh A = + =
t
t
s
o
i i
hk
d
d
A h UA t 2
ln
1
) (
1
+ =
7 , 0 7 , 245 14 , 3 2
3 , 28
15 , 0 3 , 28
ln
55 , 23892 60
1
) (
1

+
+

=
i
UA

(UA)i=184550,62
7 , 7
55 , 23892
62 , 184550
= = U

Aplicatia nr.3-erori in verificarea inventarului unei cavitati
O cavitate salina are capacitatea maxima de stocare 20 mil. m.Dupa ce s-au extras 1,40
mil. m in 7 ore, temperatura in cavitate este masurata si se observa o scadere de la 50 C
la 40 C, iar presiunea de la 150 bara la 135 bara.Sa se verifice intervalul inaintea
inceperii procesului de extractie, si sa se determine gradul de incertitudine:
Rezolvare:
pc=46 bara
Tc=200 k
bara p
r
26 , 3
46
150
1
= =
62 , 1
200
3 , 323
1
= =
r
T
Din nomograma determinam z=0,83.
56 , 0
3 , 323 83 , 0
150
1
=

= |
.
|

\
|
zT
p

Dupa 7 ore de extractie:
P2=135 k
T2=313,3k
93 , 2
46
135
1
= =
r
p
57 , 1
200
3 , 313
1
= =
r
T
Din nomograma determinam z=0,815
53 , 0
3 , 313 815 , 0
135
2

= |
.
|

\
|
zT
p

3 6
6
1
2
1
10 13 , 26
53 , 0 56 , 0
10 40 , 1
m
zT
p
zT
p
zT
p
Q
I =

= |
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
A
=
Acum vom putea detremina gradul de incertitudine:
7 , 6
28
13 , 26 28
=

=
A
I
I
%

Aplicatia nr.4-folosirea gazului inert pentru constituirea pernei
Dintr-o cavitate salina depletata este evacuata saramura cu ajutorul unui gaz inert si
anume azot. Cavitatea permite stocajul a 56 mil.m de gaze inerte la o temperatura de
44C si o presiune de 75 bara. Cavitatea este proiectata sa functioneze la o
pseudopresiune minima care sa corespunda unui gradient de presiune 0,2 bar/m la o
adancime de 975 m. Pentru simplificarea calculelor se aproximeaza factorul de
neidealitate al gazelor de lucru z=0,82,
factorul de nedialitate al gazelor inertezi=1,13z, iar temperatura la care ajung gazele de
lucru injectate este de 60C.
a) sa se calculeze volumul cavitatii
b) volumul ocupat de gazul de lucru la presiunea maxima
Rezolvare:
a)volumul cavitatii
I
C
E
I
V =
3 3
/ 3 , 7
317 82 , 0 13 , 1
75
52 , 28 m Sm E
I
=

=
3 6
6
10 16 , 8
3 , 7
10 56
m V
C

=
b)volumul ocupat de gazul de lucru la presiunea maxima
Calculam prima data presiunea maxima
bara p 196 1 2 , 0 975
max
= + =

bara
z
p
239
82 , 0
196
max
= =

3 3
2
/ 14 , 18
333 82 , 0 13 , 1
196
52 , 28 m Sm E
I
=

= factorul de expansiune al gazelor inerte
inmagazinate la pmax[Sm/m]
Volumul ocupat de gazul inert la pmax :
3 6
6
10 1 , 3
82 , 0
10 56
m V
I
=

=

Volumul ocupat de gazul de lucru la presiunea maxima :
( )
3 6
10 1 , 3 16 , 8 m V V V
I C L
= =
Calcula factorul de expansiune al gazului de lucru:
5 , 20
333 82 , 0
196
52 , 28

=
L
E
Volumul gazului de lucru inmagazinat:
3 6 6
10 7 , 103 5 , 20 10 06 , 5 Sm E V I
L L L
= = = .



28



Aplicatii la inmagazinarea gazelor


Aplicatia nr.1
Sa se calculeze factorul de sarcina
s
F pentru un consummator de gaze aprovizionat cu
6
10 250 N
3
m intr-un an in care a realizat cel mai mare consum zilnic de 1,2
3 6
Nm 10
Rezolvare:

365 C
C
F
zm
A
s

= ;
3 6
A
Nm 10 250 C = ;
3 6
ZM
Nm 10 2 , 1 C =
57 , 0
365 10 2 , 1
10 250
F
6
6
s
=


=
Aplicatia nr.2
Sa se calculeze factorul de sarcina
s
F pentru un consummator de gaze aprovizionat cu
3 6
Nm 10 30 intr-o luna de iarna si care pe intregul an a consumat
3 6
Nm 10 250 .
Rezolvare:

=
s
F
12 C
C
LM
A

;
3 6
A
Nm 10 250 C = ;
3 6
LM
Nm 10 30 C =
69 , 0
12 10 30
10 250
F
6
6
s
=


=
Aplicatia nr.3
Sa se calculeze factorul de sarcina orar
s
F stiind ca intr-un an s-au consumat
3 6
Nm 10 250
gaze naturale iar cel mai mare consum orar inregistrat a fost de
3 3
Nm 10 60 .
Rezolvare:

8760 C
C
F
OM
A
s

= ;
3 6
A
Nm 10 250 C = ;
3 3
OM
Nm 10 60 C =

47 , 0
8760 10 60
10 250
F
3
6
s
=


=
Aplicatia nr4.
Determinati coeficientul de utilizare al capacitatii -u- al unui system de transport gaze
naturale care are o capacitate maxima de an / Nm 10 450
3 6
insa a transportat o cantitate
medie zilnica de zi / Nm 10 1
3 6
.
Rezolvare:

m
m
K
365 Q
u

= ; zi / Nm 10 1 Q
3 6
m
= ;
3 6
mf
Nm 10 450 C = ;
79 , 0
106 450
356 10 1
u
6
=

=
Aplicatia nr5.
Calculati coeficientul variatiei maxime a consumului de gaze cunoscand ca prin contract
se prevede o cantitate de gaze de facturat de cel putin
3 6
Nm 10 450 in conditile in care
se prevede o cantitate maxima livrabila de
3 6
Nm 10 2 /zi.
Rezolvare:
100
C
365 Q
V
mf
ZM
m

= ; zi / Nm 10 2 Q
3 6
=
ZN
;
3 6
mf
Nm 10 450 C =
% 162 100
10 450
365 10 2
V
6
6
M
=

=
Aplicatia nr6.
Sa se calculeze numarul de compresoare
s
n cu putere unitara de 1000 Cp necesare pentru
injectia in zacamant a unei cantitati zilnice de metan de zi / Nm 10 3
3 6
la o presiune de
90 bari.a stiind ca presiunea de aspiratie a gazelor din magistrala este de 30 bari.a
k 166 , 0
1000
1
1000
N
n
c
= = ;
(
(
(

|
|
.
|

\
|
1
P
P
24
Q
k
1 - k
a
r z
unde:
k =1,3;
6
z
10 3 Q = ; 90 p
r
= bara; 30 p
a
= bara
8 55 , 7 1
30
90
24
10 3
3 , 1 166 , 0
1000
1
n
31 , 1
1 31 , 1
6
c
~ =
(
(

|
.
|

\
|
=


Aplicatia nr.7
Calculati consumul de gaze existent intr-un deposit cu contur prealabil la presiunea de
100 bari a avand suprafata productive de
2
4km ,grosimea medie 10m,porozitatea 20% si
saturatia in apa de 25%.Temperatura de zacamant

40 C
Rezolvare:


Aplicatia nr.8.
Printr-o sonda se injecteaza gaze intr-un zacamant care are o presiune statica de 100 bari
a. Sonda este cercetata pe trei regimuri diferite de debit iar rezultatele obtinute sunt:

regim Pres. Stat. (bar) Pres.
Din.
(bar)
Q(mii
m^3/zi)
Delta p^2
1 100 80,0 100 3600 36,0
2 100 67,9 150 5389 35,9
3 100 52,7 200 7222 36,1

Sa se determine pe cale grafica coeficientii a si b ai ecuatiei caracteristice.


Aplicatia nr.9
La doua momente diferite de zi se inregistreaza urmatoarele presiuni intr-o conducta de
transport gaz:
Moment (ora) P1 (bari) P2 (bari)
a (11:00) 50 12
b (17:00) 55 20

Sa se afle de cate ori a crescut volumul
De gaze din conducta la ora 17:00 fata de ora 11:00.

Aplicatia nr.10
Ce cantitate de gaze C- trebuie sa existe intr-un recipient a carei presiune de proiectare -
Pproiect.- este de 7 bari abs. daca trebuie livrata o cantitate de gaze Vutil.=100*10^3
Nm^3 la o presiune -Pmin. Livr.=1,5 bara


Aplicatia nr11.
Intr-o cavitate in sare,intre doua momente successive 1 si 2 presiunea scade de la 100
bara la 60 bara iar temperatuta scade de la 40^C la 30^C datorita extragerii unui volum de
gaze delta Q=10^6Nm^3.Sa se afle volumul de gaze initial din deposit.