UNIVERSITATEA AGRONOMIC ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR

PROIECT LA AGROTURISM

IAI -2012-

Tema proiectului: Agroturismul factorul de dezvoltare in zona Bucovina, Pensiunea Poiana , sat Poiana Negrii

Cuprins

Introducere Cap I Prezentarea zonei unde este amplasata pensiunea Cap. II Prezentarea zonei din punct de vedere geografic i climatic 2.1. Istoricul zonei 2.2. Asezarea geografica 2.3. Relief 2.4. Conditii climatice 2.5. Solurile 2.6. Vegetatie si fauna Cap. III. Potentialul turistic si agroturistic al zonei 3.1. Avantajele economice si sociale Cap. IV. Organizarea si eficienta economica a activitatii agroturismice a pensiunii Cap. V. Concluzii si recomandari Bibliografie

Introducere

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o localitate rural nepoluat, aezat intr-o zon pitoreasc, finalizat prin ederea a cel puin 24 ore i prin consumul de produse alimentare i nealimentare specifice, completat cu coabitarea i integrarea in societatea rural privit in toat complexitatea sa.Aceast form de turism cuprinde dou mari componente: activitatea turistic propriu-zis, concretizat in cazare, servicii de mas, agreement (cltorie, pescuit, echitaie), alte servicii curente, iar pe de alt parte, activitatea economic, (agricol) prestat de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazd, concretizat in producerea i prelucrarea primar a produselor agroalimentare in gospodrie i comercializarea lor direct la turiti sau prin alte reele comerciale.Aezrile cu un trecut istoric indelungat, cu cldiri in stil arhitectoniccaracteristic regiunii, cu obiceiuri, tradiii i un mod de via propriu, atragturitii care doresc s cunoasc pe viu aceste aspecte. Zonele pentru agroturism pun in eviden specificul unor zone rurale (cadrul natural, construcii, obiceiuri, activiti, tradiii gastronomice) diferite de la o zon la alta. Exist spaii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puin extinse, in care odihna se imbin cu recreaia, plimbarea,activitile practice, valorificandu-se chiar unii factori naturali de cur balnear. Pot apare in teritoriu in mod unitar (ca in culoarul Bran- Rucr,Depresiunea Dornelor, Valea Arieului sau dispersate sub forma satelor turistice (staiuni verzi), precum: Poieni (jud.Cluj); Geoagiu Bi (Hunedoara),Tismana (Gorj); Murighiol (Tulcea); Botiza (Maramure).Experiene importante inregistreaz in acest domeniu rile alpine europene, acestea fiind printre primele ri in care s-a practicat aceast form de turism. Intre acestea, Elveia este ara in care a aprut aventura turistic(denumirea de inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d Oex, unde englezii au descoperit o lume mirific (peisaje montane, ape de munte, pajiti bogate cu turme de vite, oameni primitori) i in care s-au revrsat (peste 700 de turiti in anul 1878), ocupand toate pensiunile agroturistice. La

cele 6 milioane de locuitori, Elveia gzduiete astzi 10milioane de turiti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai mare parte funcia agroturistic (zona lacului Leman, Munii Jura, Neuchatel). In Romnia, bazele instituionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972, cand Ministerul Turismului, a selectat 118 aezri rurale reprezentative, ce urmau a fi promovate in turism (OMT 297/1972). Organizarea spaial a agroturismului este caracterizat prin dualitatea concentrare dispersie: - concentrarea serviciilor de mas, cazare i animaie in sate sau staiuni verzi; - dispersia activitilor (promenad pietonal sau ecvestr, pescuit, turism fluvial) in spaiul rural; Turismul rural are o sfer de cuprindere mult mai larg, un caracter continuu i dispune de o structur de primire eterogen, reprezentat nu prin gospodriile rneti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacan cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor spaii comune pentru mas, distracii sportive. In acest caz, activitatea de baz a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Candea, Erdeli, Simon, 2001). In ultimii ani, turismul inregistreaz numeroase aspecte negative datorit unor fenomene care-i scap de sub control: * Creterea traficului rutier i aerian; * Degradarea coastelor litorale i a deltelor; * Creterea nemulumirilor populaiei locale fa de dezvoltarea ampl a activitilor turistice, prin exproprierile de teren ilegale i prelucrarea resurselor naturale; * Multe uniti turistice nu dein dotri de limitare a polurii (staii pentru epurarea apei, incinerarea gunoiului menajer) * Numrul mare de turiti pe plan european i mondial. Pentru practicarea unui turism verde cu valene ecologice este nevoie s se implice mai muli factori decizionali. Unul dintre aceti factori este statul, prin politica sa de dezvoltare economic, prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabil, cu asigurarea unor

servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvat i excesiv a patrimoniului natural i cultural. Pentru obinerea unor rezultate cat mai bune in practicarea i dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie ca intre diferite departamente (agricultur, silvicultur, gospodrirea apelor, amenajarea teritoriului, etc.) s existe o mai strans colaborare. Un rol deosebit in acest sens il are i exprimarea opiniei populaiilor locale fa de dezvoltarea zonelor turistice i participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economic. Spaiile destinate oaspeilor sunt camere de dormit, grupul sanitar, buctria i anexele gospodreti. Principiul care trebuie aplicat este cel al redescoperirii i conservrii specificului local. Totui pentru grupul sanitar i buctrie mai ales dac aceasta este pus la dispoziia oaspeilor, care-i pot pregti ei inii cate ceva, sunt preferate elementele de confort modern (ap cald, aragaz, frigider). Pregtirea mesei de ctre gazd se face cu respectarea tradiiilor culinare ale locului. Indiferent dac vesela este din lut sau din porelan, servirea trebuie fcut, in principiu, cu respectarea regulilor de manuire i aezare pe mas valabile in restaurant. Pentru vanzarea produselor alimentare obinute in gospodrie trebuie avut in vedere ca animalele s fie sntoase, iar tratamentele chimice s fie restranse la minimum necesar. Relaiile cu oaspeii, incepand cu primirea i continuand cu intreinerea comunicrii, implicarea oaspeilor in activitile gospodreti i in absena unor relaii cordiale, calde, prieteneti, chiar in condiiile unor amenajri corecte ale spaiilor, satisfacia oaspeilor s fie minim. Practic, pentru turismul rural, comunicarea cu gazdele i cu ali steni reprezint o component a insui produsului turistic. In afara condiiilor oferite in cadrul pensiunii care-i asigur oaspetelui serviciile de baz, calitatea sejurului este influenat in bun msur i de posibilitile i programele de petrecere a timpului in imprejurimi.Cazarea, masa, evenimentele speciale sunt altfel decat in turismul clasic.

Elementele definitorii pentru caracterizarea ofertei in turismul rural sunt: * cazarea; * alimentaia; * agrementul. Spre deosebire de alte forme de turism, cazarea se desfoar in gospodriile rneti. Acestea ofer, in ciuda aparenelor, un confort echivalent cu cel al unui hotel de minim dou stele i posed anumite avantaje pe care un hotel echivalent nu le are. Specific este stilul in care sunt construite casele i modul de decorare a interiorului. Se pot intalni aici: mobilier realizat in stil tradiional, mobilier specific, aternuturi in stil tradiional, elemente de ornamentaie (perdele,draperii, tergare, etc.). Uneori chiar casele prezint in exterior desene cu motive tradiional-folclorice. Prezentand aceste elemente serviciul de cazare din mediul rural ofer not de atracie i specificitate. In cadrul gospodriei rneti, turistul poate opta pentru servirea mesei sau nu. Cu toate acestea, masa constituie o motivaie de baz la alegerea acestei forme de turism.

Cap.I. Prezentarea zonei unde este amplasata pensiunea Pensiunea agroturistica Poiana este situata in Poiana Negri, intr-o zona linistita, cu aer pur, in apropierea izvorului de apa minerala, la 16 km de Vatra Dornei si la 35 km de Castelul lui Dracula. Pensiunea dispune de 44 locuri de cazare in 11 camere cu 2 locuri, 1 camera cu trei locuri, trei camere single si un apartament, cu bai proprii sau comune, televizor, apa calda permanent. Pensiunea dispune si de 4 casute cu cate trei locuri cu 2 grupuri sanitare dotate cu televizor si apa curenta. Restaurantul cu 100 de locuri, propune meniuri din bucatarie traditionala bucovineana cu produse ecologice din pastravaria si din ferma proprie. In livada de pomi fructiferi se afla un foisor, gratarul si un teren de tenis. La cerere se pot organiza drumetii montane, picnicuri la iarba verde, focuri de tabara cu vin fiert si gratar, partide de vanatoare, plimbari cu sania sau cu trasura, vizite la obiectivele turistice din zona: Statiunea Vatra Dornei, partii de schi in statiunea Vatra Dornei, Parcul National Calimani, rezervatia geologica 12 Apostoli aflata la 4 ore distanta. Ca modalitati de agrement aveti posibilitatea de a practica tenis, river rafting, alpinism, escalada sau zbor cu parapanta. Limbi straine cunoscute: Engleza, Franceza, Italiana si Germana.

Cap. II Prezentarea zonei din punct de vedere geografic i climatic

2.1. Istoricul zonei Infiintarea Pensiunii:S.C. Pensiunea Poiana S.R.L. s-a infiintat in12.01.2007 ,in comuna Poiana Negrii,cu un capital socialde 200 lei. Obiectul principal de activitate al societatii ilreprezinta alte servicii de cazare(cod CAEN 5590) siactivitati specifice pentru restaurante si alimentatiepublica (cod CAEN 5530)..Investitia facuta pentru infiintarea pensiunii siconstruirea ei a constat in investitia proprietarului(fonduri proprii) si credite bancare. In vederea construiriisi amenajarii pensiunii investitia s-a ridicat laaproximativ 250.000 LEI.In prezent, valoarea lunara acifrei de afaceri e de aproximativ 5000 LEI,75% fiindasigurata de serviciile cazare,iar 25 % de serviciilerestaurantului.Vatra Dornei este un municipiu din judeul Suceava, n nord-estul Romniei. Localitatea este situat n regiunea istoric Bucovina de sud. La recensmntul din anul 2011, localitatea avea o populaie de 13.404 locuitori i numra 6.200 de locuine. A fost declarat municipiu n anul 2000, fiind cel mai recent i cel mai mic municipiu din judeul Suceava. Vatra Dornei este cunoscut nc din secolul al XIX-lea, ca staiune balnear i pentru practicarea sporturilor de iarn.Vatra Dornei este un municipiu cu aproape 16.500 de locuitori, situat n judeul Suceava, n nord-estul Romniei. Municipiul se afl la confluena rurilor Bistria Aurie i Dorna, n partea de nord a Carpailor Orientali. Oraul este cunoscut, nc din secolul al XIX-lea, ca staiune balnear i pentru practicareaporturilor de iarn.Existena Dornei este atestat nc de pe vremea ntemeierii statului Moldova, conform unei legende care leag numele localitaii de o dragoste tragic a ntemeietorului Drago Vod. Acesta s-ar fi ndrgostit de pstoria localnic Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greeal i, n amintirea ei, a decis ca apa lng care s-a petrecut drama s poarte numele ei.

O explicaie tiinific a toponimicului Dorna este greu de oferit. Dicionarul limbii romne editat de Academia RPR n anul 1958, explic noiunea dorn prin bulboan sau vale cu ap. Slavii au numit aezarea mltinoas dolin, romanii au numit-o durnacum, iar la romni a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei i i prin rotacismul specific limbii romne, a devenit Dorna. Prima atestare documentar a localitii dateaz din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul, a trimis spre Moldova armata condus de generalul su Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Cndreni, peste Mestecni, spre Cmpulung i apoi spre Suceava, n urmrirea domnului Moldovei Ieremia Movil.

2.2. Asezarea geografica Vatra Dornei este un municipiu situat in nordul Romaniei (Judetul Suceava), in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie. Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele GiumalauRarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii

anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna. Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. 2.3. Relief Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structuracristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - innord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru(1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati inunghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediataapropiere a orasului, se ridica spre sud zidul volcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau Rarau, iar spre nord culmileSuhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezatorasul Vatra Dornei. Geologic, teritoriul staiunii se ncadreaz n zona cristalino mezozoic aCarpailor Orientali, cuprinznd o parte din semifereastra tectonic Iacobeni VatraDornei. Peste formaiunile cristaline s-au depus depozite aluvionare ale teraselor de 5i 15 m, reprezentate prin bolovniuri, pietriuri i nisipuri grosiere, constituite dincuarite, micaisturi, andezite i gresii avnd grosimi de 1,6 - 6,0 m n nivelulmorfologic superior i de 3 m n nivelul morfologic inferior. Cristalinul, pe care suntdispuse depozitele celor dou terase, este afectat de un accident tectonic major dintredou serii de falii transversale.

2.4. Conditii climatic

Climatul, influenat de etajarea reliefului, de la 5002500m, este unuldinfactoriiduali de maxima importan: favorizani sau dimpotriv,inhibani ai activitilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare n parte, sau ca un tot, acioneaz stimulativ sau restrictiv, alturi de celelalte componente ale fondului turistic natural, n posibilitile de practicare a unei anumite forme de turism. Pe de alt parte, elementeleclimatice, acionnd difereniat asupra organismului uman, introduc o selecie destulde riguroas a categoriilor de persoane compatibile (din punct de vedere fiziologic)accesului sau sejurului ntr-o anumit ambian natural montana.
2.5. Solurile

Solurile de pe teritoriul judeului Suceava cunosc o gam variat de tipuri, datorit complexitii condiiilor naturale, ca factori pedogenetici.TOTAL suprafa agricol: 349 554 ha (40,86 % din total suprafa), din care: - arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafaa agricola); - puni 90 436 ha (25,87% din suprafaa agricola); - fnee 75 761 ha (21,68% din suprafaa agricola); - livezi 2 806 ha (0,8 % din suprafaa agricola). Agricultura se bazeaz pe metode tradiionale i astfel trecerea la agricultura ecologic este uoar. Punile i fneele naturale ofer condiii favorabile de cretere a animalelor dup modul de producie ecologic.

2.6 Vegetatia si fauna Depresiunea Dornelor se afl n etajul pdurilor de molid. Numeroase localitiau teritoriul acoperit n proporie de 60% cu pduri: Poiana Stampei (80,6%), DornaCandrenilor (79,2%), Dorna Arini (68,1%), Iacobeni (68%), Vatra Dornei (67,9%),etc. O anumit categorie de pduri servete n exclusivitate funcia turistic, acesteafiind incluse n nomenclatoarele silvice ca pduri de agrement, de recreere i proteciesanitar, amplasate n apropierea marilor centre urbane, a staiunilor balneoturistice, nareale montane de intens circulaie turistic, n lungul unor artere rutiere majore.Acestea au un regim aparte, nefiind incluse practic n circuitul economic.n staiunea Vatra Dornei, spaiile verzi, cu deosebire plantaiile arboricole,introduc varietate i pitoresc n geometricul cldirilor i strzilor, crend efecte spaiale particulare, precum i efecte de lumin i cromatic, ceea ce duce la creterea puteriide atracie. Parcul oraului, de 50 ha, aflat pe dreapta rului Dorna i prelungindu-se pn sub Dealu Negru, este un obiectiv major, unde sunt concentrate sediul staiunii,clubul, vile, pensiuni, etc., reprezentnd n acelai timp i o rezervaie dendrologic.Din suprafaa spaiului intravilan de 365,4 ha, suprafaa spaiilor verzi este de 70 ha.Fauna din aceast zon este preponderent populat de: cerb, cprioar, urs brun,rs, lup, vulpe, mistre, jder, dihor, nevstuic, bursuc, vidr.Dintre psrile de munte specifice zonei amintim: cocoul de munte, corbul i unelespecii de rpitoare.n rurile Dorna i Bistria se ntlnesc peti specifici apelor reci, de munte: pstrv,lipan, boitean,lostrita, clean. Pe vegetaie i n sol se gsesc nu meroase speciinevertebrate (libelule, gndaci, fluturi, etc.)

Cap. III. Potentialul turistic si agroturistic al zonei Municipiul Vatra Dornei s-a dezvoltat in timp, primind ulterior numele de orasstatiune datorita turismului practicat aici.Resursele de apa minerala cu proprietatiterapeutice, turba si factorii naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului balnear. Conditiile naturale , traditiile istorice si culturale, frunusetile zonei , fondulcinegetic, precum si folclorul, ofera posibilitati de practicare a turismului. Pentruturistii dornici de aventura, la Vatra Dornei se practica sporturi extreme.In Vatra Dornei se practica un turism stationar sau de sejur (turism balneoclimateric, turismul climateric pentru odihna si agrement , turismul pentru sporturi deiarna, turismul scolar), turism itinerant (turism montan, turism cultural), turismul desfarsit de saptamana(de week-end).Pe lng acestea, se mai practic turismul cinegetici cel piscicol. Turismul cinegetic are o extensie restrns i cuprinde o categorie mai puinnumeroas de persoane. Are n inciden cteva specii de mamifere mari printre care:mistreul, lupul, ursul carpatin, cerbul, cpriorul, sau mai mici: iepurele, vulpea, precum i psri, mai ales cele de pasaj. Vntoarea are, n cazul unor specii, i rol deselecie, cnd sunt eliminate exemplare cu deficiene n dezvoltare.Turismul piscicol are extensie mai mare i este legat de fauna acvatic specificregiunii montane. Aceasta se ncadreaz domeniului pstrvului cu dominanta pstrvului indigen, ce populeaz apele la peste 1000m altitudine, al lipanului icleanului , acestea fiind caracteristice apelor din depresiune. n practicarea turismuluicinegetic sau piscicol se are n vedere respectarea legii cu privire la animalele ocrotite.Dintre mamiferele acestea pot fi amintite: ursul carpatin, rsul, cerbul; dintre psri-cocoul de munte, cocoul de mesteacn, buha, cucuveaua, huhurezul de pdure, iar din fauna apelor- lostria Potential touristic

Componenta uman, se impune din ce n ce mai mult n cadrul patrimoniului turistic al depresiunii Dornelor prin calitile de diversitate, originalitate i chiar deunicitate, pe plan naional sau chiar mondial. Pe de alt parte, se remarc o concentrarea acestuia n aceast depresiune intramontan carpatic, dezvoltat nc din Evul Mediu timpuriu ca ar cu structur social-economic cristalizat.Obiectivele turistice, cultural-istorice, sunt rezultatul unei ndelungate i continuelocuiri a teritoriului carpatic, conturandu-se i, treptat, individualizandu-se o civilizaiematerial cu caractere specifice, dar integrat organic cu cea a regiunilor limitrofe.Obiectivele social-culturale, de interes turistic, se grupeaz dup specific n:monumente de arhitectur, obiective istorice, vetre folclorice i de art popular,muzee i case memorial. Cap. IV. Organizarea si eficienta economica a activitatii agroturismice a pensiunii Pensiunea colaboreaza cu firma S.C.Onix S.R.L, inscopul achizitionarii de instrumente de bucatarie, baie,gradina si alte utilitati de profil.In privinta aprovizionarii cu materii prime, bauturi siingrediente, pensiunea are inchiate contracte cu firmeprecum: S.C Coloana S.R.L; S.C Unicarm S.R.L; S.C.Mopan S.A.; S.C. Danubiana S.R.L. Mai pot fimentionate abatoarel e din apropierea municipiului VatraDornei, ce aprovizioneaza restaurant ul pensiunii cudiferite sortimente de carne, dar si furnizori externi ceaprovizioneaza unitatea cu o varietate de legumeproaspete. Sucuri si apa sunt furnizate de: Coca-Cola,Dorna, Poiana Negrii.Firme ce aprovizioneaza restaurantul cu vinuri sibauturi spirtoase : Murfatlar,Cotnari,Stalinskaya si altefirme de renume.La toate acestea se adauga furnizorii de utilitati:lumina, gaz, apa.Un furnizor unic il reprezinta gospodariile zonei,minifermele si gospodaria proprie a proprietarilor,

materii prime specifice zonei putandu-se procura doar din zona amplasarii pensiunii. Bauturile spirtoaseautohtone, facute chiar de proprietar : Fragata, Murata,Visinata, Afinata, Zmeurata. Facilitati Pensiunea agroturistica Poiana : - camere cu tv, balcon, garderoba si bai proprii sau bai comune - 2 bai comune - restaurant: numai pentru clienti - incalzire: centrala proprie - apa calda permanent - terasa/ restaurant - gratar - TV - telefon - semnal GSM - sala conferinte - curte - parcare cu 35 de locuri - livada/ gradina - ferma proprie - parcare cu 35 locuri - pastravarie - organizare traseu sanii trase de cai si focuri de tabara cu vin fiert si gratar Tarife cazare Pensiunea agroturistica Poiana : 100 RON/ zi/ camera dubla 120 RON/ zi/ camera cu 2 paturi single 150 RON/ zi/ apartament

Cap. IV. Concluzii si recomandari Din punctul meu de vedere Pensiunea Poiana poate fi oricand un punct de referinta pentru turismul rural al zonei Candrenilor si pentru turismul dornean in general, ea fiind o locatie ce are tot timpul portile deschise, fiind mereu bucuroasa pentru cine ii paseste pragul. Conducerea uitatii este una deosebita avand ambitii mare pentru viitor. Unul din punctele forte ale pensiunii il reprezinta acela ca raportul pret calitate isi face simtita prezenta, turistii fiind foarte multumiti de calitatea serviciilor oferite,iar promovarea prin intermediul propriilor turisti este iminenta. As mai putea incadra la puncte forte a pensiunii zona deosebita,amplasarea pensiunii,aerul curat,natura si nu in ultimul rand caldura oamenilor din aceste zone.

Bibliografie 1.Bran Florina, Dinu Marin, Simon Tamara (1997)-Turism rural, Edit.Economic, Bucureti2. 2.Bucur-Sabo Mariana (2003)-Marketing turistic i Ecomarketing turistic,Edit. Fundaiei Academiei Gh. Zane, Iai3. 3.Cndea Melinda, Esdeli George, Simon Tamara (2001) -Romnia. Potenial turistic i turism, Edit. Universitar din Bucureti, Bucureti4. 4.Chiri Viorel (2003),Depresiunea Dornelor studiu fizico-geografic, Edit.Universitar din Suceava, Suceava. 5.Gherasim Toader, Gherasim Daniel (1999)-Marketing turistic, Edit.Economic, Bucureti7. 6.www.cazarevatradornei.ro8 7.www.vatra-dornei.ro