ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

TEORIA SPATIULUI NECONSTRUIT.

( INTERVALUL

SI INTERMEDIEREA.

Pentru a putea intelege ideile ce stau la baza notiunii spatiu neconstruit este necesara o scurta aprofundare in ideile premergatoare acestui concept, si anume a celor ce presupun definirea spatiului construit, cele doua concepte nu pot fi analizate decat impreuna, ele sunt complementare sau se compun prin alaturare, diferentiere, contrast, contrabalans, asemenea cuplului de forte ying/yang. Procesul care da nastere spatiului neconstruit, considerat de asemenea, in functie de contextul dat , spatiu interstitial, spatiu rezidual, de legatura/conex, amorf, nedefinit, nemodelat, este puternic influentat de procesele care nasc spatii construite. Acestea din urma, spre deosebire de cele neconstruite, sunt definite prin materie, plin, forma, modelare a spatiului, umplere cu continut si semnificatii, toate acestea au aproape intotdeauna rolul de a crea un scop, o logica pentru un anumit teritoriu, nedefinit pana in momentul de dinaintea cautarilor pentru functiuni ce urmeaza a-i fi atribuite, un parcurs care consta din legarea unor puncte cheie intr-un traseu ce se doreste a fi fluid, placut sau cel putin suportabil, fara greseli grave de conceptie. Desigur, de cele mai multe ori toate aceste incercari si cautari bine intentionate sfarsesc in a crea spatii mult inferioare utopiei ce le-a stat la baza. Motivatia ce sta la baza spatiilor construite este insasi necesitatea umana de a crea, adapta, contura din ceva ce nu ne apartine in ceva ce poate fi apropriat, posedat, locuit, sau care are capacitatea de a gazdui activitati cu specific uman, cu alte cuvinte, spatii ce au suferit interventii de natura sa le modifice starea initiala, prin intermediul constructiilor, instalatiilor urbane, etc. Astfel prin substractie, spatiile neconstruite sunt fie acele spatii care nu au fost alterate in niciun fel, ce nu au suferit nicio interventie permanenta sau care sa le schimbe structura initiala, fie spatii al caror grad de interventie nu este unul atat de sesizabil sau invaziv sau ireversibil fara eforturi considerabile. Peisajul urban este domeniul ce reuneste atat spatiile construite cat si cele neconstruite, astfel ele se impletesc, se succed, reusesc sa coexiste intr-o forma mai mult sau mai putin armonioasa sub forma unui intreg ce constituie infatisarea morfologica a orasului. Peisajul este ns mai mult de att, aceste cuprinde nu numai spaiile verzi sau cele construite, ci n mod special spaiile neconstruite din interiorul i din jurul unui ora, n aceast categorie intrnd strzile i trotuarele, zonele pietonale, grdinile i parcurile, spaiile virane sau pieele publice. Fr ndoial, maimult ca n alte cazuri, aspectele vizuale sunt hotrtoare n conturarea peisajului urban. Peisajul urban nu poate deci exclude anumite elemente si scoate n eviden altele. Singurul lucru care poate fi luat in considerare este faptul ca teritoriul unui ora este de cele mai multe ori format dintr-un mozaic de peisaje.1 Astfel spatiile neconstruite, ce iau diverse infatisari in interiorul sau in exteriorul
1

Structura i dinamica spaiilor publice deschise. Proiecia acestora n peisajul urban din Bucureti-Lucrare de Doctorat, Stoian Daniela Rodica, pag. 8

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

orasului, poate reprezenta o modalitate de a mijloci interactiunea umana, de a crea ocazii sau medii ce reusesc sa adune grupuri de indivizi in acelasi spatiu, tocmai prin calitatea de a fi neconstruite, neocupate, deschise, eventual doar limitate vizual datorita alaturarii lor la spatiile construite, care sunt fizic susceptibile, prezente, invasive, de o anumita materialitate sau opacitate care le diferentiaza vizibil. Calitatea spatiilor neconstruite este si ea dictata, insa, de o anumita logica structurala si organizatorica, este strans legata de modalitatea de articulare, de exemplu: articularea spatiilor publice de tip piatete,gradini, parcuri, pietonale, intre ele si legatura cu spatiile construite. Spatiile neconstruite le-am putea numi intervale in masa construita a orasului, notiunea de interval fiind definita in dictionar ca derivata din lat. Intervallum, explicat astfel: subst.-distanta de la un punct la altul, de la un obiect la altul. Astfel, intervalul reprezinta un loc intermediar, care ia forma prin mediile care-l delimiteaza, reprezentand teritoriul intre (in-between). Astfel, se face trecerea, distinctia, intervalul se deosebeste, nu este un spatiu rezidual, se transforma intr-o legatura, articulare de trasee, de accese, de conexiuni. Intervalul isi dezvolta un proiect propriu, in care atrage tot ceea ce-I folsoeste pentru a-I da independent si pentru a deveni substantial. Intervalul este un spatiu al comunicarii.2 Intervalul nu este neaparat o pauza, o lipsa in domeniul construit, ci o modalitate prin care geometria construitului respira. Absentele constructiilor in spatial urban, percepute ca sincope ale dezvoltarii, alterneaza cu extinderile, intr-o structura dendrica, ale carei amrgini cresc rapid, uneori necontrolat. In aceasta structura, parcelele reziduale, spatiile marginale, sau pur si simplu omisiunile devin interval urbane de rezerva, care pot spera un tratament particular, flexibil si efectiv in peisaj. Interesanta este capacitatea intervalului ca gol interstitial de a ritma, de a puncta de parcurs, echivalent sau uneori chiar mai puternic decat, ritmul ocuparii. Astfel, neocuparea poate deveni un instrument operativ, generator de departajari, concavitati, incizii si posibile trasee.3 Un exemplu de spatiu neconstruit ce se decupeaza in cel construit este curtea interioara din Scuola superiore Setbal, lvaro Siza Vieira , 1986-1993. Aceasta curte interioara pare mai degraba o curte de captare a spatiului, datorita modalitatii de amplasare in ansamblu, ea poate fi atat curte de acces, cat si de onoare sau de deschidere catre teren, toate acestea datorita configuratiei si pozitionarii sale (curte de onoare deschisa pe una din laturile sale, detaliu important). Aceasta tipologie a constructiei concepute ca un patio convergent, deschis pe altura ingusta catre imprejurimi si peisaj, revine in lucrarile lui Siza ca un laitmotiv. Curtile sunt dezvoltate ca enclave sociale care reprezinta inima dinamica a schemei, capteaza atentia dinspre exterior si activeaza perceptia spre exterior.4 O astfel de organizare functionala dezvolta o legatura fluida intre spatii, se creaza acea articulare intre teritorii. Un al doilea exemplu este Schaulager Laurenz Foundation, un muzeu n Newmnchenstein, district al orasului Mnchenstein n Basel-Country, Elveia. Construit in 2002-2003 de Fundatia Laurenz, este proiectul renumitului birou de arhitectura Herzog & de Meuron. Schaulager a fost conceput ca un depozit deschis, care asigur condiiile optime spaiale i climatice de conservare a operelor de art.
2 3

Locurile intermediare,Arii de mediere-Arii vagi, Iulia Stanciu,Editura universitara Ion Mincu Bucuresti, 2007,p.10 Locurile intermediare,Arii de mediere-Arii vagi, Iulia Stanciu,Editura universitara Ion Mincu Bucuresti, 2007,p.11 4 Alvaro Siza, El Croquis 68-69+95, p160

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

Fundatia functioneaza ca un mix intre muzeu public, depozit de opere de arta i institut de cercetare al artei. Acesta este n primul rnd adresat unui public de specialitate, dar este, de asemenea, deschis publicului larg pentru evenimente speciale, precum i expoziii anuale.aceasta abordare spatiala, de teritoriu deschis, partial acoperit este o tratare speciala, la limita intre construit si neconstruit, datorita calitatii sale de atrium deschis si a modalitatii de orientare si intampinare a publicului. Intr-un doc inchis, inundate cu apa din Arsenale Novissimo, intr-o atmosfera onirica, printre siluete enigmatice si proiectii ale unor gradini din Renastere, este prezentat proiectul O gradina italiana la Tienjin realizat de arhitectul Mario Occhiuto si ambientalistul Mimo Paladino. Un joc sofisticat, inspirat din traditia gradinilor rinascimentale (labirint, arboretum, gradina sacra), dar si a peisajului chinez, gradina tainica este una din putinele prezente care satisfac dorinta comisarului Betsky- si anume aceea ca, prin secvente si dezvoltari senzuale, sa ne deschida calea catre o alta lume.5 O grdin ce reprezinta contopirea a dou culturi: elemente de tradiie italian de grdinrit sunt transpuse n Tianjin - un ora de coast din nordul Chinei, n apropiere de Beijing - i adaptate la contextul urban si clima sa. Toate trsturile caracteristice - de belvedere, arhitecturacile de pitoreti, fntnile, opere de arta sunt reinventate ntr-un limbaj contemporan si cu crearea de forme inovatoare. Ca o realizare suprem a proiectului, silueta lui Venus a lui Botticelli se suprapune peste desenul de gradina; liniile sale creaza o unificare cu peisajul din vecinatate.

Identitate si alteritate in spatial urban, Ioan Andreescu & Vlad Gaivoronschi, Eseuri de Arhitectura, Editura Fundatiei Arhitext design, Bucuresti 2009,p.328

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

Scuola superiore Setbal, lvaro Siza Vieira ,

http :// desdesevillahastacottbus.blogspot.ro

Schaulager Laurenz Foundation, Herzog & de Meuron 1. http://www.baselhotelsstay.com/landmark/hotels-near-schaulager-basel

2. http://www.domusweb.it/en/architecture/schaulager-a-warehouse-for-art-by-herzog-de-meuron/

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

O gradina italiana la Tienjin, Mario Occhiuto , Mimo Paladino

http://www.occhiuto.it/en/tienjin.html

ISTRATE ROXANA ALEXANDRA 42 B

Bibliografie IDENTITATE SI ALTERITATE IN SPATIUL URBAN, Ioan Andreescu & Vlad Gaivoronschi, Eseuri de Arhitectura, Editura Fundatiei Arhitext design, Bucuresti 2009 LOCUIRILE INTERMEDIARE ,Arii de mediere - Arii vagi, Iulia Stanciu,Editura universitara Ion Mincu Bucuresti, 2007 Alvaro Siza, El Croquis 68-69+95 Structura i dinamica spaiilor publice deschise. Proiecia acestora n peisajul urban din Bucureti- Lucrare de Doctorat, Stoian Daniela Rodica, Universitatea Bucuresti, 2012