ConstantinMunteanuMioaraDumitrascuAlexandruIliuta

ECOLOGIEIPROTECIACALITII MEDIULUI

Suport curs: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului Editura Balneara 2011

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei MUNTEANU, CONSTANTIN Ecologie i protecia calitii mediului / Constantin Munteanu, Mioara Dumitracu, Romeo-Alexandru Iliu. Bucureti : Editura Balnear, 2011 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92826-9-4 I. Dumitracu, Mioara II. Iliua, Romeo-Alexandru 574 504.054

Published by Editura Balnear - http://bioclima.ro E-mail: secretar@bioclima.ro B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania

CUPRINS INTRODUCERE............................................3 I.POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI....................................4

1.Poluareaapei.............................................................................................................................4 2.Poluareaaerului.........................................................................................................................8 3.Poluareasolului........................................................................................................................12 4.Msurideprotecieacalitiiapelor.......................................................................................14 5.Msurideprotecieacalitiaerului.......................................................................................16 6.Msurideprotecieacalitiisolului.......................................................................................18

II.CONSERVAREABIODIVERSITII........................................................................................22
1.Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale..........................................................................22 2.Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii...................................................26 3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional.........................................................27 4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice..................................29 5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel mondial........................................................................................................................................30

III.CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE..........................................................................31
1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale.....................................................................31 2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale...........................34 3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale....................................................................................36 4.Protejareacalitiiapelornaturale..........................................................................................37 5.Msurtoriiobservaiihidrometrice..........................................................40

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE..........................................................................................................................42

1.Implementareaconceptuluidedezvoltaredurabiliagriculturecologic..........................42 2.Monitorizareaefectelorantropizriiasupraecosistemelornaturale......................................43 3.Evaluareaimpactuluiecologicalantropizrii..........................................................................45

V.GESTIONAREADEEURILOR................................................................................................47
1.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulgospodrescipublic...................................47 2.Monitorizarearegimuluideeurilordinsectorulindustrial.....................................................49 3.Monitorizarearegimuluideeurilorpericuloase......................................................................50 4.Evaluareaimpactuluidepozitelordedeeuriasupramediului.................................................52

VI.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORNATURALE.....................................53
1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice....................53 2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale.................................................................55 3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale.............................................................56 4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale..............................................................................57 5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale.................................................58

VII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI.....................................................60
1.Recoltareaprobelordeaer......................................................................................................60 2.Monitorizareacalitiiaerului.................................................................................................61 3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici..........62

VIII.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI....................................................63
1.Interpretareacaracteristicilorsolului......................................................................................63

2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului.......................................................................64 3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului..........................................................65 4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului................................................................66 5.Determinarearadioactivitiisolului.......................................................................................67

IX.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE............................................68
1.Interpretareaschemelordealimentarecuap.......................................................................68 2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei...........................................70 3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic..............................................71

X.SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE.............................................72
1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate................................................................72 2. Urmrirea indicatorilor fizicochimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic....................................................................................................................................73 3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare............74 4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor...........................................75 5. Aplicarea msurilornecesarepentrumbuntireaproceselordeautoepurarepecursurile deap..........................................................................................................................................75

XI.INSTRUMENTESIINSTALATIIDELABORATOR..................................................................77 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................80 Listafiguri

Figura1.Smogul..................................................................................................................................10 Figura2.Poluareasolului......................................................................................................................13 Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere....................................................................14 Figura4.Efectuldesera.......................................................................................................................19 Figura5.Formareaploiloracide............................................................................................................19 Figura6.Structuraatmosferei...............................................................................................................20 Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate..................................................................23 Figura8.Categoriiledebioforme(dupaRaunkiaer).....................................................................25 Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania........................................................................................27 Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii.............................................................................28 Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului.......................................................................32 Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp.......................................................................36 Figura13.Stareaecologicaaapei....................................................................................................38 Figura14.Stareachimicaaapei....................................................................................................39 Figura15.Sondamecanic........................................................................................................41 Figura16.Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului................................................44 Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor..............................................................................48 Figura18.Recipientepentruincinerareidepozitareadeseurimedicale............................................49 Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol.................................................................77 Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius...............................................78 Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare.......................................................................................79

Listatabele
Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN..........................................................................30 Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale.....................................................................................37 Tabel3.Deseuripericuloase..............................................................................................................51 Tabel4.Principaleliiionidinapelenaturale..........................................................................................57

INTRODUCERE Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele Terrei sunt limitate,darmaialescaaceastaplanetfunctioneazacaunsistemicdereglarileproduse ntrun compartiment se transmit n ntreg circuitul, a crescut interesul i preocuparea pentruproteciamediuluiinconjuratorlatoatenivelurilesociettiiumane. Incepnddinanii'70,auaparutprimelesemnale,totmaivizibile,aledereglariloraprutela nivelglobal:subtiereastratuluideozon,modificarileclimatice,ploileacide,poluareaapelor, aaeruluisiasolului. In acest context, pregatirea de specialisti cu inaltacalificareindomeniulProtectiei calitatiimediuluiesteesentialainvedereaidentificarii,nelegeriiigestionariisustenabilea problemelordemediucucareneconfruntam. Tehnicianulecologdesfasoaraactivitatide:recoltareadeprobe(desol,apa,aerialte materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor de teren si laborator specifice, participa la sau deruleaza activitati experimentale, incercari sau analize, urmareste si supravegheazaaparateledemonitorizareaafactorilordemediu,aaparatelordemasurarea poluariiaerului,apei,soluluisiefectueazadiagramedetranscrierearezultatelor,intretinesi repararaaparatelesiinstrumentelenecesarecercetariloretc. Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de pregtire profesional "TehnicianecologsiProteciacalitiimediului",2005,nivel3,esteutilcelorcarevorsase instruiasca si sa aprofundeze cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul Protectiei mediului. In urma parcurgerii modulelor prevzute n standardul de pregatire profesionalsuntdobnditeurmatoarelecompetente: COMPETENETEHNICEGENERALE: IGIENAIPOTECIAMUNCIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI MANAGEMENTULCALITIINDOMENIULPROTECIEIMEDIULUI OPERAIIDEBAZNLABORATOR ANALIZACHIMICCALITATIVICANTITATIV ANALIZAINSTRUMENTAL COMPETENETEHNICESPECIALIZATE: POLUAREAIPROTECIAMEDIULUI CONSERVAREABIODIVERSITII SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE CHIMIAIBIOLOGIAAPELORNATURALE GESTIONAREA DEEURILOR, SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR NATURALE SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAERULUI SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIISOLULUI SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPEIPOTABILE SUPRAVEGHEREAICONTROLULCALITIIAPELORUZATE 3

 I. POLUAREA I PROTECIA MEDIULUI 1.Poluareaapei CriteriidePerforman: Identificareasurselordepoluareaapelor Identificareaagenilorpoluaniaiapelor Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorapelor Evaluareaimpactuluipoluriiapelorasupramediului Obiective: sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani sevaluezeimpactulpoluriiaeruluiasupraorganismuluiumaniasupramediului Poluareareprezinttotalitateaproceselorprincareseintroducnmediu,directsauindirect, materie sau energie cu efecte duntoare sau nocive, care altereaz ecosistemele, diminueazresurselebiologiceipunnpericolsntateaomului
[latinesculpolluere=amurdriapngri,apolua]

Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat unorprocese naturale, a crui prezen n mediu ntro cantitate care depete o limit care poate fi toleratdeunasaumaimultespeciidevieuitoare,saudectreom,mpiedicdezvoltarea normalaacestora. Poluarea apei orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei, peste o limit admisibil, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirectdeactivitatileumane,careofacimpropriepentrufolosireanormal,inscopurilein care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996). Apa este un element fundamental i indispensabil organismului uman i vieii pe Pmnt. Apa reprezint o resurs natural regenerabil, vulnerabil, fiind un factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Apa este una din substanele cele mai rspndite pe planetaPmnt(7/10dinsuprafatatotalaglobului)formandunuldinnveliurileacesteia, hidrosfera. PePmnt,apaexistnmaimulteforme: apsratnoceaneimri. apdulce o n stare solid, se gsete ncalotele polare, gheari, aisberguri, zpad, daricaprecipitaiisolide,sauninsoare. o n starelichid, se gsete nape curgtoare,stttoare, precipitaii lichide,ploi,iapefreaticesausubterane. apgazoasalctuindnoriisaufindifuzatnaer

Contientizarea crizei n ceea ce privete rezervele de ap, a condus la elaborarea unor strategii de gospodrire durabil: Directiva Cadru pentru Apa (DCA) 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European, care stabileste cadrul pentru politica comunitara in domeniulapeioabordarenoundomeniulgospodririiapelor. Aceast directiv presupune gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, avand ca scop atingerea starii bune a apelor pana inanul2015sidefinindapacapeunpatrimoniuce trebuieprotejat,tratatsiconservatcaatare. Tipuridepoluareaapei: 1. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera (cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta), cu litosfera(cndseproducedizolvarearocilorsolubile)icuorganismeleviidinap. 2. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor,reziduurilor,navigaieietc. nfunciedenaturapoluantului: 1.poluarefizic 1.1 termic deversarea n apele naturale a unor lichide calde utilizate ca refrigeratoarendiferiteindustrii(nuclear,metalurgie,siderurgie,centraletermice) sauaapelormenajere. 1.2 cu substane radioactive deeuri provenite din industria nuclear sau din depozitelederociradioactive 2.poluarechimicceamaifrecventformdepoluare;seproducecuomarevarietate desubstane,unelebiodegradabile,altelecugradridicatdepersisteninivelridicatde toxicitate. 2.1poluareacucompuiaiazotului(azotai,azotii,amoniac) 2.2poluareacucompuiaifosforului 2.3poluareacupesticide 2.4poluareacuprodusepetroliere 2.5poluareacuprodusetensioactive 3. poluare biologic cu microorganisme patogene de origine uman sau animal (bacterii,virui)sauaunorsubstaneorganicecarepotfermenta. Principalelemateriipoluante substanele organice de origine natural sau artificial, reprezint principalul poluant. Materiile organiceconsumoxigenuldinap,ntimpuldescompuneriilor, ntromsurmaimaresaumaimic,nfunciedecantitateadesubstanorganic evacuat,afectandorganismeleacvatice.Oxigenulestenecesaribacteriiloraerobe careprinreactiideoxidareasubstanelorrealizeazaautoepurareaapei. o substaneorganicedeoriginenaturalsuntieiul,taninul,lignina,hidraiide carbon,biotoxinelemarineetc. o poluaniiartificiali,careprovindinprelucrareadiferitelorsubstanencadrul rafinriilor (benzin, motorin, uleiuri, solveni organici etc.), industriei chimice organice i industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate,detergenietc.). 5

substanele anorganice (n suspensie sau dizolvate) sunt mai frecvent ntlnite n apele uzate industriale. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfaii etc.; pot determina creterea salinitii apelor, iar unele dintre ele creterea duritii. Prin bioacumularemetalelegreleauefectetoxiceasupraorganismeloracvatice. Principalelesursedepoluare 1.Sursedepoluarenaturale Surselenaturaledepoluarealeapelorprovoacmodificriimportantealecaracteristicilor calitativealeapelor,influenndnegativfolosirealor.Termenuldepoluareaapeiserefera la ptrunderea n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele respective improprii folosirii. Sursele de poluare accidental naturale sunt n general rare, eledatorndusenspecialunorfenomenecucaractergeologic. Principalelecondiiincareseproducepoluareanaturalaapelorsunt: trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) sau radioactive trecereaapelordesuprafaprinzonecufenomenedeeroziuneasolului prin intermediul vegetaiei de pe maluri, care produce o impurificare prin cderea frunzelorsauplantelorntreginap. 2.Sursedepoluareartificial 2.1Apeleuzateconstituieprincipalasursdepoluarepermanent.Dupprovenienalor, existurmtoarelecategoriideapeuzate: o ape uzate oreneti, care reprezint un amestec de ape menajere i industriale, provenite de la gospodriile centrelor populate, precum i de la diferitele uniti industriale; o apeuzateindustriale,rezultatedinapelefolositenprocesultehnologicindustrial; o apeuzatedelafermedeanimaleipsricare,aungeneralcaracteristicileapelor uzate oreneti, poluanii principali fiind substanele organice n cantitate mare i materialelensuspensie; o ape uzate meteorice, care naintedeaajungepesol,spaldin atmosferpoluanii existeni n aceasta. Aceste ape de precipitaii care vin n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate sau al unor centre populate, n procesul scurgerii, antreneaz att ape uzate de diferte tipuri, ct i deeuri, ngrminte chimice, pesticide,astfelnctnmomentulajungeriinreceptorpotconineunnumrmare depoluani. o ape uzate radioactive, care conin ca poluant principal substanele radioactive rezultatedelaprelucrarea,transportuliutilizareaacestora; o apeleuzateprovenitedelanavelemaritimesaufluviale,coninimpuritideosebit denocivecumarfi:reziduurilichideisolide,pierderidecombustibil,lubrifianietc; 2.2 Depozite de deeuri sau reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate: depozite de gunoaie oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice,sterildelapreparaiileminiere,rumeguideeurilemnoasedelafabricilede cherestea,depoziteledenmoluriprovenitedelafabriciledezahr,deproduseclorosodice saudelaalteindustriichimice,precumiceledelastaiiledeepurareaapeloruzate. 6

1. Surse punctiforme (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de drenaj) suntcelecolectateintrunsistemdecanalizaresievacuateinreceptornaturalprinconducte saucanaledeevacuare. Apeledinsurseledeemisiepunctiformesepreteazaepurariisipot,deaceea,safieanalizate statistic. Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in receptor.Urmarireastatisticaasurselorpunctiformeintampinamaiputineproblemefatade ceaasurselordifuze. 2. Surse difuze de poluarereprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte localizate): Agriculturaprinngrasamintelechimiceutilizate. Agricultura,alturideindustriereprezintprincipalelesursedepoluareasoluluii apei prin utilizarea excesiv a ngramintelor, a pesticidelor, a apei de irigaie necorespunztoarecalitativicantitativetc. Ferme.Inmediulruralcelemaiimportantesursedepoluaredifuzasuntsituatein perimetrelelocalitatilordinzonelevulnerabile; Depunerileatmosferice; Materialeledeconstructii; Industria; Traficulauto; Asezarileumanedinmediulruralsimediulurban,avandinvedereprocentelemici deracordareapopulatieilareteauadecanalizaresilastatiiledeepurare.Gradulde racordarealocuitorilorechivalentilastatiiledeepurareinanul2005afostde34,9%, unuldincelemaimicicomparativcutarilecareauaderatlaUniuneaEuropeana. Dinpunctdevederealmoduluidepropagare,indiferentdegenezaacestora,sedifereniaz douacategoriidesursedifuze: Surselocalecorelatecusolulsiscurgerileprinantrenarecuprecipitatii,inapele de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminteminerale. Surselelocaledepoluareaucaprovenientaurmatoarelegrupetinta: Populatiaceaneracordatalaunsistemcentralizatdecanalizare; Industria; Agricultura. Surse regionale si transfrontiere in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuzetransmiseladistantafatadeloculdegeneza,prinaer,respectivdepunerile atmosfericelichidesisolide. Legislatia Legeaapelornr.107din25septembrie1996 Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996

2.Poluareaaerului CriteriidePerforman: Identificareasurselordepoluareaaerului Identificarea agenilor poluani ai aerului n funcie de sursele de poluare Interpretareamoduluidedispersieapoluaniloraerului Evaluarea impactului polurii aerului asupra organismelor vii si asupra mediului
Obiective: sidentificeageniipoluaniaiaeruluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani s evalueze impactul polurii aerului asupra organismului uman i asupra mediului

Aerul reprezint componenta de baz a atmosferei, nveli gazos ce nconjoar Pmntul pnlaaltitudineamediede3.000km.Gazelecareformeazaerulatmosfericsunt:azotul nproporiede79,2%,oxigenulcu20,8%siintroproportieneinsemnatadioxiddecarbon, amoniacivaporideap. Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziianormalaacestuia,carenfunciedeconcentraieitimpuldeaciuneprovoac tulburrinechilibrulnatural,afectndsntateaicomfortulomuluisaumediuldeviaal floreiifaunei. Sursele de poluare reprezint locul de producere i de evacuare n mediul nconjurtor a unoremisiipoluante. Dupnaturapoluanilor,emisiilepoluanteacesteapotfisubformdepulberiigaze,emisii radioactiveiemisiisonore. Dupprovenienapoluanilorsursedepoluaresuntnaturaleiartificiale 1.Surselenaturaleproducopoluareaccidental;suntsituateladistanemaridecentrele populate. 1.1 Vulcanii pot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze i vapori, substane toxice datorit coninutul lor mare de compui ai sulfului, ce rezult n urma erupiei i a pulverizrii lavei vulcanice n aer. Vulcanii activi polueaz continuu prin produse gazoaseemiseprincratericrpturi,numitefumarole. 1.2 Furtunile de praf provocate de uragane, cicloane etc. asociate cu eroziunea soluluiproducpoluareatmosfericpemarintinderi,cepotcuprindemaimulteri sau pot chiar trece de pe un continent pe altul. Pulberea poate fi ridicat pn la mare nlime i odat ajuns ntro zon anticiclonic, ncepe s se depun. Se estimeaz c n fiecare an atmosfera poart peste 30 de milioane de tone de praf. Circulaiaprafuluinatmosfer poatedurazecidezile. 1.3Ceaaestefrecventnzonelesituatenvecintateaoceaneloriamrilor,care aducnatmosferacontinentalcristaledesarececonstituienucleedecondensarea vaporilordeap.

2.Surseleartificialesuntmainumeroaseicuemisiimultmaiduntoare,totodatfiindi ntrodezvoltarecontinudatoratextinderiitehnologieiiaproceselorpecareacesteale genereaz.Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri. Principalelesurseantropicesunt: arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrieigospodrii proceseleindustrialeiutilizareasolvenilor,deexemplunindustriilechimicei celeextractive agricultura tratareadeeurilor Poluaniicuimpactulcelmaiputenicasuprasntiisuntconsiderai:pulberilefine nsuspensieiozonul(lanivelulsolului)(eea.europa.eu). Tipuridepoluareaaerului 1. Poluareafizic 1.1poluareafonicestedatoratemisiilordesunete(oscilaiiarmonice)izgomote (oscilaii nearmonice sau amestec de sunete discordante). Principalele surse de poluare fonic sunt: transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii, complexeleiplatformeleindustrialeetc. Efecte: disconfort psihic sau tulburri neurovegetative, degradarea auzului i pierdereaauzuluinevroze,hipertensiune,tulburriendocrine. 1.2poluarearadioactivestedatoratproceselordeemisieipropagarenspaiua unorunde electromagnetice (razele X i radiaia gama) i radiaii corpusculare (radiaiialfa,beta,pozitroniineutroni),nsoitedetransportdeenergieprovenite dinsursenaturale(radiaiacosmic,rociiaperadioactive)sauarticilale(extragerea i prelucrarea minereurilor radioactive, combustibilii nucleari, centralele nuclearo electrice,reactoareleiacceleratoareledeparticule,etc). Efecte:modificridenaturgenetic,afectndcromozomiiicodulgeneticetc. 2. Poluareachimic Principaliicompuipoluaniaiatmosferei: Compuii organici volatili: benzina, eterii de petrol, benzen, aceton, cloroform, esteri, fenoli,sulfuradecarbonetc.)rezultdinprelucrareaieiuluiiaproduselorpetroliere,din composturile menajere, agricole sau industriale i din emisiile vehiculelor care folosesc motoarecuexplozie. Oxiziidecarbon: monoxidul decarbonprovinedinsursenaturale:erupiivulcanice,incendii,descrcri electriceifermentaiileanaerobesauartificiale:ardereacombustibililorfosiliiarderile incomplete ale carburanilor n motoarele cu explozie. Efecte: afeciuni cerebrale, dereglri de sarcin, malformatii sau chiar decesul. Cele mai mari valori medii zilnice admisesuntde2mg/m3. dioxidul de carboneste principalul gaz care determin efectul de ser. Rezult din procesedecombustie79%,respiraiaplantelor17,8%,surseindustriale3%,alteprocese

naturale 0,2 %. Cantitatea totala de CO2 din atmosfera a crescut de la 1,29 ppm n perioada19651985,la1,5ppmntre1985i1995. Efecte:devinetoxicpentruomnconcentraiidepeste23%inocivlaconcentraiide peste2530%. Compuiisulfului:
dioxiduldesulfprovinedinardereacombustibililorfosiliiuneleprocesemetalurgice.

Efecte : >1,0 ppm, moartea tuturor plantelor, iar la om provoac iritaii ale aparatului respirator; n concentraii de 4 5 mg/m3, intoxicaii si decese la mamifere i om. n prezenavaporilordeapformeazacidulsulfuricdeterminndploileacide.
acidul sulfhidric (hidrogen sulfurat) provine din surse naturale i anrtificiale (nspecialdin

industriapetrolier,petrochimic,etc). Efecte:aciunetoxicasupraomuluiianimalelor Compuiiazotului: oxiziideazot, celmaicunoscutesteNO2,careprovinedinardereacombustibililorfosilii emisiilemotoarelorcuexplozie.Contribuielaformareasmogului(Figura1).

Smogul este un amestec de cea solid sau lichid i particule solide rezultate din poluarea industrial,inspecialoxizideazoticompuiiorganicivolatili.Acestamestecseformeazcnd umiditatea este crescut, iar condiiile atmosferice nu mprtie emanaiile poluante, ci din contr, permit acumularea lor lng surse. Smogul reduce vizibilitatea natural i adesea irit ochiiicilerespiratorii.

Figura1.Smogul

peroxiacetinitraii (PAN) se formeaz sub influena radiaiei solare i accelereaz procesuldeformareaozonuluintroposfer. Derivaiihalogenilorrezultdinactivitileindustriale.

10

clorulrezultdinelectrolizacloruriloralcaline,lichefiereaclorului,produciadeceluloz, hrtieisolveniorganiciiapesticidelororganoclorurate.Estemaigreudectaeruli solubilnapiseconcentreazcuuurinnapropiereasolului Efecte: > 15 20 ppm, disfuncii ale aparatului respirator i iritaii severe ale mucoasei globuluiocular,etc. fluorulestefolositnindustriaaluminiului. Efecte: produce necroze foliare, defoliere, iar n concentraii de 60 100 ppb, moartea plantelor. 3. Poluarea biologic este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a unor germeni microbieni.In prezent, poluarea biologica bacteriologica, virusologica si parazitologica,areofrecventafoarteredusa. Moduldedispersiealpoluanilor Substantele poluante nu rmn la locurile unde sunt produse, ci, prin intermediul unor factori,suntdeplasatepedistantemaiscurtesaumailungi.Aflatenconcentraiemarela sursa emitent, pe msur ce se deprteaz se mprtie i datorit unor fenomene fizice sau chimice, n anumite zone sau regiuni ele cad pe pmnt sau se descompun. Principalii factorimeteorologicicarecontribuielamicareapoluanilornatmosfersunt:temperatura, umiditatea,vntul,turbulenaifenomenelemeteorologice Emitereanatmosferapoluanilorartificialisepoatefaceprindoumoduri: organizat, prin canale i guri deevacuarecudebiteiconcentraiideimpuriti cunoscuteicalculate neorganizat, prin emiterea poluanilor direct n atmosfer discontinuu i n cantitipuinsauchiardeloccunoscute. Vitezadedispersiedepindede: 1. caracteristicile fizice ale sursei (viteza i temperatura gazelor, nlimea coului de emisieidiametrulacestuia,caracterulstabilsaumobilalsursei,duratadeemisie); 2. caracteristicilechimicealeemisiei(concentraiapoluantuluiiniveluldetoxicitate); 3. factorinaturali:parametriimeteorologici(vitezaiduratavntului,umezealaaerului, precipitaiile atmosferice, presiunea aerului), relief (culoare de vale, zone depresionare,bariereleorografice)ideprezenaunorsuprafeempduritecapabile sreinparticuleisaneutralizezeunelegaze. Directiveeuropenedindomeniulcalitiiaerului Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului nconjurtor(Directivacadru); DirectivaConsiliuluinr.1999/30/ECprivindvalorilelimitpentrudioxiduldesulf,dioxidul deazotioxiziideazot,pulberilensuspensieiplumbuldinaerulnconjurtor; Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxidul de carbon din aerulnconjurtor; Directiva2002/3/ECprivindozonuldinaerulnconjurtor; Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile aromaticepoliciclicenaerulnconjurtor; 11

3.Poluareasolului CriteriidePerforman: Identificareasurselordepoluareasolului Identificareaagenilorpoluaniaisolului Interpretareamoduluidedispersieapoluanilorsolului Evaluareaimpactuluipoluriisoluluiasupramediului Obiective: sidentificeageniipoluaniaisoluluinfunciedesurseledepoluare sinterpretezemoduldedispersieaagenilorpoluani sevaluezeimpactulpoluriisoluluiasupraorganismuluiumaniasupra mediului Solul este reprezentat de stratul de la suprafaa scoarei terestre format din particule minerale, materii organice, ap, aer i organisme vii. Procesul de formare al solului (PEDOGENEZA)arelocsubinfluentafactorilorpedogenici:clim,microorganisme,vegetaie irelief. Poluarea solului orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului ca suportsimediudeviataincadruleosistemelornaturalesauantropizate. Principalelefunctiialesolului: producereadehran/biomas depozitarea,filtrareaitransformareamultorsubstane sursdebiodiversitate,habitate,speciiigene. servetedreptplatform/mediufizicpentruoameniiactivitileumane sursdemateriiprime,bazincarbonifer patrimoniugeologiciarheologic Solulesteloculundeseintalnesctotipoluantii,pulberiledinaer,gazeletoxicetransformate de ploaie in atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor negative ale acestor substante. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandui spre adancime, raurilepoluateinfecteazasuprafeteleinundatesauirigate,aproapetoatereziduurilesolide suntdepozitateprinaglomeraresaunumaiaruncatelaintamplarepesol. Solulpoatefipoluat: direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticidearuncatepeterenurileagricole indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani "splai" din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Poluarea soluluieste strns legat de: poluarea atmosferei, hidrosferei, datorit circulaiei naturale a materiei n ecosfer. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serioscalitatealui,aucauzatpoluarealuisiauaccelerateroziunea(Figura2). Principaleleprocesededegradareasoluluisunt: eroziunea

12

degradareamaterieiorganice contaminarea salinizarea compactizarea pierdereabiodiversitiisolului scoatereadincircuitulagricol alunecriledetereniinundaiile

Figura2.Poluareasolului

Tipuridepoluareasolului,dupanaturapoluantilor: biologiccuorganisme(bacterii,virusi,paraziti),eliminatedeomsideanimale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele sunt parte integranta din diferite reziduuri(menajere,animaliere,industriale); chimiccupoluantiinceamaimarepartedenaturaorganica.Importantaloreste multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, suferaprocesededescompunerecueliberaredegazetoxicesipotfiantrenatein surseledeapa,pecareledegradeaza; fizic care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisarimasive. Eroziuneasoluluiesteunprocesgeologiccomplexprincareparticuleledesolsuntdislocate indeprtatesubaciuneaunorfactoriexterni,dintrecareceimaiactivisuntapaivntul, ajungndnmarepartenresurseledeapdesuprafa. Legislaie HotrredeGuvernnr.1408/23.11.2007privindmodalitiledeinvestigareievaluare apoluriisoluluiisubsolului; HotrredeGuvernnr.1403/26.11.2007privindrefacereazonelorncaresolul,subsolul siecosistemeleterestreaufostafectate; 13

4.Msurideprotecieacalitiiapelor Criteriideperforman: Supraveghereaprocesuluideepuraremecanicaapeloruzate Supraveghereaprocesuluideepurarechimicaapeloruzate Supraveghereaprocesuluideepurarebiologicaapeloruzate Urmrireaaplicriilegislaieiinvigoareprivindproteciaapelor Obiective: sidentificeetapeleepurriimecanice sexplicerolulepurriichimice sdescrieprocesuldeepurarebiologic scunoascconinutullegislaiei Epurarea reprezint procesul complex de reinere i neutralizare a substantelor daunatoare dizolvate, n suspensie sau coloidale prezente n apele uzate industriale sau menajere n staii epurare pentru redarea lor n circuitul apelor de suprafaa la parametrii avizaidenormelenvigoare. Staiilor de epurare a apelor uzate au o schem de organizare asemanatoare, majoritatea fiind construite pe orizontal. Procesul de epurarea este realizat prin trei faze de epurare, mecanic,chimicibiologicnvedereaobineriiunuirandamentridicatdendeprtarea impuritilorexistentenapelerezidualebrute.Sedistingdoutreaptedeepurare:primar, mecanic, o treapt secundar, biologic i la unele staii i o treapta teriar biologic, mecanicsauchimic(Figura3). Epurareamecanicareroluldeareinesubstanelegrosierecarearputeanfundacanalele conductelor i bazinele existente sau care prin aciunea abraziva ar avea efecte negative asuprauvrajelor.

Figura3.Schemauneistaiideepurareaapeimenajere(duphttp://www.ecomagazin.ro)

Prin epurarea chimic sunt ndeprtate o parte din coninutul impurificator al apelor reziduale.Epurareachimicprincoagularefloculareconducelaoreducereaconinutului

14

de substane organice exprimate n CBO5 (consum biochimic de oxigen) de cca. 20 30 % permindevitareancrcriiexcesiveanmoluluiactivcusubstanorganic.Procesulde coagularefloculareconstntratareaapelorrezidualecureactivichimici,ncazuldefa, sulfatferoscloruratiapdevar,careauproprietateadeaformaionicomunicusubstana organica existent n ap i de a se aglomera n flocoane mari capabile s decanteze sub formdeprecipitat. Epurarea biologic const n degradarea compuilor chimici organici sub aciunea microorganismelor n prezena oxigenului dizolvat i transformarea acestor produi n substanenenocive. Instalaiideepuraremecanic: Grtarelerein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre lamele.Curareamateriilorreinutesefacemecanic. Siteleaurolidenticgrtarelor,darauochiuridese,reinndsolidecudiametrumai mic. Deznisipatoarelesau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe fundulbazinelorloranisipuluiipietriuluifinialtorparticuleceautrecutdesite dar care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu celerezultatedinetapeleanterioare,deoarececoninemulteimpuritiorganice. Decantoareleprimaresuntlongitudinalesaucirculareiasigurstaionareaapeitimp maindelungat,astfelcsedepunisuspensiilefine.Sepotaduganapeidiverse substane chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane petroliere etc.) se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteazinlturdinbazin(deexempluculameracloaresusinutedepodrulant) isetrimitelametantancuri. Aerotancurilesunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce continuu aerpentruaacceleraproceselebiochimice. Decantoarele secundaresunt bazine n care se sedimenteaz materialele de suspensie formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nmol este trimislametantancuriiargazele(ceconinmultmetan)sefolosesccaicombustibil deexemplulacentralatermic. Instalaiideepurarechimic: Gospodriadereactivi,cameradeamestec,cameradereacie,bazinelededecantare Instalaiideepurarebiologic: Peliculbiologicdinbiofiltre Biofiltrecufuncionarecontinusidiscontinu Epurarea cu nmol activ, bazine de aerare (aerotancuri), metode de aerare pneumatice,mecanicesimixte Legislaie Legea137/1995cap.III,seciuneaI 15

5.Msurideprotecieacalitiaerului Criteriideperforman: Identificareametodelorimijloacelordepurificareaaerului Supraveghereametodelordereinereasuspensiilorsolidedin gazeledeardere Supraveghereaprocedeelordereducereaoxizilordeazotdingazele deardere Supraveghereametodelorpentrudesulfurareagazelordeardere Urmrireaaplicriilegislaieinvigoareprivindproteciaatmosferei. Obiective: sidentificemetodelesimijloaceledepurificareaaerului sexpliceprincipiulmetodelorfolosite scunoascconinutullegislaiei Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitelelegale,stabiliteprinstandard.Seutilizeaza2procedeedepurificareaaerului: - fizice,pecaleuscatsauumed - procedeechimice. 1. Prin procedeele fizice sunt ndeprtate substantele solide de diferite dimensiuni, substantele lichide si unele gaze continute n aer. Acest tip utilizeaza ca principiu de functionare: sedimentarea, schimbarea directiei gazelor, filtrarea si electrofiltrarea, aglomerareasisedimentarea,adsorbtiasiabsorbtia. 2. Procedee chimice: absorbtieiprinadsorbtie. prin spalare, prin reducere, prin separare, prin

Instalatiilesiaparateledeepuraresepotgrupaastfel: Instalaiidepurificaredirect Instalatii sau aparate de purificare care necesita un tratament al agentilornocivinaintedeepurare; Instalatiisauaparatecareutilizeazaambeleprincipiinacelasitimp. Dinpunctdevederealmediuluincarelucreazapotfi: Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiumede; Instalatiisiaparatecarelucreazanmediiuscate. Dupamoduldeactionarepotfiaparatecarefolosesc: pentrumediiuscate:principiuldetentei,principiuldeimpact,socsiinertie,principiul centrifugal,mediifiltrante,principiielectrostatice pentru medii umede: spalatoare, filtreumede, epuratoare cu spuma, separatoare dinamice. Principaleleprocedeedepurificareaaeruluiaplicateindustrial Denoxareasaudenitrificarea,constainreducereaoxizilordeazot(NOsiNO2) Desulfurareapresupunecombinareadetehnicichimiceseparative(neutralizare)sau fizice(adsorbtiacucarbonactiv),pentruafixasauaizolaSO2,combinatecutehnici separativemecanice,electrice,instratporossauhidraulice,pentruarecuperaintro formamanipulabilachiarsipoluantiimaiizolat.

16

Purificarea uscata se bazeaza pe generarea si utilizarea unor forte speciale active mari,careactionandasupraparticulelor,provoacadecantarea(separarea)acestora din curentuldeaersaugaz Decantareabazata peutilizarea fortei gravitationale constituie principiul de functionare al camerelor si conductelor de desprafuire folosite, la procesarea emisiilorpoluantecarecontinparticulesolidemari(100200m). Decantareabazatapeutilizareaforteicentrifuge.Subactiuneaacesteia,particuladin praftindesaparaseascacurentulinitialdepoluant. Purificarea umed. Principiul acestei metode se bazeaza pe faptul ca, la contactul dintreparticula de poluant si picaturi sau suprafete de apa, sub actiunea unuia sau mai multorfactorifizici(socuridatedeforteleinertiale,miscareabrowniana,difuziaturbulenta etc.),particulele se umecteaza, "se scufunda" prin absorbtie in masa lichida si impreuna cuaceastasesepara/decanteazadincurentulgazosinitial.Acestmecanismsedesfasoarain instalatiiconventionale,laepurareaumedaaparticulelorrelativmari(peste3m). Metodeiutilajedereinereasuspensiilorsolidedingazeledeardere Camerele de linitire gravitaionale care funcioneaz pe pricipiul trecerii gazelor printrocamercuseciunefoartemare,cuvitezfoartesczut,unde,subaciunea gravitaiei,particulelededimensiunimaimarisesepardingaz. Cicloanele. Prin introducerea gazelor cu o vitez mare, acestea capt o micare elicoidal,iarparticulele,subaciuneaforeicentrifuge,suntseparatelangperetele ciclonului,dupcarecadnparteainferioarconicaacestuiadeundeseelimin. Filtreledinmaterialesemiporos(semipermeabile),dinmaterialeesutesaupaslprin care sunt trecute gazele ncrcate cu praf rein particulele de praf, gazul epurat trecand mai departe. Eficiena de reinere a acestor filtre este foarte ridicat, ns utilizarealorestelimitatlatemperaturiiunitireduse. Scruberelereinparticuleleprinsplareacuunlichid,apoiacesteasuntseparaten decantoaresauseparatoarecentrifugale. Filtreleelectrostaticesuntprobabilcelemaipotrivitepentrureinereaprafului,fiind utilizateatatpentruparticulemicronice,catipentrucelemaimariatatlapresiuni, umiditiitemperaturisczute,catipentruvaloriridicatealeacestora. Procedeedereducereaoxizilordeazotdingazeledeardere Tehnicile care mpiedic formarea de NOx n cantiti mari, au ca principiu arderea cu coeficieni de exces de aer foarte sczui. Una dintre metode const n montarea arztoarelorncolurilefocarelorastfelncataerulsecundardeardereicombustibilulsnu fieconinutenacelaijet.Jeturiledecombustibilsentalnesctangenialncentrulfocarului, formandozondearderecircular. Metodepentrudesulfurare: Compuii cu sulf existeni n atmosfer cuprind n principal H2S, SO2, SO3 i sulfai Pentru respectareavaloriiadmiseaemisieideSO2estenecesarimplementareauneitehnologiide reineredingazeledeardereaSO2cuoratdedesulfuraredeminim94%.Tehnologiilede ndeprtareabioxiduluidesulfcelemaimoderneieficienteseaplicnzonadearderei depostardereacombustibililorfosilincazaneleenergetice.

17

Reducerea emisiilor de SO2 n zona de preardere constau n metode convenionale de curirefizicichimicacombustibilului.Sevormontainstalaiidedesulfurarenzonade postarderefolosindprocedeulumed.AcestprocedeupermiteSO2formatnzonadeardere sparcurgtoateschimbtoareledeclduralecazanelorinumaidupaceeasfiereinut. El se poate combina cu diveri compui din cenu formnd depuneri sulfatice compacte carenrutescschimbuldecldur,provoaccoroziuneeviloriuneoriduclaspargerea evilor. Legislaie Legea137/1995cap.III,seciuneaa2a Activitatepractica Sarcinidelucru: Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate Etichetaiflacoanelecuprobe Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer 6.Msurideprotecieacalitiisolului Criteriideperforman: Identificarea distrugerilor provocate de ape i vnt i a celor biochimice. Supraveghereamsurilordeprevenireapoluriisolului. Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind protecia solului, a subsoluluiiaecosistemelorterestre. Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind regimul ngrmintelorchimiceialpesticidelor Obiective: sidentificedistrugerilesolului sdescriemsuriledeprevenireapoluriisolului scunoascconinutullegislaiei Elementelepoluantealesoluluipotfidenatur: biologic, reprezentate de organisme (bacterii, virui, parazii), eliminate de om i de animale,fiindnceamaimarepartepatogene chimic,nceamaimarepartedenaturorganic fizic care provoac dezechilibrul compoziiei solului: inundaii, ploi acide, defriri masive Efectemajorealepoluriisolului: efectuldeser

18

ploileacide degradareastratuluideozon Efectuldeser Efectul de ser este procesul de incalzire suplimentara a suprafetei terestre si atmosferei, datoratfaptuluicaaceastadin urma e transparenta pentru radiatia solara de unda scurta (vizibila) si, in mare masura, opaca pentru radiatia terestra de unda lunga (infrarosie). Atmosfera lasa radiatia luminoasaaSoareluisaajunga pe suprafata terestra, dar retine in mare parte radiatia calorica emisa de aceasta din urma, nelasando sa se piarda inspatialcosmic.
Figura4.Efectuldesera.

Cresterea efectului de sera al atmosferei rupe echilibrul schimbarilor de caldura, aceasta acumulanduseincantitatidinceincemaimariinatmosferasigenerandschimbareaclimei. Principalelegazecareproducefectuldesersunt:dioxiduldecarbon(CO2),metanul(CH4), oxidul de azot (N2O), ozonul troposferic (O3), clorofluorocarburile (CFC). Creterea concentraieiacetorcomponentenatmosferducelacretereatemperaturiiterestre. Ploileacide Procesul de formare a ploilor acide ncepe cu emisia n atmosfer a poluanilor pe baza de azot i sulf (prin arderea combustibililor fosili (crbuni, benzin sau petrol etc) care, ajungnd n atmosfer se combin cu vaporii de ap i formeaz acizi: acid sulfuric (H2SO4), acid carbonic(H2CO3) i acidazotic(HNO3). Prin antrenarea particulelor pe baz de azot, acetia precipi odat cu ploaia i ajung s polueze nu numai aerul, dar i soluliapa(Figura5).
Figura5.Formareaploiloracide

19

Ploaiaacidreacioneazchimiccuoriceobiectcucareintrncontact.Aciziisuntsubstane chimice corozive. Aciditatea unei substane provine din abundena de atomi de hidrogen liberi n momentul n care substana este dizolvat n ap. Dac pHul scade sub 5,3 este consideratploaieacid.Ploaiaacidaafecteazatoateformeledeviata,calitateasoluluiia materialelor. Degradareastratuluideozon Ozonul se gaseste n partea superioara a atmosferei (in stratosfera) la o altitudine de 1050 km i actioneaza ca un scut, absorbiind radiaia ultraviolet culungimideund ntre 290320 nm (Figura 6). Aceste lungimi de und sunt d un toarevieiipentruc ele pot fi absorbite de acidul nucleicdincelule. Ozonul se formeaz prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Figura6.Structuraatmosferei n anii 70 a fost decoperit n Antarctica o pierdere periodic a stratului de ozon din atmosfera i o gaur format deasupra acestei zone. Subtierea stratului de ozon pune in pericolexistentavieiipePmnt. Principaliiindicatoriaipoluariisoluluisunt: coninutuldeelemente,substane,microorganisme; depreciereacalitativicantitativarecoltelor; creterea cheltuielilor pentru meninerea recoltelor la parametrii anterioripolurii; cheltuielipentrulucrridedrenaj,antierozionaleetc.; restriciilaexportulunorproduse(legume,fructesaucerealecuuncontinutprea maredenitrati); restriciinutilizareafurajelordinterenurilecontaminatecuplumbetc. nfunciedeprocentuldereducereaproducieiagricole,solurileseclasificastfel: graddepoluare0 solpracticnepoluat(reducereaproducieisub5%); slabpoluat(reducereacu610%) mediupoluat(reducereacu1125%) puternicpoluat(reducereacu2650%) foarteputernicpoluat(reducereacu5175%) excesivpoluat(reducereapeste75%). ngrmintelefolositenagricultursuntamestecuridesubstanesimplei/saucompuse, denaturorganicsaumineral,careseaplicsubformlichid,semifluidsausolidnsol, lasuprafa,saufoliarnscopulcreteriifertilitiisoluluiiaproducieivegetale. 20

Din punct de vedere al originii, ngrmintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) i organice (ex. ureaiderivaiiei),organicenaturale(careprovindinsectorulzootehnic),organicevegetale (care provin de la plante verzi: lupin, mazariche, latir, sulfina etc.; i plante uscate), bacteriene(nitragin,azotobacterin,fosfobacterinetc.). Organizaii: o naionaleAPM(AgeniaNaionalpentruProteciaMediului),MAPAM o internaionale UNESCO (United Nations Educational, Scinetific and Cultural Organization),FAO(FoodandAgricultureOrganization),AIEA(Associationof International Education Administrators), OMS (World Health Organization), UICN(InternationalUnionforConservationofNature). Conveniiinternaionale o ConferinadelaStockholm1972 o ConveniadelaViena o ProtocoluldelaMontreal o ConveniaCadrupentruSchimbriclimatice1992, o ConferinadelaRiodeJaneiro1992 o ProtocoluldelaKyoto1997 Protocolul de la Montreal, este primul acord internaional din istorie pentru reglementarea regimului substanelor care diminueaz stratul de ozon; a fost semnat n 1987. De atunci, el a fost ratificat de 196 de ri. Obiectivul su este acela de a elimina treptatdiversesubstanecupotenialdediminuareastratuluideozon(ODP),inclusivCFC urile(clorofluorocarburile)iHCFCurile(hidroclorofluorocarburile).Acesteaaufostfolosite nmodobinuitcaaerosolisaunaplicaiiderefrigerare,declimatizareideexpandarea spumei. Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice- Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice stabilita in anul 1988 de Organizatia MeteorologicaMondialaimpreunacuProgramuldeMediualNatiunilorUnite. ProtocoluldelaKyoto Esteunacordinternaionalprivindreducereaemisiilorgazelorcuefectdeser.Semnatn 1997 de ctre160 de ri. Unul dintre scopurile protocoluluieste ca statele semnatare sajungmpreun,pnn2012,launniveldeemisiideGEFcu5,2%maimicdectceldin 1990. Concentrareaasupraemisiilorpoluantecareprovoacefectuldeserestedeterminatde faptulc,dinconsiderentedefizicacirculaieifluidelor,elenumaisuntoproblemlocal, nici mcar naional, ci afecteaz teritorii foarte ndeprtate geografic. Romnia, prin semnarea acestui protocol sa angajat voluntar s reduc emisiile la nivel naional care provoacefectuldesercu8%fadeemisiiledeacesttipcorespunztoareanului1990. AgeniaNaionalpentruProteciaMediuluiesteoinstituieaadministraieipublice centrale, aflat n subordinea Ministerului Mediului i Pdurilorcu competene n implementarea politicilor i legislaiei dindomeniul proteciei mediului, conferite n baza Hotrrii de Guvern Nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului i a instituiilor publice aflate n subordinea acesteia.

21

 II. CONSERVAREA BIODIVERSITII 1. Monitorizareabiodiversitiilocaleizonale CriteriidePerforman: Studiereaconceptuluidebiodiversitate Comparareatipurilordebiodiversitateiacaracteristiciloracestora Aplicareametodelordestudiuabiodiversitii Utilizareadeterminatoareloritruselordeteren Executareareleveelor Prelucrareadatelorobinute,nlaborator Obiective: scunoascnoiuneadebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateiametodelorde studiuabiodiversitii demonstreazcunoatereanoiuniidebiodiversitate,atipurilordebiodiversitateia metodelordestudiuabiodiversitii sutilizezedeterminatoareleitruseledeteren,sexecutereleveeisprelucreze datelenlaborator Biodiversitatea [gr. bios = via; lat. diversitasatis= diversitate]. Aceste termen a fost folosit pentru prima dat n SUA, la primul forum american Forumul Naional de Biodiversitate (1986),termenatribuitluiE.O.Wilson,printelesociobiologiei. Biodiversitatea biologic [Convenia asupra Diversitii Biologice (CBD 1992)] reprezint variabilitatea organismelor vii, de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre, marineialteecosistemeacvaticeicomplexeleecologicedincarefaceleparte. Factoricareduclapierdereabiodiversitiisuntcomplexe:distrugereahabitatelor,poluarea, supraexploatarearesurselor,despaduririle,eroziuneasoluluietc. Oabordareholistaaconceptuluibiodiversitatiipresupune(Figura7): 1.diversitateasistemelorecologiceladiferitescaridespatiusitimp,careintegreaza componentelefizicesibiologicealenaturii 2.diversitateaspeciilor(taxonomica) 3.diversitateageneticaincadrulpopulatiei/specieisiceainterspecifica diverisitateaorganizariisocialeapopulatiilorumaneprecumsidiversitateaetnica, lingvisticasiculturala Deoarecenupotmsuratetoateaspectelebiodiversitii,suntutilizatiindicatori,care sintetizeazseturidedatetiinicecomplexeiadeseadisparatentrunmodsimplui clar. Astfel, indicatorii biodiversitii constituie un instrument rapid i uor de utilizat pentru evidenierea i prezentarea tendinelor generale n ceea ce privete situaia biodiversitii. Indicidecaracterizareabiodiversitii

22

Numruldespecii(bogiadespecii)estecelmaisimpluindicatoralbiodiversitii, reprezentndnumruldespeciiidentificatnariastudiat.Acestindicatornureuetens ssurprindmoduldedistribuiealdiversitii.

BIODIVERSITATEA
b'DIVERSITATEA SPECIILOR

b.DIVERISTATEATAXONIMICA b'.Speciib''Taxonisuperiori a'DIVERISTATEAFORMELORDE ORGANIZARE SUPRAINDIVIDUALAAVIETII

aDIVERSITATEASISTEMELOR ECOLOGICE a'Diversitateaformelordeorganizare supraindividualaavietii a''Diversitateahabitatelor bDIVERSITATEATAXONOMICA cDIVERSITATEAGENETICA dDIVERSITATEAETNOCULTURALA

Figura7.Interpretareaconceptuluidebiodiversitate(dupVdineanuetal.,2004)

Indicele Simpson este un indice care ine cont nu doar de numrul speciilor ci i de proporiafiecreia.AfostprezentatdeSimpsonnanul1949,npublicaiiledespecialitate se prezint n general trei variante ale acestui indice: Indicele Simpson (D), Indicele de diversitateSimpson(1D),IndicelereciprocSimpson(1/D). IndiceleShannonWeaveresteunuldintreceimaiutilizaiindici,avndorigineanteoria informaiei(deaceea,uneoriestecitatdreptindiceleShannonWiener).Msoargradulde organizare/dezorganizarealunuisistemdat. Echitatea arat relaiile dintre abundenele speciilor n cazul unor abundene relative similareechitateavaaveaovaloareunitariarncazulncaremajoritateaindiviziloraparin uneisingurespeciieatindesprevaloareazero. IndiceleBrillouin IndiceleBergerParker IndiceleMcIntosh IndiceleMargalef IndiceleMenhinick CoeficientulGlisson 23

ncepnddin2005,ComisiaEuropeancolaboreazcuAgeniaEuropeandeMediupentru dezvoltareaunorindicatorieuropeniaibiodiversitiicunoscuicaindicatoriSEBI2010 pentru msurarea progreselor nregistrate n atingerea obiectivului de stopare a pierderii biodiversitiinEuropapnn2010. Cei 26 de indicatori SEBI au fost atent selecionai pentru a oferi o serie de informaii interconectate referitoare la diverse caracteristici ale biodiversitii. Unii indicatori urmresc direct impactul asupra unei componente a biodiversitii (de exemplu, abundenaidistribuiaanumitorspecii),ntimpcealiireectprincipaleleameninrila adresabiodiversitii(deexemplu,tendinelespeciiloralogeneinvazive),autilizriidurabile aacesteia(deexemplu,cantitateadelemnmortdinpdure)sauaintegritiiecosistemelor. Indicatorii europeni ai biodiversitii (Monitorizarea impactului politicii UE n materie de biodiversitate) Situaiaitendinelecomponentelorbiodiversitii 1.Abundenaidistribuiaanumitorspecii(deexemplu,psri,uturi) 2.Evoluiasituaieispeciilorameninate 3.Evoluiasituaieispeciilorprotejatedeintereseuropean 4.Tendinealearieideacoperireaecosistemelor 5.Tendinealehabitatelordeintereseuropean 6.Tendinealediversitiigeneticeaspeciilordomestice(animale,culturi) 7.Ariiledeacoperirealezonelorprotejatedesemnatelanivelnaional 8.AriiledeacoperirealesiturilorNatura2000 Ameninrilaadresabiodiversitii 9.Niveluricriticealedepozitelordeazotexcedentare 10.EvoluiaspeciiloralogeneinvazivedinEuropa 11.Impactulschimbrilorclimaticeasupraspeciilorsensibilelatemperatur Integritatea,bunurileiserviciileecosistemelor 12.Indiceletrocmarinalapeloreuropene 13.Fragmentareazonelornaturaleiseminaturale 14.Fragmentareasistemeloruviale 15.Nivelulnutrienilordinapeledetranziie,decoastimarine 16.Calitateaapelordulci Utilizareadurabil 17.Zoneforestierecarebeneciazdemanagementsustenabil 18.Cantitateadelemnmortdinpduri 19.Bilanulazotuluinagricultur 20.Zonegestionatentrunmodcarepoatemeninebiodiversitatea 21.SituaiastocurilorcomercialedepetealeEuropei 22.Calitateaeuentuluiproveninddinfermelepiscicole 23.Amprentaecologicariloreuropeneasuprarestuluilumii Altele 24.Cereridebrevetbazateperesursegenetice 25.Finanareamanagementuluibiodiversitii 26.Sensibilizareaiparticipareapublicului Caracterizareastructuriihabitatelorsevafacecuajutorulreleveuluifitosociologiccarepoate fi definit ca metod de baz in studiul calitativ i cantitaiv al vegetaiei, constnd ntro succesiunedeobservaiiideterminri(mareamajoritateefectuatepeteren),finalizateprin

24

transpunerea grafic a ambianei ecocenotice dintro suprafa de prob (fragment) delimitatninteriorulindividuluideasociaie(fitocenozei)(Cristeaetal.,2004). n studiul i monitorizarea structurii calitative a habitatelor se va urmri evidenierea complexuluidespeciiiadiferitelorgrupefuncionalecarecaracterizeazfiecarehabitatn parte. Analiza structurii calitative se va face din prisma compoziiei floristice, a grupelor cenotice,astructuriindiferitecategoriidebioforme,degeoelemente,categoriiecologicei economice. Bioformelereunesccategoriiledeplantecaredeiaparinlaunititaxonomicediferite, ca rezultat al evoluiei convergente n condiii de mediu aproximativ identice, au dobndit o serie de caractere i adaptri morfologice, anatomice i fiziologice asemntoare,careleoferavantajecompetitivenluptainterspecificinvalorificarea optimacondiiilorstaionale(Cristea1993;Cristeaetal.,2004)(Figura8).

Figura8.Categoriiledebioforme(dupaRaunkiaer):1fanerofite;2,3chamefite;4hemicriptofite;5,6 geofite;7,8,9hidrofite

Geoelementele reprezint categorii de specii vegetale, mai mult sau mai puin ndeprtatefilogenetic,carendecursulprocesuluidespeciaieauocupataceairegiune geografic (mai mult sau mai puin extins), urmnd apoi ci specifice de migraie i integrarecenoticnspredesvrireaarealeloractuale(Cristea1993). Releveul este metoda de baza in studiul vegetatiei si consta intrun inventar floristic (structura calitativa) al suprafetei de proba (al fitocenozei) completat cu informatii de ordincantitativ(abundentadominanta,frecventa),topografic,geomorfologic,pedologic, climatologic,economic,etc. Releveulfitocenologicreprezintaolistafloristica,realizatapeosuprafatadeprobacare oscileaza ca marime mai ales in functie de tipul fitocenozei (vegetatiei). Astfel in cazul stancariilor si gruparilor acvatice aceasta este de 1 25 m 2 (1x1 pana la 5x5 m), in studiulmlastinilorde925m2(3x3mpanala5x5m(incazulmlastiniloreutrofe,mai ales stufarisuri, papurisuri putand creste la 50m 2 ), iar al buruienisurilor de 6 25m 2 (2x3panala5x5m>pentruburuienisurilesegetalemarindusechiarla100m2).

25

Legislatie Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelornaturaledinEuropa.MonitorulOficialalRomnieinr.627/25.03.2003 Legeanr.58/1994pentruratificareaConvenieiprivindDiversitateaBiologic;Monitorul OficialalRomnieinr.199/02.08.1999; Legea 137/1995 privind Protecia mediului (Legea mediului) Monitorul Oficial al Romnieinr.465/28.06.2002; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional, seciuneaIIIa,zoneprotejate.MonitorulOficialalRomnieinr.152/12.04.2000; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului (OUG) nr. 236/2000 privind regimulariilornaturaleprotejate,conservareahabitatelornaturale,a floreiifauneislbatice. MonitorulOficialalRomnieinr.433/02.08.2001; Legeanr.451/2002 2. Analizareafactorilorcareduclamodificareabiodiversitii CriteriidePerforman: Evideniereafactorilorcareproducmodificrialebiodiversitii Compararea influenei diverilor factori asupra gradientului de biodiversitatealdiverselorzone Analizareaunorrezultateobinutepeteren Executareadereprezentrigrafice Obiective:
cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea cunoatereanoiuniidefactoricaremodificbiodiversitatea s determine factorii care modific biodiversitatea n diverse ecosisteme i s prelucrezedateleobinute

Cauzeleprincipalealepierderiibiodiversitiisuntdenaturaantropica:schimbareautilizrii terenurilor,fragmentareaidistrugereahabitatelor,schimbrileclimatice,speciilestrinei invazive, poluarea, globalizarea, comerul i consumul nedurabil, creterea demografic, conflictelesociale,rzboaieleetc.(Gilberticolab.,2006). Biodiversitateaesteesenialpentruserviciilepecareleofernatura:reglareaclimei,apai aerul,fertilitateasoluluiiproduciadealimente,combustibil,fibreimedicamente. Meninereabiodiversitiiestenecesar,nunumaipentruasigurareavieiinprezent,dari pentru generaiile viitoare, deoarece ea pstreaz echilibrul ecologic regional i global, garanteazregenerarearesurselorbiologiceimeninereauneicalitiamediuluinecesare societii. Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Biodiversitateauneizonedestudiu:ecosistemdecmpie,pdure,lac,ru 26

3.Protejareabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional CriteriidePerforman: Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea biodiversitiiiregimuluiariilorizonelorprotejate Studiereazoneloriariilorprotejatelanivellocalizonal Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelnaional Cunoaterearezervaiiloriariilorprotejatenaionale Obiective:

cunoatereanoiuniideprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare cunoatereaformelordeprotecieabiodiversitiilanivellocal,zonalinaional

RomaniadeineceamaimarediversitatebiogeograficdintretoatestatelemembrealeU.E: 5regiunibiogeograficedincele11europene,aceastaaflanduseinmajoritateintrostare favorabiladeconservare.

Figura9.RezervatiilenaturaledinRomania(http://rezervatiinaturale.host56.com)

Suprafata totala a ariilor protejate in Romania este de cca. 1.866.705 ha si acopera aproximativ7,83%dinsuprafatatarii: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 576.216 ha, Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB Omul si Biosfera), Zona Umeda de Importanta Internationala (SecretariatulConventieiRamsar)siSitalPatrimoniuluiNaturalUniversal(UNESCO); 13 Parcuri Nationale 318.116 ha (e.g. Parcul National Retezat Rezervatie a Biosferei(ComitetulUNESCOMABOmulsiBiosfera); 27

Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MABOmulsiBiosfera); Parcul National Balta Mica a Brailei Zona Umeda de Importanta Internationala(SecretariatulConventieiRamsar). 13ParcuriNaturale772.128ha, 981RezervatiiNaturale179.193ha 28AriiSpecialedeProtectieAvifaunistica21.052ha.

Figura10.RezervatiaBiosfereiDeltaDunarii

OmarepartedinteritoriulRomanieiesteacoperitdereteauacomunitaradeariiprotejate Natura 2000: din cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in

28

Romaniaseregasesc94tipuridehabitatedintrecare23suntprioritarelanivelcomunitarsi acarorconservareimpunedesemnareaunorAriiSpecialedeConservare(SAC). AufostdesemnatesituriNatura2000unnumarde: 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand aproximativ 11,89%dinteritoriulRomaniei; 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand aproximativ13,21%dinteritoriulRomaniei. Pentruastopapierdereabiodiversitii,trebuieredusenmodsemnificativemisiileglobale degazecuefectdeser.Principalelesursealegazelorcuefectdeser: ardereacombustibililorfosilipentruproducereadeelectricitate,transport,industrie igospodrii; schimbriprivitoarelaagriculturilautilizareaterenurilor,cumarfidefriarea; depozitareadeeurilor; utilizareagazelorindustrialefluorurate. Legislaie Legea nr. 137/1995, cap. III, seciunea 4 Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii Legea106/1996,Legea26/1996 4.Analizareamodificribiodiversitiincazulunoraccidenteecologice CriteriidePerforman: Evideniereacauzelorcareauconduslaaccidenteleecologice Analizareaefecteloraccidentelorecologiceasuprabiodiversitii Aplicareamsurilorconcretenecesarenvederearestabilirii biodiversitiinzoneleafectatedeaccidenteecologice Monitorizareazoneincaresaprodusunaccidentecologic Obiective:
scunoasccauzelorcareauduslaproducereaaccidentelorecologiceia msurilorcaretrebuiescluatepentrurestabilireabiodiversitiiecosistemelor afectate sntocmeascoanalizaaefectelorprodusedeaccidenteleecologiceasupra biodiversitiiicunoatemetodedemonitorizareaunorzonencaresa petrecutunaccidentecologic

Msurideprotecie: interzicereapunrii oprireadefririlor respectarearegimuluiderezervaietiinificiariestrictprotejat rempduriri repopulareaariilorafectatecuspeciiledisprute

29

 Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Identificareacauzelorpierderiibiodiversitatii Efectele Instruciunipentrucursant: Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat 5. Promovarea conceptului de conservare a biodiversitii n concordan cu cel la nivel mondial CriteriidePerforman: Implementarealegislaieinvigoarereferitorlaconservarea biodiversitiiiaregimuluiariilorizonelorprotejate Studiereazoneloriariilorprotejatelanivelmondial Cunoatereamsurilordeprotecieabiodiversitiilanivelmondial Obiective: scunoascnoiuneadeprotejareabiodiversitiiialegislaieinvigoare scunoascformeledeprotecieabiodiversitiilanivelmondial
Tabel1.Ariiprotejatenlume,dupacategoriileUICN
Pondere Categorii UICN Numar (%) Totalsuprafata (kmp) Pondere (%) Suprafatamedie (kmp) Pondere ntotal suprafataterestra (%)

la. Rezervatie naturala 4.395 l.b.Salbaticie 806 2. Parc national 3.386 3. Monument natural 2.122 4. Arie de gestionare 11.171 a habitatelor 5. Peisaj 5.584 terestru/marin protejat 6. Arie protejata 2.897 curesurse gestionate TOTAL 30.361

14 3 11 7 37 18 10 100

982.487 940.344 4.000.825 193.022 2.460.283 1.067.118 3.601.447 13.245.528

7 7 30 1 19 8 27 100

224 1.167 1.182 91 220 191 1.243 436

0,66 0,63 2,67 0,13 1,64 0,71 2,4 8,84

30

Activitate
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

ConveniadelaRiodeJaneiro ConveniadelaKyoto ConveniadelaRamsar Zoneprotejate:UICN,rezervaiifloristice,faunistice,peisagistice,geologice,mixte

Instruciunipentrucursant: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraiv de indeplinirea condiiilor de protecia i securitatea muncii precum i de existena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruinlimitatimpuluidelucruprecizat

III. CHIMIA I BIOLOGIA APELOR NATURALE

1.Moduldedesfurareavieiinapelenaturale CriteriidePerforman: Comparareatipurilordeapenaturale Identificareafloreiapelorstttoareicurgtoare Identificareafauneiapelorstttoareicurgtoare Utilizareadeterminatoarelor Obiective: sidentificefloraifaunaapelorstttoareicurgtoare scomparetipuriledeapenaturale sutilizezedeterminatoarelepentruidentificarea floreiifauneiapelorstttoareicurgtoare Resurseledeaplanivelglobalsuntde1,37miliardekm3,dincare97,2%suntlocalizaten mari si oceane si 2,7 % n apele subterane si de suprafata. Resursele de ap pe glob sunt limitateidistribuiteneuniform,iarprinpoluarevolumullorsereduce(Figura11).

31


Figura11.DistributiarezervelordeapaalePamantului

Apainnaturexistsubformade: apedesuprafatacurgatoare(fluvii,rauri,pruri,etc) statatoare(mriioceane,lacuri,balti,mlatini) apasubterana(straturiacviferesiizvoare) A.Apeledesuprafa A.1 Apele curgtoare au caracter permanent i se deplaseaz de la de la izvor spre vrsareprintrodepresiunenumitalbie,subinfluenagravitaiei,caurmareadiferenei dealtitudinefadenivelulmrii.Caracteristicaprincipalacursurilordeapoprezint ncrcareavariabilcumateriinsuspensieisubstaneorganice,ncrcarelegatdirect proporionaldecondiiilemeteorologiceiclimatice. Pricipalii poluani ai apelor curgtoare: substane organice greu degradabile, compui ai azotului, fosforului, sulfului, microelemente (cupru, zinc, plumb), pesticide, insecticide organoclorurate,detergeni,compuidenaturbacteriologic,etc. Cursurile de ap (ruri, pruri, fluvii), sunt caracterizate, n general, printro mineralizare maisczut,sumasrurilormineraledizolvatefiindsub400mg/l:carbonai,cloruriisulfai desodiu,potasiu,calciuimagneziu.Concentraiaionilordehidrogen(pHul)sesitueazn jurulvaloriineutre,fiindcuunpH=6,87,8. Disciplina care se ocup cu studiul apelor curgtoare se numete potamologie. Caracteristicile hidobiologice ale acetor ape sunt: adncimea, limea, debitul, viteza curentului,transportuldemateriale,repartizareazonalaunororganismeacvaticeetc. Organismeledinapelecurgtoareautendinadeaurcacontracurentuluicompensndastfel puterea desplare a apei n micare. Viteza curentului de ap influeneaz forma corpului organismeloracvatice. A 1.1 Rurile. Abundena organismelor este n strns dependen de viteza de curgere apei, temperatura apei i natura substratului; numrul de specii scade cu cretereavitezeiapei.Temperaturaapelorcurgtoarecretedelaizvorsprevrsare.

32

n cursul unui ru se difereniaz trei sectoare n funcie de viteza de curgere: superior,mijlociuiinferior. nfunciedecaracteristicilehidromorfologicealeapei,ndistribuiaorganismelorse distingdouzoneecologicedistincte(Papadopol,1978): zon cu ape mici i curent puternic, unde albia este format din rocidureiarbentalulestelipsitdemlpopulatcu organisme sesile, fixate pe substrat(biotectonizoobentos)icuspeciinectonicebunenottoare o zon cu ape mai adnci, curent mai slab, substrat bentonic moale i mobil format din nisip, unde se ntlnesc hidrobioni endobentonici, iarnpelagialsedezvoltorganismeplanctonice (productori, consumatori i reductori)alturidecelenectonice. Fitoplanctonulruriliorestereprezentatprindiatomeecareconstituiepeste50% din fitoplancton, cloroficee,cianoficee,conjugateheterocontei dinoflagelate. n perioadele reci ale anului domin diatomeele dar odat cu creterea temperaturilorpredomin cloroficeeleicianoficeele. Dintre diatomee suntfrecventntlnitespeciialegenurilorMelosira, Asterionella, Cyclotella. Cloroficeele sunt reprezentate prin specii ale genurilor Pediastrum, Scenedesmus,Eudorina, iar cianoficeele prin specii de Microcystis, Anabaena,Aphanizomenon. Zooplanctonul din ruri este format din specii de rotifere din genurile Keratella, Poliarthra, Brachionus, cladocere din genurile Daphnia, Bosmina, Leptodora i copepodedingenurileEucyclops,Dioptomus,Mesocyclops. Petii din apele curgtoare au fostincluin5grupeecologice(dupHuet(1946), citatdePricope,2000): 1. salmonidetipicreofile,precumpstrvulilipanul 2. ciprinidereofiledeaperepeziprecumcleanul,scobarulimreana; 3. ciprinidedensoire:porcuorul,morunaul,roioara; 4. ciprinidedeapecalme,decmpie,cumsuntcrapul,pltica,linul; 5. rpitoridensoireaiacestora:bibanul,tiuca,ghiborul A 1.2 Prurile au ape limpezi, transparente, bine oxigenate care se caracterizeaz prinvitezmaredecurgere(56m/s),dardebitredus. A.2 Apele stttoare sunt localizate n depresiuni ale scoarei ce au luat natere sub aciuneaunorfactoriinternisauexterni. Lacurile se pot clasificadup criterii mai multe criterii: origine, regimul hidrologic, zongeografic,graduldemineralizare,graduldetrofie,graduldecolmatare. Dupgraduldemineralizarelacurilepotfi: dulci(salinitateasub0,5) salmastre(salinitateantre0,5i30), srate(salinitateantre30i40) hipersaline(salinitatepeste40) Factori care condiioneazviaa n ecosistemele lacustre sunt: rgimul hidrologic, dinamica apelor, regimul termic, lumina, chimismul apeii natura substratului bentonic. 33

Fitoplanctonul din lacuri este format din alge microscopice din ncrengturile Chlorophyta, Cyanophyta,Bacillariophyta i Pyrophyta. Fitoplanctonul din lacuri prezint o dinamic sezonier att ca numr de specii ct i ca abunden. Iarna datorittemperaturilorsczuteitranspareneiredusesenregistreazunminimn dezvoltarea fitoplanctonului, n timp ce n perioada cald maximum de dezvoltare depinde de grupul sistematic: diatomeele primvara i toamna, iar cloroficeele i cianoficeelevara. Zooplanctonul din lacuri este format din protozoare (ciliate), viermi (rotiferi) sicrustacee (copepode si cladocere) a populaiile de zooplancton din lacuri se observ o dinamic sezonier evident. Ating maximum de dezvoltare vara si minimumiarna. Plantele superioare din lacuri: papur (Typha sp.), stuf (Phragmites sp.), pipirig (Scirpus lacustris), rogozul (Carex riparia), iarba mlatinii (Juncus effusus), mana apei(Glyceriaaquatica)etc. B.Apelesubterane Apelesubteranesuntcaracterizate,ngeneral,printromineralizaremairidicat,coninutul nsrurimineraledizolvatefiindpeste400mg/liformatdin:dicarbonai,cloruriisulfai desodiu,potasiu,calciuimagneziu. Concentraiaionilordehidrogensesitueaznjurulvaloriineutre,corespunzndunuipH= 6,57.Dintregazeledizolvatepredomindioxiduldecarbonliber,coninutulnoxigenfiind foarte sczut sub 3 mg O2/l. n funcie de compoziia mineralogic a zonelor strbtute, apelesubteranepotconinecantitinsemnatedefier,mangan,hidrogensulfuratisulfuri, compuiaiazotuluietc. 2.Corelareaproprietilorfizicecuproprietilechimicealeapelornaturale Proprietile apelor naturale sunt determinate n primul rnd de substanele minerale, lichide,gazoaseiorganicensuspensiesaudizolvatecareprovindininteraciuneacomplex hidrosferatmosferlitosferorganismevii. CriteriidePerforman: Interpretarea unor rezultate privind compoziia chimic a apelor stttoareicurgtoare Executarea unor analize comparative a nsuirilor organoleptice a diverselortipurideapenaturale Executarea unor analize comparative a proprietilor fizice a diverselortipurideapenaturale
Obiective: sinterpretezerezultateprivindcompoziiachimicadiverselortipurideape naturale s execute analize comparative ale proprietilor fizice i nsuirilor organoleptice

34

Srurile dizolvate. Apele naturale conin cationi i anioni, din care 6 sunt elemente fundamentale care aparin tuturor apelor naturale: molecula de H2CO3 i ionii de HCO3, CO32,H+,OH,Ca2+,iarrestulcaracteristicefiecruitipdeap:ioniideSO42,Cl,Mg2+,Na+, K+etc.Acesteelementenfunciedeconcentraialorconferapeiunanumitcaracter. Dintregazelesolubilenap,prezintimportanpentruproceseledetratareicondiionare aapelorindustriale:oxigenul,dioxiduldecarbon,amoniacul,hidrogenulsulfurat.Altegaze, cum ar fi: oxizii de sulf (SO2 i SO3), oxizii azotului (NO i NO2 n special), HCl, HCN sunt specifice anumitor activiti industriale (energetic, siderurgie, metalurgie, industrie chimic). n apa subteran,dintregazeledizolvatepredomindioxiduldecarbonliber,coninutuln oxigenfiindfoartesczutsub3mgO2/l. napaderu,dintregazeledizolvatesuntprezenteoxigenuldizolvat,cusaturaientre65 95%ibioxiduldecarbonliber,ngeneralsub10mg/l. pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8, abaterea de la aceste valori dnd indicaii asuprapoluriicucompuianorganici. Proprietifizicealeapei: Temperaturaapeivariaznfunciedeprovenienideanotimp.Temperaturanormal a apei este cuprins ntre 0 i 350C. Majoritatea proprietilor fizice ale apei variaz n funciedetemperatur.Temperaturavariazanfunctiedeconditiiletermodinamiceale regiunii in care are loc circulatia apelor subterane, de la 0 C, in regiunile cu zapezi persistente,la100Cnregiunilevulcanicesaucugheizerisiintre520Cinconditiile climaticealelatitudinilormedii. Densitateaapeiestemasacuprinsnunitateadevolum.Cretedela00C(d=0,99987 g/cm3)la4oC(d=1g/cm3),apoiscade(ajungndla25oClad=0,99701g/cm3).Datorit acesteivariaiiadensitii,apaprezintproprietimecaniceunicefadealtesubstane ifavorizeazdesfurareavieiipefundulapelorchiariiarna. Transparena apelor n general depinde de cantitatea, natura i dimensiunea substanelor minerale aflate n suspensie sau dizolvate i este influenat mult de prezena vegetaiei acvatice. Apele naturale nepoluate snt aproape lipsite de culoare. Determinarea culorii apei ce conine o cantitate mare de substane suspendate se efectuieazdupceprobasefiltreazsaustnrepaosnumaimultde2ore. Viscozitateaapeiareunminimumlapresiuninalte,faptcareseinterpreteaznsensul capaareoorganizarevoluminoasculegturiinternemobilecarecedeazeforturilor mecanice,dndunlichidmaimobil. nsuirileorganolepticealeapei: Culoarea apei se determin n comparaie cu etaloane preparate n laborator. Teoretic apanaturalntrunstratcuogrosimesub5cmesteincolor,pesteaceastgrosimei dacnapsuntsubstanesolidedizolvatesaunsuspensie,apapoatesaibdiferite culorincepnddelaalbastrulaverdesaudelagalbenlacafeniu. Mirosul apei este clasificat n ase categorii, dup intensitate: fr miros , cu miros neperceptibil,cumirosperceptibilunuispecialist,cumirosperceptibilunuiconsumator, cumirosputernicicumirosfoarteputernic.

35

Gustulapeidepindedeprezenaunorsubstanemineralenap,aunorsuspensiisaua unor gaze dizolvate. Se poate aprecia astfel: fr gust, gust foarte slab, gust slab, gust perceptibil, gust puternic, gust foarte puternic. Spre exemplu: daca apa are un gust dulceag nseamn ca ea conine substane organice i foarte puine sruri, cnd este srat nseamn c ea conine mult clorur de sodiu, cnd apa are un gust amar nseamnaceaconinesulfatdemagneziusauclorurdemagneziu. 3.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: DeterminareaindicatorilorbiologicipentruFe,Ca,H2S,NaCl Determinareaindicatorilorbiologiciaiimpurificriiorganice Corelarea indicatorilor biologici cu compoziia chimic a apelor naturale Determinareagraduluideeutrofizareaapelornaturale
Obiective: scorelezeindicatoriibiologicicucompoziiachimicaapelornaturale sdetermineindicatoriibiologiciigraduldeeutrofizarealapelornaturale

Calitatea apei i modificrile datorate diverselor forme de poluareinfluenteazcompoziia biocenozeloracvatice(tipinumrdeorganisme),iaracesteapotreprezentaunmijlocdea diagnosticacalitateaapei.Stabilireagraduluidepoluareauneiapesefaceprincompararea organismelor existente cu tabele standard cuprinznd grupe faunistice i numr de uniti sistematicedeorganismeindicatoaredeapcuratsaumurdar. Indicatoriibiologicireflectgraduldesaprobitateaapei,prinanalizaspeciilordeorganisme carepopuleazmediulacvatic. Indicatoribiologiciaiapelornaturale: pentruFe:Crenothrixpolyspora,Leptotrixochracea,Anthophysavegetans pentruCa:Elodeasp.,Myriophillumsp. pentruH2S:Beggiatoaalba,Metopussp. pentruNaCl:Naviculasp.,Nitzschiasp.,Artemiasalina pentru impurificarea organic specii ale genurilor: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria,Vorticella,Stentor,Cladophora,Elodea,Planaria,Perla,Rhyacophila

Figura12.Planariasp.,Naviculasp.,Myriophillumsp.

36

Tabel2.Indicatoriibiologiciaiapelornaturale

Indicatorbiologic

Valori admise 110 lipsa 20 lips;seadmit exemplare izolaten funciede specie lipsa lipsa

Metodede analiz STAS 632990

Volumul estonului obinut prin filtrare prin fileu planctonic,cm3/m3 Organismeanimale,vegetaleiparticulevizibile cuochiullibe Organismeanimalemicroscopice,numr/dm3 Organismecareprinnmulireanmasmodific proprietileorganolepticesaufizicealeapei/100 dm3

Organismeindicatoaredepoluare Organisme duntoare sntii: ou de geohelmini, chisturidegiardia,protozoareintestinalepatogene 4.Protejareacalitiiapelornaturale

CriteriidePerforman: Implementareanoilorreglementriprivindcalitateaapelornaturale Gestionareazoneloracvaticeprotejate Monitorizareaspeciilorocrotitedinzoneleacvaticeprotejate Executarea unor teste ecotoxicologice pentru determinarea influeneipesticidelorasupraorganismeloracvatice
Obiective: s demonstreze c are cunotine referitoare la gestionarea i monitorizarea zoneloracvaticeprotejateiaspeciilorprotejate simplementezenoilereglementriprivindcalitateaapelornaturale s efectueze teste simple de ecotoxicolgie pentru de determinarea influenei pesticidelorasupraorganismeloracvatice

Politicaeuropeanadeprotectieacalitatiiapeidateazadinanii'70.PrimulProgramEuropean pentruProtectiaMediuluiafostlansatinanul1973,urmatdeunsetdereglementariprivind calitateaapei,respectivDirectivaApelordeSuprafata,din1975,sicontinuandcuDirectiva Apei Potabile, din 1980. In 1997, Comisia Europeana propune Directiva Cadru pentru Apa, careintroduceonouaformulamanagerialadecontrolalcalitatiiapei. Calitateaapeisepoatedefinicaunansambluconvenionaldecaracteristicifizice,chimice, biologice i bacteriologice, exprimate valoric, care permit ncadrareaprobeintroanumit categorie.

37

Caraterizareastariiapelor DirectivaCadruApdefinesteinArt.2stareaapelordesuprafatprin: stareaecologica stareachimica Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definitainconformitatecuprevederileAnexeiVaDirectiveiCadruApa,prinelementele decalitatebiologice,elementehidromorfologicesifizico;chimicegeneralecufunctiede suportpentrucelebiologice,precumsiprinpoluantiispecifici(sinteticisinesintetici). Caracterizarea starii ecologice (Figura 13) in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeazaLegeaApelor107/1996),sebazeazapeunsistemdeclasificarein5clase, respectiv:foartebuna,buna,moderata,slaba,proasta.

Figura13.Stareaecologicaaapei

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata, ca fiind starea chimicaatinsadeuncorpdeapalanivelulcaruiaconcentratiiledepoluantinudepasesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite in anexa IX si sub Art. 16(7), precum si subalteactelegislativeComunitarecestabilescastfeldestandarde.

38

Standardeledecalitatepentrumediu(EQS)suntdefinitedreptconcentratiiledepoluanti cenutrebuiedepasite,pentruaseasiguraoprotectieasanatatiiumanesiamediului.

Figura14.Stareachimicaaapei

Incazulcorpurilordeapasubterana,DirectivaCadrudefinestestareacantitativa,precumsi starea calitativa. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana sau utilizatRecomandarileghiduluiEuropeanindomeniu,elaboratincadrulStrategieiComune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile urmatoare: bilantul hidric conexiunea cu apele de suprafata influenta asupra ecosistemelor terestre dependentedeapasubteranintruziuneaapeisalinesauaaltorintruziuni. DeltaDunarii,cuosuprafatade2.681km2,esteceamaimarerezervatiedetinuturiumede dinEuropa.DeltaDunriiaintratnpatrimoniulmondialalUNESCOn1991siesteclasificat ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i caparc naionaln taxonomia internaionalaIUCN. FLORA:1.839specii FAUNA:3.541specii Zona cu valoare avifaunistic ridicat (colonii mono, polispecifice i individuale, locuri de aglomeraiepentruhrnireipopas,zonedecuibritaleunorspeciirare).Din331despecii de psri semnalate pe teritoriul RBDD, 320 sunt incluse n Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa adoptat la Berna (n 19 septembrie 1979),dincare229nAnexaII(animaleeuropenestrictprotejate),respectiv91nAnexaIII (animaleeuropeneprotejate). ParculNaturalLuncaMuresuluiestesituatnvestulRomniei,njudeeleAradiTimi.Are o suprafa de 17.455 ha i include zona ndiguit a Mureului; este o zon inundabil (o inundaielafiecaretreiani)situatntredigurileconstruitepefiecarepartearuluiintre terasele nalte ale aceluiai ru.Lunca Mureului Inferior este un ecosistem tipic de zon umedcuapecurgtoareistttoare,cupdurialuviale,galeriideslciiiplopi,precumi zvoaieileauridecmpie,importantlocdecuibrireipasajpentrucca.200despeciide pasri,multedintreelefiindsubunregimstrictdeproteciepeplaninternaional. ncadrulParculuiNaturalLuncaMureuluiexistpatruzonedeprotecieintegral:Prundul Mare(717,9ha),PdureaCenad(310,5ha),InsulaMareCenad(2,1ha)iInsuleleIgri(7,0 ha). Aceste zone sunt strict protejate, fiind interzise activitile de exploatare a resurselor naturale(http://www.luncamuresului.ro). Testeletoxicologiceinstrumenteprincaresepotidentificasiestimaefecteleprovocatede substante periculoase si prioritare/prioritar periculoase asupra organismelor acvatice; in functiededuratasiconcentratieseclasificain: 1. Testeledetoxicitateacutadauinformatii,petermenscurt,de4,8,12,24,48,72,96h, despre toxicitatea substantelor, in caz de poluare accidentala sau evacuare continua, asupra componentelor biologice acvatice afectate si contribuie la luarea unor masuri

39

imediatedeprotectie;Intoxicarileacuteaparcandconcentratiasubstanteitoxiceeste maresisimptomeleapardupauntimpdecontactscurt; 2. Testele subcronice evidentiaza efectele substantelor asupra componentelor biologice acvaticepeuntimpmailung,respectiv7si10zile; 3. Testele cronice evidentiaza efectul ecotoxicologic de lunga durata, intre 30 de zile si 150dezile,alsubstanteiurmaritesiaflatainconcentratiisubletale,asupracomponentei biologiceinfunctiedecaracteristicilesubstanteiinvestigate; Metodologia de evaluare a impactului substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic stabileste efectul toxic al acestor substante asupra sistemelor biologice acvaticealgeverzi,dafnia,pestiicontine: A.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraalgelorverzi; B.MetodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasupraDafniilor; C.Metodologiadedeterminareatoxicitatiiacuteasuprapestilor; D.Metodologiadedeterminareatoxicitatiicroniceasuprapestilor. Speciile precizate pentru testele de toxicitate sunt specii comune sistemelor ecologice acvaticedinRomania,astfel:algeverzidetipulScenedesmusquadricuada,Chlorellavulgaris. Reglementri:standardeISO,Legea107/1996 5.Msurtoriiobservaiihidrometrice CriteriidePerforman: Determinareavitezeidecurgereauneiapecurgtoare Determinareaadncimiiuneiapecurgtoare Determinareadebituluiuneiapecurgtoare
Obiective: sdescrieinstrumenteleimoduldelucrupentruefectuareamsurtorilori observaiilorhidrometrice

A.Vitezadecurgereapei estevariabila,fiindinfluentatadenumerosifactoriprecum:forta gravitationala, cantitatea de apa care se scurge, de latimea si adancimile albiei, de panta acesteia,derugozitateapatului. Viteza apei poate fi definit ca distana parcurs de masa de ap n unitatea de timp, sau vectorulcareindicintensitateaidireciadedeplasareaparticulelorlichidenmicare.n seciunea transversal ea difer de la un punct la altul, n funcie de natura fundului, de configuraiairugozitateaalbiei,deadncimeamaseideapetc. Viteza curentului de apa se determina cu diferite dispozitive: prajina hidrometrica, tubul hidrometric,bastonulluiJens,moriscahidrometrica. In ultimii ani, in Europa Occidentala si S.U.A. sau dezvoltat dispozitive si metodologii perfectionatedemasurareavitezeiapeiraurilor:metodaADCP(bazatapeutilizareaenergiei acustice),sondeleelectromagnetice,aparateleacustice. Determinarea debitelor lichide ale raurilor se poate realize prin metode indirecte sau directe, in functie de precizia dorita, de caracteristicile scurgerii, de mijloacele tehnice. 40

Metodele directe permit determinarea debitului cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale, in functie de care se disting: metoda volumetrica, metoda chimica, metoda deversorilorhidrometrici. Moricahidrometriesteinstrumentulcucaresemsoarvitezapunctualacurentului de ap. O moric se compune din palet, corpul moritii i coada. Moritile pot nregistra viteze de la 0,05 la4 m/s. De obicei, fiecare moric are dou palete, cu sensibilitidiferite,unapentruvitezemiciialta,maipuinsensibil,pentruvitezemari. Msurareacuflotorisauplutitoriesteceamaisimplinupresupunedectdotareacu unceascucronometrusausecundarcentral,posibilitateadeamsuraodistan ntre dou repere de pemaliciva plutitori. Pentru msurare se alege un sector de albie rectiliniepeodistancaresdepeascdecelpuin35orilimeacursului. Deversori hidrometrici parte a unei construcii hidrotehnice care asigur scurgerea dirijat a surplusului de ap dintro amenajare hidrotehnic. Nivelul apei reprezint poziiasuprafeeilibereaapeiruluiraportatlaplanulzeroalmirei(planulcaretrece prinlimitainferioaramirei). B.Adncimeaapeintroverticalreprezintdistanapeverticaldelasuprafaaapeipn la fundul rului. Pentru msurarea adncimilor se folosesc diferite utilaje n funcie de mrimeaadncimiloridelimeacursuluideap: Tijahidrometric,formatdintroeavmetaliccudiametrulde23cm,gradatdincm n cm, se folosete la efectuarea sondajelorhidrometrice, la rurile mici care nu au adncimi mai mari de 34m, la viteze care nu depesc 1,5 m/s. De regul, tija hidrometricgradatarelaparteainferioaroplcude10x10cmpentruaseaeza binepefundianuintranml. La efectuarea citirilor, tija se ine vertical, iar nivelul suprafeei se apreciaz ct mai exact.ncazulncarelasuprafaaapeiseproducvaluri,sefaceocitirelacreastavalului, unandepresiunealuiiapoisefacemediacitirilor.Tijahidrometricpoatefiformat dintrunsingursegment de1,5msaudinmaimultesegmentecaresenurubeazunul naltulcndestenevoie. Sondamecanicestealctuitdintruntroliu, cablu i greutate de testare. Troliul este compusdintruntamburpecaresenfoar cablul, un cadru de lemn cu un scripete fix aezat la captul unui bra i un contor pentru msurarea lungimii de cablu desfurat. Se folosete pentru adncimi i vitezemari(Figura15).

Figura15.Sondamecanic;1greutatedelestare;2 tambur;3cadrudelemn,4scripetefix;5contor;6manet.

C. Debitul de apa sau debitul lichid este parametrul hidrologic cel mai utilizat pentru a exprima scurgerea sistemelor fluviatile. El reprezinta cantitatea de apa care se scurge prin sectiuneaactiveaunuirauinunitateadetimp.

41

1.Implementeazconceptuldedezvoltaredurabiliagriculturecologic

IV. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI N ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

CriteriidePerforman: Cunoaterea necesitii aplicrii agriculturii ecologice i a conceptuluidedezvoltaredurabil Studiereaoriginiiidezvoltriiagriculturiiecologice Cunoatereaprincipiiloripracticiloragriculturiiecologice Contientizareaavantajeloragriculturiiecologice Cunoatereaposibilitilordeviitoraleagriculturiiecologice Obiective:
s defineasc conceptele de dezvoltare durabil, agricultur ecologic i a originii sdemonstrezeccontientizeazavantajeleiviitorulagriculturiiecologice

Necesitatea agriculturii ecologice: eecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluareaapelor,contaminareacupesticide,contaminareacureziduuriagrochimice Practici pentru agricultura ecologica: sisteme de rotaie de lung durat, lucrri puin profunde,cultivareadevarietiisoiurilocale,restaurareavechilorpracticiantierozive, fertilizareaorganic,luptanaturalmpotrivaparaziilor Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor, stabilitatea produciei,eliminareapoluriigeneralizate Dezvoltareadurabilasiguranevoileprezentului,faraacompromitecapacitateageneratiilor viitoare de asi asigura propiile nevoi; este un proces in care exploatarea resurselor, directionarea investitiilor, orientarea dezvoltarii tehnologice si schimburile internationale suntinarmoniepentruaasiguranevoilesiaspiratiileomului;unniveloptimal interactiunii sistemelorbiologic,ecologicsisocial,realizatprintrunprocesdnamicsiadaptivalcereriisi ofertei. Agricultura durabil:producie intensiv de produse competitive prin utilizarea tiinific, armonioas a tuturor componentelor tehnologice: de lucrrile solului, rotaia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor i duntorilor inclusiv prin metode biologice, la cretereaanimalelor,stocarea,prelucrareaiutilizareareziduurilorrezultatedinactivitile agricole etc., pentru realizrea unor producii ridicate i stabile n uniti multiltisectoriale (vegetaleizootehnice)(icpa.ro). Agricultura biologic:mediu intensiv i astfel mai puin agresiv n raport cu factorii de mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ.nraportcumediulnconjurtoracestsistemestemaibinearmonizat,tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor i duntorilor sunt de preferin biologice, totui sunt acceptateidozeredusedengrmintemineraleipesticide(icpa.ro).

42

Agricultura biologic (ecolgic, organic, bioorganic, biodinamic) este considerat o soluie viabil, care rezolv impactul negativ al agriculturii asupra mediului i a calitii produselor.nacestsistemaltesubstaneorganiceimineralenaturalenlocuiescfertilizanii minerali,pesticidele,medicamenteleistimulatoriidecretere. Agricultura organic:se deosebete de cea biologic prin utilizarea exclusiv a ngrmintelor organice n doze relativ ridicate, aplicate n funcie de specificul local, cu predilecie n scopul fertilizrii culturilor i refacerii pe termen lung a strii structurale a solurilor,degradatprinactivitiantropiceintensivei/saudatoritunorprocesenaturale (icpa.ro). Masuridecombatareapoluariisolului Prevenirea i combaterea polurii solului presupune desfurarea lucrrilor i practicilor curente din agricultur i silvicultur n conformitate cu o serie de norme tehnice de protecieacalitiisolului.Lucrrileipracticilecurentedinagriculturisilviculturtrebuie ssedesfoarenconformitatecuoseriedenormetehnicedeprotecieacalitiisolului. Legislaieindomeniu HotrredeGuvernnr.1408/23.11.2007privindmodalitiledeinvestigareievaluare apoluriisoluluiisubsolului; Hotrre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor n care solul,subsolulsiecosistemeleterestreaufostafectate; Ordonandeurgennr.6828/06/2007privindrspundereademediucureferirela prevenireaireparareaprejudiciuluiasupramediului Originiidezvoltare:"AgriculturalTestament"A.Howard,politicaUE 2.Monitorizeazefecteleantropizriiasupraecosistemelornaturale CriteriidePerforman: Comparareamodificrilorclimaticelanivelmondial Studiereafenomenuluidenclzireglobal Studiereadistrugeriibiodiversitiilanivelmondial Studiereaefectuluizgomotelorivibraiilorasupraorganismuluiuman Obiective:
sdemonstrezecestecapabilsexplicecauzelecareduc lanclzireaglobal,i scompareefectelemodificrilorclimatice sdemonstrezeccontientizeazefectelenegativealedistrugeriibiodiversitii ialezgomotelorivibraiilor

Schimbarileclimaticeaucauzenaturale,dintrecarecelemaidesintalnitesunt:modificarile activitatiisolaresaualevitezeiderotatieaPamantului,schimbareaaxelorpolaresausunt atribuitedirect sauindirectuneiactivitatiloromenesticarealtereazacompozitiaatmosferei la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului: cresterea concetratiei gazelorcuabsorbtiemareindomeniulinfrarosualspectruluiradiativ. Schimbarea climei presupune orice modificare a climei n timp, datorat atat variabilittii naturalesaucarezultatalactivittiiumane. 43

Impactul schimbrilor climatice sunt reflectate in cresterea global a valorilor medii ale temperaturii aerului si apei oceanelor, topirea zpezii, gheturilor marine si ghetarilor continentali si cresterea global a nivelului mediu al mrii (IPCC Synthesis Report: Climate Change2007). Potrivit celui deal Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice IPCC elaborat in anul 2007, activitatile umane ca arderea combustibililor fosili, schimbarea folosintei terenurilor, etc., contribuie semnificativ la crestereaconcentratiiloremisiilordegazecuefectdeserainatmosfera(dioxiddecarbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinandschimbareacompozitieiacesteiasiincalzireaclimei. Studiile mai recente confirm tendinta de crestere a temperaturii aerului la suprafata Globului cu 0.6C in ultimii 100 de ani (TAR Third Assessment Report, IPCC). Temperatura crestemairepedelapolidectlaEcuatorsimaimultnemisferanordicadectnceasudica; Crestereaniveluluimriiestecorelatcunclzireaglobal,avndoratmediede1.8mm (dela1.3la2.3)mmpeanntreanii1961si2003sioratmediedecresterede3.1mm(de la2.4la3.8mm)peanntre1993si2003. Diminuareasuprafeteloracoperitecuzpezisigheturiestedeasemenealegatdenclzirea global. Datele provenite de la satelitii meteorologici ncepnd cu anul 1978 arat c suprafatamedieacoperitdegheataOceanuluinghetatdeNordsadiminuatcu2.7%n timpde10ani,ritmuldescderefiindmaiacceleratntimpulverii,respectivde7.4%per decad. Schimbriimportanteaufostnregistratesincantittiledeprecipitatiiczutenintervalul 19002005: cantittile de precipitatii czute au crescut semnificativ n prtile estice ale AmericiideNordsideSud,nnordulEuropeisinnordulsicentrulAsiei,ntimpcescderea lorafostresimtitnSahel,bazinulmriiMediterane,Africadesudsiuneleregiunidinsudul Asiei.Global,suprafeteleafectatedesecetseextindcontinuuncepnddin1970.

Figura16.VariaiatemperaturilorlasuprafaaPmntului

44

n decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8C la nivel global (Figura 16) i cu aproximativ 1C n Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (19952006)senumrprintrecei12anicuceamaimarecldurnregistrat instrumental la suprafaa globului (din 1850). Fr o aciune global de limitare a emisiilor,IPCCse ateapt catemperaturileglobalesmaicreasccu1,8pnla4,0Cpnn2100.Aceasta nseamn c creterea temperaturii ncepnd cu perioada preindustrial ar fi peste 2C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil s aib loc schimbri ireversibile i posibilcatastrofice. nceeaceprivestefenomeneleextremedevreme,existcertitudiniprivind intensificarea activittii ciclonilortropicalinAtlanticuldeNordncepndcu1970sitemeric acestlucru sentmplsinalteregiunioceanicepentrucarenuexistnsdatemeteorologicefiabile. nclzirea climei influeneaz fiziologia plantelor i animalelor, distribuia lor, fenologia i mecanismeledeadaptare.Tendinadenclzireimplicoextindereaarealului sprepolii spre altitudini maimari. Spre exemplu,o eventual nclzire a climei cu 3C determin o modificareaizotermelorcu300400kmnlatitudinenzonatemperatiourcarealorcu 500mnspaiulmontan. Conform evalurilordeimpactefectuatentroseriederieuropene,precumicercetrii finanate de UE i de OMSEURO, se prevede c schimbrile climatice vor influena epidemiologiamultorboliicondiiidesntate. Schimbrile climatice afecteaza sntatea uman n mod direct n relaie cu efectele fiziologice ale cldurii i frigului si indirect prin modificarea comportamentelor umane (migraie forat, mai mult timp petrecut n exterior), creterea transmisibilitii bolilor cu transmitereprinalimentesauprinvectorisaualteefectealeschimbrilorclimatice,precum inundaiile. 3.Evalueazimpactulecologicalantropizrii CriteriidePerforman: Realizareaunuistudiudeimpact Cunoatereanoiuniideauditdemediu Efectuareaunoranalizederiscindustrialiurgenedemediu Urmreteaplicarealegislaieinvigoarereferitorlaproteciaaezrilor umane Obiective:
s demonstreze c este capabil s realizeze un studiu de impact i o analiz de riscindustrialsauurgendemediu srealizezeunstudiudeimpactsauunauditdemediu

Studiile de impact asupra mediului(SI)sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in Romania si au structura definita de OM nr. 860/2002. SI au ca scop estimarea impactului asupra mediului generat de noi investitii si de modernizarea / retehnologizarea intreprinderilor/extinderea/dezafectareaunoractivitatiexistente.

45

Evaluarea impactului asupra mediului, finalizata prin elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, se efectueaza in faza de pregatire a studiului de fezabilitate a proiectului. In prezent, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiserealizeazaconformcerintelordinAnexa2,ParteaaIIa,aOrdinuluiMAPMnr. 863/2002. Evaluareaimpactuluiasupramediuluiidentifica,descriesievalueaza,inmodcorespunzator sipentrufiecarecaz,efecteledirectesiindirectealeunuiproiectasupraurmatorilorfactori: o fiinteumane,faunasiflora; o sol,apa,aer,climasipeisaj; o bunurimaterialesipatrimoniucultural; o interactiuneadintreacestifactori Etapelesiproceduraevaluariiimpactuluiasupramediului(EIM)suntstabiliteprinhotararea nr.445din8aprilie2009privindevaluareaimpactuluianumitorproiectepublicesiprivate asupramediului.Proceduradeevaluareaimpactuluiasupramediuluiserealizeazainetape, dupacumurmeaza: etapadeincadrareaproiectuluiinproceduradeevaluareaimpactuluiasupramediului; etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupramediului; etapadeanalizaacalitatiiraportuluiprivindimpactulasupramediului. Procedura este precedata de oevaluareinitialaaproiectuluirealizatadecatreautoritatile publicepentruprotectiamediuluiincareesteidentificatalocalizareaproiectuluiinraportcu ariilenaturaleprotejatedeinterescomunitar. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusa de catre autoritatile publice centrale sau teritoriale pentru protectia mediului, cu participarea autoritatilor publice centrale sau locale, dupa caz, care au atributii si raspunderi specifice in domeniul protectieimediului. Auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematic, documentat, periodic i obiectiv a performanei organizaiei, a sistemului de management i a proceselorelaboratepentruproteciamediului,cuscopulde: (i)afacilitacontrolulmanagerialalpracticilorcuposibilimpactasupramediului; (ii) a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor i intelor de mediualeorganizaiei,conformanexeinr. Cadefiniie,conformISO14010: Auditulde mediuesteunprocesmetodicidocumentatdeverificareadovezilor de audit obinute i evaluate n mod obiectiv n vederea stabilirii dac activitile, evenimentele, condiiile, sistemul de management de mediu sau informaiile aferente acestorproblemesuntnconformitatecucriteriiledeaudit,rezultateleacestuiprocesfiind comunicateclientului. Legislaie Legea137/1995,cap.III,seciunea5 46

V. GESTIONAREA DEEURILOR

1.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulgospodrescipublic Criteriideperforman: Identificareadeeurilorprovenitedinsectorulgospodrescipublic Controlulmoduluidecolectare,transportsidepozitare Supravegherea procesului de valorificare a deeurilor din sectorul gospodrescipublic Obiective: s identifice conform criteriilor de performan deeurile din sectorul gospodrescipublic saapreciezeconformcriteriilordeperformanmoduldecolectare,transportsi depozitareadeeurilor s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor deeuri Deeuri:alimentare,combustibile,necombustibile,dindemolri,voluminoase Colectare:sortarea,stocareanpubele Transport:autogunoiere,vidanjoare Depozitare:pesol,rampeecologice,laagentuleconomic Valorificare: incinerare, compostare, producere de biogaz, reciclare hrtie, textile, metale,sticla Deeuleste definitnanexanr.1aOrdonaneideUrgenaGuvernuluinr.78/2000privind regimuldeeurilor,aprobatcumodificriprinLegeanr.426/2001:cafiindoricesubstan, un material sau obiect aprut n urma unuiproces biologic (defecaie, excreie, respiraie, cderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, splarea crbunilor etc.), care prin el nsui, fr a fi supus unei transformri,numaipoatefiutilizatcaatare. Gestionareadeeurilorconstaincolectarea,transportul,tratarea,reciclareaidepozitarea deeurilor.Dupprovenien,potfideosebiteurmtoareletipuridedeeuri: 1.Deeurimunicipaleiasimilabile,caresuntdeeurigeneratenmediulurbanirural.Ele suntgrupaten: 1.1 Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri, restaurante,instituiipublice. 1.2Deeuristradale,specificefluxurilorstradale(hrtii,maseplastice,frunze,praf). 1.3 Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i modernizareaintreinereastrzilor 1.4Nmolorenesc,rezultatdinstaiiledetratareaapeloruzateimenajere. 2.Deeurisanitareprovenitedinspitale,dispensareicabinetemedicale. 47

3.Deeurideproducierezultatedinproceseletehnologiceindustrialesauagricole. Deeuriindustrialestocabile,pecarenormeleeuropeneleclasificn: Clasa1Deeuriindustrialepericuloase,darnetoxice,deexempluazbest. Clasa2Deeuriindustrialenepericuloaseinetoxice. Clasa3Deeuriinerte,deexempluceleprovenitedinconstrucii. Clasa4Deeuritoxice,deexemplucelemedicale,radioactive. Clasa 5Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu cenuileprodusedetermocentralelecarefuncioneazpecrbune. Deeuriagrozootehnice,provenitedinagriculturi,nspecial,dinzootehnie Deeurispeciale,categoriencareintrexplozibiliiisubstaneleradioactive. Precolectareadeeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente:couri de gunoi,pubele(pentru deeurile menajere) icontainere(pentru deeurile stradale i cele produsedeageniieconomici) Transportul deseurilor. Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incepdupacolectareadeseurilorsiseincheiecupredareaacestoralainstalatiiledereciclare, trataresisaueliminareaacestora. Transportuldeseurilorestededouafeluri:transportladistantamicasitransportladistanta mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportulladistantamicalainstalatiadereciclaretrataresi/saueliminareadeseurilorcare se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung printransportulladistantamarelaoinstalatiecentraladereciclare,trataresi/saueliminare. Dinpunctdevederealoriginiiialadministrriideeurilepotfi:urbanesiindustriale.

Figura17.Containerepentrucolectareadeeurilor

Activitileeconomicemarigeneratoarededeeurisunturmtoarele: industriaextractiv producereaenergiei metalurgie rafinareaieiului industriachimic industriademaini, produsemetalice agricultur,zootehnie

48

industriaalimentar

Figura18.Recipientepentruincinerareaidepozitareadeseurimedicale

2.Monitorizeazregimuldeeurilordinsectorulindustrial Criteriideperforman: Identificareadeeurilorprovenitedinindustrie Controlulmoduluidecolectare,transportsidepozitare Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorindustriale Obiective:

sidentificeconformcriteriilordeperformandeeuriledinsectorulindustrial sapreciezeconformcriteriilor de performanmoduldecolectare,transporti depozitareadeeurilor s indice conform criteriilor de performan metodele de valorificare a acestor deeuri

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinadelucru:

Realizati un proiect pe tema Monitorizarea regimului deeurilor din sectorul industrialX(industrie:extractiv,energetic,metalurgic,rafinareaieiului,chimic, auto,alimentar,agricultur,zootehnie),tinandcontdeurmartoarelecoordonate:
Moduldecolectare:laagenieconomici Modalitateadetransport:auto,feroviar,navalsitransfrontalier Moduldedepozitare:pesol,laagentuleconomic Modul de valorificare: imprtiere pe sol, recuperare metale din zgur, pan, recuperare substane organice textile si hrtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vedereareciclrii

49

3.Monitorizeazregimuldeeurilorpericuloase Criteriideperforman: Identificareadeeurilorpericuloase Controlulmoduluidecolectare,transportidepozitare Supraveghereaprocesuluidevalorificareadeeurilorpericuloase Urmreteaplicarealegislaieinvigoareprivindregimulsubstanelori deeurilorpericuloaseprecumiaaltordeeuri Obiective:

sidentificeconformcriteriilordeperformandeeurilepericuloase sapreciezeconformcriteriilordeperformanmoduldecolectare,transport idepozitareadeeurilor. sindiceconformcriteriilordeperformanmetodeledevalorificareaacestor deeuri

Deeuripericuloase:bifenilpolicloruraii,pesticide,lichiddefrn,nmoluri Deeurile periculoase conin constitueni cu proprietai explozive, oxidante, inflamabile, iritante,nocive,toxice,cancerigene,corozive,infecioase,teratogene,mutagene,ecotoxice. Deseurilesuntpericuloasecaataresauncontactcualtesubstane. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutuluilorinsubstantetoxiceprecummetalegrele(plumb,cadmiu),pesticide,solventi, uleiuriuzate. In2003,nRomnia,aufostidentificate145detipuridedeeuripericuloase,dintotalulde 237 nscrise n Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au nsumat o cantitate generatadepeste2,2milioanetonededeeuri,ceeacereprezint3%dintotaluldeeurilor produsen2003,inclusivsterilulminier. Depozitareadeseurilorsepoatefacenumainspatiispeciale.Depozitelededeseuripotfi clasificatedupamaimultecriterii: dupatipuldeseului:depozitepentrudeseuriinerte,depozitepentrudeseuri nepericuloase,depozitepentrudeseuripericuloase,depozitepentrudeseuri radioactive. Depozitele pentru deseuri radioactive se executa in conformitate cu normele Comisiei Europene de control si activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane. Depozitelesubteraneserealizeazainmineabandonatesiconstauinbetonareamatricilorde inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor. Straturile de betonpentru inchiderea galerieisauaputurilorcugrosimede1m.Pentruasemeneadepoziteserecomandafolosirea betonuluifoartegreu. LaniveleuropeanexistaoStrategieprivindGestionareaDeseurilor,domeniureglementatde acquis prin Directiva 12CE din 2006, transpusa n legislatia romneasca. SistemeledecolectareselectivadiferadelastatlastatnUniuneaEuropeana. n functie de starea de agregare a deseului la depunerea in depozit: depozite cu deseurisolide,depozitecudeseuriinsuspensie,deseurilichide. Legislaie Legea137/1995Cap.II,seciuneaa2a 50

Tabel3.Deseuripericuloase(wikipedia.org). Simbol

Proprietate Explozive:substaneipreparatecarepotexplodasubefectuluneiscnteisaucaresunt maisensibilelaocurisaufrecaredectdinitrobenzenul. Oxidante:substaneipreparatecareproducreaciiputernicexotermencontactcualte substane,maialescusubstaneinflamabile. Foarteinflamabile:

substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprinderesub21C(inclusivlichideextrem deinflamabile) substaneipreparatecaresepotnclziiapoisepotaprindencontactcuaerulla temperaturamediuluiambiantfrenergiesuplimentar substanesolideipreparatecaresepotaprindeuordupcontactulrapidcuosursde aprindereicarecontinusardsausseconsumeidupndeprtareasurseideaprindere substanegazoaseipreparatecaresuntinflamabilenaerlapresiunenormal substaneipreparatecarencontactcuapasaucuaerulumed,producgazefoarte inflamabilencantitipericuloase.

H1 H2

H3A

H3B H4 H5

Inflamabile:substanelichideipreparatecareaupunctuldeaprindereegalsaumaimare de21Cimaimicsauegalcu55C. Iritante:substaneipreparatenecorozivecare,princontactimediat,prelungitsaurepetat cupieleasaumucoasele,potcauzainflamaii. Nocive:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudacpenetreaz pielea,potconstituiriscurilimitatepentrusntate. Toxice:substaneipreparate(inclusivsubstaneipreparatefoartetoxice)care,dacsunt inhalatesauingeratesaudacpenetreazpielea,potproducevtmriserioase,acutesau cronicepentrusntateipotfichiarletale. Cancerigene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potinducecancerulsaucretereaincideneilui. Corosive:substaneipreparatecarepotdistrugeesuturileviilacontactulcuele. Infecioase:substanecuconinutdemicroorganismeviabilesautoxineleacestoracare suntcunoscutecaproducndbolipentruomsaualtororganismevii. Teratogene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potinducemalformaiicongenitaleneereditaresaucretereaincidenei acestora. Mutagene:substaneipreparatecare,dacsuntinhalatesauingeratesaudac penetreazpielea,potproducedefectegeneticeereditaresaucretereaincideneiacestora. Substaneipreparatecareproducgazetoxicesaufoartetoxicencontactcuapa,aerulsau unacid. Substaneipreparatecapabileprinoricemijloace,dupdepozitare,sproducalt substan,careposedoricaredincaracteristicileprezentatemaisus. Ecotoxice:substaneipreparatecareprezintsaupotprezentariscuriimediatesau ntrziatepentruunulsaumaimultesectoarealemediuluinconjurtor.

H6

H7 H8 H9

H10

H11 H12 H13 H14

51

4.Evalueazimpactuldepozitelordedeeuriasupramediului Criteriideperforman: Identificareamodificrilordepeisajidisconfortvizual Controlulgraduluidepoluarealaerului Controlulgraduluidepoluarealapelordesuprafaisubterane Controlulmodificrilordefertilitateasolului Evaluareamodificrilordebiodiversitate Obiective:

sidentificemodificriledepeisaj s interpreteze gradul de poluare al aerului folosind indicatorii de calitate i buletinuldeanaliz s interpreteze gradul de poluare al apelor de suprafa i subterane folosind indicatoriidecalitateibuletinuldeanaliz s interpreteze fertilitatea solului folosind indicatorii de calitate i buletinul de analiz sapreciezeconformcriteriilordeperformanmodificriledebiodiversitate

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale,sunt: modificaridepeisajsidisconfortvizual; poluareaaerului; poluareaapelordesuprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Proiectareadepozitelortrebuiesincontdecategoriaicantitateadedeeuricevorfi depozitate, de caracteristicile spaiului i de posibilitile de reconstrucie i utilizare a terenurilorpecareaufostamplasatedepozitele.Alegereaamplasriidepozitelorsefacepe baza unei analize ce cuprinde: criterii geologice, pedologice i hidrogeologice, climatice, economiceiunelecriteriisuplimentare,criteriiimportantedinpunctdevederealreducerii impactuluiasupramediului Conform EEA (European Environment Agency), impactul depozitelor asupra mediului este reprezentatde: poluarea solurilor prinemisiidenutrieni,metalegrele,compuitoxicirezultaidin levigatuldepozitelordedeeuri; reducereasuprafeelordeterendincauzaconstruciilordepozitelor; poluare prin emisiile de gaze cu efect de ser datorate att tratrii deeurilor din depozitcatirezultatedindiferitetehnicineconforme; poluareaapelorsubteranedatoratescurgerilordindepozitelededeeurilacarese adaugpoluareaterenurilorinvecinate; intensificareautilizriivehiculelormaripentrutransportuldeeurilor. Depozitareadeeuriloresteceamaipoluantmetoddegestionareadeeurilor,inceeace privete potenialul de nclzire globalGWP, potenialul de acidifierePA i potenialul de eutrofizare, att la nivel local, ct i la nivel global, deoarece genereaz emisii de diferite tipuri(CH4,H2S,HCl,NiPidiferiicompuianorganici)(Cherubinietal.,2008).

52

VI. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR NATURALE

1.Recoltareaprobelordeapnvedereaanalizeifizicochimiceimicrobiologice. CriteriidePerforman: Alegereadispozitivelordeprelevareaprobelordeap Pregtireadispozitivelordeprelevarepentruanalizamicrobiologic Recoltarea probelor de ap pentru analiza fizicochimic i microbiologic Conservarea,marcareaitransportulprobelordeap ntocmireabuletinuluideprelevare Obiective: spregteascdispozitiveledeprelevareaprobelordeap srecoltezeprobeledeap sconserve,smarchezeistransporteprobeledeap sntocmeascbuletinuldeprelevarepentruprobeledeap Dispozitive de prelevare: recipiente de sticl, polietilen, pompe, aparat de prelevare automat,recipientpentrurecoltarealaadncime. Probedeap:probesimple,probemedii,probedesuprafa,probedeadncime,probe pentrudeterminareaoxigenului Conservarea,marcarea,transportulreactivideconservareundeestecazul,pstrareala temperaturisczute,etichete;transportlzifrigorifice,auto. Buletin de prelevare: nume ap, zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora, modul de recoltare, aspectul probei in momentul recoltrii, condiii meteorologice, moduldeconservare,numelepersoaneicareafcutrecoltarea. Recoltareaprobelordeapapentruanalizafizicochimicaaapei,trebuierealizataastfelincat snumodificecompoziiaicalitileapei. Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizicochimic se face n flacoane de sticl sau polietilenprevzutecudoprodatsaunchiseermetic.Vaselederecoltaretrebuiesplate foarte bine pentruandeprtaoriceurmdesubstaneorganicesaualteimpuriticarear putea denatura compoziia probei. Splarea se face cu amestec sulfocromic i detergeni, apoiseclatescbinecuapadelarobinet,cuapadistilataibidistilatinfinalseusuc. Tehnica recoltriiprobelordeapa.nmomentulrecoltrii,flaconulsevaclatide23oricu apace urmeazsfierecoltat,apoiseumplecuapadeanalizatpanalarefuz,iardopulse vafixanaafelnctsnurmnbuledeaerninteriorulvasului. Modulcumsefacerecoltareaestenfunciedesursadeapa,astfel: din reeaua de distribuie apa se recolteaz dup ce sa curatat robinetul cu un tampon curat, att pe dinafara cat i pe dinuntru i apoi sa lsat s curg aproximativ5minapastagnatpeconduct; 53

ncazuldistribuieiintermitente,oprobsevarecoltalaprimuljetdeap,pentrua aveaprimaapcarecirculprinrobinetiadouaprobsevaluadupdouaorede curgerecontinu; dinrezervoareledenmagazinare,probelesevorrecoltadelapuncteledeieire; din fntni cu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaz dup o pomparedeminim10min; din fntni cu gleata, recoltarea se face introducnduse gleata la 1030 cm sub oglindaapeiiapoisetoarnapanflaconulderecoltare; dinapeledesuprafa,recoltareasefacefixndflaconulpeunsuportspecialcarei confer greutatea necesara pentru a ptrunde cu uurina sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adncime, n amonte de oriceinfluenavreunuiefluentinaval,undeserealizeazamesteculcompletal apelreceptoruluicuefluentul; pentruapelerezidualeserecolteazprobeunice,mediiimediiproporionale. Transportul probelor de ap se va realiza n ambalaj izoterm careslefereascdesocuri mecanice. Probelerecoltatevorfinsoitedeofiderecoltarecaretrebuiescuprind: Informaiigenerale: numeleiprenumelepersoaneicareafcutrecoltarea; localitateaidenumireasurseideap; data,orailoculundesafcutrecoltarea; scopulanalizei; pentruaparecoltatdinfntni: caracterulfntnii(publice,particulare,dacdeservetesaunumaimulte gospodrii); adncimeapnlaoglindaapeiigrosimeastratuluideappnlafundulfntnii; felulconstrucieiistareapereilorfntnii; dispozitivuldescoatereaapei(cumpna,roata,pompaetc.); distanafadesurseledeimpurificareposibile(grajduri,latrine,depozitedegunoi etc.)icumesteamplasatfntnafadesurseledeimpurificare(amontesauaval); dacapasetulburdupploi; pentruapadesuprafa: distanadelamalpnlaloculdeundesaluatproba; adncimeaapei; naturageologicaterenului; condiiilemeteorologicenmomentulrecoltriiicu5zilenainte; dac locul recoltrii este n amonte sau n aval de punctul de deversare a vreunui client; pentruapereziduale: sevaspecificafelulprobei(unic,mediesaumedieproporional); ladenumirealoculuiderecoltareseva indicantreprinderea,secia,efluentulgeneral sauparial),teritoriultributarcanalizrii.

54

2.Determinareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale Determinareaindicatorilorfizici Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:

scaracterizezeindicatoriifiziciaiapelornaturale sefectuezedeterminareaindicatorilorfiziciaiapelornaturale sinterpretezerezultateleanalizelor

Indicatorifizici aiapelornaturale. Turbiditatea Colmatarea Temperaturaapei Radioactivitatea Conductivitatea Concentraiaionilordehidrogen Determinarea temperaturii apei. Temperatura apelor de suprafa variaz n funcie de temperatura aerului, n timp ce temperatura apelor de profunzime este constant. Se determinacuajutorulunuitermometrugradatnzecimidegraddupintroducerealuinapa deanalizat. Materialnecesar:termometrugradatnzecimidegrad,unvasizotermde510litri. Moduldelucru:seintroducetermometrulnapadecercetaticitireatemperaturiise face dup 10 min fr al scoate din ap. Dac condiiile nu permit introducerea directatermometruluilapunctuldeluareaprobeideap,serecolteazunvolum de510litridinapadeanalizatintrunvascaretrebuieprotejatderazelesolarein care se introduce direct termometrul, iar dup 10 min se face citirea temperaturii apei. Determinareaturbiditiiapei.Turbiditateaapeiestedatdeparticulefoartefineaflaten suspensie, care nu sedimenteaz n timp. Determinarea turbiditii se poate face calitativ, semicantitativicantitativ. Radioactivitateaapei esteproprietateaacesteiadeaemiteradiaiipermanentealfa, betasaugama. Concentraia ionilor de hidrogen. pHul apelor naturale este cuprins ntre 6,5 8. Concentraia ionilor de hidrogen din ap, reprezint un factor important care determin capacitatea de reactivitate a apei, agresivitatea acesteia, capacitatea apei de a constitui mediipentrudezvoltareadiferitelororganismeetc. Alcalinitateaapeiestedatdeprezenabicarbonailor,carbonailoralcalini,alcalinoteroii ahidroxizilor. Aciditateaapeiestedeterminatdeprezenabioxiduluidecarbonliber,aacizilormineralii asruriloracizilortaricubazeleslabe.Aciditateasurselornaturaledeapestefoartepuin posibil,prezenaeiindicndopoluarecuapereziduale. 55

3.Determinareaindicatorilorchimiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Determinareaalcalinitiisiaciditii Determinareaindicatorilorregimuluideoxigen Determinareaindicatorilorregimuluidemineralizare Determinareaindicatorilorregimuluitoxic Utilizareatruselordeteren Interpretarearezultateloranalizelor Obiective: sdetermineaciditateasialcalinitateaapelor s efectueze determinarea regimului de oxigen, regimului de mineralizare, regimuluitoxic sutilizezetruseledeterenpentruap sexpliceimportanaindicatoriichimiciisinterpretezerezultateleanalizelor Indicatorichimiciaiapelornaturale I.Indicatoriairegimuluideoxigen.Oxigenulesteungazsolubildizolvatnapsubformde moleculeO2,carecondiioneazaexistenamariimajoritiaorganismeloracvatice.Apacare se afl n contact cu aerul atmosferic conine oxigen dizolvat, n timp ce apa subterana conine foarte puin oxigen. Solubilitatea oxigenului n ap depinde de presiunea atmosferic,temperaturaaerului,temperaturaisalinitateaapei. Coninutulnoxigenalapeirurilorprovinedin: reabsorbia oxigenului din atmosfer la suprafaa apei prin difuzie lent sau prin contactenergic fotosinteza consumulbiochimicdeoxigenpentrubiodegradareamateriilororganicepoluante. Dingrupuldeindicatoriaioxigenuluifacparte: oxigenuldizolvat(OD); consumulchimicdeoxigen(CCO); consumulbiochimicdeoxigen(CBO); carbonulorganictotal(COT); Oxigenul dizolvat (OD) este cel mai important parametru de calitate al apei din ruri i lacuri..Coninutuldeoxigendinapelenaturaletrebuiesfiedecelpuin2mg/l,ntimpce n lacuri, n special n cele n care funcioneaz cresctorii de pete, coninutul de oxigen dizolvattrebuiesfiede815mg/l. Consumul biochimic de oxigen (CBO) reprezint cantitatea de oxigen, n mg/l, necesar pentru oxidarea substanelor organice din ape, cu ajutorul bacteriilor. Mineralizarea biologicasubstanelororganiceesteunprocescomplex,carenapelebogatenoxigense produce n dou trepte. n prima treapt se oxideaz n special carbonul din substratul organic (faza de carbon), iar n a doua faz se oxideaz azotul (faza de nitrificare). Din determinriledelaboratorsaajunslaconcluziacestesuficientssedetermineconsumul deoxigendupcinciziledeincubareaprobelor(CBO5).

56

Consumul chimic de oxigen (CCO) Deoarece CBO5 necesit un timp de cinci zile pentru determinare, pentru a depi acest neajuns se utilizeaz metode de oxidare chimic difereniate dup natura oxidantului i a modului de reacie. Se utilizeaza dou tipuri de indicatori: CCOMn care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu KMnO4 n mediudeH2SO4.AcestindicatorsecoreleazcelmaibinecuCBO5,cuobservaia csuntoxidatenplusicca3035%dinsubstaneleorganicenebiodegradabile. CCOCr care reprezint consumul chimic de oxigen prin oxidare cu K2Cr2O7 n mediu acid. Acest indicator determin n general 6070% din substanele organice,inclusivcelenebiodegradabile. Carbonulorganictotal(COT)reprezintcantitateadecarbonlegatnmateriiorganicei corespundecantitiidedioxiddecarbonobinutprinoxidareatotalaaacesteimaterii organice. Se utilizeaz pentru determinarea unor compui organici aromatici, a cror randament de oxidare nu depete 60% cu metodele prezentate anterior. Pentru determinareaacestoraseutilizeazoxidareacataliticlatemperaturiridicate(80011000C). II.Sruriledizolvateimprimaprincipalelecaracteristicialeapei.
Tabelul4.Principaleliiionidinapelenaturale

III.Reziduulfix reprezinttotalitateasubstanelordizolvatenap,stabiledupevaporarela 1050C,mareamajoritateaacestorafiinddenaturanorganic. IV. Indicatori biogeni: compui ai azotului amoniacul, nitriii i nitraii; compui ai fosforului. V.Indicatoriaicapacitiidetamponareaiapei 4.Msurarearadioactivitiiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizarearadioactivitiiapelornaturale Utilizareaaparatelorpentrudeterminarearadioactivitiiapelornaturale Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:
scaracterizezeradioactivitateaapelornaturale sutilizezesondadescintilaiepentrudeterminarearadioactivitii sinterpretezerezultateleanalizelor

57

Radioactivitateareprezinttransformareaspontan a nucleelor instabile n alte nuclee, cu emisiaunorradiatiidetipalfa(),beta()saugama().Acestfenomenesteobservatattla izotopii instabili care se gasesc nnatur (radioactivitate natural) ct i ncazul ciocnirilor nucleareprovocate(radioactivitateartificial) Radioactivitateanaturalaestedeterminatedeprezentainsol,aer,apa,vegetatie,organisme animalea substantelorradioactivedeorigineterestra,existenteinmodnaturaldincelemai vechi timpuri. Radiatiilor emise de aceste surse naturale se adauga si radiatia cosmica extraterestra. Conform Raportului Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor Radiatiilor Atomice(UNSCEAR)1993,surselenaturalederadioactivitatesunt: surse aflate in afara organismului uman: de origine extraterestra (radiatia cosmica);deorigineterestra(radiatiileemisederadionucliziiexistentiinscoarta pamantului,inapa,inmaterialeledeconstructie,invegetatie) surse existente in interiorul organismului, reprezentate de radionuclizii patrunsi inorganismprininhalare,ingestiesiprinpiele. Principalelesursedepoluareradioactivartificialasunturmtoarele: accidenteleideeuriledelareactoarelenucleare; experieneleiaccidentelecuarmenucleare; tratamentelemedicaleceutilizeazradiaiisauradionuclizi diferiteactivitiprofesionale. Efectele produse de iradierea diferitelor corpuri(inclusiv a sistemelor biologice) pot fi caracterizate prin investigarea schimbrilor deproprietti (fizice, chimice, etc.) ale materialelorrespective,produsenurmairadierii. Principalelemetodededetectiearadioactivitatiipotfigrupatepeurmtoarelecategorii: Metodebazatepefenomenuldeionizareprodusderadiatiisau deschimbarea propriettilorelectriceamediuluisupusiradierii Metode bazate pe fenomenul de luminescent produs de radiatii (detectorul cuscintilatie) Metodepentruvizualizareatraiectoriilorparticulelor Metodefotografice 5.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaiapelornaturale CriteriidePerforman: Caracterizareaindicatorilormicrobiologici Determinareaindicatorilormicrobiologici Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:
scaracterizezeindicatoriimicrobiologiciaiapelornaturale sefectuezedeterminareaindicatorilormicrobiologiciaiapelor sinterpretezerezultateleanalizelor

58

ncondiiinaturaleapaconineoseriedemicroorganismecarevariazcanumr,speciei provenien.Dupsemnificaiaimpurificrii,floramicrobiancaresegsetenappoatefi clasificatndoucategorii:floramicrobianproprieapei(floranatural)ifloramicrobian deimpurificare(denaturumansaunatural). Microfloraproprieesteformatdinmicroorganismecareauhabitatulobinuitnapisol: coci, sarcine, bacili (Chromobacter sp., Achromobacter sp., B. subtilia, micoides, megaterium), diferii fungi i specii bacteriene cu rol n procesele naturale de degradare a substanelororganice. Indicatoriibacteriologi: Numrultotaldegermeni/mlapreprezintnumruldebacteriisaprofite,cecrescpe mediisimple,la37C.Esteunindicatordeorientareglobal,careapreciazdacapa estepoluat;graduleidepoluare,nepermindevaluriasupraoriginiiimpurificrii.n scopul obineriiunor informaiimaiprecise,sepotfaceincubriparalele,la37Ci22 C, iar raportul acestora permite orientativ, n funcie de predominan, diferenierea poluriiapeicumicroorganismesaprofitedeceledenaturumansauanimal. Germeniicoliformisuntconsiderai,nsensulcelmaigeneralaltermenului,indicatoride poluarecuflorintestinal.Bacteriilecoliformepotaveantotalitateorigineintestinal i prezena lor n ap semnific existena posibil i a altor microorganisme intestinale patogenesaupotenialpatogene,deidupnumeroiautorisemnificaialornapeste nccontraversat.ncalitatedetestmaisigurdepoluarefecalfrecventseutilizeazE. Coli,acreiorigineintestinalnupoatefipuslandoial. Enterocociisuntbacteriideprovenientotintestinal,curezistennapmairedus dect a coliformilor i cu semnificaie similar. Prezena streptococului fecal confirm naturafecalapolurii.nanalizelecurentesecalculeazobligatoriunumrultotalde germeni/mlap(incubaiila37C)inumruldebacteriicoliforme/lap. 59
Sarcinidelucru:

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Realizaipreparatedinprobedeappentrudeterminareaindicatorilorbiologiciai apelornaturaleiagraduluideeutrofizare. Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdelac Determinareaindicatorilorbiologici Realizareapreparatuluimicroscopicdinapdefantan Determinareaindicatorilorbiologici Realizareapreparatuluimicroscopicdinapderau Determinareaindicatorilorbiologici Corelarearezultatelorobinutecutipuldeap

VII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII AERULUI 1.Recoltareaprobelordeaer Criteriideperforman: Alegereainstrumenteloridispozitivelorderecoltare Determinareavolumelordeaerrecoltate Aplicareacorecieidevolum Marcareainregistrareaprobelor Obiective: s identifice conform criteriilor de performan caracteristicile tehnice ale instrumenteloridispozitivelorderecoltare sefectuezeconformcriteriilordeperformanrecoltareaprobelordeaer scalculezeconformcriteriilordeperformanvolumuluneiprobede snregistrezeconformcriteriilordeperformanoprobdeaer Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: 1.Alegeiinstrumenteleidispozitivelederecoltareaprobelordeaer 2Determinaivolumeleprobelorfolosindinstrumentelespecifice 3Folosindformuleledecalculspecificeaplicaicoreciiledevolumpentruprobelerecoltate 4Etichetaiflacoanelecuprobe 5Intocmiifielederecoltareaprobelordeaer Instrumente,dispozitive:flacoanenchise,aspirator,conimetrulZeiss,vasedesticli dematerialplastic Determinare:reometre,rotametre,gazometre Coreciedevolum:formuledecalcul

Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii Rezolvaitoatesarciniledelucruprevzuteintabelinlimitatimpuluidelucruprecizat

60

2.Monitorizareacalitiiaerului Criteriideperforman: Determinareapoluanilorcuaciuneiritant Determinareapoluanilorcuaciuneasfixiant Determinareapoluailorcuaciunesistemic Determinareapoluanilorcuaciunecancerigen Interpretarearezultateloranalizelor Obiective:

sdetermineconformcriteriilordeperformandiferiipoluanidinatmosfer s explice conform criteriilor de performan principiile teoretice i practice care staulabazametodelordeanaliz Criteriideperforman: sinterpretezeconformcriteriilordeperformanrezultateleanalizelor

Poluanticuactiune: iritantanta are efecte iritative asupra mucoasei oculare si mai ales asupra aparatului respirator.Inaceastagrupaintrapulberilenetoxice,osumadegazesivaporicabioxidul desulf,bioxiduldeazot,ozonulsisubstanteleoxidante,clorul,amoniaculetc. toxici cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Principalul poluant este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen catretesuturi. alergenicinaturali(polen,fungi,insecte)precumsiaprafuluidincasa,responsabilide unnumarfoartemaredealergiirespiratoriisaucutanate cancerigeni.Existafoartedificultatiinestimarearoluluipoluantiloratmosfericicafactori etiologiciaicancerului. Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: RealizareaunuiproiectpetemeIdentificareapoluanilorcuaciuneiritant,poluanilorcu aciuneasfixiant,poluailorcuaciunesistemic,poluanilorcuaciunecancerigen Poluani cu aciune iritant: bioxid de sulf metoda nefelometric, bioxid de azot metoda spectrofotometric, amoniacul metoda spectrofotometric, pulberi sedimentabileiinsuspensie Poluanicuaciuneasfixiant:hidrogensulfuratspectrofotometric Poluanicuaciunesistemic:Pb,Hgmetodaspectrofotometriecuabsorbieatomic Poluanicuaciunecancerigen Interpretare Hidrocarburipoliciclicemetodacromatografic,arsenmetodaspectrofotometric Fiaderecoltare Indicatoridecalitateaaerului

61

3.Prognozareadispersieipoluanilorinfunciedeevoluiaparametrilormeteorologici Criteriideperforman: Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de micrileaerului Stabilirea modului de dispersie a poluanilor n aer determinat de fenomenemeteorologice Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanilornatmosfer Obiective:
sstabileascconformcriteriilordeperforman,moduldedispersieapoluanilor sexpliceconformcriteriilordeperforman fenomenelemeteorologicecarestau labazaprocesuluidedispersieapoluanilor s recunoasc conform criteriilor de performan fenomenele care produc stagnareapoluanilor

Factoriimeteorologicicareinfluenteazadispersiapoluanilornaersunt: Vantul este principalul factor care contribuie la dispersarea poluantilor inatmosfera. Difuziuneapoluantilorinatmosferaestedirectproportionalacuvitezavantului. Calmul atmosferic este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului,deoarecepemasuraproduceriidepoluantidecatrediverselesurse,acestiase acumuleazainvecinatatealoculuideeliminaresiconcentratialorcrestecontinu. Turbulentaaeruluiesteunfenomencomplexcerezultadindiferenteledetemperatura, miscare si frecare dintre straturile in miscare, a unor portiuni mici ale maselor de aer, caredeterminaocontinuastaredeagitatieinterna. Umiditateaaerului Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: RealizareaunuiproiectpetemaDeterminareamoduluidedispersieapoluanilorn aertinandcontdeurmatoareleelemente:

Micrideaer:vnt,cureniascendeniidescendeni,instabilitateaatmosferic Fenomenemeteorologice:precipitaii,viscol,vijelie Fenomene ce produc stagnarea: cea, inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei

62

VIII. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII SOLULUI 1.Interpretareacaracteristicilorsolului Criteriideperforman: Interpretareafenomenuluideformareapriimineraleasolului Interpretareafenomenuluideformareapriiorganiceasolului Identificareaprincipalelortipuridesol Corelareantreorganismeleviidinsoliproprietileacestuia Obiective: sinterpretezefenomenuldeformareapriimineraleasoluluiconformcriteriului deperforman sinterpretezefenomenuldeformareapriiorganiceasoluluiconformcriteriului deperforman sidentificeprincipaleletipuridesol,conformcriteriuluideperforman scorelezeproprietilesoluluicuorganismeleviicaretriescnacesta Tipuridesol:cernoziom,brunrocat,brun,podzol,solonceac,solone,solaluvial,sol turbos Parte mineral: procese de dezagregare i alterare compoziie mineralogic roci magmatice,metamorfice,sedimentare Parte organic: descompunerea resturilor organice prin hidroliz, oxidoreducere i mineralizaretotaliformareahumusului Solul este reprezentat printro succesiune de strate (orizonturi) care sau format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugataafactorilorfizici,chimicisibiologici,inzonadecontactaatmosfereiculitosfera. Solulesteunsistemheterogen,multifazicconstituitdintrofazasolida,scheletulmineral,o fazalichida,apasolutiiapoasealediferitelorsubstanteanorganicesidiversilorcomponenti biologicisiofazagazoasa,aerul. Solulreprezintaunamestecneomogendesubstantemineraleprovenitedindezagregarea rocilorsioraganicerezultateinurmadescompuneriisubstanteiorganicemoarte. Clasificareasolurilor: TipulgeneticdesolunitateprincipalaintaxonomiasolurilordinRomania Taxoni SuperiorClasadesolInferiorVarietateadesol TipdesolSpeciadesol SubtipdesolFamiliadesol Variantadesol

63

Tipuridesoluri: Cernoziomuri; Soluri brun roscate si brune de padure (tipice sau podzolite, inclusiv podzoluri secundare); Soluri brune acide tipice sau podzolite (inclusiv podzolurile primare si solurile pajistiloralpine); Rendzinelepecalcaresipseudorendzinelepemarne; Solurilealcalinesisaline; Soluriledemlastina Ord.519 8 Aug. 2003 Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului SISTEMUL ROMANDETAXONOMIEASOLURILOR(SRTSICPABucuresti). 2.Determinareacaracteristicilorfizicealesolului Criteriideperforman: Determinareaumiditiisolului Determinareacompoziieigranulometriceiatexturiisolului Determinareacapilaritiisolului Determinareadensitiiiadensitiiaparenteasolului Obiective:
sdetermineumiditateasolului,conformcriteriuluideperforman sdeterminecompoziiagranulometricitexturasolului sdeterminecapilaritateasolului,conformcriteriuluideperforman sdeterminedensitateaidensitateaaparentasolului

Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: 1.Determinaiumiditateasolului(probedesol,creuzetdeporelan,spatul,balan,etuv, cletedelaborator) Aducereacreuzetuluilamasconstant Cantrireaprobeidesolumed Uscareaprobeidesolpanlamasconstant Cantrireaprobeidesoluscat Calcululumiditii 2. Determinarea compoziiei granulometrice i a texturii solului (prob de sol uscat, set de site,spatul,sticldeceas,balan) Cntrireaprobeidesol Cernereaprobeidesolprinsitecuochiuridincencemaimici Cntrirefraciunilordesol Calcululcompoziieigranulometrice

64

3.Determinareacapilaritiisolului(desol,tuburidesticl,spatul,stativ,vascuap) Umplereatuburilorcudiferitetipuridesol Fixareatuburilorinstativ,cucaptulinferiorinvasulcuap Msurareainlimiipanlacareseridicapainfiecaretub Apreciereacapilaritiifiecruitipdesol

4. Determinarea densitii i densitii aparente a solului (proba de sol, picnometru,

cilindrugradat,balan,spatul) Cntrireaprobeidesol Msurareavolumuluiprobeidesol Calcululdensitii

3.Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului Criteriideperforman: Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice ntocmireafieiderecoltareaprobelor Determinareareacieisolului Determinareagraduluidesaturaieasoluluicungrmintechimice Determinareagraduluideinfestareasoluluicupesticide Determinarea cantitativ a microelementelor i elementelor de ordin secundardinsol Interpretarearezultatelor Obiective:
srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman sntocmeascfiaderecoltareaprobelor sdeterminereaciasolului sdeterminegraduldesaturaieasoluluicungrmintechimice sdeterminegraduldeinfestareasoluluicupesticide sdeterminecantitativmicroelementeleielementeledeordinsecundardinsol sinterpretezerezultateledeterminrilor

Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Determinareaindicatorilorchimicidecalitateasolului
Probedesol:simple,medii,deadncime,desuprafa Fi de recoltare: numele i prenumele celui care recolteaz probele, data i ora recoltrii probelor, locul recoltrii probelor, tipul probei, condiii meteo n momentul recoltrii, scopul recoltrii Instrumente:sondaagrochimic Reaciasolului:pH,alcalinitate,aciditate ngrmintechimice:azot,fosfortotal,potasiu Microelemente:Mn Elementedeordinsecundar:Ca,Mg,Fe Interpretare:indicatoridecalitate

65

4.Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului Criteriideperforman: Pregtireainstrumenteloriechipamentelorspecificenvederearecoltrii probelorianalizeimicrobiologice Recoltareaprobelordesolcuinstrumentespecifice ntocmireafieiderecoltareaprobelor Determinareamicroorganismelor Interpretarearezultatelor Obiective:

s pregteasc instrumentele i echipamentele specifice n vederea recoltrii probelorianalizeimicrobiologice srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman sntocmeascfiaderecoltareaprobelordesol sdeterminemicroorganismeledinsol,conformcriteriilordeperforman sinterpretezerezultateleanalizelormicrobiologice

Indicatoriimicrobiologiciaisolului: o numrultotaldegermeni o numrulbacteriilorcoliforme o numrulbacteriilorsulfitoreductoare o numrulbacteriilortermofileetc. Serecomandcainterpretareavaloriinumruluitotaldegermeni: o solcurat<10000germeni/gsol; o solslabpoluat>10000germeni/gsol; o solpoluat100000germeni/gsol; o solfoartepoluat1000000/gsol Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Determinareaindicatorilormicrobiologiciaisolului Pregtete:sterilizarecusoluii,prinflambare,nclzirelarou,nautoclav Probe:simple,medii,desuprafa,deadncime Instrumente:sondaagrochimic Fi derecoltare:numeleiprenumeleceluicarerecolteazproba,dataiora recoltrii,locul recoltrii,tipulprobei,condiiimeteonmomentulrecoltrii,scopulrecoltrii Microorganisme:bacterii,ciuperci Interpretare:indicatoridecalitateasolului

66

5.Determinarearadioactivitiisolului Criteriideperforman: Recolteazprobedesol Msoarradioactivitateasoluluicuaparatespeciale Monitorizeaziinterpreteazrezultateledeterminrilor Obiective:

srecoltezeprobedesol,conformcriteriuluideperforman smsoareradioactivitateasolului,conformcriteriuluideperforman smonitorizezeiinterpretezerezultateledeterminrilor

Radioactivitatea (lat. radius = raz, radiaie) reprezint fenomenul de emisie spontan de particule subatomice i/sau radiaii electromagnetice (fascicole de fotoni) de ctre radionuclizi(atomicunucleuinstabil,careauproprietateadeasedezintegra). Probeledesolsuntrecoltatedinzonenecultivatedecelpuin10ani.Prelevareaprobelorde sol se efectueaz saptmnal, iar msurarea beta global a probelor se face dup 5 zile. Recoltarea probelor se execut cu sonde agrochimice. Sonda propriuzis este format dintro tij metalic prevzut, pe adncimea de 020 i 2040 cm, cu un canal n care se colecteazprobaodatcuintroducereasondeinsol. Adncimea de recoltare este diferit: 010 cm pentru puni i fnee, 020 cm pentru terenurilearabile,sereisolariii020cmi2040cmnplantaiiledepomiividevie. Poluarearadioactivaasoluluiestedeterminatadedepunerileradioactivesidepozitelepesol a reziduurilor cu continut bogat in izotopi. Cei mai preiculosi radionuclizi sunt cei cu viata lunga ca: strontiu 90 (26 de ani) si cesiu 137 (30 de ani), dar importanta au si iodul 131, ruteniu160sialtiiemisidereactoarelenuclearesicarecontribuilaradiatiagamaglobala. Strontiuradioactivseconcentreazainsolincantitatemaimare,caurmareaprecipitatiilor abundente. El este mentinut in straturile superioare prin forte electrostatice de unde este antrenatprinproceseledeeroziune. Recoltareaprobelordesolserealizeazacusondaagrochimica.Aceastaesteformatdintro tijmetalicprevzut,peadncimeade020i2040cm,cuuncanalncaresecolecteaz probaodatcuintroducereasondeinsol. Detectarea radiaiilor prin mijloace fizice este bazat pe efectele produse la interacia radiaiilorcusubstana,efectecarepotfi:electrice(ex.ionizareamediilorstrbtute),optice (scintilaii, luminiscena), chimice (influena cineticii reaciilor, radiocatalizarea lor), fotochimice(impresionareaemulsiilorfotografice)etc. Aparatespeciale: Contorul Geiger Muller este format dintrun cilindru din sticla (cu un strat conductor pe interior)sau metal(subtire) ncentrul caruia se un electron central (anod) din tungsten n interiorulcaruiaseaflaungazcumoleculecareauoafinitateslabapentruelectroni(heliu, neon,argonsiunamestecargon90%si10%alcooletilic). Detectorul cu scintilaie are la baz fenomenul de scintilaie a unui cristal sub aciunea radiaiilor.

67

IX. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APEI POTABILE 1.Interpretareaschemelordealimentarecuap Criteriideperforman: Identificareamodalitilordecaptareaapelornfunciedesursadeap Identificareamodalitilordestocareaapei Comparareadiferitelortipuridereelededistribuie Obiective:
sidentificemodalitidecaptareistocareaapei scomparediferitetipuridereelededistribuieaapei

A.Captareaapeidesuprafata Pentru captarea apei constructiile si instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile omenesti, evitanduse pe cat posibil sursele de poluare. In functie de adancimea raului,captareasepoateface:inalbiarauluisauinmalulraului. Instalatiadecaptareaapeiinmalulrauluicuprindemaimulteelemente:priza,statii depompareapabruta,conducte.Prizelesuntconstructiiprevazutecu: ferestreptpatrundereaapei,cugrataredeprotectie,pentruaimpiedica patrundereacorpuriloradusedeapa; 2compartimenteunuldeprizaincareintraapasiunuldincareeaspirata apadepompe.Intreceledouacomponenteesteositaprincareapatrecein compartimentuldincareeaspirata. Instalatia de captare a apei in albia raului cuprinde: crib din beton, ferestre (barbacane),sorb,conductadeaspiratierocipentrufixare. B.Captareaapeideadancime Captari orizontale drenuri. Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane.Deasupradrenuluiseasezafiltredinnisip,pietrisargilabatutapentru aimpiedicapatrundereaapeidesuprafata. Captari verticale puturi sapate sau forate , infipte. Puturile sapate cu sectiune circulara,13m,diametru,cugauri(barbacane)pentrupatrundereaapei.Lapartea superioara se construieste camin de vizitare. Puturile infipte tuburi din metal, cu diametrumic. Rezervoarele pentru inmagazinarea apei asigura o rezerva de apa pentru compensatia variatiei de consum, pentru cazuri de avarii sipentrustingereaincendiilorPotfidinbeton armat,cilindrice,cu1sau2compartimente,cucameradevane. Instalatiidealimentarecuapaelementelecomponenete: Sursadealimentare Sistemuldecaptareaaapei Statiidepompare Statiidetratare Rezervoaredeinmagazinareaapei Retelededistributie

68

Schemageneralaauneialimentaricuapapotabila: sursadeapa Instalatiidecaptare instalatiidetratare apeducte statiidepompare rezervoaredeinmagazinare retelededistributie Rezervoaredeinaltime Casteluldeaparezervadeapa,asiguradebitulsipresiuneainreteauapublica.Este format din: instalatie de alimentare, de preaplin, golire, distributie, incendiu, instalatiedeiluminat,scarideacces,paratraznet,cuvadin beton,turndinbeton.Se amlaseazadeobiceiinzoneindustriale. Schemededistributiearetelelordeapa Dupaformainplansedisting: reteleramificateprincareapacirculaintrosinguradirectie reteleinelarealcatuitedinbuclesauochiuriinchise,lacareapapoateajungedin celputindouadirectii retelemixtecuportiuniinelaresiportiuniramificate Amplasarearetelelorexterioaredealimentarecuapa Ingropate in sol sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva, distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de amplasare la traversarisiincrucisaricualteretelesauobstacole.
conductelesevormontacupantade0,1%0,2% conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu un stratdenisipde15cm dupapozareaconducteispatilelibereramaseintretubsiperetelesantului vorfiumplutecupamantselectionat,apoiseadaugaunstratdenisipde15cm se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de proba si montariulterioare.

Ingropateincanaledeprotectie
cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate distantele impuse fata de fundatiilecladiriilor(conformNormativuluiP777) candconducteledeapatrebuieprotejateimpotrivaactiunilormecaniceexterioare seevitaamplasareaconductelordealimentarecuapareceincanaleincaresemonteazasi conductedeapacalda; seadoptasolutiadeseparareadouacompartimente.

Insubsolurilecladirilor

candcladirilesuntprevazutecusubsolurisaucucanalemedianecirculabile. laadaptareaacesteisolutiiconducteleseizoleazatermicpentruaseevitaincalzireaapeireci latraversarearosturilordetasareaperetilorsauafundatiilorcladirilorgolurilesuntmaimari decatdiametreleexterioarealeconductelorcu1015cm;etansareagolurilorsevafacecu materialelastic. sevaasiguraaccesibilitateaconductelorpentruintretineresireparatiiintimpulexploatarii

Ingaleriisubteranevizitabile
in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de teren foarte dificile nevoie de supravegherefrecventasaudeinterventierapida.

Aerian

pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare.

sa

69

2.Urmrireaprocesuluitehnologicdembuntireacalitiiapei Criteriideperforman: Caracterizareaindicatorilordecalitateaapeipotabile Interpretareaschemelortehnologicedetratareaapelor Identificareaprocedeeloriinstalaiilordetratareaapei Obiective: scaracterizezeindicatoriidecalitateaiapeipotabile sinterpretezeschemeletehnologic sidentificeprocedeeleiinstalaiile Indicatori de calitate: proprieti organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice Procedeedetratareaapeifizicochimicesibiologice: Sedimentareadepunereasuspensiilormaimaride0,2mmindeznisipatoare Decantareadepunereasuspensiilormaimicide0,2mmindecantoare. TratareacucoagulantneutralizareaunorsubstantecusulfatdeAl. Filtrareainbazineinchisesaudeschisecustratde filtraredinnisip.Apacirculadesus injos.Dupavitezadefiltraresuntfiltrelentesifiltrerapide.Pentrucuratareafiltrelorse introduceapacuratadejosinsus. Dezinfectarea cu clor gazos, dioxid de carbon (CO2) si diversi compusi care pun in libertate clor in contact cu apa (substante clorigene) la care este absolut necesara cunoastereacantitatiidecloreliberata(cloractiv)pentruaputeafifolosita.Cantitatea necesarasestabilsteprindeterminareacloruluirezidual(careramnedupauncontact de30minutecuapa)sialcaruilimitatrebuiesafiecuprinsaintre0,050,5mg/l. Reducerea duritatii apei precipitarea chimica: eliminarea din apa a unor substante dizolvatecafierul,manganul. Corectareaproprietatilororganoleptice. Moduldealcatuirealstatieidetrartareaapeidepindedetipuldesursadeapa,denaturasi concentratiaimpuritatilorceurmeazaafiinlaturate. Instalaiifolositelatratareaapei: deznisipatoare; decantoare; filtre Deznisipatoarele si decantoarele sunt bazine formate din mai multe compartimente: compartimentpentru intrarea apei, compartiment compartiment pentru linistirea apei si depunerea suspensiilor, compartiment pentru colectarea apeicurate. Depunerea suspensiilorsefaceprincaderelibera. Deznisipatororizontal:cameradelinistiresidistributieaapeibrute,baredelinistire, camera de depunere a nisipului, stavila la intrare, camera de colectare a apei deznisipate,stavilalaiesire,canaldegolire,stavilalagolire,gratar. 70

3.Monitorizareacalitiiapeipeparcursulprocesuluitehnologic Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile Interpretarearezultateloranalizelor Obiective: srecoltezeprobeledeapaacumprecizeazcriteriuldeperforman sdetermineindicatoriidecalitateaiapeipotabile sinterpretezerezultatulanalizelor Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: Urmretecalitateaapeipotabilelaintrareainstaierespectanturmtoareleetape: Recoltareaprobelordeapdindiferitefazealeprocesuluitehnologic Determinareaindicatorilordecalitateaiapeipotabile Interpretarearezultateloranalizelor Faze:intrare,ieirestaie,peparcursulprocesuluitehnologic, Indicatori:fizicochimici:pH,reziduufix,conductivitate,alcalinitateduritatetotal, calciu,magneziu,substaneorganiceoxidabile microbiologici:numrtotaldegermenila37C,numrprobabilde coliformitotali Interpretare:normeledecalitateinvigoare
Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii

71

X. SUPRAVEGHEREA I CONTROLUL CALITII APELOR UZATE 1.Supraveghereareeleidecanalizareaapeloruzate

Criteriideperforman: Interpretareauneischemedecanalizare Supraveghereacalitiiapeloruzateintrodusenreeauadecanalizare Determinareadebituluiapeloruzateimeteorice Supravegherea modului de exploatare i ntreinere a reelelor de canalizare Obiective:
sinterpretezeoschemadecanalizare sapreciezeindicatoriidecalitatepentruapeuzate scalculezediferitedebite s demonstreze c poate aprecia modul in care sa realizat exploatarea i ntreinereareelelordecanalizare

Apele uzate oreneti (STAS 184690) reprezint amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu api de canalizare i apele uzateindustriale,respectivagrozootehnicepreepuratesaunu,astfelnctcaracteristicilelor fizice,chimice,biologiceibacteriologicesrespectevalorileindicatenNTPA002/2002 (STAS184690).
Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Interpretareauneischemedecanalizareutilizandurmatoareleelemente: Schemedecanalizare:Colectoareprincipaleisecundaredeapeuzate,colectoaredeape meteorice,gurdescurgere,gurdeevacuare,curbedenivel Sistemunitar,separativimixt Calitatea: Valori admise pentru temperatur, pH, cianuri, clor liber, hidrogen sulfurat i sulfuri,produsepetroliere Debite:Debitulorarmaximalapelormenajere,industriale Cantitateadeprecipitaiiatmosferice Exploatarea: Controlul periodic calitativ i cantitativ al apelor uzate, Controlul exterior i interioralreelelordecanalizare ntreinerea: splarea, curirea canelor vizibile i nevizibile, desfundarea i repararea reelelordecanalizare Instruciunipentrucandidat: Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii

72

2.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateaapeloruzatepeparcursulprocesului tehnologic

Criteriideperforman: Interpretareauneischemedecanalizare Recoltareaprobelordeapdepeparcursulprocesuluitehnologic Conservarea,marcareainregistrareaprobelor Analizachimicaapeloruzate Obiective:

srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sexecuteoperaiiledeconservareimarcareaprobelor scalculezediferitedebite sexecuteanalizele

La trecerea apelor uzate prin staii de epurare rezult: ape epurate si nmoluri. Nmolurile provenite din epurarea apelor uzate sunt sisteme coloidale complexe, cu aspectgelatinos,cucompoziieeterogen,careconin: particulecoloidale(d<1m) particuledispersate(d<1100m) materiinsuspensie polimeriorganicideoriginebiologic ap
Clasificareanmolurilor Dupproceseledeepurareaapeloruzate: nmolprimardintreaptadeepuraremecanic; nmolsecundardintreaptadeepurarebiologic; nmolmixtdinamesteculdenmolprimaridupdecantareasecundar; nmoldeprecipitare(chimic)dinepurareafizicochimicprinadaosdeagenide neutralizare,precipitare,coagularefloculare. Dupstadiullordeprelucrarencadrulgestiuniinmolurilor,acesteasepotclasifican urmtoarelegrupe: nmolbrut(neprelucrat); nmolstabilizat(aerobsauanaerob); nmoldeshidratat(naturalsauartificial); nmoligienizat(pasteurizare,tratarechimicsaucompostare); nmolfixatprinsolidificarenscopulimobilizriicompuilortoxici; cenudinincinerareanmolului. Activitatepractica Recoltareaprobelordenmol Marcareainregistrareaprobelor Analizachimicaaapeloruzatesinmolurilor 1. Recoltare manual folosind flacoane, cupa cu mner 2. Loc de recoltare: instalaii de fermentare. 3. Marcarea si nregistrarea: Fia de recoltare

73

3.Urmrireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Criteriideperforman: Recoltareaprobelordenmol Marcareainregistrareaprobelor Analizachimicaanmolurilor Obiective: srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sexecuteoperaiiledemarcareinregistrareaprobelor sexecuteanalizele Indicatorifizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare: indicatorilor generali (umiditate, greutate specific, pH, raport mineralvolatil, puterecaloricetc.) indicatorilor specifici (substane fertilizante, detergeni, metale grele, uleiuri i grsimietc.) Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Recoltareaprobelor:Probesimpleimedii Recoltaremanualfolosindflacoane,cupacumner Locderecoltare:instalaiidefermentare. Marcareasinregistrarea:Fiaderecoltare Analizachimicaapeloruzateinmolurilor Aciditateai alcalinitatea,acizivolatili,coninutuldesubstaneuleioaseigrsimi,azotul, CBO5,pH,reziduu,umiditate,greutatespecific,substaneorganice,activitateanmolului, hidrogenulsulfurat. Instruciunipentrucandidat: Citiicuateniesarciniledelucru; Solicitailmuririevaluatoruluiincazulunorneclaritilacerineledinsarciniledelucru Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena echipamentuluispecificdeproteciamuncii 74

4.Urmrireaindicatorilorbiologiciaiapeloruzateianmolurilor
Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeap Conservarea,fixareainregistrareaprobelor Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe baza indicatorilor biologici Obiective: srecoltezeprobeninstalaiiledeepurareaapeloruzate sdescrieoperaiiledeconservare,fixareinregistrareaprobelor sexecuteanalizele Fisadelucru Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru: Sarcinidelucru: Stabilireaindicatorilorfizicochimicidecalitateanmolurilordinstaiadeepurare Recoltareaprobelor:Probecalitativeicantitative Recoltarecufileuplanctonic,dragadebuzunariapuctoare,racloare Locderecoltare:deladeznisipatoare,separatoaredegrsimi,decantoare,biofiltre,bazine deaerare,platformedefiltrare,staiideclorinare,deversoare,canaleiconducte. Conservarea,fixarea,nregistrarea: Conservareachimiccualcooletiliciformol Fiaderecoltare Indicatori biologici Pentru fier i mangan, calciu, de salinitate, hidrogen sulfurat, de substaneorganice Instruciunipentrucandidat: Asiguraivdeexistenainstrumentelormaterialeloriechipamentelornecesarerezolvrii sarcinilordelucru Asiguraivdeindeplinireacondiiilordeproteciaisecuritateamunciiprecumideexistena 5. Aplicarea msurilor necesare pentru mbuntirea proceselor de autoepurare pe cursurile de ap

Criteriideperforman: Recoltareaprobelordeap Caracterizareafenomenuldeautoepurare Identificarea factorilor principali care influeneaz capacitatea de autoepurare Aplicareametodelordembuntireacapacitiideautoepurare Obiective:
scaracterizezemecanismelecestaulabazafenomenelor sinterpretezefactoriicareinflueneazautoepurarea sdescriemetodeledembuntireacapacitiideautoepurare

75

Autoepurareaesteunprocesnaturalcomplex(fizicochimic,biologicsibacteriologic)prin careimpurificareaunuirau,saucursdeapaingeneral,sereducetreptatinavaldesursa deimpurificare Autoepurareaserealizeazaprinindepartareadinmasaapeiamateriilorsolideinstarede suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica sub influentafactorilorfizici,chimicisibiologici. Factoriifizici.Principaliifactorifizicisunt:procesuldesedimentareasuspensiilor,lumina, temperaturasimiscareaapei. Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a apelor,contribuinddirectsiindirectlacreareaconditiilordeviataaleorganismelor. Oxigenulesteelementulcuceamaimareimportantainprocesulautoepurarii.De concentratiaacestuiadepindintensitateaproceselordedescompunerebiochimica a materialelor organice, a oxidarii unor substante minerale si popularea cu organismeasistemeloracvatice. Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de respiratie a organismelor acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelororganicesicarezultataloxidariiunorcompusichimici,ca:hidrogenul sulfurat,clorurasisulfatulferos,sulfitiietc. Bioxiduldecarbonacestgazseaflainapainstareliberasicombinatsubformade bicarbonat si carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sistemetamponcuomarecapacitatedeneutralizareaacizilorsiabazeloradusecu apeleuzate. Procesul de autoepurare mai este influentat si de alti componenti chimici ai apei, care contribuie la crearea conditiilor de viata ale organismelor acvatice sau favorizeaza unele reactii fizicochimice si biochimice: fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, siliciul, magneziul,potasiul,aluminiulsiuneleoligoelemente. Factoriibilogici.Organismeleacvatice,inspecialbacteriileaurolulprincipalinprocesulde autoepurare a apelor, restul organismelor, cu putine exceptii, continuand transformarile inceputedebacterii,eventualstimulanduneledintreele.Dinpunctdevederealnutritiei, bacteriileseimpartinautotrofesiheterotrofe. Fisadelucru
Numeleiprenumelecandidatului: Timpdelucru:

Sarcinidelucru: 1.Definiiprocesuldeautoepurare. 2.Identificaifactoriiceinflueneazautoepurareadinurmtoarealistigrupaiiin funciedesurs. 3.Enumeraiprincipalelemetodedeimbuntireacapacitiideautoepurarea apeloricaracteristicilelor.

76

XI. INSTRUMENTE SI INSTALATII DE LABORATOR Pentru desfurarea lucrrilor practice n laborator, acesta trebuie dotat corespunztor cu aparate, instalaii i instrumente (ustensile) de laborator. De asemenea spaiul trebuie amenajatcumobilieradecvat: mesedelucru,depreferatacoperitecufaiansaualtematerialerezitente, prevzutecuinstalaiidegaz,prizedecurent,chiuvete scaunereglabile dulapuri rafturi, boxseptic,etc Aparatura Cuptorulelectric,folositpentrucalcinarenclzetepnla1000C Termostate,cutemperaturreglabil,pnla100C Etuvecutemperaturreglabil,pnla200C250C Autoclavepentrusterilizri Refrigeratoare Distilatoare pHmetru Aparateiinstrumentepentrumsurareatemperaturilor Aparateiinstrumentepentrucntrire

Figura19.Autoclav,Balantaanalitica,pHmetrupentrusol

Instalaiilenecesarepentrumajoritatealucrrilordelaborator: instalaiideapicanalizare instalaiidenclzire instalaieelectricpentruiluminatsiprizede220Vi380V instalaiidegazmetan instalaiidevid Instrumente(ustensile)delaborator 1.Vaseiustensiledesticlasuntcelemaipracticeicelmaifrecventfolositenlaboratoare datoritatranspareneiigreuttiilormici.

77

1.1 Eprubete au forma unor tuburi de sticl (gradate sau negradate) nchise la un captse folosesc pentru reaciile chimice; se umplu pn la jumatate, se agit prin scuturaresaucuobagheta,lanclzireseinclinisemanevreazcuajutorulunui clete de lemn evitanduse orientarea captului deschis catre operator sau persoaneledinjur. 1.2Pahareledelaboratorcarepotfidediferiteformeicapaciti: 1.2.1 cilindrice, paharele Berzelius, se folosesc pentru prepararea, ncalzirea, transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, etc. ncalzirea reactivilor se poate facelaflacarapeositadeazbest. 1.2.2conicepahareleErlenmayer,potfiprevzutecudopdesticl.Sefolosescn specialpentruoperaiadetitrare. 1.3Baloanedesticlapotficufundrotundsauplat,cugtullungsauscurt,largsau subtire, de forma sferica sau de par. se folosesc la fierberea soluiilor, colectarea unor filtrate, determinarea unor constante fizice.Baloanele cu fund rotund, pot prezentauntublateral,spreexemplubalonulWrtz.

Figura20.Pipete,cilindriigradati,paharErlenmayer,pahareBerzelius

1.4Pipeteauformdetuburidesticlsicapacitatidiferite,suntefilatelauncapatsi se folosesc pentru masurarea exacta avolumelor de lichide prin golire. lichidul se aspira cu ajutorul unei pere de cauciuc i se aspirp pna cnd ajunge deasupra gradatieidorite. 1.5 Cilindrii gradai sunt vase de form cilindric, gradate cu capacitati diferite utilizaipentrumasurareaaproximativaavolumelordelichide. 1.6Biuretesuntnistetuburidesticlagradatencm3sisubmultipliilorcareprezinta la partea inferioara un dispozitiv de reglare a curgerii lichidului, clema,robinet de sticla sau plastic, sau cu bila.. Biureta se foloseste pentru masurarea exacta a volumelordesolutiesaupentrutitrare.Sepastreazasiseutilizeazafixatenstative metalice.

78

1.7 Sticlele de ceas sunt folosite pentru cntarirea substantelor solide stabile n conditiiatmosferice. 1.8 Baghete de sticlade diferite dimensiuni; se folosesc pentru agitarea si amestecareasolutiilor,ndepartareaprecipitatelordepeperetiipaharelor. 1.9 Plnii de sticla se folosesc pentru transvazari de lichide si solutii, ca suport pentruhrtiadefiltrulaoperatiadefiltrare.

Figura21.Biurete,palniidesticla,exicatoare

1. 10 Plnii de separare (de picurare) pot avea forme sferice, conice si cilindrice; suntfolositepentruextractiisiseparari. 1.11Exicatoaresuntrecipientedesticlcucapac,prevazutecuoplacdeportelan cu orificii, au n partea lor inferioara o substanta higroscopic (CaCl2, silicagel, H2SO4concentrat,Na2SO4anhidru)isuntfolositelamentinereasubstanelorsolide nstareuscat. 1.12Sticleledereactivincaresuntdepozitatereactiviialtesubstane. 2.Vaseiustensiledeportelansuntmairezistentelatemperaturinaltedectceledesticla, dar prezint dezavantajul c sunt mai grele i nu sunt transparente. Cel mai des utilizate :suntbaghetele,capsulele,creuzetele,mojarele. 2.1Capsulelesefolosescpentruevaporarealichidelorlaunvolumredus 2.2Creuzeteleseutilizeazalacalcinareaprecipitatelor 2.3 Mojarelese folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide cu ajutorul pistilului 3. Ustensile de laboratordin alte materiale: din metal, din lemn, din cauciuc, etc, care servesc la fixare, ca suport pentru diferitele instalaii. Cele mai des utilizate sunt: stative metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic pentru eprubete,stativepentruuscare,trepiedemetalice,sitedeazbestetc.

79

BIBLIOGRAFIE
1.BERNSTEIetal.(2007).ClimateChange2007:SynthesisReport.IPCCPlenaryXXVII.Spain 2. BERNSTEIL.etal.(2007)."ClimateChange2007:SynthesisReportSummaryforPolicymakers." Pp.23inIntergovernmentalPanelonClimateChangeFourthAssessmentReport. 3.BRANFlorinaandILDIKOI.(2004).EcologieGenerala,EdituraASE,Bucuresti. 4.CRISTEAV.(1993).FitosociologieivegetaiaRomniei.UniversitateaBabeBolyai,ClujNapoca. 5.CRISTEAV.;GAFTAD.;PEDROTTIF.(2004).Fitosociologie.EdituraPresaUniversitarClujean,Cluj Napoca. 6.CROITORUV.(1997).ChimieanaliticianalizetehnicemanualclaseleIXXI,EdituraDidactici Pedagogic.Bucureti. 7.CROITORUV.andCIMAR.(1979).ChimieanaliticmanualclaseleIXX,Manualpentrulicee de chimie industrial, metalurgie, materile de construcii, industrie alimentar, poligrafie, chimie biologie,fizicchimie,EdituraDidacticiPedagogic,Bucureti,1979 8.GAVRILESCUElena(2007).Sursedepoluaresiagentipoluantiaimediului.EdituraSitech.Craiova 9.GILBERTK.,RIENTJESS.N.H.(2006).Whyisitimportant?Aguideforpolicymakers,ISBN10:90 7676218X 10. IONAC Nicoleta, Sterie CIULACHE (2001). Evaluarea expunerii umane la aciunea poluanilor atmosferici, Comunicri de Geografie, vol. V, Editura Universitii din Bucureti, p 249257; ISSN 14535483 11. MANDACHE Andreea (2010). Depozitele de deeuri i impactul lor asupra mediului n Judeul Botoani.Bucuresti. 12.MOHANGh.andARDELEANA.(1993).Ecologieiproteciamediului,EdituraScaiul,Bucureti. 13.ROJANSCHIV.andOGNEANT.(1989).Carteaoperatoruluidinstaiidetrataresiepurareaapelor. Ed.Tehnica.Bucuresti. 14.ROJANSCHIV.,BRAN,F.,DIACONU,Gh.ProteciaiIngineriaMediului,EdituraEconomic,1997 15. SANDA V., LLERER Kinga and BURESCU P. (2008). Fitocenozele din Romnia. Ars Docendi. Bucureti.VADINEANU A. (2004). Managementul dezvoltrii. O abordare ecosistemic. Ars docendi. Bucureti. 16.URSOIUI.(2004).Analizaapei,EdituraPolitehnicaTimioara. ***GHIDECOLOGICCOLARvolumulI.POLUAREAAERULUI.Braov2005.Coordonatori:DanDINU VeneiaSANDU.Ghidrealizatncadrulproiectului:PENTRUUNAERMAICURAT. ***LarrouseFenomenealenaturii(2003).EdituraRAO. *** Standardul de pregtire profesional pentru "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului", 2005 ***http://www.madr.ro/pages/cercetare/ps_631_faza_1_2_3.pdf ***http://www.fonduristructuraleeuropene.ro/pndr/conservareabiodiversitatii.html ***http://www.scribd.com/doc/24019564/0HBSCurs341ApeCurgatoare ***http://www.luncamuresului.ro ***http://evaluareimpact.ro/ ***http://isb.curs.pub.roSURSEDERADIATIISITEHNICIDEPROTECTIE ***http://www.naturalist.ro/viatasisanatate/omulisidistrugesanatatea/ ***http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/09/plouainfernaldeacid/ ***http://www.anpm.ro/files2/Capitolul%204%20%20Sol_20071121463562.pdf ***http://www.omg.ugal.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia%20mediului/5%20PROTECTIA %20SOLULUI.pdf ***http://www.eea.europa.eu ***www.sciencedirect.com ***http://www.mmediu.ro ***http://wikipedia.org

80

Constantin Munteanu

Mioara Dumitrascu

Alexandru Iliuta

Pe masur ce omul a nteles c este parte din natur i c resursele Terrei sunt limitate, dar mai ales ca aceasta planet functioneaza ca un sistem i c dereglarile produse ntr-un compartiment se transmit n ntreg circuitul, a crescut interesul i preocuparea pentru protecia mediului inconjurator la toate nivelurile societtii umane. Incepnd din anii '70, au aparut primele semnale, tot mai vizibile, ale dereglarilor aprute la nivel global: subtierea stratului de ozon, modificarile climatice, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. In acest context, pregatirea de specialisti cu inalta calificare in domeniul Protectiei calitatii mediului este esentiala in vederea identificarii, nelegerii i gestionarii sustenabile a problemelor de mediu cu care ne confruntam. Tehnicianul ecolog desfasoara activitati de: recoltarea de probe (de sol, apa, aer i alte materiale) prin utilizarea instalaiilor i instrumentelor de teren si laborator specifice, participa la sau deruleaza activitati experimentale, incercari sau analize, urmareste si supravegheaza aparatele de monitorizarea a factorilor de mediu, a aparatelor de masurare a poluarii aerului, apei, solului si efectueaza diagrame de transcriere a rezultatelor, intretine si reparara aparatele si instrumentele necesare cercetarilor etc. Suportul de curs, elaborat n concformitate cu Standardul de pregtire profesional "Tehnician ecolog si Protecia calitii mediului", 2005, nivel 3, este util celor care vor sa se instruiasca si sa aprofundeze cunostinte teoretice si practice pentru a activa in domeniul Protectiei mediului.

Editura Balnear ISBN: 978-606-92826-9-4