Bioecologie $i tehnologie apicola

Apicultura este ramura zootehniei care studiaza biologia qi tehnologia creqterii qi exgloatarii albinelor in scopul obtinerii produselor apicole qi polenizarii plantelor entomofile. Mierea de albine reprezinta un aliment excelent cu mare valoare nutritiva, biologics qi energetica, uqor asimilabil cu reale proprietati bactericide datorita continutului in substante antibiotice, fermenti qi vitamine. Din punct de vedere caloric I kg de miere de albine are 3 200 Kcal, reprezenthd echivalentul a cite 0,4 kg unt, 1,45 kg pbine, 1 kg orez, 2,37 kg came vita, 3,93 kg peqte, 4,73 kg lapte vaca. Ceara serveqte la confecfionarea fagurilor artificiali qi ca materie prim2 in industriile electrotehnica, electronic&, optic&, cosmetics, farmaceutica, a lacurilor qi vopselelor etc. Celelalte produse: polenul, propolisul, laptiqorul de matca, apilamilul qi veninul sunt extrem de apreciate pentru proprietafile lor terapeutice. Contributia albinelor la creqterea productiilor de fructe, seminte qi legume se dovedeste extrem de importanta datorita polenizarii plantelor entomofile qi rolului albinelor de adevarat barometru al cunowerii gradului de stabilitate ecologica in natura. Valoarea sporurilor de recolta ca urmare a poleniarii plantelor cu ajutorul albinelor intrece de 10 - 15 ori valoarea produselor apicole obfinute de la albine. Pimentel arata ca circa 20 000 de specii de plante depind de albine I pentru polenizare, iar Devin afirma & polenizarea culturilor de catre albine se ridica in S.U.A. la o valoare de 10 miliarde dolari. Datorita efectului de cascada dat de polenizarea plantelor exista unele aprecieri ca aproximativ 10% din productiile de lapte qi came depind, intr-un anumit fel, de munca albinelor - bovinele qi ovinele transformind materia vegetala obfinuta in urma polenizarii de catre albine.

Obiectul $i importanfa apiculturii

1.I. SCURT ISTORIC AL APlCULTURll

Stamoqii albinelor se asemanau cu viespile qi in procesul lor de evolufie au trecut de la hranirea vegetala grosiera cu frunze la cea concentrata, cu polen ~i nectar. Cea rnai veche albina fosila date& din oligocen, fiind cunoscute un numar de 13 albine melifere fosile care provin din perioade geologice diferite qi descoperite in zone geografice distanpte intre ele. Dupa resturile organice pietrificate, paleontologii apreci& ca plantele producatoare de nectar ~i polen, precum qi insectele culegatoare au aparut in jurasic-cretacic, in urma cu 150 - 100 milioane de ani. Primele albine solitare au aparut in eocen in urma cu 50 - 25 milioane de ani, iar albinele sociale care str6ng rezerve de miere au aparut in miocen, cu 20 - 10 milioane de ani in urma, in timp ce omul a aparut in pleistocen, mult rnai arziu, cu unul sau c5teva milioane de ani in urma. in cautarea hranei, omul primitiv a descoperit in scorburile arborilor dulceata qi aroma fagurilor de miere, pe care la inceput ii culegeau cu riscuri mari din cauza intepaturilor, folosind pentru aparare la inceput apa, iar rnai arziu hmul. A p a inceput vinatoarea cuiburilor de albine, indeletnicire care a durat milenii qi care inca se rnai practica qi azi in unele zone din Africa qi Asia. Pentru a - ~ iapropia albinele de casa, oamenii au miat scorbura cu albine, iar rnai arziu qi-au confectionat coqnite din nuiele, tuburi din piatra sau alte materiale pe care le-au lipit la exterior cu argila, creind primii stupi primitivi. A p s-au format primele prisaci unde oamenii au inceput sa creasca $i sa inmulfeasca albinele. Mierea era utilizata in hrana oamenilor, ceara la impermiabilizarea imbracamintii qi a unor obiecte de uz casnic, iar rnai arziu la iluminat ~i la confectionarea tablelor cerate pentru scriere. Cu timpul, gama de intrebuinpre s-a largit. La vechii egipteni, mierea $i ceara erau folosite in diferite ritualuri, la conservarea fructelor, la imbalsamarea cadavrelor, alaturi de alte substanfe, creme pe b a de ceara pentru protejarea pielii impotriva razelor solare. La popoarele din Orient se pomeneqte despre proprietatile farmaceutice ale mierii, cerii $i propolisului. Aristotel in "Istoria animalelor" qi Pliniu cel BdtrCn in lucrarea "Istoria naturala" se refereau pe larg la produsele stupului pe care le recomandau pentru tratarea contuziilor qi plagilor qi la prepararea cremelor cosmetice.

Bioecologie $itehnologie apicola

1.2. APICULTURA PE TERlTORlUL TARN NOASTRE

Diferitele izvoare arata ca pe teritoriul vechii Dacii apicultura capatase o mare dezvoltare. Xenofon (430-355 i.Hr.) in lucrarea "Anabassis"arata ca "hrana getilor consta in primul rind din miere, legume, lapte simplu sau preparat qi foarte pufina came, caci credinfa in Zamolxes ii oprea". Naturalistul roman Aellianus (sec.111 i.Hr.) in lucrarea "De natura animalium" afita ca daco-getii cresteau albine pentru miere si ceara, iar prisosul il vindeau - fagurii cu miere formau un articol de seama al come~ului ~ieconomiei casnice. Polibiu din Megalopolis (207-127 i.Hr.), geograf qi istoric arata in lucrarea sa "Istoria pragmatica" ca in regiunile pontice se exportau din teritoriile de la Dunare miere, ceara si vinuri felurite. A1exanbi.u Xenopol in "Istoria romdnilor" arata ca dacii se vitelor ~i cea a albinelor. indeletniceau cu agricultura, cre~terea Nicolae lorga, Vasile Piwan ~i alte personalitilti aratau ca in schimburile comerciale daco-gefii ofereau griu, miere, ceara de albine si piei de animale. in timpul stapinirii romane apicultura a luat o noua dezvoltare prin introducerea unor metode noi aduse de romani in creSterea albinelor. Despre dezvoltarea apiculturii in Tarile Romine nu se gasesc informafii scrise decit spre sf^ar~itul evului mediu. Numeroase izvoare arata ca pentru dezvoltarea albinaritului au fost acordate o serie de privilegii pentru negoful cu ceaa, scutirea de vami, donafii gratuite pentru "locuri de prisaca", precum ~i numeroase urice $i hrisoave legate de stupi, miere qi ceara, acordate in special domeniilor manastire~ti. In secolul al XVIII-lea, conform documentelor epocii, in Moldova ~i Muiltenia existau peste un milion de stupi. 0 statistics din 1763 mentionea existenp la acea d a a in Moldova a 670 000 stupi. Incepind cu sf"ar~itul secolului a1 XVIII-lea apicultura romineasca inta in regres ca urmare a dijmuitului excesiv, cre~teriiobligatiilor catre stat in miere qi ceara, la care s-a mai adaugat orientarea catre consumul de zahar si folosirea petrolului la iluminat in detrimentul luminarilor de ceara. Cele mai mari progrese in apicultura au fost inregistrate in urma invenmrii stupului sistematic mobil, cu rame de catre I.P.Prokopovici in 1814, presei de confectionat faguri artificiali de catre Mehring Johanes in 1857 si a extractorului centrihgal pentru miere de catre Hruska Franz Edher in 1865. Cele trei mari descoperiri au revolufionat intreaga tehnica apicola mondiala, inlaturindu-se neajunsurile apiculturii primitive, cand omul nu putea interveni in viafa coloniei de albine, iar recoltarea mierii si cerii se realiza adesea prin sacrificarea celor mai valoroase familii de albine. Se deschide o etapa noua de aplicare a unor tehnologii modeme de creqtere qi exploatare a familiilor de albine care stau si asazi la baza progresului in apicultura.

Resursele melifere

Mierea este aromata, de culoare galbena-deschisa, cu un gust placut. specific plantei qi cristalizeaza rapid, uneori chiar in faguri. De la floareasoarelui albinele recolteaza ~i importante cantimfi de polen de culoare galbenilportocalie. Semanata in miri~tepentru nutret ajunge la inflorire in luna septembrie, asigurand culesuri de intretinere care duc la intarirea coloniilor de albine.
Rapita de toamnil. Rapita mica (Brasica rapa var. oleifera) ~i rap@ mare (Brasica napus var. oleifera) sunt plante cultivate pentru ulei ~i pentru fhraj verde. Se insamhnteaza in toamna, iar inflorirea se produce in aprilie care d u r e a p5na in mai, aproape 45 de zile, reusind s9 asigure importante cantitati de nectar gi polen intr-o perioada c8nd flora melifera este saracq contribuind la dezvoltarea puternica a familiilor de albine in vederea culesului principal de la salcrim. Nectarul are o concentratie de 30 - 40%, iar productia de miere la hectar este cuprinsa intre 40 ~i 100 kg. Florile sunt albe-galbui, grupate in raceme terminale, fiind bine cercetate de albine, rnai frecvent intre orele 11 qi 14. Mierea este de culoare galbena, uneori aproape incolorft, de buna calitate li cristalizeaza rapid. Mu~tarul (Sinapis alba) este o planta anuala cultivata pentru ulei alb sau pentru nutref in amestec cu alte plante fhrajere, dar creqte ~i in stare salbatica. Este ~i plantfi condimentark Se seamana primavara cbt mai timpuriu, are o perioada de vegetatie scurta, prina la inflorire, de circa 40 de zile. Florile sunt de culoare galbena, grupate in inflorescenfe, asigurbnd un cules intens familiilor de albine in lunile mai-iunie pe o perioada de 20 - 30 de zile. Cercetarea albinelor este mai intensa in orele diminetii chnd secretia de nectar este mai abundentfi. Observafiile au aratat ca producfia la hectar este foarte scazuta sau chiar lipseyte pe timp secetos si este rnai abundenta dupa ploi. Producfia de miere este evaluata la 40 kg la hectar. Mierea de mustar are culoarea galbena-deschisa, aroma placuH, gust picant, dar cristalizem rapid, inchiziindu-se la culoare. Coriandrul (Coriandrum sativum). Este cultivat ca planta tehnica oleaginoasa qi aromatics, contribuind prin secretia abundenta de nectar la obfinerea unor importante culesuri de intretinere ~i de productie. Secretia de nectar este rnai mare in a doua parte a zilei ~i rnai ales spre seara. infloreste intre 15 iunie qi 15 iulie, acoperind golul de cules Pntre salcdm gi floarea-soarelui. Productia de miere la hectar variazil intre 15 qi 100 kg, iar in anii exceptionali ~i rnai mult, in funcfie de conditiile pedoclimatice ~i agrotehnica aplicata.

'

I
I
1

)
I
I

,
I

ale6a !Ued u! euelueus !!la!d ale !un!Daje ~ o u n !S Snuaqle6 'aJa!w e a ~ e l e!$ !!la!d ea~au!)a~lu! ~l !no ap Snuaqled !S aJa!u :aJele 1 eaJa!yy 3 ~elSnu ea~a!ly ap ! u o ~ ~ J !!un!pa)v ~s~J 3!la~n!p 'aJeu!Jn !S !!~o]e~!dsa~ a l ! ruluad ~oleweyu!!lue ~ euew ap ea~a!yy '311das!lue'!!Maw ul !asnl le lueule3 '31)das!)ue '1uwopadxa w p l e s ap eaJa!yy '3!a~e!p!gue '3!)aJn!a ~uwopadxa !oju~ eaJa!yy ap 'qa~e!pgue '3!)a~n!a !a!zoJapsoJale InluaweleJl !nlaJeos -eaJeoU ap eaJa!yy ?luau ap e a ~ a ! ~ aleu!lsalu!-o~lse6 aJe!l!q !S !!zau!Wsap 'auol!d awseds u! 31)seds!1ue '3!uo\ '(ea~euoleq eJn)elu! 'e!lsaB!p ezea~nSn) ~!)eu!uue3 'JoSn 3!za6leuv aleua~

!Qa~eu!~sa)u!oqse6 !un!\3ajy

ua4!13rul !wad ap ea~a!yy el!u!o~ au!luo:, aJe3 e~oy!lod eaJa!yy !a) ap eaJa!yy lnluelu!~los

!J-!D~J~

A!lepas "!ldas!luV 3!)das!lue '!!uuosu! 'al!SuoJq 'asnl u! soNau n!lepag a~nade~el1n~3ej3

asnpo~d aye n3 aJapose ul nes aJe)e e:, !!Ja!Lue e3!lnade~al eaJeoleA

-(8z .qel) 3!]nade~alp a j a unq !cur un au!iqo as ynleu u!p alueld ap a!Jas o n:, nes alo:,!dt? asnpo~d allel~ola:, e n3 !!Ja!ur !nlnpaja e a ~ a p o s e u!~d '11nur - u o urp ! ~ n r ~ alpajrp ul alnu!iuo:, aA!ye ~ol!!dpu!~d e ~u!qle ~ ~au u!~d !!Jal!ursuen eaJeJlsuourap ui a3!1s!~al:,t?~e:, !cur ala? alalduraxa u!p \nun alu!za~da~ eaJa!ur 'uro-lo:,!de snpo~d-pu!qlt?-wueld-los anu!p e!iola~ u~ ., - a ~ ! v a ~ u ! rnsa3o~d ap u aJesa3au aIaur!zua ap al!sd!l alaurs!ue8~0 nyuad lu~.~odur! uqasoap ! ap ldej 'au!q[t? a a a 3 ap !!~~~:,nla.rd 1ndu.y ul a~epu!3s o efap jpajns ne a.ra!ur u!p al!m=qez 'a~!qe~!ur!se13a.u~a l d y s !.mJeqoz ap p!ur aln3alom el augd lnlntuo ' ~e~!lsa%p1nqn1 U: ~3!1eur!zua a.repu!3s o tpsa3au InJaqez ~ 3 a -!~auuojsuen a ~ 0 \ ! ~ n mea~et?l!~o[eur Emal!ur!se as t?zoaz!urry a1 am3 ad alajuelsqns 3 u ! a3 [elue~ealaJeur mu!za.rd 'yuaur!le e3 ea.ra!ur '!nlnurs!uo8~0 aJesa:,au aA!l!Jlnu aiue~sqns 1e80q nas !nlnlnu!iuo:, w!.roap p!8olo!q oaJeoleA a8ugl ad u~

ap 09 ap ezned o ednp e!aJ as ~ n l u a w e l u l '6Z Inleqel u!P !awatps U U O ~ U O'Jolasaw ealu!eu! eJo ap ~ alelewn! o n3 '!z ad !JO!aJl ap (e)!Jn6u!l o) ede eu!lnd u! ezeaJls!u!wpe as alunlw!d 'aJadNaJ)u! ?JBj 'al!Z ap 00 1 ap epeouad o ruluad )ualueleJl !nun aJesa3au u n l g d 0 0 0 ~ - 0 0 ~ ~

.s!lodo~d ap peJyta 6 op ~gew!xo~de aleow elsed o ap au!)qo as eued 1nloo3lea ~ o d e ~ aes esel as as '096 ap loo3le u! lnstlodo~d e~loz!p s a '6 LS 096 1oo31e :6 EP !)e~undw! ~ e IN^ stlodo~d e j s~lodwd aleour ~nlnpwjxa ap ea~wedard .lomle !oJnlsn ap p a e w 6 PLL au!lqo as aJeSaJd !$ aleJn3aJls uud 'a(!z 21-01 ap dw!) a m m e w edna 6 sz L 096 loo3le 6 PZL !oJnlsn!qlnq ~ w n ~ eo tnmleraaew ea~wedar,, sn

!azolmJaqnl '!azoJapsoJa)e 'a3!wa~ps! !a!qedo!p~e3 n l u a w e l e ~ l ~ 3!Suo~q !nlnw]se ~ n l u a w e ) e ~ l !.IOleJ!dSaJ !$ a~!lsa6!p ~ollunlba~e lnluaweie~ I
%P nes %Z s!lod'J~d m elepose eaJa!yy au!qle ap u!uaA rn elepose au!qle ap eaJa!yy !losoJae ap e u o ) qns eaJa!yy

.auqwopo ! a!lude u! S 'ue ad uo enop ap ' a p ap OE ap e ~ n 3 .!z enop e ewnsuo3 as q d e o u o le~a3ew el esel as ' a ~ e o l e l e ~ lep uea~q uud ?~n6unl o + !a! ap au!qle ap aJa!ur e3sea3 0 (e)eau!w!p !$ weas) !z a)un6u!l enop :al!z au!q elez~alsawe aJa!w 6y 1 el walu! zn ruluad )Ins 6 00 1