Anatomia esofagului. Istmurile esofagului. Vascularizaia, limfaticile i inervaia esopfagului.

Esofagul este organul musculofibros al tubului digestiv care unete cavitatea bucal i faringele cu stomacul. La aduli el are o lungime de 25 cm. Pe traiectul lui, el strbate urmtoarele regiuni profunde: cervical, toracic i abdominal Partea superioar a esofagului, numit i "gura esofagului", se afl la nivelul cartilajului cricoid i se proiecteaz n dreptul vertebrei C6, iar partea inferioar (cardia) la nivelul vertebrelor D,0 ,,. n structura esofagului se disting trei istmuri situate la diferite distane de arca dentar: superior (crico-faringian), la o deprtare de 15 cm de la arca dentar; mijlociu (aorto-bronhic), 25 cm; inferior (diafragmal), 35 cm. Regiunea superioar a esofagului vine n raport cu: - coloana vertebral cervical; - trahee; - glanda tiroid; - pachetul vasculo-nervos al gtului. n partea posterioar a esofagului se afl spaiul mediastinal bogat n esut celular lax. Prin inflamaia acestuia se produc mediastinite. Regiunea toracic contacteaz cu: - coloana vertebral toracic; - canalul toracic; - vena azigos; - trahee; - pericard; - inim; - pleura mediastinal; arcul aortic stng; nervul vag. Regiunea abdominal prezint relaii cu lobul stng al ficatului i nervul vag. Peretele esofagului este format din urmtoarele tunici: mucoas, submucoas, muscular, adventiie. Vascularizaia arterial a esofagului este asigurat de. - aa. tiroidiene inferioare; - aa. esofagiene; - aa. bronice; - aa. frenice; - aa. gastrice. Venele esofagiene forrneaz plexul venos submucos i plexul venos periesofagian. Din aceste plexuri sngele venos se vars n venele tiroidiene inferioare, venele azigos i venele stomacale. In poriunile inferioare ale esofagului venele esofagului anastomozeaz cu sistemul port i cav superior. Funcia esofagului este cea de deglutitie.