Mario Botta Le Corbusier Gemetria Vilei

PROIECTARE DE ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile geometrice. Aceste planuri contin geometria ca pe o totalitate expusa ca o viziune globala, instantanee. Spatiul inglobeaza geometria ca pe o totalitate care se dezvaluie secvential, prin parcurgere. Vom vedea care sunt modalitatile prin care regulile geometrice care stau la baza organizarii cladirilor in planurile de arhitectura se dezvaluie si se contureaza in parcurgerea spatiului arhitectural real. Pentru exemplificare vom examin in context cate patru vile apartinand lui Le Corbusier si Mario Botta.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Vom utiliza o abordare analitica e tip top-down pornind de la conceptele geometrice abstracte si ajungand la descrierea detaliata a cladirilor. Vom vedea cum la Botta avem de-a face cu caracteristici geometrice la scara intregului, care raman nealterate in planul transformarilor vizuale ce se petrec in parcurgerea cladirii, in timp ce la Le Corbusier vom gasi, in parcurgerea cladirii, caracteristici geometrice nealterate numai la nivel local. La Botta, geometria in planuri si geometria in spatiu sunt coordonate, conducand perceptia catre o singura formula de citire, in timp ce la Le Corbusier cele doua geometrii se dezvolta in directii diferite VILA posibile VILA MEYER VILA SAVOYE VILA STEIN facandBAIZEAU multiple interpretari perceptuale.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Vom vedea ca cele doua tipuri de percepere se bazeaza pe doua logici compozitionale diferite. In prima compozitia este dominata de principii geometrice pre-existente inca de la primele etape ale proiectarii (Botta). In cea de-a doua principii pre-concepute interactioneaza cu posibilitati de combinare ce apar pe parcursul procesului de proiectare (Le Corbusier). Prima genereaza o arhitectura ce se citeste dintr-o data, directionand compunerea spatiala catre scheme geometrice, oarecum statice. Cea de-a doua va genera o arhitectura care cere o atentie intensiva si o explorare extensiva, protagonistul principal al experientei spatiale devenind parcurgerea spatiului, miscarea.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Vom constata cum acest tip de analiza top-down poate fi relevant in etapa de proiectare. Proiectele sunt generate de concepte geometrice abstracte care sunt traduse gradual in planuri detaliate. Aceast tip de abordare ne arata ca sistemele geometrice pot constitui o logica formatoare a compozitiei in arhitectura prin transformari ce se produc ireversibil prin feed-back-uri repetate de la o schema geometrica abstracta la geometria de detaliu. In acest fel, in proiectarea de arhitectura, derivand din logica geometriei si a modului in care geometria se integreaza spatial, compozitia capata un sens dinamic, in permanenta evolutie.
VILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
INTRODUCERE
Exista doua moduri de a te plimba printr-o cladire. Sa incerci sa gasesti un drum care sa serveasca unui scop anume, cum ar fi sa vizitezi un muzeu; sau sa incerci sa descoperi cum este cladirea si cum a imaginat-o arhitectul dupa un sistem de reguli geometrice. Unele cladiri, in afara de destinatia lor sociala, trezesc interesul privitorului pentru a alege cea de-a doua cale. Privitorii pot percepe cladirile in diverse feluri dupa propriul sistem de intelegere.
MARIO BOTTA
LEtoate aceseta, in ciuda unei perspective personale, perceptia lor a fost CORBUSIER Cu
gandita din afara si orchestrata de architect, la planseta, dupa un sistem de reguli. Aceasta orchestrare este cea pe care un privitor ar trebui sa fie stimulat sa o decodifice.
Cum sunt percepute si intelese, in timpul parcurgerii unei cladiri, regulile geometrice care o conformeaza ?
Aceasta problema este pe care o analizam aici.
VILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
MARIO BOTTA
CASA PREGASSONA
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
MARIO BOTTA
CASA MASSAGNO
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
MARIO BOTTA
CASA VIGANELLO
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
MARIO BOTTA
CASA STABIO
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
VILA BAIZEAU
LE CORBUSIER
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
VILA MEYER
LE CORBUSIER
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
VILA SAVOYE
LE CORBUSIER
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
VILA STEIN
LE CORBUSIER
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
1. Geometria in plan si in spatiu Pentru a explica modul in care geometria este vazuta in planuri si cum este perceputa in spatiu, se poate pleca de la cateva scheme elementare.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
In plan (1 si 2) gruparea se citeste ca doua patrulatere ale caror centre geometrice sunt pe aceeasi axa. In spatiu (3, 4 si 5) ele sunt percepute distinct ca doua cutii separate de un perete despartitor. In plan, patrulaterele sunt vizibile in acelasi timp. In spatiu, ele sunt percepute printr-un set de campuri vizuale care sunt restranse in limita a ceea ce este accesibil privirii. In plan, informatia vizuala este totdeauna aceeasi. In spatiu, este mereu in schimbare pe masura ce ne deplasam dintr-un loc in altul. In plan, privirea ajutata de caracteristicile statice ale campului visual este directa, simpla. In spatiu, privirea se integreaza in experienta complexa a miscarii si e secventiala.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
In plan, geometria coordoneaza si sincronizeaza diversele elemente din cadrul unei suprafete. Geometria este intrinseca notiunii de spatiu dar nu este identica spatiului pe care-l reprezinta. O examinare a modului in care geometria este simtita in spatiu trebuie sa porneasca de la o analiza a sistemului de reprezentare, pentru a ajunge la ceea ce reprezinta, adica de la desen la spatiu.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
METODA ANALITICA TOP-DOWN Contrar metodelor analitice care diseca sistemul in componentele sale de scara mica si studiaza relatiile intre acestea, TOP-DOWN inseamna o parcurgere in etape de la volum la plan, de la mare la mic, si de la conceptual geometric cel mai abstract care descrie cladirea pana la descrierea sa detaliata. Vom defini o serie de etape analitice care sunt examinate separat si in relatie unele cu celelalte. In acest fel, niveluri mai mult sau mai putin ridicate de abstractizare sunt asociate stabilind o descriere care merge de la abstract la concret si invers.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Descrierea proprietatilor geometrice ca transformari In 6-10 geometria este rezultatul extragerii din volumul de baza (6) a unei portiuni din centru (7), din fata (8), din lateral (9) sau din colt (10). Proprietatile geometrice sunt examinate in doua directii privind sectiunile orizontale. (11-15). Daca 11-12 au patru simetrii prin oglindire, 13-15 pastreaza simetria pe axa verticala (13), axa orizontala (14) sau cea diagonala (15). Un concept geometric simplu (S1) este transformat intr-unul complex (S1-S2), o parte din simetriile initiale fiind pastrate altele rupte.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice In fig. 16-18 din cubul de baza sunt extrase doua prisme verticale. Prin prelungirea limitelor acestor prisme in plan avem noua patrate. Analiza geometrica poate fi facuta in doua planuri: (1) O rama de 9 patrate (2) O combinatie de figuri S1 si S2. 16 doua simetrii prin oglindire dupa axa verticala si cea orizontala 17 idem 18 simetrie dupa axa diagonala Primele pastreaza toate tipurile de simetrii, cea din urma numai o parte.
Proprietatile figurilor si tramelor pot capata o directie similara sau diferita in cursul transformarii.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice In timp ce 16-18 pastreaza anumite simetrii ale formei mai mari, figurile 19-22 rup toate simetriile. In 16-18 simetriile figurii si tramei sunt coordonate la nivelul celor doua simetrii de oglindire. In schemele 19-22 nu exista coordonare intre cele doua niveluri. Distinctia intre proprietatile figurii si tramei permite studierea simetriei aproximative care se naste in relatiile dintre liniile extinse, precum si o distinctive intre structurile geometrice explicite si implicite figurile si contururile lor, respectiv liniile formate de extensiile acestor contururi.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Proprietati fizice In 13-14 extragerea rupe continuitatea liniilor ce definesc patratul mare sic el mic. In 15 se elimina in plus o muchie. In 13-14 patratul este lizibil fizic, pastrand simetriile si cele patru muchii. In 15 simetriile fatadelor laterale sunt rupte, rezultand o figura noua. Asadar un al treilea layer al proprietatilor este cel al muchiilor unei figuri. Acestea sunt numite proprietatile fizice deoarece par sa confere definitie si lizibilitate unei figuri.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Proprietati fizice In 12-14 si 16-17, toate layerele de proprietati sunt coordinate pastrand unele simetrii neschimbate. In 15 si 18 sunt coordonate numai proprietatile figurii si tramei, pastrand simetria fata de axa diagonala. In primele scheme S1 si S2 sunt toate lizibile ca un sistem ferm. In ultimele scheme, lizibilitatea patratelor S1 si S2 este sustinuta numai de simetriile figurii si tramei. Eliminarea unei muchii descompune figura, producand o tensiune intre cele trei layere.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Geometria in planuri 2.1. Proprietati fizice Prin acest tip de analiza abordam ordinea geometrica ca pe o structura organizand relatiile dintre figura, trama si proprietatile fizice. Cand aceste layere sunt coordonate de aceleasi reguli par sa opereze ca un singur sistem. Cand sunt guvernate de reguli diferite, functioneaza ca niste sisteme diferite. In rimul caz acestea par sa fie o singura interpretare construita de o regula comuna. In cea de-a doua avem mai mult de o singura interpretare conducand catre directii diferite aflandu-se in tensiune una fata de alta.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Proprietati geometrice in spatiu
In schema 3 centrele geometrice ale triunghiurilor definind campul vizual se afla pe acelasi ax cu axele camerelor. Orice camp vizual construit in lungul acestui ax pastreaza acest rincipiu neschimbat. Din contra, axele campurilor vizuale construite din orice alt punct se modifica (schema 4). Exista o structura geometrica in informatia vizuala care ramane neschimbata pe masura ce ne deplasam in spatiu. In schema 5 orice camp visual este definit de planul care conecteaza cele doua camere. In acest caz proprietatea geometric ace ramane neschimbata este planul de legatura. Modul in care geometria este citita in timpul parcurgerii spatiului poate fi examinat privind caracteristicile geometrice invariante din informatia vizuala.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
LE CORBUSIER
3. Analiza caselor lui Mario Botta si Le Corbusier Avand la indemana metoda analitica se poate incepe descrirrea cladirilor alese. Scopul este de a vedea ce fac cei doi arhitecti pentru a articula geometric volumul cu planul si cum sunt revelate strategiile lor geometrice prin parcurgerea cladirilor respective. Vom incepe analiza de tip top-down de la volumul mare care inchide intreaga forma a cladirii si gradual vom diseca acest volum pentru a spori nivelul de detaliere. Vom trece apoi gradat catre plan la niveluri mai scazute ale articularii interioare. In final, vom analiza cum se vede geometria in spatiu, privind cum nivelurile mai mult sau mai putin ridicate ale articularii interioare stabilite in analiza planului sunt vazute din afara.
MARIO BOTTA
| 2009-2010
3.1 Analiza volumetrica Analiza imaginii volumetrice a acestor case arata ca la Botta exista o sistematica pastrare si coordonare a proprietatilor fizice, ale figurii si tramei corpului geometric dominant. La Le Corbusier gasim o pastrare si in acelasi timp suspendare a acestor proprietati. Botta construieste o unitate geometrica si o citire unica ce sunt lizibile in general dintr-o perspectiva privilegiata frontala. Le Corbusier creaza o complexitate geometrica ce se ramifica in mai multe directii de decodificare.
1 anul
ANUL I
MARIO BOTTA
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
3.1 Analiza volumetrica Cel mai simplu concept geometric care descrie o cladire este un volum (bloc) elementar care este transformat prin extrageri, aditionari si extensii planare. (1) Extragerea unui component volumetric din bloc. (2) Excavarea volumului in etape succesive (3) Extensii ale planurilor orizontale sau verticale si aditionari de volum. (4) Extensia reface unele dintre suprafetele ce lipsesc si redefineste blocul. (5) Aditionarea ataseaza soliduri geometrice ori elemente planare subdivizand psatiul in subspatii. (6) In ultima faza prin aditionare se adauga elemente de volum pe casa.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Exista o structura consistenta de trasformari ce utilizeaza operatiuni specifice asociate anumitor etape in procesul proiectarii la ambii arhitecti. Cu toate acestea, figurile folozite, com=binarea lor si modul in care volumele sunt transformate sunt diferite de la o serie de cladiri la cealalta.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.2 Figuri si combinatii In prima faza Botta extrage intotdeuna un volum rectangular. Botta gaureste blocul intotdeuna in centru, creind un volum in forma de U ce se deschide intotdeuna catre fata. Botta este atent la forma volumul extras, pozitia acestuia si forma volumului rezultat. Asadar, Botta are un repertoriu fix de forme si combinatii simple. Un repertoriu recurent de forme si combinatii simple are drept rezultat case care seamana intre ele.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
3.2 Figuri si combinatii Le Corbusier in doua dintre case extrage un volum in forma de L, iar la celelalte doua un volum curbiliniu si unul rectangular. Le Corbusier variaza pozitia componentei extrase creind un gol care se deschide cel putin catre trei laturi. El utilizeaza diferse forme, variaza pozitia lor si foloseste extragerea pentru a crea volume de forme diferite. Repertoriul lui Le Corbusier este complex, larg si flexibil. Totusi, dincolo de diferentele in aparenta fizica, volumele rezultate lui Le Corbusier sunt toate in forma de L pe una sau trei directii. Un L tridirectionat este un volum avand sectiunea L atat pe orizontala, cat si pe verticala pe cele doua directii.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
3.2 Figuri si combinatii Drept urmare, nu avem de-a face cu o forma recurenta ci cu un tip recurent de figura volumetrica. Desi nu exista o pozitie recurenta a elementului Extras, avem de-a face cu un tip de combinatie recurent care cere ca Volumul sa se deschida nu numai catre o singura directie. Repertoriul lui Le Corbusier, complex prin forme ce difera in termeni de aparenta fizica si pozitie, creaza o oarecare dificultate in conturarea figurilor si clasificarea lor in categorii clare. Pare ca acest fapt genereaza case ce sunt diferite una de cealalta.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.3 Regulile procesului de transformare proprietatile fizice Prin extragerea din centru Botta retine definirea fizica a tuturor muchiilor blocului initial. Volumetria in forma de U a lui Botta retine proprietatile fizice ale volumului initial. La Botta, blocul este fizic present. La Botta extragerea si aditionarea nu afecteaza muchiile si colturile volumului initial in nici-o etapa. Extensia planara este un mijloc de aditionare ce accentueaza demarcarea fizica a volumului initial. Asadar la Botta, proprietatile fizice ale blocului restrang procesul transformarilor la diverse etape.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
3.3 Regulile procesului de transformare proprietatile fizice Le Corbusier deschide blocul la colturi, distrugand definirea sa fizica. L-ul ui Le Corbusier lasa in suspense aceste proprietati. Blocul la Le Corbusier poate fi dedus numai prin extensia elementelor lipsa, fiind astfel present implicit. La Le Corbusier, sunt etape cand definirea fizica a blocului este redusa prin extragerea suplimentara a unor component de mici dimensiuni. Sunt deasemenea etape cand extensiile planare redefinesc volumul. Asadar la Le Corbusier proprietatile fizice ale blocului sunt alternative puse in suspense si apoi pastrate.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Botta stabileste distinctia ierarhica intre bloc si restul elementelor si o face mai clar lizibila ca un concept fizic. Aceasta se realizeaza printr-o distinctice clara intre suprafetele blocului si cele ale componentelor mai mici. Modificarile ulterioare nu afecteaza acest concept. (extragerea din mijloc).
Teoreticienii Gestaltisti sugereaza ca formele care au contururi commune genereaza figure ambigue si relatii de fond. De fiecare data cand perceptia se concentreaza pe un element celalalt se transforma in fond.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Fara doar si poate suprafetele extinse ale lui Le Corbusier nu definesc complet muchiile lipsa. Ele functioneaza ca planuri descompunand blocul si volumele rezultate din extragere intr-o interactiune intre component planare si volumetrice. Le Corbusier creaza o interconectare mutuala intre elementele care genereaza conflicte de citire. Aceasta se bazeaza pe o definire a blocului si a restului volumulkui prin aceeasi suprafata. (extragerea la colt). De-compunerea primului il defineste pe celalalt.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA VIGANELLO
3.4 Proprietatile figurii si tramei Privind sectiunile orizontale la diferite niveluri ale vilei lui Mario Botta, prin suprapunerea acestor sectiuni putem studia proprietatilor la nivelul volumului ca intreg.
In fiecare sectiune figurile care sunt extrase sau aditionate sunt simetrice dupa axa perpendiculara pe fatada frontala, axa principala a blocului. Liniile tramei definind aceste figuri sunt simetrice fata de aceasta axa deasemenea.
MARIO BOTTA
ANUL I
Asadar axa perpendiculara pe fatada frontala organizeaza relatiile de simetrie dintre figuri si rame la nivelul volumului ca intreg. Similar proprietatilor fizice, proprietatile figurilor si tramelor blocului directioneaza volumul pe parcursul procesului la fiecare etapa.
1 anul
| 2009-2010
LE CORBUSIER
3.4 Proprietatile figurii si tramei La Le Corbusier organizarea figurilor merge de la simetrie in primele etape, la asimetrie in cele din urma.Totusi, chiar in primele faze simetria nu este un principiu tridimensional. Un contrast se creaza intre organizarea la nivelul volumului ca intreg si organizarea la niveluri individuale, de detaliu. Asta se poate vedea la Villa Stein la etapa a 2-a la asimetria generala, daca se suprapun sectiunile orizontale, precum si la asimetria de la nivelul parterului
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER
3.4 Proprietatile figurii si tramei Vila Savoye este un alt exemplu de simetrie generala, la Le Corbusier, fata de axa perpendiculara pe fatada frontala, si simetria etajului 1 si a terasei. Dispunerea tramei la suprapunerea plaurilor este simetrica fata de aceeasi axa. Bineinteles insa ca simetria generala este contrastata fie de simetria dupa o axa perpendiculara cat fie de asimetria la unul dintre etaje. Asadar, exista o disociere intre organizarea volumului ca intreg si organizarea la nivelurile individuale atat in ceea ce priveste figura (forma) cat si trama.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER
O disociere este creata deasemenea intre organizarea figurii (formei) si tramei. Asta prin contrastul dintre asimetria aranjamentului figurii si simetria tramei generale. Astfel, simetriile observabile direct si explicit sunt puse sub semnul intrebarii si inlocuite de simetriile implicite ale linilor regulatoare (trama). Fara indoiala, dincolo de ordinea implicita a tramei, diferentele in proprietatile tramei, la diversele etaje, deranjeaza integrarea tridimensionala a unui principiu unic de organizare.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
LE CORBUSIER
Pentru a rezuma: Botta coordoneaza toate layerele de proprietati printr-o singura regula care este ierarhic aplicata de la cel mai mare la cel mai mic element. Le Corbusier disociaza aceste layere, pastrand principiile celui mai mare element la un layer, in timp ce la celelalte le suspenda. Simultana aplicare a suspendarii proprietatilor este deasemenea aplicata la fiecare nivel. Astfel exista o de-compunere si o redefinire a muchiilor. Avem simetrie formala si de trama la nivelul volumului ca intreg, si asimetrie ca forma si trama, sau simetrie dupa o alta axa.
MARIO BOTTA
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
La Botta, elementele intra sistematic in relatii asemanatoare. In desene, cladirile lui Botta se citesc ca simple volume geometrice care sunt escavate simetric de-a lungul axei perpendiculare pe fatada frontala. Un observator miscandu-se in jurul caselor lui Botta vede blocul ca pe o entitate fizica cu muchii definite clar. El poate vedea deasemenea o fatada frontala simetrica si laterale congruente. Incercand cateva pozitii si vederea frontala privilegiata, poti intelege geometria articulatiilor exterioare ale cladirii ca pe un intreg untar.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
La Le Corbusier exista o complexitate geometrica ce genereaza o pluralitate de intelesuri. Diversele sisteme de relatii care guverneaza cladirile lui Le Corbusier nu pot fi grupate intr-un singur principiu. Vilele lui Le Corbusier arata diferit din perspective diferite. Din fata, frontal, Vila Stein se citeste ca un bloc. Din laterale blocul este evident dar golurile reveland terasele din spatele planurilor verticale pun sub semnul intrebarii claritatea sa volumetrica. Din spate, casa este dizolvata in planuri si volume, foecare solicitand atentie pentru sine, punand la incercare interpretarile anterioare. Privitorul trebuie sa se miste si sa se angajeze intr-o observare atenta pentru a descoperi multiplele relatii.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
3.4. Analiza planului Botta creaza o distinctie intre bloc si restul figurilor la toate etajele, bazat pe definirea colturilor blocului cu materiale opace si o de-compunere a colturilor figurilor mai mici in suprafete vitrate si opace. Astfel permite suprafetelor exterioare sa se extinda si sa completeze figura cea mai mare. Deasemenea definirea fizica a componentei celei mai mari si distinctia ierarhica sunt mentinute constant.
MARIO BOTTA
ANUL I
La Botta organizarea figurii merge de la o simetrie totala la nivelul I la o asimetrie la nivelul al treilea. Organizarea tramei se modifica de la o simetrie globala la o simetrie aproximativa. O confoguratie formala sau de trama este definita ca simetrie aproximativa cand mai mult de 70 procente din numarul total al figurilor sau liniilor sunt simetrice dupa o aceeasi axa. Asadar, simetria formala si a tramei se mentin. Totusi simetria se rupe la articularile de scara mai mica ce se petrec la ultimul nivel. Se poate vedea cum o trama simetrica se modifica intr-una asimetrica. Din modul cum se rezolva in detaliu pare sa se sugereze ca asimetria la acest nivel nu afecteaza simetria generala. De fapt accidentul in trama perfect simetrica nu face decat sa atraga Atentia asupra regulii generale pe care o consolideaza.
1 anul
| 2009-2010
Le Corbusier foloseste atat suprafete opace cat si vitrate pentru a defini colturile blocului si restul figurilor. Astfel elementele mai mari si cele de scara mai mica interactioneaza construind o structura reticulara de linii. La Le Cobusier nu exista simetrie sau simetrie aproximativa in organizarea figurii si tramei la toate nivelurile. Daca La Botta figura si trama precum si proprietatile fizice ale planului sunt asocieri apropiate de cele ale articulatiilor exterioare, regulile fiind aplicate din afara catre inauntru pastrandu-se simetriile volumului initial, la Le Corbusier nu exista o singura regula care sa directioneze organizarea geometrica la toate nivelurile si de la volum la plan.
LE CORBUSIER
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.4. Analiza spatiala Trecem la interiorul casei pentru a vedea cum sunt revelate unui privitor ordonarile geometrice. Vom vedea cum la Botta exista caracteristici geometrice la scara globala ce raman neschimbate in transformarile informatiei vizuale produse in parcurgere. Acestea iau forma unor campuri vizuale simetrice, recurente, suprapunandu-se si care fac lizibila ordinea geometrica.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie Considerand strategiile si logica proiectarii la cei doi arhitecti, am vazut ca Botta utilizeaza o sintaxa clara bazata pe un singur mod de transformare. Le Corbusier foloseste o sintaxa implicita si o varietate de combinatii. Botta reduce posibilitatile combinative in articularea geometriei si spatiului utilizand o singura regula. La Botta regulile sunt furnizate din afara catre inauntru. Deoarece este vorba de un concept geometric simplu care este cunoscut anterior oricaror combinatii de proiectare.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010
4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie La Le Corbusier casele sunt conformate dupa regulile exterioare ale unui singur volum si dupa cele interioare care descompun volumul si ies la iveala in timpul procesului. Astfel, in timp ce Botta structureaza transformarea pentru a satisface cunoasterea pre-existenta a formei cladirii, Le Corbusier directioneaza transformarea astfel incat sa lase posibilitatea unor combinatii si a unei energii potentiale in forma. In primul caz avem de-a face cu o proiectare dupa o logica determinista. In cel de-al doilea este vorba de o logica probabilistica.
1 anul
ANUL I
| 2009-2010

Mario Botta Le Corbusier Gemetria Vilei

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Mario Botta Le Corbusier Gemetria Vilei

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

PROIECTARE DE ARHITECTURA

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT