CAPITOLUL I

Importanta asigurarilor

1.a. Aparitia ideii de asigurare Putem spune ca asigurarile au aparut odata cu aparitia societatii umane, moment in care avem cunostinta despre doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului: schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiare diverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult mai vechi decat primele. Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma de ajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator, membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor in viitor. Acest tip de asigurare a suprevietuit pana in zilele noastre in regiunile in care economiile de schimb moderne nu au patruns decat superficial (de exemplu in unele tari de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice).

Aparitia asigurarilor in adevaratul sens al cuvantului Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cresterea importantei Londrei ca si centru comercial a dus, de asemenea, la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritima). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si, automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente. Astazi, LLOYDs of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor mai comune. Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru,

Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumitaThe Fire Office. In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi, Carolina de Sud), in anul 1732. Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn. Cauzele care genereaza pagube in economie pot fi grupate in 2 categorii:

Independente de vointa omului au caracter obiectiv (cutremure, seceta, furtuni, ploi torentiale, alunecari de teren); Legate de comportamentul oamenilor nervozitate, lacomie, neglijenta, imprudenta, ce pot avea ca urmare accidente, explozii, incendii, etc.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a omului si a avutului sau agonisit cu truda, mpotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor si bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existenta n conditiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca n urma accidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite vrste. Astfel, oamenii s-au solidarizat si ajutat reciproc pentru suportarea n comun a efectelor calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor prin asigurare, prin care, pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai multe persoane fizice si juridice cuprinse n asigurare. Pentru prevenirea, limitarea, combaterea si mai ales compensarea daunelor, persoanele fizice si agentii economici si pot constitui individual, din resursele lor, unele rezerve materiale si banesti. Marimea acestor rezerve trebuie sa fie egala cu valoarea bunurilor pe care le poseda cetatenii si agentii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos si aproape imposibil de realizat pentru fiecare persoana fizica si agent economic. De aceea, n vederea ducerii luptei mpotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor, bolilor etc., s-a ivit necesitatea folosirii unei cai mai convenabile si mai eficiente, si anume trecerea riscurilor (n anumite conditii) asupra unor societati specializate n domeniul asigurarilor si reasigurarilor. Aceasta lupta mpotriva calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor, impune necestitatea constituirii unor fonduri de rezerva si de asigurare. Fondul de asigurare contribuie la

refacerea bunurilor avariate sau distruse si, ntr-o anumita masura, la extinderea activitatii economice. Fondurile de rezerva si asigurare au putut fi constituite numai atunci cnd factorii si relatiile de productie si productia de marfuri s-au dezvoltat n asa masura nct au facut posibila acumularea de rezerve. 1.b. Rolul social Asigurarea are ca scop prin intermediul contributiilor varsate de asigurati sa plateasca indemnizatiile cuvenite persoanelor ce cad victime in fata unor accidente sau evenimente nedorite ( a garanta veniturile vaduvelor si orfanilor, a oferi mijloace banesti pentru construirea unei case, pentru cei care au avut de suferit, a oferi mijloace financiare unui bolnav pentru a putea fi ingrijit in cele mai bune conditii.) Asigurarile reprezinta functii, evenimente sociale, garantarea veniturilor familiilor sau patrimoniului unei firme indiferent de riscurile ce pot aparea, contribuie la coeziunea, la fericirea indivizilor, permitand supravietuirea firmelor care sunt victime ale unor evenimente nedorite (falimentul unui debitor important) asigurarea ii salveaza pe salariati, locurile acestora de munca contribuind la stabilirea relatiilor la locul de munca si a relatiilor sociale. Totusi limitele asigurarilor stau in faptul ca banul nu va putea inlocui vreodata prezenta unui tata, sot sau nu va putea reda integritatea corporala a unui infirm. Mai mult, asiguratorii investesc in centre de reducere a accidentatilor pentru recuperarea maxima posibila a functiunilor si capacitatilor corporale in actiuni de prevenire a incendiilor si accidentelor.

1.c Rolul economic In prezent, asigurarea reprezinta o ramura importanta a economiei nationale. Nivelul de dezvoltare economica al unei tari este principalul factor ce determina marimea si dinamismul activitatii de asigurare, garantarea veniturilor familiilor, victime ale unor evenimente nedorite permit asigurarilor mentinerea unui nivel constant al puterii de cumparare al populatiei permitand supravietuirea formelor dupa un dezastru; asigurarea face posibila continuitatea productiei, pastrarea retelei economice. Asigurarea reprezinta un motor esential al dezvoltarii economice prin faptul ca are puterea de a garanta investitiile si permit plasamentul primelor. Garantia investitiilor- putem spune ca nu arhitectii ci asigurarile au facut posibila construirea New York-ului. Nici un investitor nu ar fi riscat miliarde de dolari necesare construirii ZgarieNorilor fara sa aiba garantia ca va fi despagubit in cazul unui incendiu sau eroare de constructie.

Aceste lucruri sunt valabile pentru orice investitie, de la o platforma petroliera pana la cel mai modest comert de cartier.Orice proiect de investitii necesita participarea asigurarilor; niciun investitor si mai ales bancher nu ar risca fondurile necesare proiectului respectiv.

1.d. Plasamentul primelor. Exista un decalaj in timp intre data platii primelor si producerea unui risc. Asiguratorul trebuie sa gestioneze cat mai bine fondurile ce le are la dispozitie. Aceste fonduri ating azi in tari dezvoltate sume foarte importante, iar prin capacitatea lor de investire, asiguratorii joaca un rol de motor in economie. In Franta, plasamentele sunt constituite in mare parte din obligatiuni, asadar asigurarile absorb 60% din imprumutul de stat. In Marea Britanie, plasamentele sunt efectuate mai ales in actiuni, asadar asiguratorii britanici ajung sa aiba un rol foarte important in cadrul burselor de valori. Asigurarile fac domeniul finantistilor nu numai pentru ca este nevoie de experti in finante ci si pentru ca s-au dezvoltat tipuri de asigurari precum asigurarea creditelor pentru persoanele fizice/juridice sau asigurarile de capitalizare, de economisire.

1.e Continutul juridic, economic si financiar al asigurarilor Asigurarea sub aspect juridic Abordarea sub aspect juridic a asigurrii este necesar i justificat ntruct asigurarea trebuie s fie operant i s capete o form juridic. Forma juridic i-o ofer contractul, care constituie legea prilor, precum i legea propriu-zis, promulgat de puterea legislativ. Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare in calitate de izvoare de drepturi i obligaii n materie de asigurri, se completeaz reciproc. Potrivit Legii nr.136/1995, prin contractul de asigurare, asiguratul se oblig s plteasc o prim asiguratorului, iar acesta se oblig ca, la producerea unui anume risc, s plteasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea sau suma asigurat, denumit n continuare indemnizaie, n limitele i termenele cuvenite . Contractul de asigurare prezint urmtoarele trsturi caracteristice: este un contract consensual; este un contract sinalagmatic ;

 este un contract cu titlu oneros; este un contract aleatoriu; este un contract succesiv; este un contract de adeziune; este un contract de bun credin. Alturi de contract, legea constituie o alt form juridic de realizare a asigurrii: Asigurarea ex contractu are la baz principiul facultativitii, adic se ncheie de persoane fizice i juridice din proprie iniiativ, mpotriva diferitelor evenimente care le amenin viaa, bunurile, integritatea corporala, n scop de indemnizare sau fructificare. Asigurarea ex lege are la baz principiul obligativitii, adic persoanele fizice i juridice deintoare de anumite bunuri care fac obiectul asigurrii, sunt obligate s le asigure mpotriva riscurilor prevzute de lege, iar asigurtorii care au primit autorizaia s practice o asemenea asigurare, sunt obligai s le asigure. Asigurarea contractual constituie o modalitate de dobndire a securitii individuale de ctre asigurai. Asigurarea obligatorie ofer protecie de asigurare anumitor categorii de persoane fizice i juridice din considerente de ordin social i economic naional. Asigurarea obligatorie se aseamn cu asigurarea contractual prin faptul c i procur fondurile de care au nevoie pentru plata indemnizaiilor pe seama primelor ncasate de la asigurat, ns este mai puin costisitoare dect aceasta.

Asigurarea sub aspect economic i financiar Acoperirea pagubelor produse de diverse fenomene i evenimente se poate realiza cu ajutorul a trei categorii de fonduri bneti: Fonduri de rezerv financiar reprezint fonduri de autoprotecie sau autoasigurare, constituite de diferite persoane fizice i juridice i sunt destinate s acopere eventualele pagube provocate de fenomene neprevzute. Fonduri de rezerv i/sau de asigurare se constituie n mod centralizat n bugetul de stat i n bugetele locale. Asemenea fonduri se prevd n partea de cheltuieli a bugetelor respective, pe seama veniturilor generale ale acestora, fr a se solicita contribuii speciale din partea cuiva. Fonduri de asigurare propriuzise. Aceste fonduri sunt cele mai importante dintre fondurile destinate acoperirii pagubelor produse de anumite fenomene i evenimente i se realizeaz prin

intermediul societilor comerciale de asigurare sau a organizaiilor de asigurare mutuale. Fondul se constituie n mod descentralizat, pe baza contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (prime sau cotizaii), dar se utilizeaz n mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai, adic pierderile provocate de diferite fenomene i evenimente sunt repartizate asupra tuturor participanilor la constituirea fondului. Forma n care se constituie fondul de asigurare este bneasc. Exist n practica unor organizaii de asigurare din strintate de a-i ndeplini obligaiile asumate prin prestaii n natur (acordarea de asisten medical n cazul asigurrii de boal sau accidente, organizarea funerariilor, n cazul asigurrii de deces, etc.), ns i n aceste cazuri, fondul se constituie sub form bneasc. Constituirea fondului de asigurare n natur nu este de conceput, deoarece ridic mari probleme n ceea ce privete stabilirea structurii materiale necesare refacerii bunurilor asigurate, distruse sau avariate, de crearea de depozite pentru pstrarea materialelor, de evitarea pierderilor datorate manipulrilor sau conservrilor ndelungate a acestora, etc. Fondul de asigurare se constituie n vederea acoperirii unor pagube provocate de evenimente viitoare i nesigure. Din acesta nu se suport pierderile datorate consumrii bunurilor respective n procesul de producie, nu se suport pierderile datorate diminurii valorii bunurilor respective din diferite motive, etc. Asigurarea presupune un anumit risc, un anumit pericol. Persoanele fizice i juridice ameninate de aceleai riscuri formeaz, prin intermediul unei societi de asigurare, o comunitate care consimte s contribuie la suportarea n comun a pagubelor ce se pot produce din cauza anumitor fenomene. n momentul n care unul sau mai muli membri ai comunitii respective sunt afectai de producerea riscului asigurat, vor primi din fondul de asigurare, cu titlu de indemnizaie (despgubire) de asigurare, sume care pot ntrece de cteva ori cuantumul contribuiei acestora la fondul de asigurare. Acest lucru este posibil datorit faptului c paguba provocat de producerea riscului asigurat se mparte ntre membrii comunitii dup principiul mutualitii, adic la constituirea fondului de asigurare particip toi asiguraii care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat. Fondul de asigurare se utilizeaz n mod centralizat pentru: finanarea unor aciuni legate de prevenirea pagubelor; acoperirea pagubelor provocate de diferite fenomene asigurate la asigurrile de bunuri i la cele de rspundere civil, respectiv plata sumelor asigurate la asigurrile de persoane; constituirea de fonduri de rezerv la dispoziia societii din domeniul de asigurare. n procesul formrii i utilizrii fondului de asigurare se nasc anumite relaii economice ntre participanii la asigurare. ntr-o prim faz, banii sub forma primelor de asigurare, pornesc de la persoanele fizice i juridice asigurate ctre organizaiile de asigurare. ntr-o a doua faz, banii

sub forma indemnizaiilor de asigurare (despgubiri sau sume asigurate) pornesc de la organizaiile de asigurri ctre persoanele fizice i juridice afectate de producerea fenomenului asigurat. Asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a valorii adugate brute, relaii ce apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare n vederea desfurrii nentrerupte a activitii economice, pstrrii integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice i juridice fa de teri .

CAPITOLUL II
Notiuni generale in domeniul asigurarilor de persoane

2.a Asigurarile de persoane au ca obiect garantarea platii unei sume de bani de catre asigurator, in cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizica a asiguratului, si anume: vatamare corporala, imbolnavire, decesul sau supravietuirea acestuia. In cazul asigurarilor de bunuri, asiguratorul se angajeaza sa dezdauneze pe asigurat pentru paguba suferita prin avarierea sau distrugerea bunurilor asigurate ca urmare a producerii riscului asigurat. Avand caracter reparator, indemnizatia datorata de asigurator nu poate fi mai mare decat dauna suferita de asigurat si, fireste, nici decat suma asigurata. In cazul in care o persoana fizica sau juridical si-a asigurat un bun oarecare, din eroare sau cu intentie, pentru o suma mai mare decat valoarea reala a acestuia, si a achitat primele de asigurare aferente acestei sume supraestimate, la distrugerea acelui bun de catre un sinistru, asiguratul are dreptul la o despagubire limitata la valoarea daunei inregistrate, fara ca aceasta sa depaseasca suma asigurata. Altfel stau lucrurile la asigurarile de persoane. Aici suma asigurata se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si de posibilitatile sale financiare. Asiguratul poate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi eveniment (complex de evenimente) si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii are dreptul sa incaseze drepturile de asigurare de la toti asiguratorii, deoarece aici nu mai este vorba de dauna ca la asigurarile de bunuri. Neavand caracter reparator, asigurarea de persoane nu sufera restrictiile la care este supusa asigurarea de bunuri. Daca in urma producerii riscului asigurat, asiguratul a suferit o vatamare corporala sau a contractat o maladie care i-a afectat capacitatea de munca, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare care sa faca posibila refacerea situatiei sale financiare existente inaintea producerii accidentului sau contractarii bolii.

2.b. Clasificarea asigurarilor de persoane Asigurarile de persoane se pot clasifica in functie de riscul asigurat, de momentul achitarii primei, de momentul incasarii sumei asigurate si de forma pe care acestea o imbraca. Astfel, in functie de riscul acoperit, asigurarile de persoane pot fi: asigurari de supravietuire asigurari de deces

asigurari mixte de viata asigurari de accidente asigurari de boala alte forme

La asigurarile de supravietuire, asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata. In perioada de valabilitate a asigurarii, asiguratul, platind primele datorate, acumuleaza o suma de bani la dispozitia asiguratorului si care devine exigibila la expirarea contractului. Suma astfel economisita urmeaza sa fie folosita de asigurat, la momentul potrivit, pentru cele mai diverse scopuri: sa-si achizitioneze un imobil, un automobil sau alte bunuri de valoare mare ori de folosinta indelungata; sa se mute cu familia intr-o alta regiune sau alta tara; sa efectueze o calatorie de agrement, de afaceri etc. Potrivit conditiilor contractuale, asiguratul intra in posesia sumei asigurate numai in cazul in care este in viata la expirarea contractului. Daca insa acesta a decedat anterior expirarii termenului de valabilitate a contractului, asiguratorul se considera eliberat de angajamentul luat prin contract si, ca urmare, nu are nici o obligatie fata de mostenitorii asiguratului. Suma acumulata de asigurat pe parcursul valabilitatii contractului ramane de drept asiguratorului, dupa decesul prematur al asiguratului. O alta asigurare de supravietuire este asigurarea de renta , potrivit careia suma asigurata este pusa la dispozitia asiguratului sub forma unor plati periodice cu titlu de renta. Fondul din care se suporta renta se constituie fie pe seama unei prime unice platita de asigurat la incheierea contractului, fie pe seama primelor achitate treptat(anual, semestrial, trimestrial sau lunar) de asigurat pe perioada de valabilitate a contractului. Si plata rentei se poate efectua in doua maniere distincte, si anume: plata rentei incepe fie imediat dupa perfectionarea contractului de asigurare, fie de la o data ulterioara (spre exemplu, dupa iesirea la pensie a asiguratului). Aceasta este forma cea mai frecvent intalnita in practica: o perioada de timp, mai lunga sau mai scurta, asiguratul varsa primele datorate asiguratorului pentru constituirea fondului, din care aceste din urma va suporta renta, numai in cazul in care asiguratul va fi in viata la data expirarii contractului. Decesul anterior al asiguratului il dezleaga pe asigurator de orice obligatie fata de mostenitorii asiguratului. Pentru a evita pierderea primelor achitate de asigurat, in cazul decesului acestuia in perioada de valabilitate a contractului, in practica internationala se iau diverse masuri. De exemplu, de

scriere in contract clauza contaasigurarii, care permite rambursarea primelor aferente riscului de supravituire; asiguratorul isi retine evident prima aferenta riscului de deces. Daca la expirarea termenului de asigurare, asiguratul este in viata, el incaseaza suma asigurata, in timp ce prima pentru riscul de deces ramane de drept asiguratorului.

Asigurarile de deces protejeaza asiguratul impotriva riscului de deces. Cum decesul este un eveniment viitor si sigur, dar incert ca data, asiguratorii folosesc diverse forme de asigurare care sa satisfaca cele mai diferite preferinte. Astfel, intr-o formula asigurarea acopera riscul de deces la orice data ar surveni acesta. In acest scop, pentru a putea beneficia de o asemenea protectie, asiguratul se angajeaza sa plateasca prime toata viata. Este cunoscuta si solutia care limiteaza, totusi, plata primelor la o anumita perioada de timp: pe o durata de n ani, pana la data x, pana la iesirea la pensie a asiguratului etc. In toate aceste cazuri, avem de-a face cu o asigurare de deces temporara. Asigurarea de deces incheiata pe termen limitat obliga pe asigurator sa achite suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a acestuia. Daca la expirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat, fata de asigurat, de orice obligatie decurgand din contract. Asadar, asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire(capitalizare), ci una de protectie impotriva unui risc determinat. Asigurarile mixte de viata. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguratii si pentru a le simplifica sub raport organizatoric, asiguratorul ofera un produs care acopera ambele riscuri intr-un contract , denumit asigurare mixta de viata. Prin cuprinderea a doua riscuri alternative intr-un contract de asigurare unic, nu dispare caracterul contradictoriu al celor doua riscuri, ci se creeaza impresia ca asiguratii castiga in cazul producerii oricarui risc: in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in contract. Este adevarat ca asiguratul castiga in ambele imprejurari, dar acest lucru il obtine cu pretul aferent acoperirii celor doua riscuri, adica cu suportarea primelor datorate atat pentru riscul de deces, cat si pentru cel de supravietuire. Daca nu ar taxa fiecare risc preluat asupra sa, daca nu ar vinde fiecare garantie impotriva unui risc - pe care o ofera unui asigurat -, asiguratorul nu si-ar putea echilibra primele incasate cu indemnizatiile datorate, veniturile realizate cu angajamentele asumate fata de asigurati. Asigurarile de accidente urmaresc protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste ale unor evenimente neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea de munca. Persoanele accidentate primesc, cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe plati fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacere a sanatatii si compensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza

10

asiguratului intreaga suma asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditate stabilit de comisia de expertiza medicala. La expirarea contractului, asiguratorul poate sa accepte reinnoirea acestuia pentru o noua perioada, eventual cu o prima majorata, sau sa o refuze, daca persoana accidentata a suferit un grad ridicat de invaliditate care i-a redus total sau in parte capacitatea de munca. Asigurarea de boala are drept obiectiv protejarea persoanelor care au surferit o incapacitate temporara de munca determinata de boala. Asigurarea de sanatate permanenta urmareste sa elimine saracia, adesea asociata cu o incapacitate de munca de durata, provocata de un accident sau de o boala. Din momentul in care un asigurat a fost examinat medical si acceptat pentru o asigurare de sanatate permanenta, contractul de asigurare isi pastreaza valabilitatea un anumit numar de ani (de exemplu, pana la varsta pensionarii) si nu poate fi reziliat de catre asigurator. Primele se platesc anual si de obicei nu se modifica de la un an la altul. Daca asiguratul a contractat o incapacitate de munca in urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare(compensatie), care se acorda periodic atat timp cat se mentine starea de incapacitate sau pana cand asiguratul a atins varsta de pensionare ori a decedat. Asiguratii salariati beneficiaza de indemnizatie pe linia asigurarii de sanatate permanenta pe perioada de timp cat au fost bolnavi si care variaza intre o luna si un an. Aceasta limitare se produce pe motiv ca in perioada de boala salariatii au dreptul la o parte din salariu. Marimea indemnizatiei acordate de asigurator pe perioada de incapacitate de munca se stabileste de asigurat, impreuna cu asiguratorul, la incheierea contractului, dar nu poate depasi 75% din castigul asiguratului realizat inainte de imbolnavire, din care se deduce suma primita din fondurile publice. Aceasta forma de asigurare se practica in Marea Britanie. Asigurarea dotala este conceputa ca o modalitate de constituire treptata a dotei unui copil pana cand acesta ajunge la majorat. Asiguratorul onoreaza aceasta asigurare, daca beneficiarul asigurarii este in viata la data atingerii majoratului, cand asigurarea devine exigibila. In ipoteza in care beneficiarul asigurarii a decedat anterior acestei date, asiguratorul este exonerat de orice raspundere legata de acel contract. Daca contractul respectiv prevede clauza contraasigurarii, in cazul mortii premature a beneficiarului asigurarii asiguratorul este obligat sa restituie primele incasate. Asigurarea de nuptialitate este o asigurare de viata, in baza careia asiguratorul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, daca acesta se casatoreste inainte de a implini o anumita varsta.

11

Asigurarea de natalitate prevede obligatia asiguratorului de a plati o suma de bani asiguratului, caruia i s-a nascut un copil, intr-un anumit termen. Ultimele doua forme de asigurare prezentate sunt in continuu regres, ca urmare a modificarii conditiilor demografice si a comportamentului oamenilor fata de institutia casatoriei si de planingul familial. Pe parcursul executarii unor contracte de asigurare de viata, adesea apar situatii critice, care ii pun pe unii asigurati in imposibilitatea de a-si onora angajamentele asumate(plata primelor) sau au nevoie imperioasa de a incasa cu anticipatie suma asigurata(sau o parte din aceasta) pentru a iesi dintr-un impas financiar. In scopul solutionarii unor astfel de probleme, contractul de asigurare se completeaza cu anumite prevederi, care ofera asiguratilor garantii suplimentare. Spre exemplu, cun sa se procedeze in situatia in care asiguratul a ajuns in imposibilitatea de a nusi plati primele de asigurare din cauze independente de vointa acestuia (somaj, imbolnavire, accidente etc.). Asigurarea care cuprinde asemenea prevederi este denumita asigurare complementara. Formele concrete ale asigurarilor de viata difera de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta. Asigurarile de viata se incheie in mod individual sau in grup(asigurari colective). In fiecare tara exista legi speciale care reglementeaza modul de incheiere si de executare a contractului de asigurare, incrimineaza abaterile de la prevederile legale si stabilesc sanctiunile aplicate celor vinovati de incalcarea dispozitiilor legale. Aspectele concrete ale relatiilor dintre asigurat si asigurator isi gasesc reflectarea in contractul de asigurare, care cuprinde numele, prenumele si data nasterii asiguratului, riscul asigurat, termenul de valabilitate a contractului, prima de asigurare datorata si data la care aceasta devine exigibila, suma asigurata si modul de achitare a acesteia etc. Asigurarea de viata poate fi incheiata cu sau fara examinarea medicala a asiguratului, in functie de suma asigurata si de obiectul asigurarii. Pe baza rezultatelor examenului medical, asiguratorul accepta(cu plata unei prime normale sau a uneia majorate) ori respinge cererea de asigurare, din cauza riscului tarat, de valoare ridicata, pe care il prezinta.

CAPITOLUL III
SOCIETATEA ING

3.a. Istoria grupului ING

12

Istoria ING ncepe la jumtatea secolului trecut, cnd asigurrile i operaiunile bancare au jucat un rol important n dezvoltarea sectorului financiar din Olanda. Grupul a fost creat n 1991 prin fuziunea celei mai mari companii de asigurri olandeze, Nationale Nederlanden, cu una dintre cele mai mari bnci comerciale olandeze, NMB Postbank Group, compania care a rezultat fiind numit Internationale Nederlanden Group, pe scurt I-N-G. Formarea ING Group a fost rezultatul primei fuziuni depline din Europa ntre o banc i o companie de asigurri. Ulterior, compania i-a schimbat numele, devenind ING Groep N.V. Din 1991, ING a evoluat de la stadiul de companie olandez cu cteva activiti internaionale la cel de companie multinaional de origine olandez. Acest lucru a fost realizat nu doar printr-o cretere organic, dar i prin numeroase achiziii importante, prima dintre acestea avnd loc n 1995, cnd ING a preluat Barings Bank. Aceast achiziie a dus la recunoaterea brandului ING n toat lumea i a ntrit prezena diviziei de servicii bancare corporative pe pieele emergente. De-a lungul anilor, ING s-a transformat ntr-o companie internaional, cu o mare capacitate de adaptare la pieele n care funcioneaz. ING va continua acest drum, furniznd servicii excelente prin intermediul diviziilor existente dar i concentrndu-se asupra unor noi domenii de activitate. ING Group este o companie orientat ctre client, avnd o organizare clar i o strategie bazat pe managementul valorii. ING deine o poziie puternic pe pieele mature, acolo unde se dorete generarea creterii prin aplicarea corect a principiilor sale de business (satisfacerea clientului, controlul costurilor i managementul riscului) Misiunea ING este: Implementarea unui standard pentru a ajuta clienii s-i administreze viitorul financiar

DOMENII DE ACTIVITATE ING i desfoar activitatea n mai multe domenii, n centrul aciunilor sale aflndu-se orientarea ctre client i principiile solide de business.

Asigurri n Europa, America i regiunea Asia/Pacific

Desfoar activiti operaiuni de asigurri i alte activiti importante n mai multe ri din Europa, America de Nord i de Sud i regiunea Asia-Pacific. Servicii bancare pentru persoane juridice (Wholesale Banking)

13

Desfoar la nivel global operaiuni bancare pentru companii. Are 5 divizii: Clieni, Reea, Produse, Corporate Finance& Equity Markets i Piee Financiare. Aceast divizie ofer o gam complet de produse i servicii pentru corporaii i instituii.

Servicii bancare pentru persoane fizice (Retail Banking)

Desfoara operaiuni bancare pentru persoane fizice n Romnia, Olanda, Belgia, Polonia i India. Aceast divizie ofer servicii de private banking n piee selectate: nu doar n Romnia ci i n Olanda, Belgia, Elveia, Luxembourg i mai multe ri din Asia. ING Direct Desfoar activiti de retail banking direct pentru clienii si individuali din Australia, Canada, Europa i Statele Unite. Principalele produse oferite sunt cele de economisire i credite imobiliare. O activitate separat este constituit de ING Card, care administreaz portofoliul de carduri de credit din Benelux.

3. b. ING ROMANIA ING Romnia face parte din ING Group, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din lume. De-a lungul anilor, ING i-a ctigat i pe piaa romneasc reputaia de grup financiar ce ofer cele mai complexe produse i servicii pentru o larg palet de clieni: corporaii, instituii i persoane fizice. Istoria ING n Romnia a nceput n 1994. Atunci, ING Bank a fost prima banc strin care a dechis o sucursal n Romnia, dup 1989. n prezent, ING Romnia ofer o gam complet de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clieni: companii, instituii financiare i clieni persoane fizice. ING Romnia are peste 1000 de angajai n cele 27 de orae n care sunt deschise 24 de sucursale pentru companii i 120 uniti ING SelfBank, pentru personae fizice. De asemenea, ING Romnia beneficiaz de cea mai mare for de vanzari de produse de asigurare: aproape 2200 de consultani in 60 de orae. ING deine o poziie foarte solid pe toate segmentele pe care activeaz: lider pe piaa de brokeraj i pe piaa financiar primar si secundar; este cea mai mare banc custode si este liderul pieei de asigurri de via. n plus, ING a fost prima institutie bancar care a oferit companiilor i persoanelor fizice o gam complet de servicii electronice: ING OnLine, SelfBank i HomeBank.

14

ING Bank Romnia este singura banc de pe pia care beneficiaz de ratingul `AA`, acordat de agenia internaional Standard & Poor`s. Acesta confer ING Bank statutul de instituie financiar care furnizeaz clienilor o securitate financiar excelent. Domenii de activitate: n prezent, ING Group desfoar o gam variat de operaiuni n Romnia, oferind un pachet complet de servicii: Servicii bancare pentru persoane fizice i juridice - ING Bank Servicii de leasing - ING Lease Servicii de factoring - ING Commercial Finance Servicii de real estate- ING Real Estate Investment Management Asigurri de via - ING Asigurri de Via Pensii- ING Fond de Pensii Suntem la dispoziia clienilor notri, fie ei persoane fizice, familii, ntreprinderi mici i mijloci, corporaii i instituii financiare. Experiena noastr internaional dar i cea de pe piaa local ne ofer posibilitatea de a aborda ntr-o manier profesionist mai multe sectoare de activitate: construcii, telecomunicaii, energie, etc. ING Romnia Membrii Comitetului de ar Miu Negrioiu Preedinte al Comitetului de ar CEO Wholesale Banking Albert Roggemans Vicepreedinte al Comitetului de ar CEO Retail Banking

Bram Boon Vicepreedinte al Comitetului de ar CEO Life Insurance

3.c. ING GROUP

15

ING Group este o instituie financiar internaional de origine olandez care ofer servicii bancare, de asigurri i de management al activelor unui numr de peste 60 de milioane de clieni individuali, companii sau instituii din 50 de ri. Cu un personal de peste 120.000 de angajai, grupul deservete o gam foarte variat de clieni: indivizi sau familii, mici afaceri sau mari corporaii, instituii sau guverne. Lund n considerare capitalizarea de pia, ING se numr printre cele mai puternice 20 de instituii financiare din lume i printre primele 10 din Europa. n clasamentul celor mai puternice instituii financiare din Europa, difuzat de Bloomberg n luna septembrie 2006, ING Group se situeaz pe locul 6, cu o valoare de pia de 73,5 miliarde Euro, i pe locul 12 n rndul celor mai puternice instituii financiare din lume. n 2006 ING a urcat pentru al treilea an consecutiv in clasamentul Best Global Brands al celor mai puternice companii din lume din punct de vedere al valorii brandului, realizat de Business Week i Interbrands. n comparaie cu anul trecut ING a urcat nc dou locuri, ajungnd astfel pe locul 85

3.d. ING Asigurri de Via

ING Asigurri de Via este parte integrant a Grupului ING, cel mai mare grup financiar olandez i una dintre primele zece instituii financiare din lume. nfiinat n ianuarie 1997, sub numele de Nederlanden Asigurri de Via Romnia, compania i-a nceput activitatea cu cinci agenii i un numr de 200 de consultani. Apariia Nederlanden Asigurri de Via reprezint consecina fireasc a unui amplu proces de evaluare a pieei financiare romneti, realizat de Grupul ING. La acea dat, primul pas al dezvoltrii Grupului ING n Romnia fusese deja realizat, prin lansarea n 1994 a ING Bank, prima banc strin n Romnia. n 1999 ING Nederlanden a devenit liderul pieei asigurrilor de via din Romnia, cu un volum al primelor brute subscrise n 2002 de aproape 79,3 mil Euro i o cot de pia de 59,4%.

16

Cu un capital social de 450,4 miliarde lei (echivalentul a 28,8 milioane USD), ING Asigurri de Via este cea mai puternic capitalizat companie de pe piaa asigurrilor, ocupnd primul loc i din punctul de vedere al atragerii de noi clieni. La sfritul anului 2004, ING Nederlanden a devenit ING Asigurri de Via. n prezent, ING Asigurri de Via deine 41,2% din piaa asigurrilor de via din Romnia. Permanent la dispoziia clienilor notri, 2200 de consultani de asigurare i desfoar activitatea n cele 64 de birouri deschise n 59 de orae din ntreaga ar. ING Asigurri de Via ofer clienilor si persoane fizice i companii produse i servicii de asigurri la cele mai nalte standarde de calitate i profesionalism, n conformitate cu exigenele stabilite la nivelul Grupului ING, pe baza bunei cunoateri a pieei locale, precum i a tradiiei i forei sale financiare internaionale. Date identificare S.C. ING Asigurri de Via S.A. Societate pe aciuni Sediul social: Str. Costache Negri, nr. 1-5, Sector 5, codul 050552, Bucureti, Romnia nregistrat la Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Municipiului Bucureti sub nr. J40/475/1997 Cod Unic de nregistrare: 9100488 Capital social subscris i vrsat: 45.042.794 lei nregistra ca operator de date cu caracter personal cu numarul 160

DATE FINANCIARE Pentru anul 2006 ING Asigurri de Via a anunat rezultate solide, cu o cretere de 21,3% a profitului, care a atins 41,8 milioane RON la sfritul anului trecut. ING i-a consolidat i n 2006 poziia de lider pe piaa asigurrilor de via din Romnia, deinnd n prezent o cot de pia de 41,2%. ING Asigurri de Via a nregistrat un venit net din prime de 434 milioane RON n 2006, n cretere cu 11% fa de anul trecut, cnd acesta a fost de 391,1 milioane RON. n acelai timp, venitul total a atins 541,8 milioane RON n 2006, cu 9,7% mai mult fa de 493,9 milioane RON n 2005.

17

ING Asigurri de Via a ncheiat anul 2005 cu o cot de 37% din piaa asigurrilor de via, reconfirmnd poziia de lider al acestei piee pe care o deine ncepnd cu 1999.

Rezultate financiare Prime brute subscrise 200 4 200 5 200 6 307.188.402 RON 392.924.224 RON 435.841.709 RON Active totale 671.186.584 RON 953.274.306 RON 1.213.566.058 RON Numr de consultani i numr de birouri 2500 de consultani de asigurare 69 de birouri deschise n 63 de orae (din care 32 de agenii) 2150 de consultani de asigurare 66 de birouri deschise n 61 de orae (din care 30 de agenii) 2200 de consultani de asigurare 64 de birouri deschise n 59 orae (din care 30 de agenii)

CAPITOLUL IV
Planul de protectie ACTIV PLUS

18

4.a. Caracteristicile Planului de asigurare cu investiii ACTIV Plus n cazul n care, pe lng valoarea proteciei financiare conferite de asigurarea de via, dorii s avei acces la oportuniti de investiii unice i performante, atunci avei nevoie de planurile de asigurare cu investiii oferite de ING Asigurri de Via. Aceste planuri financiare v permit s investii n programe cu portofolii diversificate administrate cu profesionalism de ctre experii Grupului ING - prin intermediul unei strategii care s v asigure o cretere potenial optim, pe termen mediu i lung, a sumelor iniiale alocate de dumneavoastr. V putei totodat implica activ n alctuirea propriului portofoliu de investiii, care poate varia n funcie de gradul de risc pe care suntei dispus s vi-l asumai i de performanele pe care le ateptai. - Planurile de asigurare cu investiii ING sunt construite sub forma unor produse de tip Unit Linked, incluznd n cadrul aceluiai contract i protecia oferit de o asigurare de via. Astfel, acest tip de asigurare v ofer: * beneficiu n cazul decesului persoanei asigurate pe parcursul perioadei de plat a primelor, constnd n maximum dintre suma asigurat i valoarea contului; * beneficiu n cazul decesului persoanei asigurate dup ncheierea perioadei de plat a primelor, dar nainte de mplinirea vrstei de 95 de ani, constnd n valoarea contului; * accesul la sumele acumulate n cont pe ntreaga perioad a contractului de asigurare; * posibilitatea creterii sumei investite prin plata de prime suplimentare; Programele de investiii n care sunt investii banii dumneavoastr reprezint portofolii de active financiare n lei administrate exclusiv n scopul asigurrii. Prin intermediul acestor programe v este oferit accesul la cele mai eficiente plasamente pe piee financiare interne i internaionale. Durata de plat a primelor este flexibil, ea putnd fi cuprins ntre minimum 5 ani i pn la mplinirea de ctre persoana asigurat a vrstei de 75 de ani. n cazul n care contractul iniial expir nainte de mplinirea vrstei de 75 de ani, exist pobilitatea prelungirii acestuia pentru perioada rmas pn la 75 de ani ai persoanei asigurate. Frecvena de plat a primelor poate fi: lunar, trimestrial, semestrial sau anual.

19

Planurilor de asigurare cu investiii Activ Plus li se pot ataa o serie de asigurri suplimentare, precum asigurrile de sntate sau asigurrile n caz de accident, precum i opiunea de scutire de plat a primelor.

Flexibilitate Dumneavoastr suntei cel care alegei: - Gradul de risc cu care dorii s fie administrat portofoliul dumneavoastr de investiii; - Valoarea primelor ealonate i a primelor suplimentare - Durata contractului de asigurare n funcie de nevoile dumneavoastr putei retrage o parte din sumele deja investite. Transparen - Oricnd pe durata contractului putei decide modificarea structurii portofoliului dumneavoastr de investiii, precum i suplimentarea sumelor investite. - Zilnic putei urmri evoluia programelor de investiii accesnd www.ing.ro/Programe de Investiii

Activ Plus se nscrie n categoria produselor Unit Linked, reprezentnd, n acelai timp, o asigurare de viat i un produs de investiii n cadrul unui contract unic. Astfel, primele pltite de contractant sunt investite n programele de investiii ING Asigurri de Via (Bonuri de Tezaur i Mixt), iar n cazul producerii evenimentului asigurat, reprezentat de decesul persoanei asigurate, pe toat perioada de plat a primelor, beneficiarul desemnat va primi maximul dintre suma asigurat i valoarea contului. Pe lang primele ealonate pltite, contractantul asigurrii poate face i pli de prime suplimentare n scopul investirii.

Astfel, n contul contractantului vor exista: Unituri iniiale cumprate din primele ealonate pltite n primul an de asigurare, precum i din creterile de prim aferente acceptrii proteciei la inflaie pe toat durata de plat a primelor;

20

Unituri de acumulare din primele ealonate pltite ncepnd cu al doilea an de asigurare; Unituri de loialitate acestea se cumpr lunar dintr-un procent din taxa de administrare a poliei i contractantul are acces la ele dup expirarea perioadei de plat a primelor sau la plata indemnizaiei de asigurare; n cazul n care contractantul decide rezilierea contractului nainte de expirarea perioadei de plat a primelor ealonate, uniturile de loialitate se pierd; Unituri de investiie acestea se cumpr din primele suplimentare.

Activ Plus este un produs flexibil, la care se pot face diverse modificri pe durata contractului. Pe lng posibilitatea de pli de prime suplimentare deja amintit, se pot efectua modificri de sum i prim de asigurare, rscumprri pariale (din uniturile de investiie), transferuri de unituri ntre programe de investiie i redirecionri de prime ealonate. Pe durata contractului se deduc urmtoarele cheltuieli i taxe: Cheltuieli iniiale se deduc din uniturile iniiale, la fiecare aniversare a contractului, pe toat durata de plat a primelor i reprezint 5% din uniturile iniiale existente n cont; Taxa de administrare a poliei se deduce lunar din uniturile de acumulare existente n cont; n cazul n care n contul contractantului nu exist unituri de acumulare, cunatumul acesteia se va acumula ca debit; Costul asigurrii de via se deduce lunar din uniturile de acumulare existente n cont; n cazul n care n contul contractantului nu exist unituri de acumulare, cuantumul acesteia se va acumula ca debit.

Durata minim a perioadei de plat a primelor este de 5 ani. Plata primelor se face in lei, iar valoarea primei minime anuale este de 1.000 lei.

4.b. ASIGURARI SUPLIMENTARE la planul financiar de investitie ACTIV PLUS Asigurrile suplimentare se adaug poliei dumneavoastr de asigurare de baz pentru a v oferi n plus alte cteva avantaje pe care le vei considera importante n schimbul plii unor sume foarte mici. Este important de reinut c toate aceste asigurri suplimentare sunt disponibile numai n cazul contractelor cu o plat ealonat a primelor de asigurare. Asigurarea suplimentar temporar flexibil n cazul n care dorii un plus de protecie, aceast opiune v permite suplimentarea pentru un anumit numr de ani a sumei asigurate pentru care ai optat iniial. Perioada de asigurare pentru aceast clauz poate fi mai scurt sau egal cu cea corespunztoare poliei de baz. Suma asigurat va fi pltit beneficiarului poliei dac persoana asigurat va deceda pe perioada de valabilitate a clauzei.

21

Asigurri suplimentare de accident O protecie suplimentar o reprezint i posibilitatea de asigurare a riscului de deces i invaliditate din accident, prin ncheierea Asigurrii suplimentare de invaliditate permanent i deces din accident. n funcie de nevoile dumneavoastr specifice, putei alege suma asigurat pe care o considerai necesar pentru protecia dorit. Putei alege una dintre urmtoarele variante: 1. Asigurarea suplimentar de deces din accident 2. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident 3. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident 1. Asigurarea suplimentar de deces din accident - Aceast asigurare suplimentar permite mrirea sumei corespunztoare beneficiului n caz de deces din accident, pentru contractele cu plat ealonat a primelor. - Clauza poate fi reziliat la cererea Contractantului asigurrii, oricnd pe durata contractului. - Asigurarea suplimentar de deces din accident nu are valoare de rscumprare sau participare la profit. 2. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident - Aceasta clauz combin prevederile corespunztoare celorlalte dou tipuri de asigurri suplimentare de accident menionate anterior: Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident i Asigurarea suplimentar de deces din accident. - Suma asigurat va fi pltit dac persoana asigurat decedeaz ca urmare a unui accident survenit pe perioada de valabilitate a clauzei. - Dac un accident provoac o invaliditate permanent, persoanei asigurate i se va achita o sum forfetar, n funcie de gradul de invaliditate asociat pierderii suferite. - Asigurarea suplimentar de deces din accident nu are valoare de rscumprare sau participare la profit. 3. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident - Dac un accident are ca urmare o invaliditate permanent, persoanei asigurate i se va achita o sum forfetar n funcie gradul de invaliditate asociat pierderii suferite (aceste procente se regsesc n condiiile contractuale aferente acestei clauze).

22

- Se acoper invaliditatea permanent survenit nu mai trziu de un an de la data accidentului.

Asigurri suplimentare de sntate Dac avei deja o asigurare de via de la ING Asigurri de Via sau dac aceasta reprezint n acest moment prima dumneavoastr opiune, dar suntei n egal msur interesai de beneficiile unei asigurri de sntate, putei aduga poliei dumneavoastr o Asigurare suplimentar de sntate. Putei alege una dintre urmtoarele variante: 1. Asigurarea de sntate pentru spitalizare n caz de mbolnvire sau accident 2. Asigurarea de sntate pentru spitalizare n caz de accident 3. Asigurarea de sntate pentru intervenii chirurgicale n caz de mbolnvire sau accident 4. Asigurarea de sntate pentru intervenii chirurgicale n caz de accident. 1. Asigurri pentru spitalizare n caz de accident Dac starea sntii dumneavoastr este excelent i considerai c riscul unei mbolnviri este nesemnificativ, putei alege doar asigurarea de sntate care acoper riscul de spitalizare exclusiv din accident. Aceasta presupune ca n decursul unui an de asigurare s putei beneficia, pentru fiecare persoan asigurat n parte, de o indemnizaie corespunztoare unui numr maxim de 60 de zile de spitalizare.

2. Asigurri pentru spitalizare n caz de mbolnvire sau accident n fiecare an n Romnia, una din 5 persoane este spitalizat. n cazul nefericit al unei mbolnviri sau al unui accident care necesit spitalizarea dumneavoastr sau a unuia dintre membrii familiei dumneavoastr, printr-un astfel de plan de protecie financiar putei beneficia de acordarea unei sume de bani pentru fiecare zi de spitalizare. Nivelul acestei sume este la alegerea dumneavoastr! 3. Asigurrile pentru intervenii chirurgicale n caz de accident Anual se nregistreaz un milion de intervenii chirurgicale ca urmare a unui accident. n astfel de situaii este esenial un tratament de urgen n cele mai bune condiii pentru dumneavoastr i familia dumneavoastr. Prin intermediul unui astfel de plan de protecie financiar putei beneficia de acordarea unei sume de bani care sa v ajute n acoperirea cheltuielilor provocate de un astfel de eveniment.

23

4. Asigurrile pentru intervenii chirurgicale n caz de mbolnvire sau accident Orice intervenie chirurgical implic o serie ntreag de cheltuieli care poate afecta pe termen mediu bugetul familiei dumneavoastr. Protecia conferit de o sum important de bani pus la dispoziie printr-o astfel de asigurare de sntate poate fi de un real folos, dei nu poate compensa stresul sau grijile iminente unei intervenii chirurgicale.

4.c. OPTIUNI SUPLIMENTARE Opiunea de protecie automat mpotriva inflaiei ING Asigurri de Via ofer opiunea de protecie a sumei asigurate, meninndu-se valoarea real prin ajustarea ei anual - la alegere - cu rata inflaiei. Aceast facilitate este valabil numai pentru contractele de asigurare cu plata ealonat a primelor. Opiunea de protecie mpotriva inflaiei presupune ajustarea primei de asigurare, precum i creterea corespunztoare a sumei asigurate. Aceast corectare se face la fiecare aniversare a poliei, n funcie de opiunea dumneavoastr. Suplimentul de prim de asigurare se va utiliza pentru adugarea unei sume asigurate adiionale care se calculeaz pe baza vrstei asiguratului n anul respectiv i a perioadei rmase pn la expirarea poliei. Opiunea pentru scutirea de plat a primelor Alegnd aceast opiune v putei proteja pentru cazul n care, ca urmare a ncadrrii ntr-un grad de invaliditate dobndit din accident sau mbolnvire, v-ai gsi n imposibilitatea de a continua plata primelor corespunztoare asigurrii dumneavoastr. n aceste cazuri, compania noastr va prelua plata primelor dumneavoastr de asigurare, garantndu-v continuarea proteciei prevzute n contractul dumneavoastr.

Opiunea pentru cretere garantat a primei i a sumei asigurate V este oferit posibilitatea ca la fiecare a 3-a aniversare a poliei dumneavoastr s mrii cu maximum 30% primele de asigurare ale contractului dumneavoastr, determinnd astfel creterea corespunztoare a sumei dumneavoastr asigurate. Suplimentul de prim astfel pltit va fi folosit pentru achiziionarea unei sume asigurate adiionale ce are la baz rata de prim aferent vrstei curente a asiguratului i perioadei rmase pn la expirarea asigurrii.

24

BIBLIOGRAFIE

25

1. Asigurri i reasigurri: abordri teoretice i practici internaionale , Violeta Ciurel, anul 2000 Asigurari. Ghid practic , Negru Titel, anul 2006 Asigurari, clasa a XI-a, filiera tehnologica, profil servicii, Suzana Camelia Ilie, editura Oscar Print 2. Asigurari si reasigurari, editura Expert, Iulian Vacarel si Florian Bercea 3. Asigurari de persoane si reflectarea lor in contabilitate, Editura Economica, Autor G. Badea 4. http://www.regielive.ro/ 5. http://www.ing.com/group/index.jsp 6. http://www.ingromania.ro/wps/portal 7. http://www.asigurari.ro/index.php

ANEXE
~
26

a. Contract de asigurare b. Conditii contractuale c. Plan de investitii Activ Plus Polita de asigurare d. Simulare computerizata a unui plan de investitii Activ Plus

27