COLEGIUL DE REDACTIE rng. ELISE1 TARTA (redactor gef).

Revistii IunarH de Informaretehnlcl gi $tllntiflca, schimb de experient3 qi opinii editate de Asociafia Cresci3torilor de Albine din Romanla Anul LXXV
a

PETRE MMAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor de rubric&), lug. AUREL MALAIU, Ing. EUGEN MARZA. VICTOR NEAGU, blol. MIHAELA SERBAN. lng. TRAIAN VOLCINSHCI. REDACTIA $1 ADMINISTRATIA COMITBTUL ASOCUTIEI DE ALBJNE

' Nr. 1

ianuarie 1991
7 -

CUPRINS
N. NICOLAIDE : Anul apicol lncepe incB din toamna anului trecut
I. CAPISIZU-DELABIRCA : Citeva constatiri legate de asigurarea hranei in vederea bunei iernhri a familiilor de albine

EXECUTIV AL CRESCATORILOR DLN ROMANIA. Q str. Iulius Fucik nr. 17, Bucuregti, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.41.50 0 Cont vir. 4598014 B.A.I.A.
fllialn munlciptului Bucuregti.

Al. GHEORQHE : Vom importa $i miere ?

M. MARIN, D. IONESCU, P. AGACHE: Pre-

venirea $i Romania

combaterea

bolilor

albinelor

in

F1. BEGNESCU : Hrsnirea albinelor

N. NICOLAESCU, Gh. STOENEGCU : Despre iernarea familiilor de albine

* * * Citeva sfaturi cu privire

mierii

Ia pHstrarea

Tr. VOLCINSCHI : 75 de ani de la inflintarea primei reviste nationale de apiculturs

S. BODOLEA : Rolul unai fnv&itor in modernizarea stupgritului bucovinean

* *

Din activitatea APIMONDIEI

J. IiANNOTEAUX : Sfintwl Ambrozia, patronul

apicrltorilor Emilia si M. POPESCU-DICULESCU : Popnsuri

la vetrele istoriei romAne$tl

DOCUMENTAR APICOL

C prilejul Anulul Nou u m primit o multime de a mesaje gi teldoane de la statornicii nogtri cititori. 0daU cu transmiterea ur%rilor dirb&torqti am fost in continuare criticati nneori destul d e aspru pentru cri revista ajunge cn mare fntbziere la abonati. Ne fnsugim criticihe gi promitem c.5 in 1991, SmpreunH cu tipografia $i Directia Exped~erii Presei sii ne conjugiim eferturile pentru ca revista s i ajung% in timp util f n posesia fiecrirni cititor. Facem un ape1 de suflet gi de inimii la toti salariatii $1 activigtii voluntari ai Asociatiei ca qi la mechii qi noii cititori s5 realizeze P conn tinuare abonamente la revjstii &Pel ca s i pntem ajunge la un tiraj care s% justifice din nunet de vedere economic imprimarea acesteia. Tuturor selor care au fost 9 sint alaturi de noi le adrc1 s&mstrgmodepca urare :

C o p e r t a I : ,,Iarna-i grea, omdtul mare Semae bune anul are" (foto : Constantin DINA)

,+,

INTRU M U L P .4NI PERICITI !

C o p e r t a TV : a r h . Fiori2 Stefnreac

Redactia

Si4 nu uitim un adevar obiectiv :

ANUL APICOL PNGEPE

C l ~ ik lN TOABIA AMOLUl TRECUT D

ing. Nicolae NICOLAIDE
a este $i stimularea efectuarii timpurii zborurilor de curatire ale acestora, zboruri dupii care matca i$i va intensifica ouatul. Pentru aceasta, in zi'iele cu timp frumos, cu temperatura aerului de minim 14OC se vor ridica capacele stupilor cit $i saltelutele de pe podiqor, astfel ca razele soarelui s5 poat5 inciilzi podi~orul. 'i'ot:1dat5, existenta unor cantitiiti suficiente de hrani asigurii un ouat intens a1 mgtcilor, $tiut fiind c5 odata cu cre$terea cantitatii de puiet, crevte $i consumul de hranli. In cazul lipsei hranei, se va trece neintir~iat la ajutorarea familiilo: d e albinc in suferin\5, ajutorare ce se poate efectua, In cazul in care temperatura aerului permitc aceasta, chiar pe vatra stupinei, iar in cazul unui timp nefavorabil In inc5peri inciilzite, procedindu-se conform recomandririlor tehnlce care au fost publicate anterior in cadrul revistei. Un regim adecvat de pistrare a ciildurii in cuib va asigura o dezvoltare armonioas5 a familiilor de albine, cu atit mai mult cu cit in aceast.5 perioadj. vremea este instabi!Li, zilele cu timp frumos putind alterna cu zile reci $i nopti geroase. 0 important5 deosebit5 in aceast5 perioad5 o reprezintZi gi existenta unor cantit5ti suficiente de pcisturi ce stau la dispozipa familiilor de albine, astfel ca acestea s5 nu fie obligate de a-$i epuiza corpul gras din organism. In lipsa unor cantitiiti suficiente de p5stur8, se va trecc (numai neintirziat la hrgnirea acestora dup5 efectuarea zborului de curstire) cu turte cu polen, in lips5, cu inlocuiiori de polen, pregatite conform retetelor mentionate in numerele anterioare ale revistai UL,.

Este cunoscut faptul c5 anul apicol nu incepe cu data de 1 ianuarie, ci cu perioada de preg5tire a familiilor de albine pentru iernat din toamna anului precedent. Acest fapt are rnai nlulte explicatii dupii cum urmeaz5 : familiile de albine puternice cu o mate5 tinlira $i mult5 albin5 tin5r5 eclozionat.5 toamna, ierneazri in cele rnai bune condifii, asigurind in primiivara urmiitoare o dezvoltare corespunz5toare, ori este $tiut c5 aceste lucrgri se execut5 toamna, fscind parte din suita de lucriiri necesare pregatirii familiilor cie albine pentru iernat. Situajia do rnai sus se datoreaz5 faptului c5 o familie de albine puternic5 consum5 rnai putin5 hran5 raportat la unitatea de albine, comparativ cu familiile de albine slabe, ceea ce are ca urnlare la primele o uzur5 rnai redus5 a organismului acestora. Albinele tinere ce au eclozionat in toamna trecut5 avind organismul neuzat, supravietuiesc prim5vara asigurind astfel crevterea primelor generatii de puiet ale anului urmitor. Rezervele suficiente de hran5 de calitate (miere $i pgsturii) asigur5 o bun5 iernare $i o dezvoltare normal5 a albinelor in primgvars. 0 importants deosebita o reprezint5 inexistenta ca rezervli de hranri a mierii de mans, miere ce incarc5 pesle m5surB intestinul gros a1 albinelor cauzinri agaritia diareei $i imbolnavirea acestora. 0 orinduire corect.5 a fagurilor din cuib in raport de puterea familiilor de albine cit $i cantitatea de hranii disponibil5 $i de calitate, garantea25 o iernare corespunzitoare a acestora. 0 stare sanitar-veterinar5 buns ~i inexistenta unor maladii de multe ori deosebit de grave cum sint varrooza $i nosemoza, fac ca mortalitatea albinelor E n cursul iernii s5 fie minims, contribuind astfel la o dezvoltare optima a acestora in sezonul urmstor. Impachetarea corect5 a stupilor, in%turarea umiditgtii din interior, protejarea stupinei impotriva crivlitului cu ajutorul unor perdele de protectie, protejarea urdini~urilorimpotriva voarecilor, asigurarea unei l i n i ~ t idepline pe toaG pcrioada iern5rii sint conditii absolut necesare E ven derea asigursrii unei bune iernsri a familiilor de albine. Un factor important care asigurii o dezvoltare timpurie a familiilor de albine

Spre a se evita ca albinele s5 fie nevoite de a efectua zboruri prea lungi pentru c5utarea agei necesare, se va instaln in stupini, pe un loc adapostit $i insorit, un ad5p5tor cu a p i curat5. Unii apicultori recoman48 instalare3 $i a unui a1 doilea adripfitor cu ap8 s5rath. Pentru stimularea ouatului m5tcilor sc vor efectua hr5niri stimulente, folosind E n acest scop turte sau past5 de zahir piecum $i pl5ci de zah5r candi. Odat5 cil stabilizarea timpului se poate recurge $i la hrriniri cu sirop de zahiir rnai dens cle 2 : 1, turnat csldut in celulele unui fagure go1 cu celule de lucr5toare gi de culoare

inchisg, fagure ce se introduce in cuib ling5 ultima r a m 5 d e puiet. Fami'liile a l e c5ror mgtci s-au pierdut in cursul iernii din diferite motive, raminind orfane, vor trebui s 5 primeascg d e urgent5 o matcii d e la rezerva atupinei sau in lips5 se vor unif ica. Fagurii ce contin miere cristalizat5 sau pete d e calitate inferioarg, ori prezint5. d e diaree sau d e mucegai, vor trebui inlocuiti d e la rezerva stupinei cu faguri curati continind rezerve d e hran5 de calitate (miere $i piistur5). Cu aceast5 ocazie s e v a evita introducerea in stup a unor d e l a familii bolnave faguri proveniti spre a n u favoriza astfel raspindirea bolilor. P e m5sur5 ce timpul s e incglze$te $i activitatea albinelor s e intensifici, se l5rgesc corespunz5tor urdinicjurile, fiind totodat2 indepsrtate gratiile d e urdinis. fmpachetajul cuiburilor se mentine deoarece in aceastg perioad2 timpul este capricios, unele zile cjlduroase putind alterna cu zile $i nopti friguroase. Stupii ale c2ror familii d e albine din diferite motive au pierit in cursul iernii s e vor ridica d e p e vatr5 $i s e vor analiza in amsnunfirne pentru a se stabili moarten cauzele ce nu a v u t ca u r m a r e familiei d e albine. Stupii respectivi vor fi bine curjlati $i dezinfectati inainte d e a f i i n t r o d u ~ iin circuitul productiv a stupinei, iar fagurii rezultati se vor topi. Odat5 cu aparitia polenului in natura s e recornand2 transportul familiilior d e albine in zone bogate in vegetatie polenif e r i timpurie (salcim, corn, alun etc.) cit $i la flora erbacee din p2durile de foioase.

Aportul d e polen proaspst contribuiela o dezvoltare puternic5 a familiilor d e albine, stimulind mult ouatul mitcilor in special atunci cind este insotit $i de culesul unor cantit5ti mici d e nectar sau, in lips%, suplimentat prin hr5niri stimulente. Tot in aceast5 perioad5 s e pot forma $i familii d e albine temporare cu m5tci ce a u fost iernate in afara ghemului conform metodei descrise d e ing. Nicolae Foti. Odat5 cu inceperea activiitstii in stupins, zilnic s e vor nota in carnetul de stupin2 observatiile efectuate, fiind totodat5 identificate familiile ce a u iernat in cele rnai bune conditii, avind iln numiir cit rnai redus d e albine moarte in cursul iernii, un consum cit rnai mic d e h r a n 5 $i o cit rnai bun5 dezvoltare in prim5var5. Aceste observatii, impreun5 cu cele ce se vor face ulterior in cursul sezonului apicol privind alte insucjiri valoroase pe care le vor avea aceste familii, n e vor a j u t a la alegerea celor rnai bune familii (plus-variante) care s2 fie folosite la formarea d e familii noi pentru sporirea num5rului acestora sau pentru inlocuirea familiilor d e albine neproductive din stupin%. Vedein din cele d e rnai sus d e ce anul apicol nu incepe la 1 ianuarie ci l a inceputul lunii octombrie a anului anterior, deoarece de modul cum a fost pregatits iernarea familiilor d e albine depinde dezvoltarea bun5 a acestora in sezonul urmstor, singura garantie pentru realizarea unor productii optime in noul an apicol.

Din ex~erientaunui a~icultor

Citeva constatari legate de asigurarea hranei in vederea bunei iernari a familiilorde albine
. , p

Ion CAPISIZU-DELABIRCA Pregedintele Cercului apicol municipal Craiova

\ \ ( \ \ \L

Buna iernare, precum $1 asigurarea unor bune culesuti in sezonul urmgtor, sint conditionate de indeplinirea la timp $i in mod coqtiincios a unor importante lucriiri, printre care ASIGURAREA HRANEI este un factor de mare insemdtate. Pcntru atingerea acestar obiective spre care nlzulm cu totii $i in acelqi timp pentru a reduce la minimum pierderea de familii, precum $i pierderi mari in sinul familiilor se cer respcclate o aerie ds principii, pe care incerc sg le evidentiez in articolul de fat&, ilustrate $i cu unele constattiri din activitatea mea prscticii.

i \
I I \ \
\

1. Hrana pentru iernare se asigurti din timpul culesurilor.

Pentru a scoate in prim5var5 de la iernat familii de albine viabile $i s5n5toase, a r fi ideal ca ele s5 ierneze numai pe faguri cu miere de salcim plini sau aproape plini cu miere ciip5citA. Dar nefiind intotdeauna posibil acest lucru se pot opri faguri $i de la alte cuksuri astfel : - La recoltarea mierii de la salcim se vor opri dou5 rame pe trei sferturi pline gi pe cit posibil de culoare cafeniu-deschis, $tiind c5 acegti faguri sint preferati de regin5 pentru depunerea ouhlor in prima parte a primsverii. Apoi la recoltarea mierii de tei se mat opresc dou5-trei rame cu cantittiti mari de miere, de asemenea bine cl5dite $i de culoare cafeniu-deschis. - h situatia c5 nu a m reuvit sg asigur5m acel strict absolut necesar la cele dou5 mlesuri, Fntreaga cantitate de hran5 pentru rezerv5 se va opri obligatoriu la culesul realizat la floarea-soarelui. Dac5 pe timpul recoltArii, ramele menite a fi oprite pentru rezervii nu sint complet sau aproape complet cgpgcite, aceste rame se vor rnai l&sa un timp in stupi Wntru a fi c&p&cite,dar aranjate la distante rnari una de alta, ca albinele s5 nu lipeasc5 celulele din partea de sus a fagurilor, deoarece la ridicarea din stupi aceste celule se vor rupe gi din ele va curge mierea. Introduse din nou, albinele

nu le rnai c5p5cesc, ci din contrs vor c5ra mierea din celulele rupte ceea ce duce la deprecierea acestor rame cu hrani de rezerv5. Dar pentru a putea opri aceste rame pentru rezerv5, este nevoie ca inaintea culesurilor principale salcim, tei, floareasoarelui - in magazine pe ling5 fagurli albi de recolt5 s5 se intercaleze $i 2-3 faguri de culoare cafenie, in care familia generatii de puiet, bine a crescut 2-3 clgditi, far5 celule de trintor, faguri care a$a cum am v5zut rnai sus, la recoltare vor fi opriti la rezerv5. Tinuti numai in cuiburi nu vor fi nicioda% umpluti cu miere, ci vor avea nurnai coronite rnai subtiri sau rnai groase dar care nu asigur5 necesarul cu rezerva de hrans pentru iarng.

2 Completarea L pentru i a r d .

necesarului

de

hran5

Dac5 in timpul sezonului nu am putut constitui acel strict necesar de rezervg de hran5 pentru iarn5, vom face completarea lui imediat dup5 culesul de la floarea-soarelui, rnai precis intre 1-20 august. Folosim aceast5 perioad5 pentru ca la prelucrarea siropului $i transformarea lui in miere s5 participe ur! num5r cit rnai mare din rindul albinelor blitrine deja uzate, ce nu vor rnai intra in compunerea ghemului de iernare.

Siropul pentru completare se va admitraversa o iarn5 grea, lung5 $i aspr5. nistra in compozitie 111 sau 211 (raport De aceea la recoltarea mierii in timpul E greutate ap5/zah5r) in alimentatoare n sezonului, s5 nu fim cu ochii nelinivtiti (hrgnitoare) de mare capacitate, dar pro$i gindul lacom numai la umplerea a cit portional cu puterea familiei pentru a rnai multor bidoane, spoliind astfel faputea fi prelucrat in noaptea respectiv3. miliile de strictul absolut necesar, de ace1 stoc intangibil cu hran5 pentru iarn5. In prealabil se caut5 gi se aleg stabiAceast5 lacomie nestinsa sau neglijentli, lindu-se pe care rame vom ierna famllia. care din p5cate se mai intilne~te la unii Cu aceste rame vom inconjura puietul de confrati, sigur vor aduce multe surprize o parte $i de alta. Ramele trebuie s5 aibe nepl5cute. cit rnai mult5 miere iar prin administrare $tiind c5 iernarea familiilor numai pe periodic5 de sirop $i descSp5ciri repetate miere din sirop de zah5r, are neajunsuri. vom c5uta s5 concentr5m o cit rnai mare Pe ling5 faptul c5 albina se uzeaz5 foarte cantitate de hran5 pe un num5r cit mai mult in prelucrarea acestui sirop, apoi nu mic de rame. avem siguranta procurgrii la timp a acesDup5 completarea proviziilor vom face echilibrarea acestora intre familii ~ t i i n d tor mari cantitsti de zah5r rnai ales in actualele conditii. In mod sigur iernarea c5 reginele depun ou5 $i in functie de exclusiv5 pe sirop din zahgr declan~eaz5 cantitatea de hran5 din cuib. diareea $i apoi sau concomitent nosemoza, 0 atentie deosebit5 trebuie acordat5 faboli care pot cacza picderi mari in sEnul miliilor cu mult puiet la aceast5 dat5, familiilor sau chiar decinarea unor fadeoarece pot r5mine f5r5 provizii pentru milii intregi. iarn5. Avind mult puiet $i consumul de hran5 va fi rnai mare $i din aceasti3 cauzi proviziile destinate iern5rii se pot diminua 5. NumBrul ramelor cu hrnn& in cuibu.1 foarte mult. de iernzre.
3. PiLstrarea hrank.

ramclor

cu

rczerva

de

Ideal este ca acele rame pline sau aproape pline cu hran5, dup5 c5pi3cirea complet5 $i ridicarea lor din stup s5 fie p5strate in dulapuri sau rastele speciale in care avem posibilitatea intretinerii $i protej5rii lor fat& de atacul d5unStorilor rnai ales d e cel a1 g5selnitei. P5strarea in conditii necorespunzritoare $i neglijate, in scurt timp vor f i infestate $i complet distruse de ace$ti d5un5tori. In lipsa posibilit5tilor enuntate, rainele cu rezerva de hran5 se pot p5stra $i in stupi pentru a fi sub controlul $i protectia albinelor. Ramele se vor amplasa in marginea cuibului ling5 peretele stupului pentru a nu fi mereu miqcate cu ocazia diferitelor controale sau alte intervcntii i , stupi. Manipulindu-le mereu li sa vor rupe celulele din partea superioa.5 din care, a$a cum arPtam mai inainte, albinele vor c5ra mierea $i actfel ramele se vor deprecia. Celulele odat5 rupte, nu vor rnai fi c5p5cite.
4. S& asiguriim hrana P~??iliilor noastre avind mcren in vcdere o i:r:lri Ir:ng& $i aspr8.

Cu toate c5 rnai exist5 $i exceptii de ani cu ierni blinde $i prim5veri timpurii, ajn cum au fost a ultimilor 3-4 ani $i rnai ales a lui 1990, bunul stupar, ca orice bun gospodar, iyi preg5tegte stupii pentru a

Reducerea surselor de polen datorit5 secetei care este frecvent5 c3tre sfirvitul verii in zona de cimpie din sudul tarii este fenomenul care impieteaz5 bineinteles negativ asupra dezvoltsrii familiilor de albine in sezonul de toamn5. Ca urmare a acestui fenomen, in zona noastr5 nu putem l5sa la iernat decit familii de putere mijlocie $i cu rare exceptii folosind $i alte artificii ca familii ajut5toare sau unificsrile, cind nu avem in stupin5 familii puternice. Legat de aceast5 situatie este bine ca mgrimea cuiburilor de iernare s5 nu dep5$easc5 : 6 rame pentru familiile puternice, 5 rame pentru cele mijlocii $i 4 rame pentru familiile slabe, dar pe acest numrir mic de rame trebuie concentrat5 o mare cantitate de hran5, astfel ca ramele s& fie pline sau aproape pline cu miere csp5cit5 $i aceasta pentru urm5.torul motiv : Dac5 sfirsitul verilor $i toamnelor n e dezavantajeazti fiind secetoase, in schimb beneficiem de primgveri timpurii cu un climat de influent2 mediteraneeans, care ne creeaz3 spatiul necesar in timp pentru o dezvoltare bun5 $i rapid5 pin5 la aparitia primului cules de productie, cel de la salcim. ramc, Deci avind cuibul strins pe 4-6 cu hran5 din abundent5, c u un climat propice pentru cre~terea puiftului, familiile vor avea in primivarb o clezooltare exploziv5 care le va aduce la nivelul f a miliilor din alte zone ce nu avut o dezvdltare foatre bun5 in tonmn5.
(continuare in p a n . 8 )

ARTICOL COMENTAT DIN PRESA CENTRALA

VOM IMPORTA $1 MIERE?

Alexandru GHEORQHE preqedinte A.C.A. Argeg

M-am hotgrit s5 scriu acest arlicol deoarece, de la Revolutia din decembric, problemde grave cu care se confruntj apicultura din tara noastr5 nu au fost niciodat5 dezb5tute in press $i consider c5. nu a u putut fi cunoscute de cei ce a r putea ajuta la redresarea ei. Dac5 in trecutul nostru istoric mierca $i ccara d e albine erau vestite penku calitatea ~i abundenta lor, nelipsind din nici o familie, askizi ele sint o raritate s i primii care resimt lipsa acestor produse sint copiii $i bztrinii care nu atita nevoie de aceste alimentc-medicamente. Ca ramus5 n zootehniei, ap!cultura n fost practic nerentabil5, datorita sensibilil5tii ridicate fat5 d e diver+ factori d e mediu (conditii meteorologice, p?i~.1?? etc.). Acest lucru este demonstrat de faptul cs, degi au existat mari presiuni pe timpul dictaturii comuniste, sectorul de stat $i cooperatist nu a u reusit s5 rentabilizeze acest domeniu. Deqi an de an treceau dill sectorul particular in cel de stat $i cooperatist zeci d e mii de familii de albine, prin pierderile masive de f amili i de albine, statul n-a delinut niciodat3 inai mult d e 15OlO din totalul sectorului apical. Datorit5 shfiduintelor re&retatu!ui prof. dr. V. Harnaj, in anii '60 s-au obtinut unele inlesniri pentru a stimula dezvoltarea apiculturii, ca : reduceri la transportul familii'lor d e albine (500/"), acordare d e biostimulatori, protectia albinelor Empotriva intoxicarii cu pesticide etc. Efectele acestor facilit5ti n-au intirziat $i a crescut rapid productia d e miere. $i azi, cauzele care au dus la absenta mierii pot fi inlsturate prin neimpozarea apiculturii $i acodnrea de vetre pentru stupins. Conditiile d e nlediu din tarn noastrj nu permit apicultorilor obtinerea de produse apicole comtante an de an. Seeeta prelungit4 din ultimii ani a dus la calamitarea aproape in totalitate a culesurilor apicole. Acest lucru a descurajat ap+cultorii, de aici decurgind oferta foarte mare d e familii de albine atit in cadrul filialelor judetene ale Asociatiei Cresc5-

torilor d e Albine, cit $i la rubricile d e ,,Mic5. publicitate" din press. Impozarea activitafii a:~icole va conduce la sc5derea brusc5 a num5rului- familiilor d e albine. Aceast5 sckdere se va resimti deosebit d e puternic in cantitatea $i calitatea productiei d e legume, fructe, seminte, plante medicinale, cit $i in calitatea sistemelor ecologice naturale. Albina reprezint5 la ora actual5 un elemeilt d e echilibru ecologic!, care asigurg polenizarea a circa 85% din plantele entomofile existente. Acesta este principdul motiv pentru care clictatura comunist5 nu a indrsznit s5 distrug5 apicultura prin impozare. Pentru supravietuirea sectorului npicol, care incepuse s5 intre in declin, prin Ordinul comun nr. 74/01.07.1980 a1 Ministerului Agriculturii $i Industriei Alimentare, nr. 28/30.06.1980 a1 Comitetului pentru problemele Consiliilor Populare, nr. 221 09.06.1980 a1 UNCAP $i nr. 1132/30.06.1980 a1 Ministerului Economici Forestiere $i Materialelor de Constructii s-a dispus acordarea de terenuri neproductive pentru amplasarea stupinelor particulare. Aceste terenuri pe care s-au amplasat stupinele au fost stabilite in functie d e cerintele optime pentru dezvoltarea familiilor d e albine (lips5 de curenti de aer, expunere optim5 fat5 de soare, la distan@ fat5 de culturile sau plantatiile la care se fac tratamente fitosanitare foarte dsunstoare albinelor etc.). Acolo unde aceste cerinte n-au fost indeplinite stupinele nu a u supravietuit, inregistrindu-se mortaliGti foarte ridicate. De acest ordin au beneficiat In primul rind apicultorii care locuiesc la orage. In prezent, aceste terenuri, amenajate intre timp d e apicultori, sint luate d e CAP-urii sau fovtii proprietari, apicultorii fiind obligati s5-$i desfiinteze stupina in lipsa vetrei d e stupin5 (stupii nu pot f i tinuti pe balcon !). Trebuie urgent s5 se inscrie in Legea funciar5 prevederea ca vetrele de stupini existente s5 r5min5 in proprietatea api-

cultorilor, iar proprietarii acestor terenuri sii primeascii o suprafati echivalentli din rezervele CAP-ului sau din cele de stat. Subliniem cii prin mutarea unei familii de albine la o distanw mai mic5 de 57 km se pierd albinele culegstoare, deci se pierde productia din anul respectiv. Consider cii neluarea i n considerare a problemelor cu care se confruntg apicultura v a duce, nemijlocit, nu numai la regresul ei, ci $i la micvorarea productiilor agricole $i degradarea mediului ambiant. Publicdm acest material, apdrut in cotidianul ,,Romania liberd" d i n 5 ianuarie 1991, cu sublinierea cd, dacd sintem partial de acord cu continutul, fntrebarea din titlu ni se pare retoricd. Dupd d t e cunoagtem, Romania n u a importat niciodatd (sau poate au fost i n t i m p d t e v a extrem de rare importuri in cantitdti nesemnificative) miere, fapt evidentiat de anuarele F.A.O. d i n ultimele decenii. I n trecutul istoric, ca $i i n epoca contemporand, tara noastrd era u n exportator binecunoscut, cel putin in Europa. Interogatia titlului ni se pare retoricd g i pentru cd nu cred e m cii v o m ajunge d n d v a importatori ai acestui apreciat produs. Ca g i in anii anteriori, pentru a proteja, incuraja $i stimula apicultura, Comitetul Executiv al asociatiei noastre a intreprins in 1990, precum qi la inceputul acestui an, numerouse demersuri. Din pdcate n u toate s-au soldat, este adevdrat, cu rezultatele agteptate. Aga a fost g i cu prevederea conform cdreia in Legea fondului funciar - atit de tergiversatd se dorea sd existe stipulatd p r o b l e m vetrei permanente de s t u p i d atribuitd apicultorilor. S-au fiicut interventii verbale p i scrise la Ministerul Agriculturii, la Senat, la Camera Deputatilor. De asemenea toti membrii filialelor noastre judetene au fost rugati printr-un telex sd ridice aceastd problemd, ca qi pe cea a impozitdrii activitdtilor apicole, in fata deputatilor g i senatorilor care n e asigurau cd sdptdminal, d n d se Ontorc acasii, i n gC zilele libere - simbdta qi duminica chiar d e sdrbdtori au avut qi au intilniri in circumscsiptiile lor cu cetdtenii care i-au ales. N u gtim c2ti apicultori au cerut parlamentarilor sd le apere interesele in Senut sau in CameriE. Cert este cd prevederea de acordare a celor 5 000 m2 dacd

nu ca proprietate, mdcar in folosinta posesorilor de stupi (mai ales a celor d i n orape) care - nu-i apa ? - n u pot tine stupii pe acoperipuri, pe balconul sau i n boxa blocului i n care locuiesc) nu a fost prevdzutd in lege. Mai surprinzdtor ni se pare ins6 cd u n parlamentar din grupul Partidului Democrat Agrar s-a opus destul de categoric acestei idei, respingind-o aga c u m ar spune domnul preqedinte al Senutului, Alexandru BErlddeanu - de plano. Dacd mai notdm cd persoana respectivd a ocupat i n trecut o functie i m portantd intr-un organism de sintezd g i conducere a cercetii7ii agrare romknegti g i deci cunogtea sau trebuia sd cunoascii cd prin polenizarea cu albine a culturilor agropomicole entomofile sporurile cantitative $i calitative a recoltelor de seminte, legume g i fructe insumeazd la nivel national, in exprese valoricd, aproape 80 miliarde lei, mirarea noastrd este qi mai mare. Ce s6 mai pomenim de faptul cd in conditiile disparitiei treptate a entomofaunei spontan polenizatoare rolul albinei de agent stabilizator a1 echilibrului ecologic ( g i aga destul de fragil) cregte pe zi ce trece ! Desigur, la Comitetul Executiv al asociatiei, initiativele $i demersurile la organele de decizie Qnscopul apdrdrii apicultorilor qi apiculturii in general continud neobosit. A m mai scris despre infiintarea Oficiului de import-export APIEX care, oricum, nu a fost organizat pentru importul de miere, ci pentru a asigura derularea unor operatiuni comerciale cu parteneri externi in folosul apicultorilor producdtori. Ii asigurdm pe toti cititorii nogtri cd aceasta este situafia acum, in prima decadd a lunii lanwrrie g i cii maniera aceasta de relafii c u forurile administrative, legislative fi executive v a rdmine consecvnet pus6 in slujba tutu707 membrilor asociatiei noastre: Dar raport f n d aceste actiuni pe plan local, la nivel de filiald, la nivelul individual a1 unul simplu apicultor, Inftiativa pregedintelui filialei urgegene a asociatiei noastre nu este oare singulard ? Agteptdm rdspuns la aceastd intrebare de la cititori, reamintindu-le zicala rom&neascd ,,unirea face puterea" g i indemnfndu-C sd nu uite cd o albind singurii este u n nonsens, ea neputind trdi d e d t in colectivitatea familiei.

PREVENlREA $1 COMBATEREA BOLlLOR ALBlNELOR IN ROMANIA *)

M. Marin, D. Ionescu, P. Agache Raportat la suprafat%, numar de locuitori, baz5 melifer:, climat, posibilit5ti materiale, experienti $i traditie, RomPnia posed5 o apicultur5 dezvoltat5. Ffectivul de colonii este de 1400 000, cifr5 ce o consider5m maxims, crevterea putind avea efecte negative. Apicultura particular5 reprezint5 87% asigurindu-se astfel succesu'l. Pentru mentinerea sGrii de sPn5tate a albinelor se preocup5 Directia General5 Veterinarg cu 42 de laboratoare sanitarveterinare de diagnostic, reteaua teritorial5 veterinar5, Asociatia Cresc5torilor de Albine $i Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur5. Strategia $i tactica prevenirii $i combaterii bolilor albinelor sint prev5zute in Legea sanitar-veterinar5, Tehnologia sanitar-veterinarg pentru albine, Programul anual a1 actiunilor sanitare-veterinare de prevenire $i combatere a bolilor la animale $i m5suri semestriale privind p5strarea s5n5tgtii albinelor. Combaterea bolilor albinelor o facem de rnai multi ani intr-o viziune global5 integrat5, dictatti de situatia national5 $i europeani. Problema major5 privind s5n5tatea albinelor este aceea a intoxicatiilor acute $i a celor cronice generalizate, determinate de folosirea a 110 pesticide, a ingrH$Bmintelor azotate, de noxti industrials, rutierii $i zootehnicg. Poluarea mediului $i intoxicatiile sint probleme sociale $i de civilizatie. Pentru diminuarea pagubelor $i crevterea gradului de rezistent5 a albinelor aprlic5m la scar5 mare stimularea cu preparatul Protofil ce contine principii activi din plante, vitamina C $i complexul vitaminelor B. Pe ling5 insemnatele pierderi anuale, pe fondul intoxicatiei cronice generale se dezvoltg rnai u$or viroze, bacterioze, protozooze, micoze $i parazitoze. - Peste fondul general toxic s-a suprapus incepind cu primtivara anului 1986, radioactivitatea crescut5, consecint5 a catastrofei nucleare de la Cernobil. Ca o consecint5 au fost scoase de sub represie, pe mari zone geografice ale Europei virusurile patogene. Acestea au produs epi*) Referat prezentat la Simpozfonul ,,Cercet6rl recente f n patologla albinelor" d e la Gand, Belgia, Septembrle 1990.

zootii, pagubele fiind puse in mod eronat numai pe seama varroozei. P e teritoriul RomPniei au fost diagnosticate, cu sprijinul Institutului Rothamsted din Anglia, urmgtoarele viroze : paralizia cronic5, paralizia acut5, viroza botcilor negre, viroza albinelor de Egipt, viroza X, viroza aripilor opace, viroza filamentoasg $i puietul in sac. Aceste viroze s-au manifestat sub form5 d e focare sau epizootii rnai extinse. Combaterea virozelor s-a fgcut urm5rindu-se urm5toarele : - m5rirea gradului de rezistent5 nespecific5 albinelor $i a stgrii de premonitie ; - combaterea infectiilor secundare ce se dezvolt5 pe fond virotic provocate de bacterii, micoplasme, rickettsii, micete $i protozoare. - Tratamentul maladiilor clasice cunoscute. - Dezinfectii chimice. Pentru realizarea celor ar5tate s-au f5cut aplic5ri pe zone mari, terapia integrat5 folosind Protofilul ca stimulator $i antiprotozooric, Oxitetraciclina pentru infectii bacteriene $i Micocidinul cu larg spectru antimicotic. In focare cu colonii rnai periclitate s-a folosit $i noul medicament Arahnovir. Rezultatele obtinute la scar5 national5 sint deosebit de bune. Mai apar rare focare virotice in stupinele unde se fac mari gre$eli de intretinere. In prezent experimentgm chimioterapia antiviral5. Bacteriozele (loca european5, loca americang, septicemia, paratifoza) nu constituie problems, cazurile fiind deosebit de rare $i se trateazg cu Oxitetraciclin5. Se rnai recomandg asocierea neomicinei cu Oxitetraciclina. - Micozele, Pn principal ascosferoza, sint comb5tute la scar5 national5 cu mult succes cu medicamentul Micocidin. Nosemoza nu se rnai manifest5 decit la scar5 redus5 $i numai sub formi cronic5, datoritg rezultatelor deosebite obtinute cu medicamentul Protofil. - Varrooza a fost combBtut5, de la Enceput (1975), E mod organizat, simultan n pe mari suprafete $i sustinut. Au fost folosite medicamentele Sineacar $i Arahnol. Din anul 1987 se folose$te sub form5 de fumigatii medicamentul Varachet, avind la baz5 amitrazul. Acest tratament este l foarte eficace $i deosebit de ieftin $i E vom mentine $i in anii viitori.

Se experimenteaza $i p i r e t r ~ i z i i de sintez5 Mavrik, Meotrin $i Butox. In concluzie, albinele $i in Rom5nin. au fost supuse in ultimile dous de;i. la puternici factori de agrtsie precum intensa poluare a mediu!ui, radioactivitatea crescut:, viroze, bacteri3ze, micoze, protozooze $i parazitoze. Combaterea maladiilor s-a fHcut activ si dirijat, acoperind simultan toate zonele t5rii cu mijloacele d e combntere pentru toate . maladiile principale ale albinelar, folosind urm5toarele medicamente : Locamicin (oxitetraciclina), Micocidin, Prat%fil, Sineacar, Arahnol $i Varachet (amitraz).

Desigur s-a recomandat $i in m a r e m g s ~ i r 5 s-a aplicat, ingrijirea mai atent5 a coloniilor $i rnai mult5 igienl. Problema d e baza $i alarmant5 o reprezint5 in continuare intoxicatiile acute ~i intoxicatia cronich generalizat5 datorit5 polu5rii mediului. Cercetarea qtiintific5 s e preocups in principal d e probleme de antidottsm, chimioterapie antiviral& combaterea varroozei cu substante naturale nepoluantc pentru produsele apicole $i inofensive pentru albine qi apicu'ltori precum qi cu noi aspecte terapeutice privind combaterea virozelor, micozelor $i protozoozelor.

CXTEVA CONSTATARI
(csnti1l~rot.s din pag. 4 )

6. Si5 Pacem o orinduire bine ginditg a ramelor in cuib.

S e c u n o a ~ t e din literatura d e specialitate c5 in orfnduirea ramelor cu hran5 in cuibul d e iernare exist5 3 procedee : orinduirea bilateral5, orinduirea lateral5 $i arinduirea central&. Tot literatura ne pezint5 concluzia c5, pentru conditiile t&rii noastre nsezarea central5 a fagurilor cit mai plini cu h r a n 5 a r fi cea mai bun5 metod5 d e orinduire. Dup5 pdrerea mea, acest procedeu, de orinduire centrals, esle procedeul s5ratului snu a1 zgircitului, procedeu care nu-ti d i l i n i ~ t e a necesars $i siguranta travers5rii cu bine a unei ierni aspre $i lungi, procedeu ce presupune interventii repetate in cuib. Ce climat se va putea nsigura in cuibul unei familii ce ocup5 5 rame, cind cele din centrul cuibului a u in jur de 2 kg, iar cele laterale de acoperire a u 0,5 kg.

Iar5$i denumirea de ranie de acoperire ne duce cu gindul la ceva care trebuie s5 protejeze s5 tin5 cald ; ori In cazul orinduirii centrale cine s2 acumuleze $1 s5 pgstreze c5ldura dac5 ramele marginaye sau de acoperire sint aproclpe goale. De aceea sustin c5 procedeul ideal, este procedeul orinduirii bilaterale, E c a r e ran mele din mijlocul cuibului vor avea 2-3 kg, iar cele m&rgina$e vor fi pline sau aproape pline cu miere c5pscit8, r a m e ce constituie ,,caloriferul" cuibului, Stiind cg mierea este u n bun acurnulator ~i p5str5tor d e cilldurli, absolut necesarg mentinerii acelui clirnat favorabil in cuib, mai ales in prima parte a primsverii la inceperea depunerii de puiet. In concluzie, respectarea acestor principii in asigurarea hranei familiilor ne va feri de multe surprize nepl5cute pe timpul iernii.

HRANIREA ALEINELOR
dr. Florin BEGNESCU

HrSnirea sciu ali.rncnlarea albiilelor ar ma:tdabil zc!lzArul fopit i n crpd sau trrrnspcirea u n titlu curios pentru u n novic7e, forntnt ist s i m p i i l urmd:or:c! mod : se ea arc iizsd o tleosebitd insemndtate jutd fierbe 25-20 ?)ti??ulec?nu!i kg cle zahrir i n .. de upir?~ltorul ?'u.tiizat care i$i cunongtc zan ! ~ t r u npci la cure G i n addrcgat o linde intcrzsicl. ~ u r ( icle glircri,nd Z J I ~ T ~ ~ si c(!rr Sei.VC$te ca Alinzenlarea albinelor este u n capitol d e la riicire sii i;u se crisinlizeze siropul. .? care apicultorul se z a ocupa fie E cnzzari n Ad?nini.slrcrca h m n e i albinelor trebuie de fort6 majord $i a n u m e c f n d colonia n u r2 o fncecit d c prcjcrin~6 sears clnd coare provizii suficiente, ceea ce se intiinpld lniz'rile sint linigtite, pentru ca mir0su1 m a i c u seam6 la i e ~ i r e a stupului d e la nzi(!?ji eau a! substanfei zaltarate sA i7u irr:~clre sau inceputul primdverii (alimencxcitz a!!,inele $i sci lc iizdeinne la cele ta'iune d e necesitate), fie cci apicultorul cc n7n viizut i n capitolul anterior. Cirzle~tec u alinzentarea i n a activa instincPetz11.u n hriini o co:onte a:lald i i ~ t r - u n tzal mdtcii i n depuncrea oudlor pentrtr s l u p rusllc, ldicnz partea d c jos a jaguricrcarza u;t.zi noi colonii (alimentsfiune iclr p s o dis1a:ztd d c 5-6 c m , astfcl ca spcculati.~d). rccipicntul cu izulriment sd pnald avca loc Czanon~tenz cii o colonic de albine conpzniru a-1 putea infroduce dedeszabtul ja.~unzci u n kg inierc pe luizd in t i m p u l iergurilor. Rzcipientul iiztrodus v a nvca pe i ~ i i $i cloud kg prinzdvara $i vara. Prin detrszapra inicrii sax n?ilrimzntzalui ce coizu r m a r e ca.ntitatea total6 d e nzicre necefine, inici scinclurcle sau bucdti de trestie. s a r i u n e i colonii in t i m p d e u n a n este care sci pluteascd $i sd serccascd apoi aldoudzcci d e kg d i n care opt-zece kg se binclor de sprijin penlru a n u se incca. consumd d i n octombrie pin6 i n aprilie. A$ezi?zd stupul T pozi(ie naturalii, deasun Deci i n toamnd apicultorul prevdzdtor pra recipientului CiL izutrimcnt, z'om asv a $ti cit n u t r i m e n t sd lase u n e i colonii tupa bine cu gips toata desclzizdturile $ i pentru a putea fi sigur cd v a ierna bine, crupdturile afar6 de urdini?, la nevoie pu$i bineinfeles v a prevedea pentru coloniile tein face uceasta $i c u pdmint galben. f n cc-i vor pdrca cd nu a u d e ajuns a le pune cursul noptii albinele simlind mirosul n u u n fagure doi c u nziere operculatd d e frinzentzalui dat, se vor cobori $i z'or lncare nu-i vor lipsi in toamnd, ccci un cepe a-l %zmagazina i n faguri, putiitd apicultor rutinat niciodatd nu v i n d e toatd transporta fntr-o noapte ckiar pin6 la un recoltn ci prevecle $i cazurile de fortci kg. S e intelege cd, atunci cind jagurii nu major;. sint prelungiti pind la baza stupului, rcciC u toate precautiunile luate se intimpld pientul c u nectar El z o m a$eza astfel fninsci ca in apropierea primdverii, adice in cit sd fie cit m a i aproape $i chiar in contact cu fagurii, pcntru ca albinele sd aibd apropierea tiinpului c f n d scoatem stupii de la iernat, unora d i n ei sd le lipseascci d e flicut u n d r u m cit rnai scurt. nutrimentul, m a i c u seam6 cind in primdI n stupii sistematici, hriinirea se face da vard a v e m un t i m p ploios ce citeodatci preferintii introducind r a m e cu faguri dureazd c u sciptdminile sau cind a v e m o plini, sau servindu-ne de aparate speciale. iarnd prea preluizgitd. Posedind jnguri goi bine conservati $i S i n t e m deci siliti a administra albinelor inai cu s e a m i nemucegditi sau atacati d e nutriment (alimentatie d e necesitatc), penfluturele de ceard, se pot u m p l e cu nutrit r u a n u m u r i de foame. ?ne?ll $i apoi administra albinelor. Pentru a face aceasta se a$azci fagurii orizontal, Cel m a i b u n nutriment de administrat se vazsd nutrintentul pe e i $i apoi se estc natural mierea $i a n u m e mierea opertrece CZL degetele pe deasupra, pfilii ce culatci i n faguri ; v o m refuza mierea d i n toate celulele s-au u m p l u t . U n alt sistem comert putfnd fi miere impurci, nenaturald inai b u n d e a u m p l e c u miere fagurii goi, sau chiar sd contin6 microbii pestei aleste a-i introduce fntr-o cutie d e f o r m bin or - de$i la noi incci n u s-a semnam m e i , insd bineinteles m a i mare gi apoi lat acd ins6 s f n t e m nevoiti sd cumpda turna miere induntru, dupd ce a m i n r d n ~ m i e r e lichidd este indispensabil ca trodus fagurele gol. Celulele toate se v o r inainte d e a o administra sd o f i e r b e m u m p l e peste putin t i m p , dupd care se v a inzpreund cu putinci apd. Este apoi reco-

edD
'

putea scoate, ldsfndu-1 suspendat deasupra in apci, ce-1 v a ageza pe f u n d u l stupului cutiei, pentru a se scurge mierea d e prisau stropind d i n cind in cind, c u stropisos, dupd care apoi se poate introduce O n toarea fatada stupului. stup. Alimentatia stimulan sau speculativd, S e rnai poate administra u n e i colonii, este, c u m a m spus, administrarea d e nubucdtele de zahdr d e grosime de un c m , triment, E scopul d e a i n d e m n a matca, n prealabil Embibate c u m i e r e $i dispuse E n cdtre inceputul primdverii, la depunerea serii pe scindurica d e sus a ramelor, g i In mare cantitate a oudlor g i a conduce aceasta n e v a reugi cu atit rnai bine in albinele la ingrijirea larvelor. stupi orizontali, manipulabili pe deasupra. Acest fel d e stimul este Bnsd folositor S e poate fncd da zahdrul ca nutriment in practicat cu precautiune, pentru cii dacd formci d e pulbere find, pus fn celulele fadepunerea g i dezvoltarea larvelor a r fi gurilor goi ~i apoi stropit c u apd. prea precoce (timpurie) $i a r f i surprinsii f n timpul iernii se m a i pot nutri albi- c u m des se poate fntimpla primdvara nele c u mici t u r t i ~ o a r e d e zahiir, asezate d e coboriri repezi $i insemnate d e t e m p e fntre scindurelele poartd-fagure $i tavanul raturd, albinele se v o r retrage d e pe m a r e stupului gi aceasta pentru a d a nutriment parte d i n faguri $i ldsind larvele descoalbinelor direct acolo u n d e se giisesc $i a perite, le v o r cauza moartea $i putrezirea n u le constringe sd se coboare pEnd la polor in faguri, lucru foarte nepldcut. Este deaua stupului pentru a linye nutrimendeci convenient a OntOrzia alimentatia spetul d i n nutritor, lucru ce le face sci piardd culativd pin6 la epoca cind nu n e v o m foarte multd cdldurd. rnai t e m e d e scdderi bru$te d e temperaurti$oarele se prepard punind douci k g turd gi aceastri Entfrziere v a f i c u atit m a i e zahiir i n t r - u n vas, peste care t u r n d m lungd c u cit a v e m de-a face c u o colonie u n pahar c u apd $i apoi ldstndu-1 deasupra nrai putin numeroasd $i care n u ar putea xn.ui foc dulce, mesteciim continuu, pi. acopcri d e c f t o parte d i n faguri in timl. t r u ca zahdrzi.1 sti n u so prindd de fund friguros. .si fdcEnd astfel un sirop dens. V o m ldsa Nutrilnentul stimulant constd in miere vasul pe foc pin6 c f n d o picdturd d i n acest reparatd ca pentru alimentatia d e n e sirop, pus6 pe o farfurioarci $i ldsatd sci cesitate, sirop . i zahdr etc. Dacd stupii a u y s e s o l i d i f i c e , nu aderd la degete cDnd o faguri c u miere operculatd, v o m desoperapiisdm. Dupd acecista ridicdm vasul de pe cula d i n cind in cEnd cite o parte d i n ei, foc $i mestecind continuu, punein vreo inr d i n cind f n cincl v o m presdra f i e pe 200 g d e fdind, sau f6ind d e mazdre $i in faguri, f i e pe fundul stupului, fciind d e t i m p ce se r d c e ~ t eriistltrndm aceastd pastti mdlai sau fdind d e castane O farfurioare intinse, deasupra cdrora a m c M a n t . care t i n ,OCUZ in ~ i n s a pus cite o hDrtie albd. Dupd o jrimdtate de ord, pasta s-a solidificat ~i v a putea fi U n n u t r h z e n t speculativ a r rnai putea introdusd deasupra fagurilor, rdsturnind f i : laptele sau oudle, insd trebuie dat c u pur $i simp7.u farfurioarele.@ multd precautiune $i n u m a i stupilor popuf n toamnd, la alimentarea coloniilor c u lati, care in definitiv pot fi si fiird aceastd n ierz sau c u sirop, trebuie sd a v e m B n alimental-ic), o gciruntie pcntrrt 2 ~ 1 1 ~ i i t o r vedere a administra c a m c u a cincea parte frumnr. Este ins6 consilinbilii s:imu!area in plus ceea ce cor avea ~ t e v o i e , tinind coirt dn consl~ntztl m z i mere ce v o r face ; stztp2or putin populali intr-o epoc& m a i in-iiniatri $i a roilor inici, pzntru a avea se v a da npoi c a m o jumcitate kg deodatd, n pentru ca i ~ l b i n e l e sri-I poatd elabora ~i t . ? l d - a ~ ! ? ~ .colollli pzitcrn.icc si . n consecif!fil c t ~gi:rri~:tiefnlositoare. inmagazina. Albi.nele rnai a u apoi neroie de ap(i si pentru asta v o m aycza innintea slz~pinai Articol din volumnl ,,Cultura alhinclx Netlnni cic npiculturii rntionaKi", nprirut vase c u apd in care plutesc bntis3uve dc in 2 n d 1036 lentn sau tubzilete goale de sticl6, ~i po care albinele a9ezind.u-se sa zoi' isccircci c u aceastci provizie, care, dupri cunz a m N . R . Acest al.ticol este reprodus inL7cv d z u t vorbind d e sticla de ad6pc;t. (;re o mai dup5 ~rolumul citat mai sus. N u I-:,m importantit mare, rnai ales primcivnrci cind publicat peiltru ca cititorul s5 nplicc inlipsa d e apd en apropierec~ stl~pinei cste foarte m u l t simtitd. - - - tocmai tot ce recornand5 autorul. In revista au apllrut suficient de m u l t e materiale Albinele, E t i m p u l iernii se servesc de n apa ce rezultd d i n condensarea vaporilor despre hr5nirea albinelor, modul de pred e pe peretii interiori ai stupului $i O n parare $i administrare a hranei, toate cuprimcivarii v e d e m albinele c u m sug d i n prinzind tehnici $i metode actuitlc. Chiar umezeala condensatd la urdinigul stupului. in acest num5r exist5 u n articol care traf n asemenea cazuri apicultorul poate v e n i O ajutorul coloniei c u u n burete imbibat n tea25 foarte bine aceastll terns. Conside-

r5m c5 dr. Florin Begnescu - desi a scris despre acest subiect acum rnai bine de jum5tate de secol cind resursele melifere erau mult rnai abundente - este

inc5 actual printr-o serie de principii valabile $i asazi. Dac5 nu este a$a v5 rug5m s5 n e scrieti, referindu-v5 $i la articolul urmgtor.

DESPRE IERNAREA FAMlllllQR DE ALBINE

Nicolae NICOLAESCU, (7;heorghe STOENESCU

Ghemul (ciorchinele) albinelor Omul se Embracd iarna i n haine groase de IEnii. fmbrdcdmintea n u ne dd cdldurd, ci ajutd corpul ca sd pdstreze cdldura i n el, neliistnd-o sd se Emprii$tie Emprejur. Ca sii Empiedice pierderea ciildurii, roiul se stringe i n chip de ghem. Cind vremea fncepe sd se riiceascd, albinele se Engrdmiidesc una intr-alta, pe fagurii din dreptul u r d i n i ~ u l u i $i numai pe acele pdrti din f a g u ~ i i n care n u (1 miere ccipdcitii. Roii slabi se string cei dintfi i n ghem. * 0 payte din albine intrii i n celule $i n u lasii nici u n go1 Entre ele. Cele rnai multe se a ~ a z i i pe faguri $i O acoperd. Rar se i intind pe o suprafatd mai mare decEt aceea a albinelor d i n celule. Fagurii le despart i n rnai multe felii i n chip de roate, din ce in ce rnai mici, pine la cele miirg i n a ~ e i n care sint numai citeva albine. Roiul formeazd astfel u n ghem i n chip de ou. Deasupra $i in laturile ghemului st6 mierea care trebuie sii slujeascd albinelor de hranii ping la trecerea iernii. Ca sd se indese cEt rnai strins una intr-alta, fiecare albind st6 cu capul vErit sub pfntecele celei de deasupra ei, Entocmai ca tiglele (olanele) de pe acoperi$ul unei clddiri. Albinele de pe marginea feliilor formeazd o pdturd rnai bine Endesatii, ca sd Empiedice ccildura dinduntrul ghemului sd se risipeascd $i numai ele ajung sci se hrcineascd cu mierea de deasupra $i din laturile ghemului. E drept cd o parte d i n aceastd cdldurd tot se pierde prin dogoreala (radierea) ce se f m p r d ~ t i e i n locul go1 dintre faguri $i peretii stupului. Astfel intr-o cercetare s-a gdsit cd, pe cind afar6 d i n stup, era u n ger de -8O induntru, pe fundul stupului era -ZO, $i deasupra ghemului, sub podi~oare+ZO. Dogoreala ghemului urcase temperatura pe fund cu 66 $i sub podi~oare cu lo0.
9 ,,CPnd temperatura dlnhuntrul stupului scade In timpul zilei sub 12". albinele parhsesc fagurii marginagi $1 Pncep sh se stringh pe fagurii din dreptul urdinigului. La 4" ghemul e indesat gi deplin format. Cea ma1 ridicata ternperatura e In mijlocul ghemului gi anume in starc normala, in stupii puternici, +24* pin& la +zii0, in cei mijlocil s 2 2 " gi in cei slabi +Zoo. Temperatura de +20* In mijlocul ghemului e cea rnai mica ce trebuie sh aiba un roi pentru ca albinele sh pOath trai.

Pierderea e mic6 atunci cind roiul st6 lin i ~ t i t $i indesat i n ghem. Ghemul se stringe $i se rnai liirge~te,dupd c u m aerul care intrd z^n stup e rnai rece sau mai cald. Pe gerurile cele rnai mari roiul nu mhnincci rnai mult de 30 g de miere pe zi. Roiul cel rnai puternic n u formeazd toamna u n ghem mai mare de 25 c m E n diametru mare, adicii n u se fntinde pe mai mult de 7 faguri. Pe temeiul cercetcirilor sale, Sylviac susfine cd roiul cel mai slab, ce poate trece cu bine iarna, trebuie sd formeze toamna u n ghem de cel putin 15 c m i n diametru mare ( 4 faguri.). N I L rnai u n asemenea roi poate sd-$i facd i n mijloc.ul ghemului, i n timpul odihnei de iarnd, o cdldurii de +Zoo, neapirat trebuitoare pentru ca el sd poatd trdi. Dar pentru aceasta, stupul trebuie sd fie adiipostit fntr-un loc foarte cald $i sd aibii cel putin 3 112 kg miere de hrand. Altfel el moare de foame, oricitd provizie ar avea. U n roi care ocupd 4 faguri la intrarea in iarnci se imputernice~te i n anii urmdtori, dacd are albine tinere, matcd oudtoare f i hrand indestulbtoare.
@ C u m se hranesc albinele in timpul iernii

Dupd Sylviac, numai albinele miirgina$e, care formeazii pdtura de apdrare a ghemului impotriva frigului, se hriinesc cu miere a$ezatd deasupra $i i n laturile ghemului. Ele consumd E fiecare zi 1 centin gram de miere, adicd 100 albine mdnincd zilnic u n gram de miere, cu alte cuvinte dintr-un roi de 15-20 mii de albine se hriinesc in fiecare zi numai 15002000, pentru a face cdldurd $i a apdra mijlocul ghemului de riicire. Celelalte albine d i n celule $i dintre faguri, stau nemigcate $i n u mdnincd nimic. Dacd pdtura mtirgina~e e inconjuratd rnai multii vreme de o ciildurd statornicd de +7'-8O, dacd se bucurd de lini$te $i addpost uscat, ea st& nemigcatd $i atunci n u numai albinele din celule $i din felii, ci tot roiul n u rnai consumd nici o hrandi w e m e %ndelungatci. Dupd ce a u indurat frigul u n tiinp oarecare - cit timp n u s-a putut ins6 dovedi, - albinele mdrginave se duc sd ierneze tn celule. f n acela$i t i m p al-