MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI AL R.M.

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULATEA RADIOELECTRONICA SI TELECOMUNICATII CATEDRA OPTOELECTRONICA

LUCRARE DE CURS
LA DISCIPLINA OPTOELECTRONIC Tema: Atenuatoarele optice

A efectuat St. gr.

A verificat Lect. univ

CHISINAU 2012

Cuprins
1. Introducere .........................................................................................................3-4 2. Atenuarea in fibrele optice..................................................................................4-5 3. Pentru ce este nevoie de atenuat semnalul optic.................................................5-6 4. Destinatia atenuatoarelor....................................................................................6-7 5. Notiuni generale despre atenuatoarele optice.............................................7-8 6. Parametrii de baza a atenuatoarelor.......................................................................9 7. Tipurile atenuatoarelor optice..............................................................................10 7.1. Atenuatorul optic fix....................................................................................10-12 7.2. Atenuatorul optic variabil............................................................................12-13 7.2.1. Atenuatoare variabile de tip conector.......................................................13-14 7.2.3. Atenuatorul optic variabil FVA-UV.........................................................14-15 8. Mecanismele de atenuare...............................................................................15-16 8.1. Mecanismul opto electro mecanic...............................................................16-19 8.2. Atenuatoare termo-optice............................................................................19-23 9. Companiile care proiecteaz atenuatoare optice ................................................24 9.1. Amphenol....................................................................................................24-25 9.1.1. Atenuatoare fixe in stil conector..............................................................25-26 9.1.2. Atenuatoarele fixe in-line..............................................................................27 9.1.3. Atenuatoarele variabile............................................................................27-28 9.2.1. Atenuatoare optice variabile.........................................................................28 9.2. Agilent.........................................................................................................28-29 9.2.2. Atenuatoarele ce permit controlul puterii.....................................................29 9.3.2. Atenuatorul optic variabil............................................................................ 30 9.3.Anritsu...............................................................................................................30 9.3.1. Atenuator optic programabil.........................................................................30 Concluzii Bibliografie
2

1. Introducere Una dintre cele mai importante realizri n domeniul comunicaiilor este crearea Sistemelor de Transmisiune prin Fibr Optic (STFO) pe baza utilizrii Liniilor de Comunicaie prin Fibr Optic (LCFO). Elementul de baz al LCFO este fibra optic, care la etapa actual se consider cel mai perfect mediu fizic pentru transmisia informaiei, precum i mediu cel mai perspectiv pentru transmisia fluxurilor mari de informaie la distane considerabile. Cea mai important parte component a Liniilor de Comunicaie prin Fibr Optic este fibra optic. Ea reprezint o structur lung, cilindric din material transparent care permite propagarea undelor de lumin prin interiorul su. Fibra optic const din trei straturi: miez, cma i nveli de protecie. Miezul partea fibrei prin care are loc propagarea luminii. El este fabricat fie din sticl, fie din mas plastic. Cu ct e mai mare diametrul fibrei, cu att e mai mare cantitatea luminii ce poate fi transmis prin fibr. Indicele de refracie al miezului n1 este mai mare dect indicele de refracie al cmeii n2. Cmaa. Destinaia cmeii const n crearea celor mai bune condiii de reflecie a luminii de frontiera miez cma i evitarea iradierii energiei luminoase n spaiul nconjurtor. nveliul de protecie. De obicei, nveliul de protecie poate conine mai multe straturi i este destinat pentru a asigura protecia fibrei de factorii mediului ambiant. Tipul fibrei este determinat de tipul modelor care trec prin miezul acesteia. Toate fibrele optice se mpart n dou grupe de baz:
-

monomod folosete o lungime de und specific. Diametrul

miezului se conine ntre 8-10 m. Fibra monomod se folosete deseori pentru staiile telefonice interurbane i aplicaii video multimod utilizeaz un numr mare de mode. Diametrul miezului este mai mare dect cel al fibrei monomod.
3

Fibrele multimod sunt tipurile, de obicei, specificate pentru LAN (Reelele de arie local) i WAN (Reelele de arie larg). Avantajele cablurilor optice fa de cablurile obinuite: 1. pierderea mic a semnalului (de obicei, mai puin de 0,3 dB/km), aadar nu trebuie de repetat transmisia pe distane mari 2. capacitate mare de transmisie a datelor (de mii de ori mai mare, atingnd viteze de pn la 1,6Tb/s n condiii de cmp i de pn la 10Tb/s n cele de laborator)
3. imunitate la interferene electromagnetice, dar pot fi deteriorate la aciunea

radiaiei i 4. nu prezint radiaie electromagnetic; dificil de tras cu urechea la conversaii 5. rezisten electric nalt, deci este sigur de folosit lng echipament de nalt tensiune sau ntre ariile cu potenial diferit al pmntului 6. greutate nesemnificativ 7. nu se nregistreaz interferen ntre cabluri
8. nu prezint pericolul scnteii.

Dezavantajele cablurilor optice fa de cablurile obinuite: 1. cost ridicat 2. necesitatea unor transmitori i receptori optici costisitori 3. unirile i sudrile sunt mai scumpe dect n cazul cablurilor simple 2. Atenuarea n fibre optice Atenuarea - este fenomenul prin care semnalele electromagnetice i pierd din puterea initial (cu care au fost transmise in mediu) o data cu creterea distantei. Acest fenomen apare din cauza faptului ca mediul de transmisie absoarbe o parte din energia semnalelor. Din acest motiv se impun limitari ale distantei pe care un semnal o poate parcurge fara a depai un anumit nivel de degradare.

Cu cit semnalul este receptionat la o mai mare distanta fata de sursa, cu atit posibilitatea de a fi decodificat corect este mai mica din cauza atenuarii i a interferentelor. Atenuarea semnalului este un factor foarte important in procesul proiectarii sistemului de comunicatii prin fibre optice, precum i a oricaror altor sisteme de comunicatii. Deoarece receptoarele necesita ca puterea de intrare a lor sa fie mai mare decat un anumit nivel minim, atunci pierderile de transmisie determina distanta maxima de transmisie pana la care este necesara restaurarea semnalului. Principalele puncte ale sistemului de comunicatii prin fibre optice unde au loc pierderile de semnal sunt conectorii, cuploarele de intrare, imbinarile, precum si insa-si fibra optica. Atenuarea reprezint cel mai important parametru al cablurilor optice, care determin lungimea sectorului de regenerare. Atenuarea este condiionat de pierderi proprii n fibra optic p i pierderi suplimentare, aa numite pierderi de cablu c, condiionate de structura, precum i de deformarea i flexiunile fibrelor optice aprute n procesul depunerii straturilor protectoare. 3. Pentru ce este nevoie de atenuat semnalul optic In timpul lucrului cu surse de iluminare intensive (de exemplu laserele) iluminarea detectorului de spectru ce are o sensibilitate inalta poate atinge valoarea pragului de saturatie. Determinarea corecta a spectrului in acest caz devine imposibila. Se poate avea nevoie de atenuare si la masurarea absorbtiei, pentru a evita saturatia la primirea spectrului de referinta. In unele cazuri suprasolicitarea detectorului se poate de prevenit utilizind un filtru, o apertura de intrare mai mica (o fisura mai ingusta sau o fibra de un diametru mai mic), sau introducind in calea propagarii optice filtre de lumina neutre. Alta metoda mult mai simpla este de a regla timpul de integrare a spectrometrului (cu ajutorul unei programe de control).
5

Daca aceste metode nu pot fi indeplinite atunci se recurge la un atenuator optic. 4. Destinatia atenuatoarelor Ei sunt utilizai pentru a controla nivelul puterii semnalelor optice la ieirea din sursele luminoase i a convertorilor electrico-optici. Ele sunt, de asemenea, aplicate n scopul testrii liniaritii i a diapazonului dinamic a fotosensorilor i fotodetectorilor. Destinatia de baza a atenuatoarelor este: masurarea rezervei sistemei optice de atenuare, pentru care este nevoie de a determina nivelul puterii la intrarea fotoreceptorului, la care numarul de erori intrece nivelul de prag. La masurarea pierderilor cu ajutorul atenuatorului, ele inlocuiesc dispozitivele in care este nevoie de masurat pierderi. Receptorul in acest caz va avea un rol de indicator de putere.

Fig.1. Schema masurarii pierderilor cu ajutorul atenuatorului. Schimbarea atenuarii introduse se efectuiaza prin egalarea puterii primate de indicator in comparare cu aceea care a fost pina la schimbare. Apoi conform datelor atenuatoarelor se determina atenuarea, pe care o introduce dispozitivul necunoscut sau fibra. Atenuatoarele sunt folositoare pentru reglarea nivelului puterii cu scopul obtinerii semnalului dorit.
6

De aceasta este nevoie in tehnica de masurari sau in sistemele de transmisie a datelor pentru concordanta atenuarii in fibra optica cu parametrii dinamici ai sistemei. La transmiterea informatiei prin fibra optica cele mai mici nivele ale semnalului poate duce la pierderea informatiei, iar prea mari nivele ale semnalului pot duce la supraincarcarii a dispozitivului de receptie si erori de lucru a intregii sisteme de transmisiune. Atenuatoarele mentin atenuarea intr-o directie dreapta si pot functiona bidirectional. Un exemplu de utilizare al atenuatorului optic este folosirea lui in sistemele WDM, unde puterea fiecarui canal se allege in asa mod incit sa asigure o caracteristica spectrala plana a semnalului, care se indreapta catre amplificatorul EDFA. Deci caracteristica sectrala plana in limitele latimii canalului deasemenea reprezinta un parametru cheie a atenuatorului. 5. Notiuni generale despre atenuatoarele optice Atenuatoarele optice sunt dispozitive utilizate pentru micsorarea energiei sau puterii luminii laser de un numar difinit de ori cu eroarea data. De aceea el este numit cite o data prelungitorul artificial al fibrei optice. Marimea micsorarii nivelului puterii optice poate fi una si aceeasi sau poate varia. In functie de acest punct de vedere atenuatoarele pot fi divizate in doua clase: Atenuatoare fixe; Atenuatoare variabile; Dupa principiul de functionare atenuatoarele optice sunt subdivizate in mai multe clase: mecanice; de polarizare; acustooptice; de difractie; de interferenta; electrooptice La masurarea parametrilor sistemelor de comunicatii bazate pe fibra optica cel mai des sunt utilizate atenuatoarele de polarizare si cele mecanice.

Atenuatoarele mecanice pot fi clasificate in doua tipuri: cu ruptura a fibrei optice si fara ruptura a fibrei. Atenuatoarele cu ruptura a fibrei functioneaza pe baza principiului schimbarii distantei, a unghiului sau devierii axei capetelor fibrelor optice, si deasemenea situarea intre cele doua capete de fibra a unor diferite filtre de lumina. Atenuatoarele fara ruptura a fibrei schimba valoarea atenuarii la schimbarea unghiului de indoiere a fibrei. Aceste atenuatoare au avantajul fata de atenuatoarele cu ruptura a fibrei prin faptul ca ele pot functiona si in sistemele televiziunii prin cablu. Acest avantaj este foarte important din cauza ca aparatajul utilizat in sistemele de televiziune prin cablu este de tip analogical si este foarte sensibila la reflectarea la intoarcere. Principiul de functionare a atenuatoarelor de polarizare se bazeaza pe proprietatile unor elemente optice de a reactiona la polarizarea luminii. Atenuarea are loc la schimbarea directiei de polarizare undei de lumina cu ajutorul unui filtru de polarizare si absorbtia ei de al doilea filtru, intors fata de primul filtru (imprejurul axei fibrei) sub un unghi de la 0 pina la 90 de grade. In acest caz atenuarea semnalului poate fi schimbat de la 0% pina la 100%. Atenuarea semnalului de catre atenuatoare deseori depinde de lungimea de unda, de aceea este nevoie de lucrat cu ele destul de atent. In caracteristicele tehnice ale atenuatoarelor deseori se indica tipul fibrei, lungimea de unda de lucru, atenuarea maxima, valoarea undei reflectate la intoarcere, puterea maxima de intrare si deasemenea diapazonul temperaturilor de lucru. Modulatoare acusto-optice folosesc undele sonore pentru a modifica amplitudinea, frecvena sau faza luminii care trece printr-un material acusto-optic. Similar, modulatoarele electro-optice utilizeaz un cmp electric pentru a altera caracteristicile luminii care parcurge un material electro-optic. Multe tipuri de conectori sunt folosite cu atenuatoarele optice. Conectorii biconici au terminalele desvrite pentru o pierdere de inserare minim.

Conectorii D4 i FC sunt durabili, cu o structur adecvat pentru inserare repetabil. Conectoarele FC sunt folosite n principal cu fibrele monomod, dar mai sunt ntlnii n reelele telefonice, instrumente. 6. Parametrii de baza ai atenuatoarelor Specificaii importante pentru atenuatoarele optice includ diapazonul lungimii de und, rata atenurii, pierderi dependente de polarizare, pierderi de reflexie. Rata atenurii descrie valoric pierderea semnalului produs de atenuatoarele optice. Pierderea de reflexie este rata puterii luminii reflectate ctre puterea luminii incident. Exprimat n decibeli (dB), pierderea de reflexie, de asemenea, mai msoar cantitatea puterii reflectate pe o linie de transmisiune care este conectat la un dispozitiv pasiv sau activ. In continuare sunt reprezentati cei mai importanti parametric ai atenuatoarelor optice precum si valorile lor in linii generale. Tipul fibrei monomod, multimod. Diapazonul maxim pentru lungimile de unda lucratoare 1360 nm pina la 1580nm. Diapazonul minim pentru lungimile de unda lucratoare 1260 nm pina la 1480 nm. Latimea tipica a lungimii de unda lucratoare 1310 nm 1580 nm. Atenuarea maxima aproximativ egala cu 60 dB. Rezolutia indicatorului aproximativ egala cu 0,1 dB. Pierderile introduce mai mici sau egale cu 3,5 dB. Nivelul pierderilor atenuatoarelor ce depinde de polarizare nu trebuie sa fie mai mare de 0,3 dB. Reflecterea la intoarcere mai mica sau egala cu -40 dB. Puterea de intrare maxima aproximativ egala cu +18 dB. Diapazonul temperaturilor de lucru: 0 pina la +50 grade Celsius. Diapazonul temperaturilor de pastrare: 25 pina la +70 grade Celsius.
9

Stabilitate, Fiabilitate, Exactitate, dispersia modala de polarizare. 7. Tipurile atenuatoarelor optice 7.1. Atenuatorul optic fix Acest tip de attenuator este folosit pentru a reduce puterea semnalului cu o anumit valoare fixa specifica pentru atenuatorul utilizat. Atenuatorul optic fix introduce o pierdere bine determinat, care va reduce puterea semnalului pn la un nivel de detectare acceptabil. Nivelul de atenuare ar trebui s fie stabil n dependen de temperatur i lungime de und pentru un sistem stabil i sigur. In atenuatoarele fixe gradul de atenuare este realizat pe baza spatierii, locului liber lasat intre capetele fibrei care sunt unite in conectoare. Constructia acestor tipuri de atenuatoare variaza in functie de in ce tip de fibra ele se utilizeaza: monomod sau multimod. Atenuatoarele fixe mentin o atenuare fixa determinate de una din urmatoarele valori: 3;5;10;15;20;25;30 dB. Folosirea atenuatorului fix face pierderile legate de reflexie mai puin o problem i de aceea asigur o transmisiune de informaii sigur. Avantaje: 1. multiple opiuni pentru folosirea n diverse sisteme i aplicaii 2. diferite metode de atenuare pentru un nivel de atenuare precis
3. dimensiuni compacte 4. conectorul permite o bun integrare n sistemele existente

Aplicaii: 1. aplicaiile DWDM 2. testare i msurare 3. sensori optici

4. retelele de telecomunicaii 10

Atenuatoarele optice fixe pot fi disponibile mpreun cu diferiti conectori de tipul SC(Subscriber Connector orStandard Connector or Siemon Connector), LC(Lucent Connector orLocal Connector), ST(Straight Tip), FC(Ferrule Connector) i MU, la valori ale atenurii de 1-20dB.

Fig.2. Reprezentarea exterioara atenuatorului FM cu conector de tip SC

Fig.3. Reprezentarea citorva atenuatoare fixe Atenuatoarele fixe cu comutatoare au marimile de comutare si infatisarea exterioara la fel ca si la atenuatoarele FC. Atenuarea este introdusa datorita spatiului de aer ce apare intre capetele fibrei. Marimea atenuarii pentru lungimea de unda 1300 nm este: 5; 10; 15 dB in general pentru fibrele multimod; 5; 10; 15; 20; 25; 30 dB in general pentru fibrele monomod. Eroarea marimii de atenuare o reprezinta 1dB.

Fig.4. Date generale despre unele atenuatoare fixe

11

De asemenea ateuatoarele fixe functioneaza la temperature care variaza intre -40C si +75C si lungimi de und ace variaza intre 1310 nm si 1550 nm. 7.2. Atenuatorul optic variabil Atenuatoarele variabile permit o reglare lina si exacta dupa dorinta utilizatorului a atenuarii semnalului cel mai des utilizindu-se procesul de schimbare a latimii spatiului de aer intre capetele fibrei folosind conexiunea prin filet. Diapazonul valorilor atenuarii introduse in atenuatoarele variabile pentru fibrele multimod este de 0-15 dB, pe cind pentru fibra monomod acest diapason este de 0-20 dB, luind in considerare ca exactitatea de ajustare a valorii atenuarii reprezinta aproximativ 0,5 dB in diapazonul temperaturilor de -60 pina la +85 grade Celsius si la o umiditate permisa de 90%. Atenuatoarele optice variabile sint utilizate pentru imitarea pierderilor in liniile optice, ce sunt effectuate pentru testarea liniei in situatii extreme, de asemenea pentru analizei de functionalitate a dispozitivelor (in primul rind, dispozitivelor de linie si terminale) pentru diferite conditii de functionare ale retelei. De obicei sunt realizate 3 tipuri de atenuatoare optice variabile: Atenuatoare variabile discrete; Atenuatoare continuu variabile; Atenuatoare combinate, in care comutatorul discret de obicei indeplineste rolul de suprimare completa a semnalului. Toate aceste tipuri de atenuatoare sunt de banda larga. In atenuatore sunt utilizate diferite metode de introducere a atenuarii: deplasarea axiala si radiala, folosirea diferitor tipuri de filtre si prisme. La intrarea atenuatorului se pun doua lentile pentru transformarea fluxului de lumina. Elementul de baza al atenuatorului este prisma cu un nivel mic de pierderi, legate de polarizare (Polarization Dependence Loss - PDL). Nivelul de atenuare, introdus de cate attenuator, depinde de pozitia ce o ocupa prisma care se regleaza cu pozitionerul.
12

O cerinta importanta o reprezinta lipsa problemelor de precizie de pozitionare in procesul de functionare a atenuatorului. Caracteristicele de baza ale atenuatoarelor optice variabile sunt: Precizia; PDL; nivelul pierderilor de intoarcere; atenuarea introdusa. Toate aceste caracteristici, precum si altele sunt controlate in procesul de calibrare a dispozitivelor, frecventa careia este tot un parametru tehnic de baza al atenuatoarelor. Linearitatea(precizia) atenuatorului se numeste diferenta dintre atenuarea introdusa si atenuarea masurata in procesul de control, introdusa de cest dispozitiv pentru tot diapazonul sau dynamic de functionare. Pierderile legate de dispersia prismei (PDL), depend, in primul rind de calitatea sticlei din care ea se fabrica. Variatia fazei, conditionata de dispersie, duce la micsorarea puterii semnalului transmis, ca consecinta la atenuarea adaugatoare legata de PDL. Inca un parametru important al atenuatoarelor optice pe linga diapazonul de pierderi introduse si precizie, este nivelul pierderilor de intoarcere, legate de reflectarea a unei parti din semnal in linie. Principala cerinta fata de atenuatoare este un nivel cit mai mic de reflectii proprii, care se indeplineste prin acoperirea linzelor de interfata cu un material antireflexiv. 7.2.1. Atenuatoare variabile de tip conector

Fig.5. Atenuator variabil de tip conector Acest tip de atenuatoare permit o atenuare variabila si functioneaza pe baza rupturii fibrei unde este present aerul. Precizia de realizare a unei atenuari cu ajutorul acestui dispozitiv constituie aproximativ 0,5 dB. Aceste atenuatoare au in complectatia lor o cheie de reglare.
13

7.2.2. Atenuatoare variabile de tip FC/APC

Fig.6. Atenuator variabil de tip FC/APC Confectionat pe baza atenuatorului variabil standard FC si se caracterizeaza printr-o precizie inalta de amplasare a cheii si marimi mici. Daca diapazonul de reglare a atenuarii pentru atenuatoarele de tip ST, FC este de: 0 15 dB pentru fibrele multimod; 0 20 dB pentru fibrele monomod; Atunci diapazonul reglarii atenuarii pentru atenuatoarele variabile FC/APC variaza de la 0 la 30 dB. 7.2.3. Atenuatorul optic variabil FVA-UV Atenuaorul optic variabil FVA-UV reprezinta un dispozitiv optomecanic pentru reglarea cantitatii de lumina, transmise dintr-o fibra optica in alta. Discul interior permite o slabire a semnalului uniforma de la 0 - 100%. Fibra se conecteaza cu ajutorul conectorului SMA 905. Adapterul FVA-ADP-UV si FVA-ADP-VIS permit de a conecta atenuatorul direct la orice sursa de iluminare cu lentila colimatoare (care transform un fascicul de raze divergent sau convergent ntr-unul paralel) in caltate de aperture de iesire. Constructiv FVA-UV reprezinta un bloc de aluminiu cu gauri filetate 3/8-24 pentru colimatoarele 74-UV. Un disc in mod manual regleaza cantitatea de lumina transmisa de la intrare catre iesire.
14

In disc este facuta o fisura, care are o larime de 0,15 in pozitie deschisa, se micsoreaza pina la 0,06 la intoarcerea la 90 de grade si pina la 0,006 la intoarcerea la 180 de grade. Discul poate fi instalat in orice pozitie cu ajutorul unui surub. Caracteristicele tehnice: Marimi: 38,1 x 59,4 x 40 mm. Greutate: 90 grame. Intrarea si iesirea: colimatoare, introduse in gaurile filetate. Disc de reglare: aluminu negru anodat. Fixarea discului: surub 6-32. Adapere: FVA-UV si FVA-VIS. Conectori optici: SMA 905.

Fig.7. Atenuatorul optic variabil FVA-UV 8. Mecanismele de atenuare Un factor important atunci cnd vorbim despre atenuatoare este mecanismul de atenuare utilizat. Se deosebesc cteva mecanisme de atenuare cum ar fi: mecanismul termo-optic, electro-optic i opto-mecanic. Atenuatoarele bazate pe silicon i polimer folosesc mecanismul termo-optic; atenuatoarele LiNbO3 aplic mecanismul electro-optic. n cazul mecanismului termo-optic, curentul electric ce curge prin electrozi cauzeaz un gradient termic n structur. Datorit efectului termo-optic, indicele de refracie se modific n dependen de distribuia temperaturii rezultat din difuzia termic.
15

Efectul termo-optic poate afecta viteza, sensibilitatea la lungimea de und i stabililitatea termic a atenuatoarelor. Mecanismul termo-optic este unul lent graie ntrzierii cauzat de procesul termic. Pe de alt parte, dispozitivele electro-optice sunt rapide, dar costisitoare. n cadrul mecanismului electro-optic, tensiunea este aplicat la electrozi i indicele de refracie se modific sub influena distribuiei cmpului electric. Exist un balans ntre viteza i preul atenuatoarelor. Majoritatea acestora este mai degrab din silicon sau polimer dect din LiNbO3. 8.1. Mecanismul opto electro mecanic Mecanismul opto-mecanic se folosete n majoritatea atenuatoarelor optomecanice. La acest mecanism, parametrii care afecteaz puterea de ieire sunt controlai de mecanisme mecanice. n cuplor, puterea de ieire este variat cu schimbarea distanei dintre cele 2 ghiduri de und artate n figura 8.

Fig.8 Mecanismul opto-mecanic ndoierea fibrelor optice este bine tiut ca avnd un efect de atenuare. Pentru a obine atenuarea necesar, fibra se mic i astfel se schimb unghiul de ndoire. Sunt mai multe principii de functionare a sistemelor de atenuatoare optice variabile micro electro mecanice (MEMS VOA). Trei arhitecturi diferite de MEMS VOA sunt prezentate in figura de mai jos.

16

In functie de mecanismul de atenuare al luminii ele pot fi simplu clasificate in doua categorii: VOA cu obturator si VOA de reflexie. Obturatorul este un dispozitiv utilizat n scopul micorrii seciunii de trecere a unui fascicul de lumin printr-o deschidere. Atenuatorul optic variabil cu obturator este reprezentat in figura 9 a). Acest attenuator utilizeaza un dispozitiv pentru a deplasa un obturator/oglinda variabil pentru apermite trecerea unei anumite cantitati din lumina care este transmisa de la intrare catre iesire.

Fig.9. Atenuator optic variabil cu obturator. Diferite nivele de atenuare pot fi obtinute prin schimbarea pozitiei obturatorului/oglinzii. Acest procedeu ofera piederi proprii ale dispozitivului minime si o gama larga de atenuare dar si niste reflexii de intoarcere foarte puternice. Pe de alta parte atenuatoarele optice variabile de reflexie prezentate in figura 10 b) si c) folosesc colimatoare si lentile pentru directionarea luminii ceea ce ingreuneaza constructia lor.

Fig.10. Atenuatoare optice variabile de reflexie. b)cu rotirea ori schimbarea pozitiei oglinzii. c) cu rasucirea oglinzii si colimatoare.
17

De aceea poate fi folosit un alt tip de attenuator optic variabil care la fel este unul ce utilizeaza procesul de reflexie a luminii de la oglinda, insa deja oglinda este una eliptica. In acest caz nu mai este nevoie de lentile si colimatoare iar constructia atenuatorului se usureaza. Odata ce oglinda eliptica este deplasata razele de lumina se deplaseaza si ele reorientindu-se astfel incit o parte din lumina de la intrarea fibrei nu vor intra in miezul fibrei de iesire, astfel poate fi obtinut o atenuare maximala cu o deplasare minimala a oglinzii. Cu alte cuvinte intrucit nu este nevoie de a deplasa puternic oglinda data pentru o atenuare maxima, rezulta ca si tensiunea necesara pentru dispozitivul dat este minimala.

Fig.11. MEMS VOA ce utilizeaza o oglinda eliptica. Atenuatoarele cu asa constructie pot atinge o atenuare maxima de 44 dB la o tensiune de 10,7 V.

Fig.12. Dependenta atenuarii de tensiune pentru atenuatorul dat.

18

8.2. Atenuatoare termo-optice Aceste tipuri de atenuatoare optice variabile foloseste procesul de schimbare a temperaturii pentru a varia atenuarea introdusa in fibra. In continuare voi da un exemplu de asa atenuator ce contine o oglinda in forma de inel de fibra cu o inalta birifringenta. Oglinda se amplaseaza intr-o camera cu temperatura controlabila. La marirea temperaturii spectrul de transparenta variaza , practic neschimbindu-si forma. La lungimea de unda 1558nm atenuarea reprezinta in jur de 30dB, iar pierderile introduse undeva de 2,5dB. Devierea spectrului in functie de temperature este strict linear. Reesind din acest principiu se propune un sensor de temperatura cu linearitatea de 0,9997. Rezultatele experimentale primite pot fi explicate pe baza modularii numerice. Asa un atenuator optic variabil dispune de mai multe avantaje, cum ar fi o banda larga de atenuare si care nu depinde polarizare, pierderi introduse mici, simplitatea utilizarii si o productivitate inalta. De asemenea s-a determinat ca deplasarea lungimii de unda este strict liniara cu temperatura (coeficientul de liniaritate ajunge la 0,9997). Inregistrind o deviere maxima a benzii de transparenta, usor se poate de masurat temperatura. La schimbarea temperaturii de la 20 pina la 65 grade Celsius limita de transparenta se deplaseaza cu aproximativ 20nm. Constructia atenuatorului optic cercetat este data in figura 13.

Fig. 13. Reprezentarea schematica a atenuatorului optic variabil

19

Principiul de lucru a unui astfel de attenuator poate fi descris in felul urmator. Lumina la intrare este ramificata de un ramificator optic in doua unde, care se deplaseaza in inelul de fibra in directii diferite si au componente de polarizare diferite. Aceste unde parcurg portiunea de birifringenta a fibrei cu viteze diferite. In acest fel polarizarea undelor se schimba si ele interfereaza la iesire. Fie L lungimea regiunii active a fibrei, iar B diferenta urmatoarea relatie pentru coeficientul de transparenta T=[1-cos()]/2 (1) Unde =2BL/ este diferenta de faza rezultanta intre componenta rapida si a celei de incetinire. In asa mod, banda de transparenta este reprezentata cu ajutorul functiei cosinus, in argumentul careia intra diferenta de faza, ce depinde de lungimea de unda, lungimea L si diferenta coeficientilor de refractie B. In experienta perioada de oscilare in fibra birifrigenta constituie 3,1mm la lungimea de unda de 1558nm. Pentru a avea precizia dorita, s-a utilizat o bucat de fibra birifrigenta de lungimea 24,4 cm. Semnalul la intrare venea de la o sursa de lumina de banda larga, ce lucreaza in diapazonul de la 1525 pina la 1565nm; pentru inregistrarea spectrului de iluminare la iesire s-a utilizat un analizator de spectru ADVANTEST Q8383. Inelul de fibra s-a amplasat intro camera cu temperature controlabila, iar exactitatea de masurare a temperaturii era de 0,1 C. Cum s-a vazut in formula 1, poate sa varieze odata cu varierea temperaturii, ce duce la varierea benzii de transparenta si deci modificarea pierderilor optice la lungimea de unda de 1,55m. In figura 14 sunt reprezentate spectrele de transparenta a atenuatorului optic variabil, primate in urma maririi temperaturii de la 26 pina la 43 C. Cum se vede din figura data, spectrul de transparenta variaza la marirea temperaturii. Deasemenea se vede ca la lungimea de unda de 1558 nm valoarea maximala de transparenta o constituie 2,5dB la 26 C, insa la 43 C ea este de 37,5dB. coeficientilor efectivi de refractie a undei rapide si a celei incetinite. Astfel se poate de obtinut

20

In experimentul dat s-a observat ca perioada de modelare a spectrului de transparenta se schimba destul de nesimtitor. Pierderile introduse ale sistemei constituie circa 2,5dB, care provin in mare parte de la pierderile de sudura a fibrei.

Fig.14. Variatia benzii de transparenta a atenuatorului optic la schimbarea temperaturii de la 26 C(1) pina la 43 C(2). Caracteristica de atenuare a acestui attenuator optic variabil primita in diapazonul 1,55m este reprezentata in figura 15. Din figura data se vede ca atenuatorul optic variabil dat are destul de bune caracteristici. Reglind temperatura co o exactitate de pina la 0,1 C, se poate efficient de controlat atenuarea la lungimea de unda data.

Fig.15. Caracteristica de atenuare a atenuatorului optic variabil.

21

Intrucit spectrul de transparenta se schimba la variatia , este un interes dependenta dintre variatia lungimii de unda si temperatura. Aceasta dependenta este aratata in figura 16. Pe acest desen se vede ca variatia lungimii de unda este liniara cu temperature si coeficientul de corelare liniara reprezinta 0,9997. Trebuie de accentuat faptul ca atenuatorul optic variabil dat functioneaza intr-un diapason de lungimi de unda larg in raionul 1,55m si are bune caracteristici de transparenta. Pe linga asta, datorita coeficientului de corelatie linear, atenuatorul optic dat poate deasemenea poate fi folosit ca un sensor de temperature. La schimbarea temperaturii de la 25 pina la 60 C are loc varierea spectrului de transparenta maxim cu aproximativ 20nm, cu un coefficient de temperature de 0,6255nm/C. Astfel de sensor are o liniaritate buna si poate sa functioneze intr-un spectru larg de temperaturi. De asemenea a fost demonstrat analizind banda de transparenta ca dispozitivul dat are o stabilitate ridicata.

Fig.16. Variatia lungimii de unda de transparenta la schimbarea temperaturii Pe figura 17 sunt reprezentate rezultatele modularii numerice caracterizate in experiment. Conform datelor experimentale din formula 1, sunt prezenti 2 factori, care duc la variatia spectrului de transparenta al atenuatorului la schimbarea temperaturii. In primul rind, lungimea fibrei L se mareste cu marirea temperaturii. Coeficientul largirii termice al cablului optic est egal cu 10-6m/C. Si in al doilea rind, diferenta coeficientilor de refractie intre unda lunga sic ea scurta B deasemenea se schimba la incalzirea fibrei.
22

Acest fapt apare din cauza deformarii eliptice a fibrei. Conform datelor experimentale, spectrul de transparenta se deplaseaza in directia lungimilor de unda mai mici, in timp ce lungimea cablului optic se mareste.

Fig.17. Spectrele de transparenta, pentru temperaturile de 26 si 43 C (L=24,2cm). n tabelul de mai jos, sunt prezentai parametri importani a diferitor tipuri de atenuatoare optice variabile. De asemenea, sunt incluse cele mai bune caracteristici pentru fiecare atenuator n parte. Tabelul conine datele numerice ale performanei atenuatorului n dependen de tehnologia aplicat. Este de remarcat c atenuatoarele mecanice i micro-electromecanice (MEM) nregistreaz performane mai desvrite dect celelalte. Diapazonul mare de lungimi de und, sensibilitate redus la lungimi de und, pierderi joase legate de polarizare, pierderi nesemnificative de inserie sunt doar unele din avantaje. Atenuatoarele mecanice au dimensiuni mari, vitez mic i timp de exploatare incert. De aceea, atenuatoarele micro-electromecanice cu dimensiuni mici, viteze mari i stabilitate mecanic bun sunt superioare altor tipuri de atenuatoare, datorit performanei, caracteristicilor i preului jos, atunci cnd sunt fabricate ntr-o structur apropiat.

23

Tab.1. Unii parametri ai atenuatoarelor variabile Tipul atenuatorului Diapazonul dinamic Consumul putere (mW) Pierderi polarizare (dB) Diapazonul lungimii de und Sensibilitatea und Piederi de Silicon 30 450 Polimer 30 80 LiNbO3 15,5 MEM 50 0,1 Mecanice 75 -

dependente de 1

0,1

0-0,1

0,1

15301560

1330-1360 1500-1580

15001600

1300-1500

la lungimea de 0,8 de

0,3

0,2

0,45

inserare (dB) Viteza

1,2 0,4

2 1,15

3 -

1 0,003

0,5 -

9. Companiile care proiecteaz atenuatoare optice 9.1. Amphenol Gama de produse a companiei Amphenol include atenuatoare fixe i variabile. Au fost dezvoltate cu succes 3 varieti de atenuatoare bazate pe tehnologii diferite: atenuatoarele fixe n stil conector (absorbia) atenuatoarele fixe in-line (mprtierea) atenuatoarele variabile (spaiul pn la atenuator)

Folosirea cea mai raspindita a atenuatoarelor optice, fie fixe, fie variabile, este n reelele optice unde sunt utilizate amplificatoare dopate cu Erbium.
24

Atenuatoarele sunt folosite pentru a ajusta nivelul semnalului, astfel flexibilitatea reelei este n cretere i ofer un control eficace al puterii optice. 9.1.1. Atenuatoare fixe in stil conector Acest tip de atenuatoare se caracterizeaz prin dimensiuni compacte, oferind valori ale atenurii 0-20dB. Este disponibil n industrie mpreun cu conectorii de tipul FC i SC. Introducnd un astfel de atenuator se prezint posibilitatea de a regla transmisiunea semnalului, ceea ce majoreaz perioada de exploatare a echipamentului costisitor i, prin urmare, asigur o transmisiune a semnalului la un nivel nalt. Atenuatoarele respective utilizeaz tehnologia absorbiei de lumin. Aceasta elimin mprtierea luminii n cma care poate fi reflectat de la suprafaa conectorului. Lumina reflectat poate crea interferene, care la rndul lor vor duce la pierderi de inserie ca urmare a modificrii lungimii de und. Tehnologia absorbiei de lumin s-a dovedit a fi cea mai adecvat tehnologie pentru un design compact.

Fig.18. Atenuatoarele fixe n stil conector

Caracteristici: independente de lungimi de und

25

disponibile n configuraii FC i SC insensibile la polarizare design-ul compact se integreaz n structurile existente disponibile la valori ale atenurii 0-20dB temperatura de operare -400 C... 800 C lungimi de und de operare 1310/1550 nm (lungimea de und central) diapazonul lungimii de und 1260...1360nm i 1430...1580nm pierderi dependente de polarizare <0.2dB

Fig.19. Atenuator fix cu conector FC

Fig.20. Atenuator fix cu conector SC 9.1.2. Atenuatoarele fixe in-line Atenuatoarele respective sunt disponibile la valori ale atenurii de 0-20dB i pot avea la capt orice conector sau pot fi lsate aa. Atenuatoarele fixe in-line sunt fabricate pe baza tehnologiei de mprtiere a luminii rezultat n urma unirii. Lumina mprtiat este difuzat cu 6 de la regiunea fuziunii astfel eliminndu-se efectul de interferen i rezultnd o lungime de und adaptat.
26

Caracteristici: -

performan de band larg stabilitate fa de mediul nconjurtor temperatura de operare -400 C... 750 C lungimi de und de operare 1310nm, 1550 nm

Aplicaii: reele de telecomunicaii reele de arie local i de arie larg instrumente de testare i msurare

9.1.3. Atenuatoarele variabile Atenuatoarele optice variabile sunt nite dispozitive pasive care reduc intensitatea semnalelor optice cu o mare precizie i minimum de reflexie. Atenuatoarele variabile sunt disponibile n modelul linear i non-liniar. Nu prezint pierderi mari de inserie datorit design-ului interior. Atenuatoarele variabile sunt fabricate pe baza tehnologiei spaiului pn la fibr, n cazul creia, valoarea atenurii este manual ajustat prin modificarea distanei pn la fibr. Absena adezivilor interni asigur o stabilitate a produsului n timp, temperatur, umiditate i vibraii. Caracteristici: pierderi de reflexie mici stabilitate fa de mediul ambiant reelele de telefon i de lung distan aparate de testare i msurare

Aplicaii:

27

Fig.21. Atenuator variabil 9.2. Agilent Compania Agilent ofer atenuatoare optice variabile, care permit de a fixa factorul de atenuare i/sau nivelul puterii, manual sau prin intermediul calculatorului. Exactitatea lor combinat cu flexibilitate face aceste atenuatoare un echipament de testat i msurat ideal pentru industria de telecomunicaii moderne. 9.2.1. Atenuatoare optice variabile Atenuatoarele Agilent 81570A i 81578A sunt mici, dar foarte efective. Pot lucra la valori nalte ale puterii de intrare. Combinate cu pierderile mici de inserie, sunt dispozitivele de testare a amplificatoarelor EDFA sau Raman. Diverse trsturi de calibrare (marcare a nivelului) permit utilizatorului s-i stabileasc o putere de referin. Valorile atenurii i puterii pot fi apoi monitorizate pe o interfa de ctre utilizator. Mai este integrat i un ntreruptor care poate fi folosit n scopuri de protecie.

Fig.22. Atenuator variabil Agilent

28

9.2.2. Atenuatoarele ce permit controlul puterii Atenuatoarele Agilent 81576A i 81577A includ posibiliti de a controla puterea care permite utilizatorului de a fixa nivelul puterii de ieire. Dac controlul puterii este deconectat, atenuatorul automat corecteaz modificrile puterii la intrare pentru a menine nivelul puterii de ieire stabilite anterior de utilizator. Caracteristici: Puteri de intrare nalte de pn la 2 Watt; pierderi de inserie joase 0,7dB; diapazonul de lungimi de und larg 1200nm 1700 nm (SM), 700nm -1400nm (MM); opiuni de control a puterii ce permit de a instala direct nivelul puterii; ntreruptor integrat; diverse tipuri de conectori Aplicaii: Testare BER (Bit Error Test); testarea sistemelor de transmisie print-un singur canal; testarea amplificatoarelor optice EDFA i Raman. Tab.2. Caracteristicile pentru atenuatoarele variabile Tipul atenuatorului 81570A 81571A Conector Conector drept Conector sub unghi Tipul fibrei 9/125 m SM Diapazonul lungimii de 1200-1700 nm und Diapazonul atenurii 0-60dB 0,7 dB (fr conectori) Pierderile de inserare 1,0 dB (cu conector) Piederile dependente de 0,08dB (la 1550 nm + 15nm) polarizare Pierderile de reflecie 45dB(la1550nm + 15nm) 57dB(la1550nm + 15nm) Dimensiuni 75mm x 32mm x 335mm Greutate 0,9 kg Temperatura de lucru 100 C - 450 C Timpul de nclzire 30 minute

9.3.Model de atenuator optic tip Anritsu 9.3.1. Atenuator optic programabil

29

Atenuatorul MN938A atenueaz puterea optic n intervalul de la 0-60 dB cu pasul de 0,1 dB. Lucreaz la 2 lungimi de und - 850nm i 1310nm. Este disponibil pentru fibrele multimod (50/125 m). Conine un buton rotativ care permite o stabilire exact a nivelului de atenuare chiar i n regim manual.

Fig.24. Atenuatorul optic programabil

9.3.2. Atenuatorul optic variabil Atenuatorul MN95D trece semnalul optic emis de o surs de lumin printr-o fibr, apoi printr-o lentil, pentru ca, n final, lumina s fie trecut printr-un filtru care va reduce puterea luminii pn la o valoare stabilit. Este folosit pentru fereastra de transparen de 1310 nm. Acest tip de atenuator este destinat fibrelor multimod (50/125 m). Cu toate c este foarte compact i uor, atenuatorul respectiv previne reflexiile multiple. Atenuatorul MN924C i MN9605C este un atenuator optic de o precizie nalt fabricat pentru folosirea cu fibrele monomod. Lucreaz la lungimi de und de 1310nm i 1550 nm. Asigur minimul de reflexie a luminii la intrarea i ieirea n conectori. n cazul acestor atenuatori, conectorii sunt uor ataai sau ndeprtai.

Concluzii Efectuind aceasta lucrare,am executat o analiza amanuntita atenuatoarelor optice. Incepind cu noiunea de fibr optic, comunicaii prin fibre optice, procesul
30

de atenuare, am ajuns treptat i la dispozitivele pasive numite atenuatoare optice. Importana acestora ntr-un sistem de transmisiuni optice s-a dovedit a fi enorma. Dac nu ar fi atenuatoarele optice, atunci semnalele nu ar fi putut fi adaptate la un nivel solicitat al puterii. Puterea de intrare ar fi fost prea nalt, ceea ce poate s aduc prejudicii grave tuturor componentelor ale sistemului optic.Studiind diverse cauze care condiioneaz atenuarea,am observat anumite neajunsuri ale fibrelor optice i ale modalitii de utilizare a acestora. Citeva detalii mai putin importante pot afecta calitatea de transmisiune a datelor astfel in rezultat poate duce la pierderea a puterii undei luminoase. Printre acestea se enumer: impuritile din sticl, neregularitile de la captul fibrei, curbura ei i altele . Firmele ce se ocupa cu fabricarea si vinzarea atenuatoarelor optice se caracterizeaza prin expunerea la vinzare a unei largi game de atenuatoare optice atit fixe cit si variabile de diferite marimi, valori ale atenuarii dar si pret. Lund in considerare toti parametrii performantele tehnice inalte . Bibliografie [1] http://www.lightwavestore.com/product_datasheet/FSC-DSF-SPOOL030C_pdf4.pdf [2]http://www.cisco.com/en/US/tech/tk482/tk876/technologies_tech_note09186a0 08011b406.shtml [3]http://www.ioffe.rssi.ru/journals/pjtf/2005/07/p45-51.pdf [4]http://foptic.narod.ru/Testers.pdf [5]http://www.adp.ru/OPTIC/CROSS/ATTENUAT/attenuat.htm [6]http://www.qtech.ru/catalog/fiberopticcomp/68/info.htm#1 [7]http://www.kunegin.narod.ru/ref3/izmer/p02.htm [8] http://searchnetworking.techtarget.com/definition/attenuation-to-crosstalk-ratio atenuatoarelor optice prezentate pe piata cumparatorul trebuie sa gaseasca acel produs care ar avea un pret mai mic, dar

31