STUDIU DE MARKETING PRIVIND PIAA TURISMULUI BALNEAR

Studiu realizat n cadrul proiectului <AMARA IZVOR DE SNTATE, TRM DE RECREERE >

August 2011

CUPRINS

1.Caracteristici ale turismului balnear

1.1.
1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7.

Prezentare generala Factori naturali de cura balneara Segmente de piata si profilul clientilor Functiile turismului balnear Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea turismului balnear in Romania

2.Statiunea balneoclimatica Amara

2.1. 2.2. 2.3.
2.4.

2.5.

Prezentare generala Specificitatea factorilor de cura balneara Oferta de servicii de turism balnear Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii potentialului turistic al statiunii Amara

3.Concluzii

4.Metodologia de realizare a Studiului de marketing privind piata turismului balnear

1.Caracteristici ale turismului balnear

1.1. Prezentare generala Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear. Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni, cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc. Turismul balnear se confrunta cu probleme structurale, dificil de depasit pe termen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unora dintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti, permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare, neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii in modernizarea structurilor de cazare si tratament. Infrastructura urbana a statiunilor este, in general, intr-o stare avansata de degradare: caile de circulatie, parcarile, spatiile verzi, fatadele cladirilor nu sunt in general la standardele unei statiuni turistice. Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominand insa standardele medii si submedii. Astfel, CNPAS detine propriile sale structuri de cazare si tratament, ai caror beneficiari sunt, in special, pensionarii cu bilete de tratament subventionate. Sindicatele au numeroase hoteluri si baze de tratament, multe dintre ele aflate in stare de degradare. Hoteluri si baze de tratament care se situeaza deasupra nivelului mediu, sunt detinute de operatori precum SIF Transilvania sau Danubius, sau de investitori privati care au diversificat oferta de servicii cu centre spa. Know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, reprezinta un atuu in dezvoltarea turismului balnear, desi sectorul nu mai motiveaza tinerii medici si cercetarea medicala. In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatata in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii. Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata. Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor

libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea acestora din urma, spre vacante active in strainatate. Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numarului total al zilelor de boala. Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon, specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada apriliedecembrie. Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile. Piata interna a turismului balnear este dependenta de preturi, specialistii considerand ca o crestere cu 20% a preturilor poate duce la o scadere cu 40% a cererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat celelalte forme de turism. Existenta pe piata a biletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, si a pachetelor oferite de operatorii de turism contrabalanseaza insa acest dezavantaj, turismul balnear fiind practicat indeosebi de categorii sociale cu venituri medii si scazute. Dealtfel, in toate tarile europene, cererea este puternic marcata de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor sociale si de sanatate. Multitudinea de izvoare naturale, nomol si gaze cu proprietati terapeutice din Romania este binecunoscuta, Romania detinand aproximativ o treime din izvoarele minerale naturale din Europa. Exista 117 localitati din Romania cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar 32 drept statiuni de important locala. Pe piata interna exista trei oferte de produse balneoclimaterice principale: tratament medical elemente naturale cu proprietati terapeutice, convalescenta recuperare prin stimulare si intretinere fitness. In prezent, accentul cade in special pe elementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici. In prezent exista circa 400 unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare, care ofera aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din Romania).

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, in perioada 1993-2010

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-1996 s-a inregistrat un numar de peste 500 unitati de primire turistica, in statiunile balneare, pentru ca in perioada 1997-2000, numarul acestora sa scada la 400. Tendinta usor descrescatoare, raportat la perioada 1993-1996, se mentine si dupa anul 2000, in anul 2010 fiind inregistrat un numar de 386 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2010 circa 45% dintre unitatile de primire turistica din statiunile balneare erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea. Numarul stucturilor de 4 si 5 stele este extreme de redus, in anul 2010 fiind inregistrata o singura unitate de 5 stele si 12 unitati de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai 3,5% din ansamblul unitatilor de primire turistica din statiunile balneare.
Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, pe categorii de clasificare, in anul 2010

Sursa: Institutul National de Statistica

Numai 9% din zilele de cazare au fost vandute in structurile de 3, 4 sau 5 stele, marea majoritate fiind vandute in unitatile de 2 stele si in cele clasificate sub acest nivel (1 stea, neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice). Marea majoritate a activitatii din statiunile balneare o constituie clientii biletelor de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii. O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant pe concediile asociate sanatatii. Aceasta a dus la crearea unei game de produse si servicii axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia de la soft unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-un cadru frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitatea desfasurarii de activitati precum yoga, iar la celalalt capat, produsele hard care implica un regim de tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitatile unice ale apelor si namolului disponibil in respectiva locatie. Un studiu care sa acopere principalele piete generatoare de turism axate pe segmentul balnear ar trebui propus pentru a indruma operatorii existenti din turismul balnear in orientarea programelor de renovare si reabilitare. 1.2. Factori naturali de cura balneara Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare. Factorii balneari si climatici intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara). Principalii factori naturali de cura balneara din Romania Apele minerale Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi, avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic. Apele termominerale Apele geotermale si termominerale din Romania reprezinta diferite concentratii minerale de saruri solubile, cu utilizari multiple in cura externa.

Apa lacurilor terapeutice Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent, care prezinta interes terapeutic deosebit, prin calitatile lor farmacologice si farmacodinamice. Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol, cu apa cloruromagneziana-sulfurata, utilizata in cura externa. Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila. Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata, alaturi de sarurile de natriu fiind prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile in curele terapeutice externe. Namoluri si turbe Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse. Exista namoluri sapropelice bogate in hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora. Gazele mofetice Gazele mofetice sunt emanatii gazoase numite mofete care ajung la suprafata prin intermediul fisurii din scoarta terestra, acest factor terapeutic fiin valorificat in spatii special amenajate.

1.3. Segmente de piata si profilul clientilor

Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoria principala o constituie turistii de peste 50 de ani. Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania, Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masura relaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale (ape minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii de clasificare superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de limitata.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica in statiuni balneare din Romania, pe tipuri de turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-2010, numarul de sosiri ale turistilor in statiunile balneare din Romania a scazut cu aprox. 25%, aceasta curba descrescatoare fiind intrerupta in anul 2008, cand se inregistreaza un numar de sosiri aproape de nivelul celui din 1993. Cea mai drastica scadere apare intre 2008 si 2010, cand numarul de sosiri a scazut cu aprox. 160.000. Tendinta descrescatoare este mult mai accentuata in randul turistilor straini, numarul sosirilor acestora in unitatile turistice din statiunile balneare scazand cu aproape 50%, in perioada 1993-2010. Datorita perioadelor medii de functionare, unitatile de cazare din statiunile balneare au oferit circa 20% din locurile de cazare disponibile si peste 5 milioane zile de cazare au fost vandute in anii trecuti. Gradul anual de ocupare al camerelor disponibile a fost de peste 50%. Sub 3% din zilele de cazare au fost vandute clientilor straini.

Innoptari ale turistilor in structuri de cazare turistica in statiuni balneare din Romania, pe tipuri de turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1994-2010, numarul innoptarilor in structurile de cazare turistica din statiunile balneare din Romania a inregistrat o scadere de 33%, scaderea cea mai drastica avand loc intre anul 2008 si anul 2010, perioada in care numarul acestor innoptari a scazut cu aproape 1,5 milioane. Tendinta descrescatoare in randul turistilor straini este mult mai accentuata, numarul innoptarilor acestora, in statiunile balneare din Romania scazand cu peste 70%, in perioada 1994-2010. Nu exista date disponibile cu privire la veniturile generate de catre statiunile balneare in urma acestui grad de ocupare Piata de turism balnear poate fi considerata drept un continuum care reflecta cerintele si interesele segmentelor care il compun. Astfel, segmentul principal este constituit din consumatorii de servicii de sanatate cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde medii ale unitatilor de cazare si tratament, clienti ai biletelor subventionate. Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniu sanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilor de gimnastica. Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamente anti-age, purificare cosmetica. Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice incurajate si sprijinite se bazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romania si pe tendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pietei turistice. Satisfactia legata de facilitatile complementare existente (in special in ceea ce priveste oportunitatile de distractie) este, in general, redusa.

Gradul de ocupare in statiunile balneare este mare (circa 70%) datorita fluxului relativ constant de clienti asigurat de Casa de Pensii care furnizeaza bilete de tratament subventionate. Majoritatea clientilor vin in perioade prestabilite, pe baza biletelor de tratament, unitatile respective putand sa adapteze perioadele de deschidere si functionare, in consecinta. Distribuirea biletelor de tratament reprezinta de fapt motorul care pastreaza in viata majoritatea statiunilor balneare. Totusi, acesta nu poate readuce statiunile in buna forma, putand fi decuplat in orice moment. Nivelul tarifelor practicate in sistemul biletelor subventionate este mult sub tariful la care se pot oferi facilitati si servicii de calitate rezonabila si care sa aduca un profit corespunzator operatorilor de turism. De asemenea, nu exista garantii in legatura cu mentinerea pe scara larga a acestui sistem al biletelor subventionate, in conditiile restrictiilor bugetare actuale.

1.4. Functiile turismului balnear Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistentei generale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au evidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpul concediilor de odihna pe o perioada de mai multi ani, au inregistrat ulterior un numar redus de zile de incapacitate de munca si un numar redus de consultatii medicale. Desi rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, in Romania, turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresandu-se in special turistilor care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii si ameliora sanatatea, pentru recuperarea anumite functiuni organice afectate de stari anterioare de boala sau traumatisme. In tarile in care oferta este redusa si in care, datorita absentei unei game largi de factori naturali de cura, exista un numar limitat de statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme (repunere in forma), cure antistres etc. Turismul balnear romanesc este extrem de deficitar din punctul de vedere al dezvoltarii unor astfel de linii de tratament alternative, care ar putea largi adresabilitatea acestei forme de turism pe piata turistica interna. Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune se contureaza o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte statiuni si alte obiective turistice. Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din Europa, puternic resimtita si in Romania, este reprezentata de capacitatea statiunilor balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate si a fi tratat ca turist.

1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania In functie de caracteristicile fiecarei statiuni, nivelul investitiilor, resursele naturale si infrastructura edilitara, exista o variatie importanta a punctelor tari si slabe ce caracterizeaza oferta de turism balnear. Exista o categorie de statiuni de interes national si chiar international, cu potential balnear valoros, dar a caror atractivitate turistica este influentata negativ, intro masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scazut de cunoastere al resurselor naturale, poluarea accentuata a aerului si a apei, valoarea estetica redusa a cadrului natural, gradul ridicat de uzura fizica si morala al bazelor de cazare si tratament, diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica, densitatea mare a constructiilor in spatii publice locuibile, numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement din majoritatea statiunilor, comertul general si specific necorespunzator, calitatea improprie a dotarilor de infrastructura. Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor in teritoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari de infrastructura. Pentru statiunile de interes national sau zonal, pot fi identificate urmatoarele elemente de atractivitate: - potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ; - traditia balneoturistica importanta; - apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, emitente de turisti; - dezvoltarea de structuri balneoturistice ample; -conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si a odihnei active. Punctele slabe ale acestor statiuni sunt fie potentialul mai redus al resurselor balneare, fie lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor, fie posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent intalnite. Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare a acestor statiuni, pot fi considerate: insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor naturali, deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor, pozitia excentrica in teritoriu a anumitor statiuni. Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determina dezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si cererea turistica.

O alta grupa cuprinde statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este completata si cu functia de agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit de saptamana. In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important, benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia in teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele mai multe cazuri, precum si a unor servicii necompetitive. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa. Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si o intensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura utilizati in tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv. Sintetizand, pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice: statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata interna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; marea majoritate a spatiilor de cazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate si nu indeplinesc in nici un fel standardele asteptate de turisti; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiile de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamente balneare din Romania. In concluzie, cele mai multe statiuni balneare supravietuiesc datorita subventionarii biletelor de tratament oferite prin Casa de Pensii, la un nivel care nu genereaza suficient profit pentru a permite investitii in modernizarea spatiilor de cazare sau facilitatilor de tratament.
1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania

Sondajul de opinie Consumul de servicii turistice balneare in Romania, realizat de Ministerul Turismului in august 2009, a relevat un grad scazut de utilizare a serviciilor de turism balnear. Astfel, 85% din populatia adulta nu au mers in nici o forma de concediu/vacanta in anul 2009, cu 20 de procente mai mult decat in anul anterior. Cel mai putin au mers in concedii cei peste 65 de ani. Cei care nici nu au fost in vacanta in 2009 si nici nu intentioneaza sa mearga pana la sfarsitul anului sunt din mediul rural, au varste de peste 50 de ani si un nivel de educatie scazut. Dintre pensionari, circa 80% se incadreaza in aceasta categorie. Aproape 70% dintre persoanele adulte din Romania nu au fost cazate in ultimii doi ani, in nici un hotel sau pensiune turistica, nici macar pentru o durata de cateva zile Datele de sondaj au aratat ca 16% din populatia adulta prefera ca in vacanta sa desfasoare activitati de intretinere/refacere a sanatatii.

Aspectul cel mai atractiv al statiunii preferate din Romania este: - in primul rand peisajul si mediul inconjurator (41.5% dintre respondenti au declarat astfel); - felul in care respondentii isi pot trata sanatatea 15.4%; - felul in care se pot distra in respectiva statiune turistica 15.4%. Dintre cei care au mers in concediu, 3,5% au achizitionat bilete prin Casa de Pensii. Dintre persoanele care intentioneaza sa se deplaseze ca turisti in anul urmator, 20% prefera ca prima optiune o statiune balneara din Romania. Aprox. 60% dintre persoanele adulte sunt interesate in mare masura sa mearga ca turist intr-o statiune/localitate turistica ce ofera posibilitatea practicarii unor tratamente de prevenire / ingrijire a sanatatii. Criterile considerate cele mai importante pentru alegerea unei destinatii turistice constau in raportul pret/calitate convenabil (68,2% din populatie considera important acest aspect), in felul in care isi pot trata sanatatea (39,7% au indicat acest criteriu ca fiind important), calitatea cazarii, a serviciilor de servire (38,8%) si calitatea peisajelor si a mediului inconjurator (26%) Perceptia turistilor straini asupra Romaniei ca destinatie turistica Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Romania a inregistrat o evolutie pozitiva in perioada 2000-2010, crescand cu circa 30%. Sosirile turistilor din tarile UE au crescut cu circa 50%, in aceeasi perioada, atingandu-se un varf la nivelul anului 2008.
Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania, in perioada 2000-2010 (mii persoane)

Sursa: Institutul National de Statistica

Studiile realizate in tari europene, privind perceptia Romaniei ca destinatie turistica, au relevat urmatoarele aspecte: Romania, ca destinatie turistica, nu are conturata o identitate clara in perceptiile cetatenilor tarilor europene; nu are o reputatie buna ca destinatie de incredere pentru turistii de ocazie, aceasta perceptie fiind cauzata, in parte, de: deficiente in marketingul si promovarea destinatiei, insuficienta sprijinului guvernamental pentru turism, practici neprofesionale in sectorul turismului de afaceri, standarde scazute ale serviciilor, infrastructura turistica, facilitati si moduri de petrecere a timpului liber insuficiente si neadecvate. Exista o diferenta considerabila intre cei care au avut o experienta turistica directa in Romania (cei care au vizitat tara) si cei care nu au trait o astfel de experienta. Astfel, primii au o perceptie mult mai buna a Romaniei decat ceilalti: maghiarii care au vizitat Romania au remarcat faptul ca infrastructura turistica si frumusetea peisajelor de provincie, caldura si ospitalitatea le-au depasit asteptarile, iar prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o perceptie negativa in ceea ce priveste drumurile, unitatile de cazare, siguranta publica, igiena si nivelul serviciilor. Multi dintre turistii straini in Romania, au remarcat nivelul relativ redus al protectiei mediului, in sensul prezentei unor cantitati mari de gunoaie in mediul natural. Preturile serviciilor din Romania sunt percepute pe toate pietele ca fiind mici. Acest aspect poate fi atat un avantaj pentru dezvoltarea turismului cat si o problema. Desi preturile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinatia care devine cunoscuta pretutindeni ca o destinatie ieftina va intampina dificultati in atragerea atentiei pietei in cazul in care incearca sa se diversifice in categorii mai ridicate de atractii si facilitati (in randul unor noi segmente de populatie). Preturile mici nu ar trebui sa constituie o componenta importanta a strategiei de marketing a acestor destinatii din Romania. Consecintele slabei informari si cunoasteri a atractiilor turistice din Romania este aceea ca motivatiile de calatorie sunt relativ scazute comparativ cu destinatiile concurente.

1.7. Potentialul

de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si

promovarea turismului balnear in Romania Managementul unor structuri hoteliere din unele statiuni balneare a initiat masuri de modernizare si diversificare in vederea repozitionarii lor pe piata turistica, actionand in directia modernizarii spatiilor de cazare de 3 sau 4 stele si infiintarii unor facilitati moderne de tratament. Aceste unitati s-au orientat catre un marketing al produsului de sanatate si mai putin al produsului medical. In acest sens, ofera servicii suplimentare moderne de

wellness, infrumusetare si refacere si dezvolta atractii suplimentare ca motive de vizitare (de exemplu, facilitati pentru sporturi de iarna si sali de conferinta). Rezultatul acestor directii de dezvoltare se regaseste in: - prelungirea sezonului, prin asigurarea unui flux relativ continuu de clienti care au posibilitatea de a beneficia de ofertele acestor statiuni din luna aprilie pana in luna decembrie; - largirea pietei prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru a atrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii; - oferirea unor facilitati de wellness (sanatate si frumusete) pentru a atrage un nou segment, clasa de mijloc si piata familiilor; - penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de buna calitate. Desi ridicarea nivelului serviciilor oferite in statiunile balneare este obligatorie, viitorul turismului balnear din Romania ramane sub semnul intrebarii, intrucat nu exista studii sectoriale aprofundate care sa prezinte cererea de pe piata interna si internationala pentru gama de produse balneare. In urma evaluarilor referitoare la statiunile balneare, vor rezulta axele prioritare de interventie: bazele de cazare si tratament care trebuie renovate, produsele care trebuie dezvoltate si modul de reorientare a activitatii, dar si modalitatile prin care statiunile balneare pot fi cel mai bine promovate, in special in strainatate, catre segmente de piata cu potential. In scopul propriei regenerari, fiecare statiune balneara trebuie sa isi reaseze marca sa specifica, sa isi regaseasca propria personalitate. Unele statiuni isi pot extinde oferta de produse de la "statiune pentru ingrijirea sanatatii" cu conotatia de tratament medical, catre cea de "oras balnear", care sugereaza o statiune in care clientii se pot relaxa intr-un mediu de refacere a fortelor, angajandu-se in activitati de wellness daca doresc, dar bucurandu-se si de alte activitati si excursii in statiune si imprejurimi. Altele pot continua sa se specializeze in tratamente unice specifice si sa caute sa-si dezvolte segmente de nisa, iar altele pot incerca sa-si dezvolte campusuri de invatamant si instruire. Estimarile privind cererea de cazare indica faptul ca exista o supraoferta de camere de hotel de 1 si 2 stele, multe dintre aceste camere aflandu-se in statiuni balneare a caror existenta este semnificativ marcata de clientii biletelor de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii. Aceste bilete de tratament subventionate sunt tot mail limitate datorita constrangerilor bugetare din ultima perioada. Daca sistemul biletelor de tratament este oprit, multe statiuni balneare vor inceta sa mai fie viabile. Chiar daca sistemul continua, majoritatea statiunilor balneare trebuie sa identifice o noua directie. Daca au una sau mai multe forme de tratament unice si foarte solicitate, este nevoie ca prin imbunatatirea produselor si marketing sa poata fi capabile sa continue sa functioneze ca statiuni balneare. Acele statiuni care nu au nimic deosebit de oferit in ceea ce priveste forma tratamentelor vor trebui sa se reorienteze, fie sa devina statiuni de odihna oferind o gama de atractii, facilitati si activitati inclusiv tratament balnear, fie sa faca o schimbare mai radicala.

Desi cererea pentru structurile de cazare de 3 si 4 stele este in crestere, posibilitatea renovarii si modernizarii unora dintre structurile existente este relativ limitata datorita constrangerilor existente in ceea ce priveste marimea redusa a acestor camere; astfel, multe structuri de cazare nu pot fi upgradate in vederea ridicarii standardului. In aceasta situatie, ar exista varianta demolarii sau unei utilizari alternative. Una din optiuni ar putea fi o schimbare radicala a destinatiei, cum ar fi dezvoltarea in scopul utilizarii de spatii pentru birouri, scoala hoteliera sau unitati de cazare (camine) pentru elevi/studenti, asociate unei institutii de invatamant. Pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, cercetarea pietei interne este necesara pentru a identifica tipurile de tratamente balneare cerute de segmentul reprezentat de clientii biletelor de tratament subventionate dar si solicitarile celorlalte segmente de clienti care nu beneficiaza de astfel de subventii; tot prin intermediul cercetarii poate fi identificata cererea existenta si profilul sejururilor de wellness si al pachetelor de tratament preventive, precum si activitatile suplimentare pe care clientii le asteapta in afara facilitatilor de tratament sau wellness. Cercetarea pietei externe ar putea conduce la: - identificarea tarilor ale caror sisteme de asigurari de sanatate subventioneaza tratamentul balnear si care ar putea fi interesate de oferta Romaniei; - identificarea concurentei in ceea ce priveste preturile pachetelor oferite, pe pietele apropiate, precum Ungaria si Bulgaria; - identificarea modalitatilor de atragere a diferitelor segmente, mai ales a acelora interesate de gama de tratamente speciale oferite in Romania (mofete, namoluri unice, etc.), - mai buna cunoastere a ofertei statiunilor de tratament si de wellness de catre clienti, medici, companii de asigurari, tur-operatori specializati, media si canalele de publicitate, pentru a promova in randul turismul balnear romanesc in randul clientilor straini. Rolul major in finantarea acestor studii revine institutiei publice centrale cu atributii in domeniu, respectiv Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Marketingul si promovarea statiunilor balneare de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sunt concentrate pe urmatoarele componente: participarea la targurile de turism, tiparirea de pliante/brosuri, dezvoltarea paginilor de internet si publicitatea prin diferite forme de prezentare media - instrumente de comunicare neexploatate maximal. Tendinta de scadere a interesului pentru statiunile balneare ar putea fi diminuata prin oferirea de servicii alternative/conexe pentru segmentele specifice de piata, inclusiv pentru cele de divertisment si afaceri. Proprietarii structurilor hoteliere si/sau de tratament din statiunile balneare trebuie sa coopereze cu autoritatile locale in vederea reorientarii gamei de produse ale statiunilor si imaginii acestora, pe baza cererii identificate pe piata, sa initieze planuri de dezvoltare integrata a statiunilor pentru imbunatatirea si extinderea motivelor de vizitare si sa decida masurile necesare la nivelul statiunilor in functie de directia de dezvoltare a statiunii pentru viitor.

Actorii cheie din industria balneara trebuie sa proiecteze si sa implementeze un plan de marketing pentru a crea imagini adecvate ale statiunilor balneare din Romania si ale ofertei lor de produse specifice. Personalul din bazele de tratament din statiunile balneare trebuie instruit astfel incat sa se manifeste mai degraba ca personal al industriei ospitalitatii decat ca personal pur "medical" sau "para-medical", dar si pentru a face fata tratamentelor generale si specializate, wellness, infrumusetare etc. Romania se afla, inainte de 1989, intre tarile central si est-europene cele mai cunoscute pentru oferta lor balneara, alaturi de Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria. Cu toate acestea, intr-un studiu realizat in anul 2000 de Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, se remarca faptul ca, dintr-un numar de 14 tari europene, numai 7 mai prezentau o imagine de marca pentru produsul balnear pe piata turistica europeana, si anume: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si Slovacia. Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur-operatoare europene. Turismul balnear romanesc poate recastiga locul pierdut pe piata turistica europeana, printr-un efort de crestere a competitivitatii, deschizandu-se catre circuitul international al serviciilor, prin modernizarea produsului oferit si a distributiei informatiilor. In acest sens, este esentiala diversificarea serviciilor propuse clientelei, din punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres si remise en forme), al programelor de divertisment, programelor pentru insotitori si al practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politica structurala sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentele care alcatuiesc produsul balnear.

2. Statiunea balneoclimatica Amara

2.1.

Prezentare generala

Atestarea localitatii Amara se mentine in limitele anilor 1879-1882, insa despre lacul Amara si proprietatile sale terapeutice se vorbeste inca din 1847, cand doctorul plasii Desborn Stefanovici, cerea popularizarea apelor minerale de la Amara si Fundata. Amara detine statutul de oras din anul 2004, Orasului Amara. ziua de 1 Mai fiind Ziua

Orasul Amara se intinde pe o suprafata totala de 7.034 ha, din care suprafata locuibila ocupa 100.755 m, avand o populatie totala de 7.799 locuitori. Suprafata agricola reprezinta 89% din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafata arabila este de 93%. Baza economica a localitatii a reprezentat-o, inca de la infiintarea acesteia, cresterea animalelor strans legata de productia agricola. In 1935 Amara reusise sa depaseasca, din punct de vedere economic, localitatile cu o vechime mult mai mare, ajutata insa si de conditiile naturale favorabile, valorile terapeutice ale lacului si apropierea de orasul Slobozia. Tot in aceasta perioada se intrevedea posibilitatea dezvoltarii localitatii prin prisma turismului. Continua dezvoltare a statiunii si prezenta activitatilor agrarindustriale au imprimat un anume mod de viata si un anumit profil localitatii (agricolindustrial-balnear). Numarul gospodariilor agricole taranesti in perioada 1959-1965 a fost intr-o continua crestere, ajungand in anul 1965 la 1632 de gospodarii. Numarul total al gospodariilor populatiei cunoaste, in perioada 1985-1989, pentru prima data, scaderi, nu foarte mari dar motivate mai ales de insatisfactia muncii in agricultura, reorientarea catre alte sectoare. Evolutia numarului gospodariilor a fost influentata de scaderea fortei de munca din agricultura, intensificarea navetismului catre orasul Slobozia, schimbarea domiciliului de resedinta.
Evolutia numarului gospodariilor in localitatea Amara in perioada 1959-1989

Dinamica populatiei arata ca populatia localitatii a avut in perioada 1959-1989 o tendinta sinuoasa, cauza principala a acestui fenomen fiind sporul natural negativ, concomitent cu sporul migratoriu. Recensamantul din anul 1899 stabilea pentru teritoriul catunului Amara o populatie de 1242 persoane, ce dispuneau de 492 de locuinte. Pana la Primul Razboi Mondial si in perioada interbelica, sporul natural este intr-o continuua crestere. Cresteri substantiale in evolutia numarului de locuitori se inregistreaza in perioada 1970-1975, cand numarul populatiei creste cu peste 800 de

locuitori (si datorita interzicerii avorturilor, imbunatatirii nivelului de trai-dezvoltarea orasului resedinta, renuntarea la agricultura, calificarea in alte meserii specifice urbanului). Structura pe sexe a populatiei, se caracterizeaza printr-o usoara preponderenta numerica a populatiei feminine (50,5% fata de 49,5% barbati). Evolutia structurii pe varste a populatiei releva atat scaderea ponderii populatiei tinere cat si aparitia unui proces lent, dar constant de imbatranire demografica. Dezechilibrul in structura pe varste, determinat de scaderea natalitatii si de fenomenul de migratie al populatiei tinere, are influente sociale majore determinand schimbarea raportului dintre persoanele active ocupate si cele intretinute si inactive.
Evolutia numarului de locuitori in perioada 1956-2002 in orasul Amara

Cadrul economic al localitatii este caracterizat prin valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub mediile la nivel national, preponderenta agriculturii si turismului si declinul unor sectoare industriale traditionale. Evolutia socio-economica a localitatii a fost puternic influentata de dezvoltarea turismului din statiunea Amara, indeosebi dupa anii 70. Inainte de 1989, la nivelul localitatii s-au dezvoltat o serie de unitati prestatoare de servicii si unitati ale coperativei mestesugaresti, ponderea agriculturii ca domeniu de activitate ramanand dominanta. Anul 1989 a fost urmat de adaptarea sociala si economica la noile realitati: privatizari ale intreprinderilor, somaj, inflatie, faliment, migratia externa a fortei de munca si retromigratia dinspre urban spre rural, abandon scolar. Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta, generatoare a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a fortei de munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii.

Industria localitatii este slab dezvoltata, din cauza resurselor reduse ale subsolului si a prezentei in aceasta regiune a unei economii preponderent agrare. Autoritatile locale ale orasului Amara au realizat actiuni de interventie la nivelul infrastructurii localitatii si statiunii prin identificarea si accesarea finantarilor nerambursabile din fonduri europene, cu efecte importante, inclusiv asupra potentialului turistic al zonei. Prin programul PHARE 2000 s-a realizat proiectul Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii in vederea conservarii potentialului terapeutic al lacului Amara, proiect ce ridica standardul de viata al locuitorilor, datorita modernizarilor si extinderii retelelor de apa, canalizare, statii de pompare si epurare, cu efect asupra reducerii semnificative a infiltrarii in lacul Amara, a apelor dulci si a celor uzate. In perioada 2006-2011, au fost implementate urmatoarele proiecte: I. Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si gestionare a deseurilor in orasul Amara in vederea reabilitarii mediului, protejarii sanatatii populatiei si cresterii calitatii vietii in cadrul comunitatii , proiect implementat in perioada 23.11.2006 -23.05.2009, finantat prin Programul de coeziune economica si sociala Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor PHARE 2004, beneficiar fiind Consiliul Local Amara. Obiectivul general al proiectului: Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si gestionare a deseurilor in orasul Amara. II. Prin Programului de coeziune economica si sociala Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului- PHARE 2005, in perioada 01.12.2007 01.12.2008 s-a derulat proiectul Pregatirea inchiderii depozitelor neconforme de deseuri din orasul Amara, beneficiarul fiind Consiliul Local Amara. III. In cadrul Programului de coeziune economica si sociala Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediuPHARE 2006, s-a implementat incepand cu anul 2008, proiectul Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa in orasul Amara prin introducerea unor elemente tehnologice suplimentare: front captare, conducta aductiune, statie tratare si extinderea sistemului de canalizare . Obiectivul general al proiectului este imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare din orasul Amara. IV. Proiectul Reabilitarea parcului balnear din statiunea Amara, finantat prin Programul Operational Regional, implementat incepand cu decembrie 2009; Obiectivele: reorganizarea corecta a circulatiei in spatiul natural al parcului; modernizarea si extinderea cailor de acces si amenajarea locurilor de agrement, conform cerintelor sociale si economico turistice actuale; stoparea proceselor de degradare ale vegetatiei si imbunatatirea conditiilor de mediu si protectia mediului. V. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri din statiunea balneara Amara, finantat in cadrul Programului Operational Regional si implementat

incepand cu decembrie 2008, a vizat modernizarea strazilor, trotuarelor si a spatiilor verzi aferente strazilor principale ale localitatii Amara. Consolidarea si modernizarea infrastructurii din statiunea Amara, atat prin realizarea canalizarii, refacerea si iluminarea drumurilor, renovarea podului, imbunatatirea sistemului de colectare si gestionare a deseurilor, amenajarea lacului in vederea conservarii potentialului terapeutic, amenajarea parcului dendrologic, a gradinii de vara, precum si a unor terenuri sportive (teren de tenis cu nocturna, teren de fotbal), corelata cu investitii importante in bazele de cazare, tratament, in unitatile pentru servirea mesei, in obiective pentru petrecerea timpului liber/centre de divertisment si un marketing eficient, atat pe plan intern cat si international, pot conduce la o crestere a activitatii turistice in aceasta statiune balneara si, implicit, la o dezvoltare durabila, bazata pe un echilibru armonios intre necesitatile sociale, economice si mediul ambiant. Evenimente locale cu potential de promovare a statiunii si a serviciilor de turism balnear oferite: Festivalul concurs de interpretare a muzicii usoare romanesti, "Trofeul Tineretii" Amara, aflat la editia XXXXIV Zilele orasului Amara, manifestare socio - culturala anuala, devenita traditie; In cadrul proiectului Amara izvor de sanatate, taram de recreere, derulat prin Programului Operational Regional 2007-2013, in cei doi ani de implementare vor avea loc mai multe evenimente de promovare a statiunii si a produselor turistice specifice acesteia. Astfel, anual se vor organiza expozitii de fotografie si trei festivaluri a cate doua zile: Festivalul namolului, Festivalul clatitelor si Festivalul Amara agrement si turism balnear. In cadrul acestor evenimente, vor fi promovate produsele turistice namolul de Amara, Lacul Amara si lacurile Ialomitei, precum si componentele de ecoturism din orasul Amara. Imprejurimi, obiective turistice Slobozia: Muzeul Judetean (colectii de arheologie, arta plastica, istorie, arta populara); Muzeul Agriculturii; Centrul Cultural "Ionel Perlea", Biserica "Sfintii Voievozi" (fosta manastire construita in 1628); Bustul Domnitorului Matei Basarab; Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial; Complexul"Hermes", restaurante, cazare, parc de distractii. Com. Balaciu: Manastirea Balaciu ctitorita de Domnitorul Dimitrie Ghica al II lea. Piscul Crasani (vestigii geto-dacice din sec. IV I.Ch.). Excursii in Lunca Ialomitei, Padurea Suditi, Crangul Frumos, Padurea Buiesti (rezervatii cinegetice). Intre atractiile turistice din zona, lacul are o importanta deosebita si ca habitat al pasarilor de apa. In acest sens, Inspectoratul pentru Protectia Mediului Ialomita a propus ca suprafata lacului si a unei benzi din jurul acestuia sa fie declarate zone de protectie speciala. De asemenea, Consiliul Judetean Ialomita a declarat in anul 2003, lacul si zona propuse, ca arii avifaunistice de protectie speciala, cu atat mai mult cu cat

au fost identificate zece specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea unor arii speciale de conservare: egreta mica (Egretta garzatta), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), barza alba (Ciconia ciconia), lebada de vara (Cygnus olor), eretele de stuf (Circus aeruginosus), chira de balta (Sterna birundo), dumbraveanca (Carcias garrulus), ciocanitoarea de gradina (Dendrocopos syriacus), ciocarlia de Baragan (Melanocrypha calandra), sfrancicocul rosietic (Lanuis colluria). Existenta acestor specii de pasari se constituie intr-o potentiala atractie pentru pasionatii de birdwatching, in conditiile in care aceasta resursa ar fi mai bine promovata. Structuri de agrement Chiar daca motivatia principala a turistilor statiunii Amara este tratamentul, agrementul este o componenta importanta a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esential in definirea marcii unui produs turistic, in diferentierea de alte produse similare, in marirea fortei de atractie a unui obiectiv, statiune sau zona turistica. Beneficiarii serviciilor de turism balnear ai statiunii nu sunt satisfacuti de dotarile de agrement divertisment existente, care sunt apreciate ca insuficiente sau inadecvate categoriei de varsta si preocuparilor clientelei predominante. Aceasta situatie este rezultatul faptului ca investitiile private in acest tip de dotari sunt extrem de reduse, iar preocuparea autoritatilor locale de a exploata cadrul natural (prin amenajarea parcului dendrologic si a gradinii de vara) si de a amenaja terenuri sportive, incearca sa compenseze deficitul modalitatilor de petrecere a timpului liber din structurile hoteliere existente. O alternativa de divertisment in randul turistilor ar putea fi reprezentata de excursiile organizate in imprejurimile statiunii, pentru care cererea s-a redus insa de la an la an. Daca celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evolutie lenta, agrementul constituie partea cea mai mobila, deoarece fantezia poate actiona in limite largi si cu bani mai putini se pot realiza lucruri semnificative. Investitiile in structurile de agrement si managementul acestora trebuie optimizate in regim de urgenta pentru a inlatura lipsa actuala de competitivitate, comparativ cu oferta de acelasi gen din tarile europene si chiar din alte statiuni din Romania. 2.2. Specificitatea factorilor de cura balneara

Dezvoltarea statiunii ca urmare a recunoasterii interne si internationale a valorilor terapeutice ale lacului Amara (perla Baraganului asa cum a fost numit), au determinat declararea comunei (astazi oras) ca statiune balneara in anul 1936. In anii 70, se dezvolta principalele complexe balneare, ale caror structuri de cazare si tratament vor fi modernizate, numarul turistilor fiind intr-o continua crestere.

Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni pot concura, din punct de vedere al diversitatii: afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative articulare, inflamatorii, post-traumatice, ortopedice; afectiuni neurologice-periferice (pareze si paralizii, sechele dupa poliomielita); afectiuni ginecologice (sterilitate, anexite cronice); afectiuni dermatologice (psoriazis) ; afectiuni respiratorii, digestive, renale etc. Lista factorilor naturali de cura este de asemenea generoasa: apa lacului sulfatata, clorurata-sodica, magnezica, slab bromurata, apa mineral de sonda (pentru cura interna) de natura sulfuroasa, slab sulfurata, sodica, magneziana, bicarbonata, hipotona, namolul sapropelic si climatul de stepa. Deosebit de apreciat in tara si in strainatate este produsul Pell-Amar, realizat pe baza extractelor din substanta activa a namolului din Lacul Amara, cu o puternica actiune biostimulatoare, antialergica, antiinflamatoare, vasodilatatorie, antispastica si decontracturanta, produs a carui fabricatie din pacate a incetat. Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localitatii, apa acestui lac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana. Namolul sapropelic are calitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului Techirghiol. Constructia unui canal pentru evacuarea apei in exces, a avut o mare influenta negativa asupra salinitatii apei, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs si reducerea proprietatilor curative ale apei si namolului, precum si scaderea rezervei de namol.

Cauzele reducerii rezervei de namol si salinitatii apei sunt: modificarile hidrologice (apa provenita din precipitatii si din aportul subteran), activitatile antropice

desfasurate in ultimele doua decenii: defrisarea perdelei forestiere de pe malul sudic, ceea ce a permis scurgerea superficiala a apelor, exploatarea cantitativa nerationala a namolului precum si exploatarea namolului cu utilaje invechite ce produc turbulente la nivelul apei. Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura precum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistentei medicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe lista statiunilor turistice balneare de interes national. Locurile de cazare sunt grupate in principal in cele trei hoteluri: Ialomita, Lebada, si Parc, cu baze de tratament ce asigura executarea procedurilor de namolterapie, hidroterapie, fizioterapie si gimnastica medicala si numeroase alte unitati de cazare dotate cu sali de mese. Autoritatile locale din Amara sunt preocupate de imbunatatirea potentialului terapeutic al lacului Amara. Pentru aceasta, au identificat si accesat finantari nerambursabile in cadrul Programului PHARE 2000 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii in vederea conservarii potentialului terapeutic al lacului Amara. 2.3. Oferta de servicii de turism balnear

Economia locala este strans legata de existenta statiunii Amara, declarata statiune belneoclimatica in 2011, pe baza teferatului privind reevaluarea si reatestarea factorilor terapeutici naturali identificati in zona, elaborat de catre Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie Bucuresti. Aceasta statiune, situata pe marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel mai mare parc din Baragan, dispune de un potential considerabil pentru turism balnear, datorita proprietatilor curative ale apei minerale si ale namolului sapropelic.

Oferta de turism balnear include o diversitate de tratamente legate de aceste resurse naturale. Statiunea dispune de o retea hoteliera, formata in principal din trei complexe hoteliere cu baze de tratament balnear, dotate corespunzator in vederea asigurarii serviciilor pe intreaga perioad a anului, precum si alte cateva unitati de cazare dotate cu restaurant. Hotel Lebada, inclus in categoria doua stele, dispune de o capacitate de cazare de 944 locuri, precum si de baza de tratament, biblioteca, sali de conferinta, restaurant, sala de fitness, gradina de vara pe plaja, precum si de o plaja situata pe malul lacului Amara. Actionariatul este constituit de marile confederatii sindicale. Hotelul nu a beneficiat de investitii majore in ultimii 20 de ani. Hotel Ialomita, categoria trei stele, aflat in proprietatea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, beneficiaza de investitii importante aflate in implementare. Dispune de 480 locuri de cazare si este dotat cu baza de tratament si restaurant in aceeasi incinta, plaja, sala de conferinte, centru wellness&SPA. Hotel Parc, categoria trei stele, este administrat de o societate cu capital integral privat si este un hotel renovat in proportie de 100%. Hotelul dispune de spatii de cazare, tratament si servire a mesei integrate, avand o capacitate de cazare de 210 locuri si un restaurant cu o capacitate de 350 locuri. Sala de conferinte cu o capacitate de 80 locuri, este amenajata pentru simpozioane, intalniri de afaceri, seminarii. Barul de zi si terasa, cu o capacitate de 50 locuri si plaja privata amenajata cu terase, dusuri, sezlonguri, tobogan acvatic si bazin pentru copii, sunt alte facilitati ale hotelului Parc. Bazele de tratament ale celor trei complexe balneoclimaterice din statiune ofera o varietate larga de proceduri si tratamente:
-

bai calde cu namol si impachetari cu namol; bai calde cu apa provenita din lacul Amara; kinetoterapie; instalatii complete de electroterapie si hidroterapie, inhalatii; sali de cultura fizico-medicala ; buveta pentru cura interna cu apa minerala ; amenajari pentru strand si plaja - aero-helio-terapie si aplicatii cu namol sapropelic, bai reci.

In afara turismului balnear care se adreseaza in general segmentului de populatie in varsta, in ultimii 5-6 ani (cu un varf in anul 2008, urmat de o scadere in anii urmatori), s-a dezvoltat turismul de week-end si turismul de eveniment, practicat in special de turisti din Bucuresti, distanta scurta de capitala la care este situata statiunea, fiind un factor important in dezvoltarea acestor forme de turism.

2.4.

Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara

Studiul de marketing realizat in perioada iunie-august 2011, a identificat principalele avantaje competitive ale statiunii Amara, precum si punctele vulnerabile a caror depasire poate conduce la optimizarea valorificarii resurselor naturale ale acestei statiuni. Punctele tari identificate se refera la: -

resurse naturale complexe, cu potential de atragere a turistilor romani si straini; cadru natural atractiv reprezentat indeosebi de lacul balnear Amara si parcul dendrologic recent amenajat; modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara preocuparea constanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de infrastructura cu impact asupra turismului balnear; interesul si succesul autoritatilor locale in indentificarea si accesarea fondurilor nerambursabile baze de cazare si tratament functionale, modernizate asigurand un numar important de locuri pentru turisti capacitate suficienta a unitatilor de servire a mesei caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa si tratament distanta relativ redusa de capitala cai de acces rutier si feroviar moderne evenimente cultural-artistice cu traditie organizate in special in timpul verii prelungirea sezonului turistic (circa 8 luni/an) existenta Strategiei de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru perioada 2007-2013

Punctele slabe: -

orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusiv balnear dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament compensate adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si medii, beneficiari ai biletelor de tratament subventionate standarde medii de calitate a serviciilor de turism balnear (cazare, masa, tratament) exploatarea cu mijloace primitive a namolului sapropelic promovarea insuficienta a potentialului turistic al statiunii diminuarea proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara posibilitati reduse de petrecere a timpului liber, atat in structurile de primire turistice cat si in statiune reducerea rezervei de namol slaba diversitate a unitatilor de alimentatie publica insuficienta dezvoltare a comertului in statiune mentinerea cu dificultate a personalului care deserveste structura hoteliera si baza de tratament, in perioada suspendarii activitatii

insuficienta organizare in livrarea serviciilor de tratament, astfel incat timpii de asteptare sa fie cat mai redusi absenta mijloacelor alternative de tratament (piscina, spa, fitness etc.) rezerva agentiilor de turism in oferirea de programe turistice de cura balneara.

2.5. Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii potentialului turistic al statiunii balneoclimaticeAmara In urma studiului realizat au rezultat urmatoarele directii prioritare de interventie, in vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al statiunii Amara:
1. Diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientarii si catre un

turism de agrement si introducerea unor metode de tratament alternative de tipul curelor antistress, relaxare, spa;
2. Sprijinirea infiintarii unor unitati de cazare si tratament cu standarde

ridicate, in scopul atragerii unor segmente de clienti cu venituri si asteptari ridicate (inclusiv turisti straini);
3. Identificarea si accesarea unor linii de finantare destinate prezervarii

proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara si modernizarii procesului de exploatare a namolului sapropelic;
4. Dezvoltarea de oportunitati de petrecere a timpului liber adecvate

categoriilor sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Amara; 5. Incurajarea diversificarii serviciilor de alimentatie publica si comert din statiune; 6. Intensificarea eforturilor in promovarea avantajelor competitive ale statiunii Amara, printr-un parteneriat public-privat. In Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru perioada 2007-2013, unul dintre Domeniile prioritare de actiune il reprezinta Dezvoltarea turismului, serviciilor si a infrastructurii de afaceri pentru cresterea competitivitatii economice. In cadrul acestui domeniu, liniile principale de actiune sunt: - Promovarea potentialului turistic al orasului, facilitarea accesului la informatie si la produsul turistic; - Crearea unui organism institutional specializat cu atributii de promovare a turismului local si cu rol de integrator al tuturor actorilor interesati; - Stimularea investitiilor in turism; - Valorificarea potentialului turistic local; - Dezvoltarea infrastructurii turistice; - Diversificarea ofertei turistice cu noi posibilitati de agrement si refacere;

- Stimularea crearii de IMM-uri prestatoare de servicii pentru agentii economici din orasul Amara si pentru populatie - Organizarea de ateliere internationale de pictura, ceramica, arta traditionala. - Elaborarea de circuite turistice in zona si promovarea lor - Crearea unui incubator de afaceri in scopul identificarii oportunitatilor de generare de noi afaceri in oras si sprijinirii demararii acestora - Dezvoltarea parteneriatului public-privat - Cooperare, dialog si sprijin pentru cooperarea de afaceri locala, prin : - informarea intreprinzatorilor din Amara cu privire la modalitatile de obtinere a finantarilor necesare dezvoltarii afacerii, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana - pregatirea intreprinzatorilor in vederea asumarii de catre acestia a tehnicilor si instrumentelor moderne de management, in scopul abordarii afacerii si regandirii modului de actiune, pornind de la principiile de management al proiectului - organizarea de manifestari de tip Targul IMM sau Zilele Afacerilor in Amara, in vederea stimularii afacerilor la nivelul IMM, precum si a mediului economic local. Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru perioada 2007-2013, prevede urmatoarele proiecte prioritare, cu finantare din Fonduri structurale, cu impact asupra turismului balnear din statiunea Amara: 1. Construirea unei artere ocolitoare pentru traficul de tranzit, reabilitarea strazilor si trotuarelor, proiect finantat din POR si surse locale, care isi propune cresterea atractivitatii si imbunatatirea imaginii orasului, prin eliminarea blocajelor rutiere si traversarea in conditii de siguranta a orasului Amara; 2. Refacerea si amenajarea cailor de acces la Lacul Amara, amenajarea punctelor de colectare a gunoiului menajer, refacerea parcului-gradina, proiect finantat din POR si surse locale, care are ca obiective: imbunatatirea accesibilitatii la Lacul Amara, cresterea atractivitatii turistice a statiunii si reducerea poluarii cu pulberi (praf); 3. Amenajare terenuri mini-golf, tenis, paint-ball, echitatie si amenajare debarcader, proiect finantat de asemenea din POR si surse locale, avand ca obiective oferirea de posibilitati de recreere variate atat pentru turisti cat si pentru locuitorii orasului si revigorarea activitatii economice prin intensificarea activitatii turistice; 4. Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu si refacerea/ amenajarea cailor de acces catre obiectivele reabilitate, proiect finantat din POR si surse locale, propunandu-si dezvoltarea turismului local prin restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe

3. Concluzii

Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare. Complexitatea factorilor naturali, know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, precum si cultura balnearului, inca dezvoltata in Romania, reprezinta atuuri importante in dezvoltarea turismului balnear, in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii. Turismul balnear se confrunta insa cu probleme structurale, dificil de depasit pe termen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unora dintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti, permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare, neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii in modernizarea structurilor de cazare si tratament. Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominand insa standardele medii si submedii. Segmentul principal al pietei turismului balnear este constituit din consumatorii de servicii de sanatate cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde medii ale unitatilor de cazare si tratament, clienti ai biletelor subventionate. Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniu sanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilor de gimnastica. Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamente anti-age, purificare cosmetica. In prezent, accentul cade in special pe elementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici. Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata. Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea acestora din urma, spre vacante active in strainatate. Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice care trebuie incurajate si sprijinite se bazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romania si pe tendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pietei turistice.

Pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice: dependenta excesiva a statiunilor balneare, de piata interna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiilor de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamente balneare din Romania si, nu in ultimul rand, oferta redusa de servicii alternative/conexe pentru segmente specifice de piata, inclusiv pentru divertisment si afaceri. Depasirea acestor probleme necesita un efort de crestere a competitivitatii, printr-o politica structurala sustinuta, pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentele care alcatuiesc produsul balnear. Cele mai multe dintre aspectele generale care definesc turismul balnear in Romania, sunt comune si statiunii Amara, care a facut obiectul focalizarii acestui studiu de marketing. Aceasta statiune, situata pe marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel mai mare parc din Baragan, dispune de un potential considerabil pentru turism balnear, datorita proprietatilor curative ale apei minerale si ale namolului sapropelic. Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni pot concura, din punct de vedere al diversitatii, iar lista factorilor naturali de cura este de asemenea generoasa. Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localitatii, apa acestui lac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana. Namolul sapropelic are calitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului Techirghiol. Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura precum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistentei medicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe lista statiunilor turistice balneoclimatice de interes national. Statiunea dispune de o retea hoteliera, formata in principal din trei complexe hoteliere cu baze de tratament balnear, dotate corespunzator in vederea asigurarii serviciilor pe intreaga perioada a anului. In afara turismului balnear care se adreseaza in general segmentului de populatie in varsta, in ultimii 5-6 ani (cu un varf in anul 2008, urmat de o scadere in anii urmatori) sa dezvoltat turismul de week-end si turismul de eveniment, practicat in special de turisti din Bucuresti, distanta scurta de capitala la care este situata statiunea, fiind un factor important in dezvoltarea acestor forme de turism. Studiul de marketing a identificat numeroase avantaje competitive ale statiunii Amara, cu potential de atragere a turistilor romani si straini. Cele mai importante dintre acestea se refera la: existenta unor resurse naturale complexe si a unui cadru natural

atractiv (indeosebi lacul balnear Amara si parcul dendrologic recent amenajat); modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara; preocuparea constanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de infrastructura cu impact asupra turismului balnear; existenta unor baze de cazare si tratament functionale si modernizate; caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa si tratament, precum si organizarea de numeroase evenimente cultural-artistice atractive pentru turisti. Valorificarea acestor avantaje este conditionata insa de depasirea unor probleme structurale, precum: orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusiv balnear; dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament compensate, care atrage dupa sine o adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si medii, beneficiari ai acestor bilete; standarde medii de calitate a serviciilor de turism balnear; deficitul posibilitatilor de petrecere a timpului liber, adecvate profilului dominant al clientilor; slaba diversitate a unitatilor de alimentatie publica; dezvoltarea redusa a mijloacelor alternative de tratament (piscina, spa, fitness etc.). In scopul valorificarii optime a potentialului turistic al statiunii Amara, principalele directii de actiune propuse vizeaza diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientarii si catre un turism de agrement si introducerii unor metode de tratament alternative de tipul curelor antistress, relaxare, spa; sprijinirea infiintarii unor unitati de cazare si tratament cu standarde ridicate, in scopul atragerii unor segmente de clienti cu venituri si asteptari ridicate, inclusiv turisti straini; dezvoltarea de oportunitati de petrecere a timpului liber adecvate categoriilor sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Amara; intensificarea eforturilor in promovarea avantajelor competitive ale statiunii Amara, printr-un parteneriat public-privat.

4. Metodologia de realizare a Studiului de marketing privind piata turismului balnear

Etape metodologice in realizarea studiului:
-

Studiu documentar privind piata turismului balnear. Cercetare sociala calitativa pe baza de focus-grup, privind nevoile, perceptiile si asteptarile potentialilor beneficiari ai serviciilor de turism balnear din Romania in general si din Amara, in special (1 focus-grup, cu 9 beneficiari ai serviciilor de turism balnear din statiunea Amara; 1 focus-grup, cu 9 persoane din Bucuresti, potentiali beneficiari ai serviciilor de turism balnear);

Cercetare sociala calitativa pe baza de interviu aprofundat, privind oferta de turism balnear in general si cea pentru statiunea Amara, in special (5 interviuri individuale aprofundate realizate in statiunea Amara cu: 3 operatori de turism balnear, 1 cadru medical din baza de tratament, 1 reprezentant al autoritatii

locale; 3 interviuri individuale aprofundate cu operatori de turism agentii de turism din Bucuresti); Analiza, interpretarea datelor de cercetare si realizarea raportului Studiu de marketing privind piata turismului balnear.

Studiul a fost realizat de catre echipa de cercetare a Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni

Membrii echipei:

Ancuta Plaesu cercetator stiintific (documentare, realizare cercetare de teren, analiza si prelucrarea informatiilor, redactare studiu) Ana-Maria Dalu cercetator stiintific, (documentare, realizare cercetare de teren, analiza si prelucrarea informatiilor, redactare studiu)

Gabriel Brumariu tehnoredactare)

asistent

(documentare,

Liliana Geru asistent (documentare, tehnoredactare)