ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCUL

1. Descrierea aparatului genital la taur Aparatul reproducator la taur are rolul de a produce gameti masculi (spermatozoizi), hormonul androgen (testasteronul) si de a depune sperma n organele genitale la vacile n calduri. Partile componente ale aparatului genital la taur sunt : - testiculele care produc spermatozoizii si hormonul testosteron; - caile de eliminare a spermei : epididimul, canalul deferent, canalul ejaculator si uretra; - organul copulator sau penisul; - glandele anexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale, cu rol n elaborarea plasmei seminale.

Testiculele sunt organe pare, situate n regiunea ingvinala n pozitie aproape verticala. Dimensiunile si greutatea testiculelor variaza cu vrsta, rasa si starea de ntretinere. Astfel, la taurul adult testiculul are o lungime de 10-12 cm cu o largime de 5-6 cm si o greutate de aproximativ 500 g. Ca structura testiculele sunt formate din tesut parenchimatos, vase sanguine si nervi, toate acestea fiind protejate la exterior, de o membrana fibroasa numita albuginee (tunica albugineea). Fata interna a albugineei vine n contact cu parenchinul testicular care prin septumurile pe care le emite l mparte n 200-300 lobuli .

Sectiune sagitala prin testicul si epididim: a - albugineea; b -perete interlobular; c - lob testicular; d- tub seminifer; e - tub drept; f - corpul lui Highmore; g -rete testis; h - conuri eferente; i - capul epididimului; f - vas din reteaua lui Haller; k - coada epididimului;l - canal deferent. n fiecare lobul testicular se gasesc 3-4 tubi seminiferi , iar ntre 2-3 tubi seminiferi se gasesc celulele interstitiale ale testiculului (celulele lui Leydig) care constituie glanda cu secretie interna a acestuia si secreta hormonul sexual masculin testosteronul. n interiorul fiecarui tub seminifer se gaseste o membrana bazala hialina pe care se sprijina epiteliul seminal. Celulele seminale se gasesc n diferite stadii de evolutie: spermatoganie, spermatocit de ordinul I, spermatocit de ordinul II, spermatida, spermatozoid. Caile de eliminare a spermei. Epididimul este unul din cele mai importante segmente ale aparatului reproducator la mascul. La taur epididimul este alungit si inserat pe partea posterioara a testiculului. Din punct de vedere anatomic este format din 3 parti: cap, corp si coada. Epididimul este nvelit la exterior de albuginee, care se continua cu albugineea testiculului, iar la interior contine canalele deferente si canalul epididinar . Din punct de vedere morfofunctional epididimul ndeplineste urmatoarele functii: de transport, de concentrare, de maturare si de depozitare a spermatozoizilor. La nivelul epididimului, spermatozoizii sunt imobili datorita temperaturii mai scazute comparativ cu temperatura corpului si a pH-ului usor acid. n epididim, spermatozoizii sufera procesul de maturare, fenomen ce consta n formarea unei capsule lipoproteice protectoare pe ntreaga suprafata a spermatozoidului.

Canalul deferent este un organ par, ca si epididimul si are o structura histologica asemanatoare cu acesta. Se gaseste situat ntre coada epididimului si canalul ejaculator. Are rolul de a transporta spermatozoizii de la coada epididimului pna la canalul ejaculator. Canalul ejaculator, este un canal foarte scurt (sub 1 cm) care se deschide n uretra printr-un orificiu elipsoidal. Uretra este un canal comun, att pentru aparatul genital ct si pentru aparatul urinar. Prezinta o portiune membranoasa (intrapelvina) si una cavernoasa (extrapelvina). Pe lungimea portiunii intrapelvine sunt situate glandele anexe ale aparatului reproducator. Organul copulator (penisul) la taur este extrem de lung (1-1,3 m) cu aspect cilindroid, usor turtit dorso-ventral, constituit din doua segmente erectile: corpul cavernos si corpul spongios al uretrei . nainte de a patrunde printre cele doua burse testiculare, penisul prezinta o dubla inflexiune, asa numitul "S" penian, caracteristic starii de repaus. Glandele anexe Glandele seminale sau veziculele seminale n numar de doua, sunt dispuse pe peretii laterali ai ampulelor canalului deferent. Ele secreta un lichid bogat n proteine, acid citric si fructoza, care reprezinta cca 50 % din volumul ejaculatului. Prostata este o glanda localizata pe partea dorsala a uretrei pelvine si prezinta mai multe canalicule de eliminare n uretra. Secreta un lichid bogat n lecitina. Glandele bulbo-uretrale (glandele lui Cowper) sunt organe pereche, de forma si marime unor nuci, si sunt situate deasupra uretrei. Produsul de secretie este un lichid vscos, de natura albuminoida, cu rol n diluarea spermei si facilitarea expulzarii acesteia n momentul ejacularii. 2. Procesele de formare a spermatozoizilor ntregul proces de formare a spermatozoizilor la nivelul epiteliului seminifer poarta denumirea de spermatogeneza. Acesta cuprinde procesele de transformare a spermatogoniilor trecnd prin stadiile de spermatocite de gradul I si II , spermatide, spermatozoizi si celule Sertoli. Spermatogeneza se instaleaza complet odata cu maturitatea sexuala; la nastere epiteliul seminal la taur cuprinde numai spermatogonii si celule de sustinere (celulele Sertoli). Transformarea spermatogoniilor pna la stadiul de spermatida se numeste spermatocitogeneza iar a spermatidei n spermatozoid se numeste spermiogeneza.

Durata procesului de spermatogeneza, respectiv intervalul de timp cuprins ntre aparitia spermatogoniilor primare si eliminarea spermatozoizilor rezultati este de aproximativ 52-55 zile. 3. Sperma si structura spermatozoizilor Sperma reprezinta produsul biologic elaborat de testicule si glandele anexe si se compune din spermatozoizi si plasma seminala. Plasma seminala sau lichidul seminal ofera un mediu favorabil supravietuirii spermatozoizilor, mentine viabilitatea si capacitatea lor fecundanta. De asemenea, plasma seminala este un mediu care protejeaza spermatozoizii contra agentilor nefavorabili. Spermatozoizii sunt celule filiforme, cu nucleul condensat si citoplasma redusa, dotate cu capacitate de miscare prin prezenta unui organit special numit flagel (coada) . Spermatozoidul este o celula ultraspecializata, care odata formata, nu creste si nu se multiplica, n schimb participa la formarea unei noi fiinte n procesul fecundatiei. Morfologic, spermatozoidul este format din trei parti principale: cap, gt si coada. Capul spermatozoidului este format n principal din: nucleu, capuson, acrozom si membrana externa . Nucleul ocupa cea mai mare parte a capului spermatozoidului si contine cromatina nucleara. Acrozomul este o membrana densa, care ocupa partea anterioara a corpului si are rol n procesul fecundatiei. Capusonul se prezinta ca o membrana n partea cea mai anterioara a capului. Membrana celulara a capului, nu este altceva dect membrana spermatidei la acest nivel. Gtul este segmentul cel mai scurt al spermatozoidului. La nivelul gtului se afla centrozomul proximal de unde porneste filamentul axial, care strabate coada spermatozoidului n toata lungimea lui.

Centrozomul proximal este centrul cinetic al mobilitatii spermatozoidului. Regiunea gtului spermatozoidului este foarte fragila, ceea ce determina adesea detasarea capului de coada. Coada are ca elemente structurale filamentul axial si filamentul spiralat . Spermatozoidul contine 25 % substanta uscata si 75 % apa. Capul si coada au o compozitie chimica diferita. Astfel, capul contine nucleoproteine cu acid dezoxiribonucleic si este foarte bogat n histamina, n timp ce gtul si coada contin numai proteine simple.

Spermatozoizii contin de asemenea numeroase enzime cu rol n coordonarea functiei de miscare a acestora. 4. Conservarea spermei Aplicarea pe scara larga a nsamntarilor artificiale la taurine a devenit posibila prin diluarea si conservarea spermei de taur "in vitro" si mentinerea capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp ndelungat, aproape nelimitat. Conservarea spermei de taur poate fi realizata prin urmatoarele procedee tehnice: refrigerare, congelare, liofilizare . Conservarea spermei prin refrigerare Este o metoda de conservare a spermei la temperatura realizata n frigider, de 0-4 grade C. Prin aplicarea acestei metode de conservare spermatozoizii si pastreaza capacitatea fecundanta timp de 2-3 zile, astfel nct de la sperma unui taur se pot nsamnta 1000-3000 de vaci pe an. Diluarea spermei pentru conservarea prin refrigerare presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - pregatirea diluantilor, care se face diferit, n functie de felul si compozitia acestora. n prezent, prepararea mediilor de dilutie se face n cadrul unitatilor specializate, iar comercializarea lor se face sub forma de praf, la care se adauga numai apa distilata si eventual galbenus de ou; - dilutia propriu-zisa, care se realizeaza n doua etape: n prima se face predilutia sau dilutia initiala n raport de 1:1 (adica la sperma se adauga un volum egal de diluant la temperatura de 37 grade C), si etapa a doua, dilutia finala, care consta n adaugarea diluantului adus la temperatura camerei, n proportie stabilita, prin calcularea gradului de dilutie (1:20-1:40); - fractionarea materialului seminal se face prin repartizarea spermei diluate n fiole de sticla de 1 ml, care dupa umplere, se astupa la flacara si sub presiune, sau cu dop de pluta. Fiolele astfel pregatite sunt asezate n cutii de baghelita cu capac; - echilibrarea materialului seminal diluat la temperatura de 0-5 grade C timp de 1-2 ore; - introducerea cutiilor de baghelita n lada izoterma de transport, pe un strat de bulgari de gheata, acoperite cu un alt strat de gheata. Transportul cutiilor de baghelita se poate face si cu ajutorul unor termose cu gheata, n cazul n care distanta nu este prea mare; - difuzarea dozelor de material seminal la punctele de nsamntare artificiala, prin scoaterea cutiilor de baghelita codificate si introducerea lor n termosul zootehnic de la punctul de nsamntare, ntre doua straturi de gheata. nainte de folosire se recomanda sa se faca un examen microscopic al mobilitatii spermatozoizilor, n conditiile aducerii lor la temperatura camerei.

Conservarea spermei prin congelare Congelarea spermei de taur se bazeaza pe descoperirea si folosirea unor substante crioprotectoare care protejeaza celula spermatica si permit mentienerea viabilitatii ei la temperaturi foarte joase. Se folosesc urmatorii agenti criogeni: azotul lichid la -196 grade C, gheata carbonica la -79 grade C, aerul lichid la -183 grade C. Diluarea spermei pentru conservare prin congelare cuprinde urmatoarele etape: - etapa initiala, este asemanatoare celei de la sperma refrigerata (raportul 1:1); - dilutia intermediara se face dupa 20-30 minute, cnd sperma a ajuns la temperatura camerei, cu jumatate din cantitatea totala de diluant stabilita n functie de gradul de dilutie. Gradul de dilutie a spermei congelate se calculeaza n functie de concentratia spermatozoizilor, de mobilitatea lor si de procentul de supravietuire la congelare si este un indice caracteristic pentru fiecare taur; - dilutia finala se realizeaza cu cealalta jumatate din cantitatea de diluant la care se adauga treptat agentul crioprotector (glicerina anhidra). Deoarece glicerina este toxica, pentru spermatozoizi este necesar ca diluantul sa fie adaugat n doze fractionate, la interval de 5 minute, pentru obisnuirea spermatozoizilor; - repartizarea materialului seminal n doze. Materialul seminal se dozeaza si se ambaleaza n fiole sau paiete de material plastic, pe care se imprima cu o substanta colorata codul taurului, data fabricatiei si numarul sarjei; - echilibrarea dozelor de sperma se realizeaza la frigider, la temp. de +5 grade C, ntrun interval de timp de la 4 la 18 ore, n functie de metoda folosita; - congelarea propriu-zisa a dozelor de material seminal ambalat. Congelarea spermei trebuie sa fie rapida pentru a permite trecerea celulei spermatice peste faza critica. De obicei, fiolele se aseaza orizontal n portfiole, iar paietele se pun n suporturi speciale n pozitie verticala si se mentin timp de 5-7 minute n vapori de azot lichid care se degaja din containerele de congelare si depozitare. 5. Forme de ambalare a materialului seminal congelat (m.s.c.) n prezent se cunosc trei posibilitati de ambalare a m.s.c.: n fiole, n paiete si sub forma de granule (pastile). Fiolele de sticla au fost folosite de la nceputul conservarii spermei prin congelare. Ele asigura o protectie buna a materialului seminal, permit individualizarea dozelor, nsa ocupa mult loc n containerele de depozitare. Paietele din material plastic reprezinta principala metoda de ambalare a materialului seminal de taur datorita numeroaselor avantaje: asigura o perfecta individualizare a dozelor, protejeaza spermatozoizii contra agentilor microbieni, permit depozitarea unui numar de 10 ori mai mare de doze fata de sperma ambalata n fiole.

Granularea spermei consta n depunerea unor picaturi de sperma, diluate n proportii reduse, pe blocuri de zapada carbonica obtinute prin presare. Granulele astfel obtinute se introduc dupa congelare, la temperatura de -79 grade C timp de 2-3 minute, n recipiente prevazute cu orificii, dupa care se scufunda n azot lichid la -196grade C. Metoda este rapida si asigura depozitarea n containere a unui numar mare de doze, dar prezinta multiple dezavantaje: nu permite individualizarea dozelor, granulele sunt greu de manevrat, sunt expuse contaminarii cu germeni patogeni etc.