Cardiopatia ischemica Angina pectorala Ad litteram, termenul medical se refera la o durere la nivelul toracelui.

Exista mai multe tipuri de angina. Angina clasica, numita angina stabilita, este determinate de un anumit efort si dispare la repaus. Angina instabila reprezinta un alt tip de angina. Aceasta reprezinta o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara a putea fi prevazuta. Acest tip de angina trebuie sa fie interpretat ca semn al unei afectari cardiace severe, care mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct. Simptome si manifestari Durerea reprezinta primul si cel mai important semn. Aceasta este localizata in prima faza la mijlocul toracelui, deseori iradiind catre membrul stang, catre gat sau catre abdomen. Durerea este asemanata cu senzatia unei constrictii toracice puternice, cu o gheara care strange intregul piept. Aceasta durere poate fi simtita de unele persoane doar la un nivel periferic (brat sau gat). Durerea poate fi confundata cu o indigestie din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala. Ea apare in acelasi loc si are aceeasi iradiere atunci cand se iveste la o persoana. Apare la efort si dispare la repaus. Durerea dureaza cel mult cinci minute. In cazul in care dureaza mai mult si este de natura cardiaca, ea poate fi consecinta unui infarct miocardic, (atunci cand durerea se simte ore intregi). In cazul anginei stabile, durerea poate fi provocata si de alte circumstante, ca: expunerea la frig, o masa bogata, actul sexual, o emotie puternica. Criza anginoasa mai poate fi provocata si de unele medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele care se iau in cazul infundarii nasului. Alte simptome care mai pot aparea sunt tulburari de vedere, anxietate, transpiratii reci, stare de oboseala, dar ele nu sunt semne specifice. Aparitia anginei este mai probabila in cazul coexistentei urmatorilor factori: membrii din familie care au avut boli cardiace, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia sau alte tulburari ale metabolismului grasimilor. Cauze In cazul prezentei durerilor la nivelul toracelui este necesara consultatia unui medic pentru a stabili cauza si natura acestor dureri. Testele care se efectueaza in asemenea situatii sunt electrocardiograma si testul de efort. Testul de efort presupune efectuarea unui efort gradat, supravegheat, efort efectuat cu ajutorul unui covor rulant sau al unei biciclete medicale, timp in care activitatea inimii va fi urmarita. Daca acest efort este urmat de aparitia anginei si are correspondent pe electrocardiograma, atunci acesta este rezultatul prezentei unei boli coronariene. Pentru o investigatie mai amanuntita, se mai poate face o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare, numita angiografie coronariana, metoda care identifica locul si marimea stenozelor prezente pe vasele coronariene.

Tratamentul ambulator si profilaxia Odihna dupa servirea mesei. Efortul digestiei fura sangele de la inima catre organele digestive. Incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si administrarea medicamentului folosit in astfel de situatii. Se va inceta administrarea de pilule anticonceptionale in cazul prezentei anginei deoarece estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui. In cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului, prin pastrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene catre inima. Riscul de infarct miocardic si de angina instabila este redus semnificativ in urma administrarii aspirinei luate la recomandarea medicului. Incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta nicotinei.