ADEVRULE Adevrule, Tu eti piatra de ncercare A sinceritii i a iubirii sincere.

Tu eti piatra de kilometraj Ce stai la marginea unui singur drum: Cel ce duce spre ceruri. Tu supravieuieti fr martori Fiind prin Tine nsui existent. Intersectat de multe drumuri, Rmi venic Tu. Muli chemai de anumite interese Te prsesc; Rostind chiar n numele Tu neadevruri. Acord-le har, De vor voi cndva s se ntoarc. Pn cnd minciuna va mrturisi mpotriva Ta? i pn cnd numrul majoritar Va crea adevruri?; Cci Tu Adevrule eti unul singur. Ne e aa de greu Aici n aceast lume, Aici ntre noi, unde cutm S Te nlocuim cu orice altceva. Ne d totui putere, Ndejdea C la marginile hotarului acestui pmnt Ecoul glasului tu mai curm lacrimi Spunnd: Eu vin curnd. Pstreaz ce ai, ca nimeni s nu-i ia cununa. Iacob Coman, Versuri, pag. 17