1.Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple A.Sisteme separate * Structura acoperisului * Structura verticala B.

Sistem integrat C. Infrastructura

Circul din Bucuresti Piata acoperita din Royan 2.Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor ? Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutii proprii. I. Structura acoperisului Incarcari de proiectare: 1. Greutate proprie 2. Zapada 3. Vant 4. Cutremur vertical 5. Incarcari din instalatii/tehnologica 1.Greutatea proprie 1. Acoperisuri grele : * din beton armat/ precomprimat (200 - 400kg/mp) 2. Acoperisuri usoare * din otel, lemn, materiale plastice (50 100 kg/mp) 3.ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din aciunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. 2.Incarcare din zapada Depinde de:

1. Conditiile de amplasament 2. Geometria acoperisului 3. Greutatea proprie a acoperisului 2.1. Conditiile de amplasament a. b. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp. Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea Geometria acoperisului < 30 ..... c = 1.0 > 60...... c = 0.0

0 < (med) < 30 c1=1 ; c2 = (30+)/30 (med) > 60 c1 = 0 c2 = 2

Incarcare de calcul cu zapada (exemplu) Amplasament : Bucuresti zona C incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp

 Conditii normale de expunere Ce = 0.8 Greutate proprie acoperis 50 kg/mp Coeficient de siguranta = 2.0 Incarcare de calcul : pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp Incarcare din vant Depinde de: Conditiile de amplasament * zona climatica

(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) * conditii de microrelief (amplasamente adapostite/expuse) *mediu construit Forma cladirii/acoperisului Incarcare din vant. Efectul formei acoperisului (a) Presiune/suctiune pe o cupola sferica inalta (3/4 din sfera) (b) Suctiune o o cupola plata (putin inalta) (c) Suctiune/presiune pe un acoperis cilindric cu cabluri paralele

Cutremur vertical

Acoperisurile si consolele cu deschideri mari se calculeaza la actiunea componentei verticale a cutremurului Forta seismica verticala:

Fv = 1.5KsG Pentru Bucuresti Fv = 0.3G

4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari Elemente structurale fundamentale: 1.Cablu

- intindere axiala

2.Grinda

- incovoiere

3.Arc

- compresiune

Detalii cabluri

Prinderi cabluri

Prinderea cablurilor in elemente de beton armat

Innadire cabluri

Intersectie cabluri

5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. a. Suprafete cu simpla curbura

b Suprafata cu dubla curbura

a.Un singur rand de cabluri

b.Ferma de cabluri

 Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri. Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului. Necesita lestare-Acoperis GREU Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri Prin alcatuire sunt putin deformabile Nu necesita lestare-Acoperis USOR

6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu Structura cu cabluri paralele Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

Structuri pe plan circular

1. Plan complet liber 2. Plan cu un stalp central

a.Stadion la MONTEVIDEO (1956) Plan circular; cupola inversa 256 cabluri radiale Acoperis din placi prefabricate de b.a. Inel exterior din b.a.

Inel interior metallic

b.Bazin de inot la Wuppertal (Germania) Plan dreptunghiular

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare) Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei Permit folosirea acoperisurilor de tip usor Forme geometrice : 1. 2. 3. Ferme concave Cablu portant Cablu de intindere (stabilizare) Diagonale/montanti intinsi

 1. 2. 3.

Ferme convexe Cablu portant Cablu de intindere (stabilizare) Diagonale/montanti comprimati

1. 2. 3. 4.

Ferme mixte Cablu portant Cablu de intindere (stabilizare) Montanti comprimati Montanti intinsi

8.Structuricufermedecabluripeplandreptunghiularicircular.Transmitereaeforturilorla structurileverticale. Transmitereaeforturilor

8. Reeledefermedecabluri.Schemegeneraledealctuire.Exemple. Principiidealcatuire:

Exemple:

9. Structuricugrinzidinoelpentruacoperiuricudeschideirmari,.Principiidealctuire. Clasificareagrinzilordinpunctdevederealseciuniitransversale. Principiidealcatuire: Grinzicuinimaplina Grinzicuzabrele Clasificareinfunctie deformasectiunii transversale A.Grinziplane B,C.Grinzispatiale

cadrumetaliccuinimaplina

grinzimetalicecuinimaplina

10. Grinzicuzbreleicadrecuzbreledinoel.Schemegeometricedealctuire.Seciuni caracteristicealebarelor.

 Grinzicuzabreledinotelformatedinsegmentemodulate

Grinzicuzabreledinotel

Cadreplanecuzabrele

 Cadrecuzabrelespatiale

Grinzicuzabreleinconsola

Grinzicuzabrelesuspendate

 Cadredinotelpentrudeschiderimari

Grinzicuzabrelepretensionate HangarMelsbroeck(Belgia)

PiataacoperitalaHamburg

 halaindustriala

Grinzicuzabrelepretensionate

12. Structuricuarcepentruslicudeschiderimari.Caracterizaregeneral.Materialefolosite. Arcedinpiatra/zidarie Arcedinbetonarmat Arcemetalice Arcedinlemnlamelarlipit Arce:

Formaaxeiarculuidepindedemoduldeincarcare(compresiunepentruincarcarea dominanta) Incarcarilenesimetriceprovoacaincovoiereinarc Tasarilediferentiatesporesceforturileinarc Impingerilelateraledepinddesageataarcului

13. Structuricuarcepentruslicudeschiderimari.Dispunereaarcelornstructur.Arcecudoui treiarticulaii. Arcealcatuiri,moddeasezareinstructura:

Arcecudouaarticulatii: Arcelecuarticulatiinutransmitmomentelafundatii Arcelecutirantnutransmitimpingerilaterale

 Arcecutreiarticulatii Nusuntsensibilelatasaridiferentiate Suntsistemestaticdeterminate(eforturileinterioarenudepindderigiditateaarcului)

Detalii:

14. Structuricuarcepentruslicudeschiderimari.Sistemedecontravntuire.Alctuireaseciunii transversalepentruarceledinoel. Sistemedecontravantuire:

15.Structuricuarcedinlemn
14.Structuricuarcepentruslicudeschiderimari.Sistemedecontravntuire.Alctuireaseciuniitransversale pentruarceledinotel. Formaaxeiarculuidepindedemoduldeincarcare(compresiunepentruincarcareadominanta) Incarcarilenesimetriceprovoacaincovoiereinarc Tasarilediferentiatesporesceforturileinarc Impingerilelateraledepinddesageataarcului

Dacasemodificadistributiaincarcarii,pastranddeschidereasisageataarcului,formaacestuiasemodifica.Forma arculuiesteunparametrudeconceptie.Arceledecoincidentapotfirealizatecumaterialcarenurezistala intindere.

Arcecudouaarticulatii:Arcelecuarticulatiinutransmitmomentelafundatii,Arcelecutirantnutransmit impingerilaterale

Arcecutreiarticulatii:Suntsistemestaticdeterminate(eforturileinterioarenudepindderigiditateaarcului),Nu suntsensibilelatasaridiferentiate

15.Structuricuarcedinlemnlamelarlipit(LLL)pentruslicudeschiderimari.AvantajelestructurilordinLLLn raportcuceledinaltemateriale(betonarmat,otel). Sedefinetecalemnlamelatncleiat(lipit)LLI/LLL(engl.glulam,fr.boislamellcoll),materialul monolitobinutprinasamblarea,prinlipirecuadezivispeciali,rezistentilaumiditatesibiodegradare,a pieselordelemnecarisat(scndurisaudulapi)cudimensiunirelativmicinraportcupiesaobinut. Asamblareasefaceastfelnctfibrelelamelelorsfieparalelentreele. Permiterealizareaunorelementesistructuridiverse:grinzicuinimaplina,grinzicuzabrele(ferme),arce ,cadre Permiteobtinereaunorsectiunitransversalecuformerationaledinpunctdevederealcomportariila solicitarimecanice(inspeciallaincovoiere) Permitevalorificareaintensivaalemnului: piesededimensiunimici lemndecalitatidiferite

nconstruciepachetuldescnduritrebuieaezatastfelnctplanuldelipiresfieperpendicularpe direciaforei Grinziledinscnduriparalele,asamblatecucuiesauprinlipire,nuconstituieLLIdacplanulscndurilor esteparalelcudireciaforei(fig.urmatoare) Principaleleproprietifizicecareintervinntromsurimportantnproiectareaderezistensunt: greutateaproprie;

variaiiledimensionalenfunciedeumiditate ProprietilemecanicealeLLIpotfimbuntiteprinasociereaacestuiacumaterialecuproprieti mecanicesuperioare.DacnzonelesusceptibiledeasuferisolicitriimportantealepieselordinLLI,se prevedemontareaunormaterialecurezistenemecaniceridicate,sepoateobineuncompozitcu proprietimultsuperioare. PrinasociereaLLIcuacestematerialeseobinmaimulteavantaje: costdeinvestiiemairedusdeoarecesepoatefolosilemncurezistenmaislab(decalitateinferioar) petoatnlimeagrinzii;pentruuneleproiectesepotobinereduceridecostcareating2025%din costulolosiriiLLIclasic; sporeterigiditatealancovoiereceeacepermitereducereadimensiunilorseciuniiinconsecinse reducegreutateamaterialuluicaresetransportaimontajulestemaiuor; seobineoreduceresemnificativavariabilitiimodululuideelasticitateiarezisteneimaterialului deoarecesereduceinfluendefectelorlemnuluiasupracapacitiiderezisten(seeliminapractic ruperiledinntindere) ntreinereaelementelordeconstrucieestemaiuoar(costurimaireduse)

Acoperadeschideridepanala50m.arcecuinimaplinasauarcecuzabrele.

16.Structuricuarceicabluri.Principiigeneraledealctuire(rolul/solicitrilearcelor,rolul/solicitrilecablurilor. Schemestaticedepreluareancrcrilorverticale.

17.Acoperisuricudublcurburdinbetonarmat/precomprimat.Formegeometrice. 1. Placicurbesubtiri(membrane)

curigiditatedeincovoieremica echilibrulfortelorexterioarese realizeazanumaicueforturiinplanul medianalplacii 2. Placiicurbegroase curigiditatedeincovoieremare echilibrulfortelorexterioarese

realizeazacu: *eforturiinplanulmedianalplacii *eforturiperpendicularepeplanul

medianalplacii

Suprafetecucurburacontinua.: Suprafetederotatie Suprafetecilindrice Suprafeteriglate: dintranslatiidedrepte cudouadirectoaresiplandirector(conoizi)

Suprafetecucurburadiscontinua: formateprinintersectiaunorsuprafetecucurburacontinua formatedinplaci:prismatice,poligonale,careseinscriuincilindru formatedinplacicutate

18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizriielementedemargine. Clasificare:cilindriiscurtisicilindriicontinui,cilindriimultiplii. Clasificare:scurti(l/L<0.5),mari(l/L>3),0.5<l/L<3. Posibilkitatideacoperirecuplacicilindrice:salacureazemeintermediareinlung,salacureazemeintermediare transversale. Eforturiinplacicilindrice:

Existaacoperisuricilindricecuelementeprefabricate,darsicuelementeprefabricatecutate.

19.Cupoledinbetonarmat.Formenplaninelevatie.Eforturinplac.

 Formainplanmaipoatefipolygon,patrat,dreotunghi.

20.Acoperiurireticulatecudublcurburdinbetonarmat.Avantajenraportcuacoperiuriledinplcipline. Paraboloizihiperbolicicudiferitemoduridecompunere Conoizicudouadirectoarecurbesauunasingura.

Suprafetecucurburadiscontinua: formatedinplaci:prismatice,poligonale,careseinscriuincilindru formatedinplacicutate formateprinintersectiaunorsuprafetecucurburacontinua

21.Acoperiurireticulatecudublcurburdinotel.Formegeometrice(cilindriicupole).

22.Acoperiurireticulateplanedinotel.Formedebaz.Dispunerearetelelordebare.

23.Acoperiurireticulateplanedinotel.Efectulpretensionrii. Structurilereticulateplanaresecomportacaplacincovoiatepedouadirectiisubactiuneancarcarilor permanentesiutile. Acestestructuripotfipretensionatecuajutorultirantilornscopulreduceriieforturiloraxialedentindere dinbarelecelemaisolicitate(barelestratuluiinferior,nzonacentralaaplacii)precumsipentrusporirea rigiditatiiansambluluisireducereadeformatiilormaxime.

Prinpretensionareareteleiseobtinereducereaconsumuluitotaldeotelsireducereagrosimiitotalea reteleitridimensionale. Pentrureteleletridimensionalepretensionareasepoatefacefolosinddouaprincipii: *pretensionarelocala; *pretensionaredeansamblu.

Pretensionarealocalaestedestinatasamodificenumaistareadeeforturidinbarelecelemaisolicitatela ntinderedatoritancarcarilorexterioare.Acestsistemdepretensionareserealizeazaprintirantidispusi substratulinferiordebare,deregulanumainzonacentralaaretelei,paralelcubareleacestuistratsi legatedeacestea.

Pretensionareadeansamblu,caremodificastareadeeforturintoatebarelestructurii,sepoaterealizacu unnumarredusdetirantiasezatiparalelculaturilereteleleisaupedirectiadiagonaleloracesteia. nacestcaztirantiipotramnentotalitatengabaritulreteleisaupotfipartialnexteriorulacesteia. Uncazparticulardepretensionareserealizeazaatuncicndtirantiisuntprinsideunelenoduriinferioare (dereguladinzonacentrala)siancoratilacealaltaextremitatedereazemeleaflatepeconturulretelei.n acestcazreazemeleamintitetrebuiesaaibacapacitatederezistentasirigiditatecorespunzatoaresau

extremitatilelorsuperioaretrebuiesadebazastlpilorsaunexteriorulcladirii(dacaexistaspatiu disponibil). Defapt,acestmoddedispunereatirantilorcreazaunreazemdeformabil(saumaimulte)ncmpul reteleitridimensionaleceeacemodificantotalitatedistributiadeforteaxialedinbareconducndla valorimaimicisimaiuniformdistribuitealeacestora.

24.Evolutiacladirilorinaltepanainanul2000.Exemplesiinaltimi. 1871 Chicago aparitia ascensorului OTIS (1857 - 1875) reconstructie dupa incendiu William le Baron Jenney (scoala din Chicago): - Leiter Building (1879) - Home Insurance Building (1883) Zidarie portanta cu grosimi mari Ascensor Hidrofor Incalzire centrala Telefon Exemple: Flatiron Building, Reliance Building, NY Herold Building, Madison Square Garden. Prima cladire cu structura din otel (1889): - Blocul Rand Mc Nally, inaltime 36.0 m 9 etaje Structura din otel cu contravantuiri verticale din otel rotund (1891) - Blocul Capital - 85.5 m inaltime , - 20 etaje. Prima cladire peste 100 m (1899) : - Park Row Building cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje Prima cladire peste 200 m (1913): - turnul Woolworth cu 244 m 60 etaje Recordul antebelic (1931): - Empire State Building cu 381 m 102 etaje

25.Evolutiacladirilorinaltedupaanul2000.Exemplesiinaltimi. 1. Burj Dubai H > 700 m 2008 2. Busan Lotte Tower Coreea de sud 494 m 2009 3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007 o singura functiune majora - birouri - hoteluri - locuinte (mai rar) mai multe functiuni majore:

- locuinte + hotel - birouri + locuinte - birouri + hotel Materiale principale pentru structura: beton armat beton cu armatura rigida otel Structuri: un singur material mai multe material

26.Clasificareabetoanelorfolositelacladirileinalte. Betoane curente < C55 (550 kg/cmp) Betoane de inalta rezistenta (BIR) C60 C80 (600 800 kg/cmp) Betoane de inalta performanta (BIP) C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp) Betoane de foarte inalta performanta (BFIP) C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp) Beton de ultra-inalta performanta (BUIP) > C200 (2000 kg/cmp)

27.Avantajulbetoanelorsuperioare. Reducereadimensiunilorstructurii,economiedeotel,impermeabilitate,lucrabilitate,rezistentainalta,largirea spatiilorutilizabile,rentabilitateeconomicaridicata,avantajetehnice,

28.Materialecompozite. Asocieri beton + otel Beton cu armatura rigida (BAR) Beton confinat in tuburi (BAT): Stalpi din otel cu diametru < 3.0 m Tuburi de otel cu grosime variabila < 16 mm Beton cu rezistenta 1300 kg/cmp Cost mai mic cu 36% fata de solutia traditionala Beton cu fibre metalice disperse (BFM) Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP

29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. Incarcari: Permanente : greutate proprie, Utile : conform functiunii, Actiuni de mediul natural (cutremur, vant, variatii de temperatura) Actiunea seismica: vezi desen 29a Oscilatii plane: vezi desen 29b Torsiunea: vezi desen 29c Forte seismice de nivel: vezi desen 29d.

30. (1)Calculul perioadei proprii de vibratie. (2)Calculul fortelor seismice. (1)T0=C1x3/4H, unde C1=0.085(structura in cadre de otel), C1=0.075(structura in cadre de BA sau cadre din otel cu contravantuiri excentrice), C1=0.050(pt alte structuri). (2)Fd=1ag(T)W / q g, 1(coef de imp a cladirii), ag(acceleratia terenului conform hartii de zonare seismica), (T) (valoarea spectrului de raspuns pentru T si Tc perioada de colt a amplasamentului )W(greutatea totala a cladirii), q(factorul de reducere a raspunsului elastic in functie de tipul structurii si de material: otel cu ductilitate medie sau mare, BA cadre sau pereti structurali), g(acceleratia gravitatiei) 31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. Obiectivele de performanta se stabilesc separat, pe categorii de CNS, iar in cadrul fiecarei categorii in functie de consecintele posibile ale avarierii. Obiective: -Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie. -Evitarea/limitarea avarierii: CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structural, elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS; structura si CNS vor fi proiectate pentru a prelua actiunile seismice cu o probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismica de, fara degradari sauscoateri din uz, ale caror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii si al CNS. -Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor. -Evitarea prabusirii -Asigurarea sigurantei vietii: Structura va fi proiectata pentru a prelua actiunile seismice de proiectare stabilite, cu o marja suficienta de siguranta fata de nivelul de deformare la care intervine prabusirea locala sau generala, astfel incat vietile oamenilor sa fie protejate. Proiectarea CNS pe baza obiectivelor de performanta I. Proiectarea pentru actiunea indirect

II. Proiectarea pentru actiunea directa

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte. Vezi Figurile 33. Calitatea terenului de fundare, corelata cu greutatea cladirii efecte de tasare, eventual inegala posibilitate de rasturnare tipuri de fundatii Calitatea terenului de fundare, corelata cu inaltimea cladirii efecte asupra comportarii la seism - valoarea fortei seismice la baza cladirii si momentul de rasturnare, valoarea fortei axiale din momentul de rasturnare influenteaza dimensiunea elementelor structurale, rezistenta lor la compresiune, tipul de fundatie.

34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii. Vezi figura 34. Conformare Subsol: Cutie Rigida. Tipuri de fundatii: radier general, radier pilotat, radier baretat. Incinte: piloti tangenti sau secanti. Pereti mulati, sustinuti cu ancore precomprimate, spraituri orizontale, plansee (tehnologia top-down)

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea. Efectele actiunii vantului: Efecte globale: rezistenta de ansamblu, rigiditatea efectul oscilatiilor (actiunea vantului depinde de zona climatica, presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladrii, efectele dinamice ale actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii) Efecte locale: pe fatade. Variatia presiunii vantului cu inaltimea: vezi figura 36.

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare: vezi figura 37a.

38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort. Vezi figura 38.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel. Exista un grafic care arata cresterea consumului de otel in functie de numarul de etaje si de prezenta sau absenta vantului. Vezi figura 39.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte. Vezi figura 40.

41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. + Structuri in cadre contravantuite, Structuri cu nucleu central, Structuri Tub in Tub, Structuri din Megamodule, Fatade structural Megastructuri exterioare.Vezi figura 41.

Criterii de alegere: forma in plan a cladirii, functiunea cladirii, dimensiunile spatiilor interioare, raportul H/B, raportul deschiderilor (transv / long), natura terenului de fundare, tehnologia de executie. 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv) Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv) Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravit Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi int (ex: John Hancock Center) Sistem tub in tub . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center) Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual completat cu contravantuiri pe peretii exterior.

43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

7. Sistem tub in tub . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center) 8. Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual completat cu contravantuiri pe peretii exteriori

Sisteme structurale

46. Cadre din otel. cadre pe doua directii

44. Efectul etajelor rigide.

45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv) 2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv) 5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale 6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori Exemplu: John Hancock Center

exemplu: Toronto Dominion Center (56 etaje)

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

avariat 26 de exponate -3 milioane de dolari) Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale pentru reactia post-seism (Northridge 1994-10 spitale principale scoase din functiune prin avarii la CNS desi structurile erau practic neafectate) Scoaterea din functiune a unui volum important de cladiri curente (persoane sinistrate) Riscuri secundare: explozii , incendii Pierderi economice directe si indirecte (USA pierderi la 25 cladiri comerciale avarii la instalatiile electrice si la echipamentele mecanice : 7%; avarii ale finisajelor exterioare : 34%; avarii ale finisajelor interioare : 56%.) Afectarea vietii societatii 53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie. Evitarea/limitarea avarierii: - CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structurale; - elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor. 54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. actiunea indirecta:

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

51. Amortizori pentru vant. Tipuri. Tipuri de amortizori: -amortizor cu lichid vascoelastic -amortizor cu polimeri

actiunea directa

-amortizori cu frecare 52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare. Consecinte chiar la cutremure moderate Afectarea sigurantei vietii (Japonia- garduri de incinta din zidarie avariate- 18 din cele 28 victime s-au datorat caderii gardurilor de zidarie) Pierderea valorilor culturale (La Asian Art Museum din San Francisco, s-au

Raspunsul seismic al CNS

56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori. Avarii la peretii de umplutura

Interactiuni necontrolate

Fixarea peretilor interiori 55. Proiectarea fatadelor cortina.

46. Cadre din otel.

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

Tipuri de amortizori: - cu lichid vascoelastic

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

- cu polimeri

- cu frecare 52. Protectia seismica a componentelor nestructurale [CNS]. Justificare.

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii

56. Avarii la peretii de umplutura.

Fixarea peretilor interiori.

Protectia seismic a CNS - deoarece produc consecinte chiar la cutremure moderate:

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.

55. Proiectarea fatadelor cortina.

54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate.

1.Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple

A.Sisteme separate* Structura acoperisului * Structura verticala B. Sistem integratC. Infrastructura

Circul din Bucuresti Piata acoperita din Royan

2.Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor ? Clasif. acoperiurilor din punct de vedere al greutii proprii.
I. Structura acoperisului Incarcari de proiectare: greutate proprie,zapada,vant cutremur vertical, incarcari din instalatii/tehnologica Greutatea proprie Acoperisuri grele : * din beton armat/ precomprimat (200 - 400kg/mp) Acoperisuri usoare* din otel, lemn, materiale plastice (50 100 kg/mp)

Cutremur vertical 0 < (med) < 30 deci c1=1 ; c2 = (30+)/30 (med) > 60 deci c1 = 0 ; c2 = 2

Acoperisurile si consolele cu deschideri mari se calculeaza la actiunea componentei verticale a cutremurului Forta seismica verticala Fv = 1.5KsG Pentru Bucuresti Fv = 0.3G

3.ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din aciunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri.
Incarcare din zapada depinde de: conditiile de amplasament, geometria acoperisului, greutatea proprie a acoperisului Conditiile de amplasament Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp. Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea Geometria acoperisului < 30 .. c = 1.0, > 60.. c = 0.0

4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari

Elemente structurale fundamentale: Cablu intindere axiala Incarcare din vant depinde de: Conditiile de amplasament * zona climatica(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) * conditii de microrelief (amplasamente adapostite/expuse) *mediu construit Forma cladirii/acoperisului Incarcare din vant. Efectul formei acoperisului a.Presiune/suctiune pe o cupola sferica inalta (3/4 din sfera) b.Suctiune o o cupola plata (putin inalta) c.Suctiune/presiune pe un acoperis cilindric cu cabluri paralele

Grindaincovoiere

Arc - compresiune

5.Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri.Caracterisitici generale.

Suprafete cu simpla curbura

6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu

Structura cu cabluri paralele Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

Ferme concave 1.Cablu portant 2.Cablu de intindere (stabilizare)3.Diagonale/montanti intinsi

Structuri pe plan circular

Suprafata cu dubla curbura

Plan complet liber Plan cu un stalp central Stadion la MONTEVIDEO (1956) Plan circular; cupola inversa , 256 cabluri radiale, acoperis din placi prefabricate de b.a.,inel exterior din b.a., inel interior metallic

Ferme convexe

Un singur rand de cabluri

Bazin de inot la Wuppertal(Germania) Plan dreptunghiular Ferma de cabluri

Ferme mixte 1.Cablu portant 2.Cablu de intindere (stabilizare) 3.Montanti comprimati 4.Montanti intinsi Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri.Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului; necesita lestareAcoperis GREU Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri. Prin alcatuire sunt putin deformabile; nu necesita lestareAcoperis USOR

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice

Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare); Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei ; Permit folosirea acoperisurilor de tip usor Forme geometrice :

8.Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale.

8.Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple.

Principii de alcatuire:

10 .Structuri cu grinzi din oel pentru acoperiuri cu deschideir mari. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al seciunii transversale.
Principii de alcatuire: Grinzi cu inima plina / Grinzi cu zabrele Clasificare in functie de forma sectiunii transversale Grinzi plane / Grinzi spatiale

Exemple: cadru metalic cu inima plina

grinzi metalice cu inima plina

Grinzi cu zabrele din otel

11.Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din oel. Scheme geometrice de alctuire. Seciuni caracteristice ale barelor.

Grinzi cu zabrele suspendate

Cadre plane cu zabrele

Cadre din otel pentru deschideri mari

Cadre cu zabrele spatiale

Grinzi cu zabrele din otel formate din segmente modulate Grinzi cu zabrele in consola Grinzi cu zabrele pretensionate -Hangar Melsbroeck (Belgia)

Grinzi cu zabrele pretensionate

Detalii:

12.Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari.Caracterizare general. Materiale folosite. Arce din piatra/zidarie ; Arce din beton armat ; Arce metalice ; Arce din
lemn lamelar lipit Arce: Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) / Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc / Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc / Impingerile laterale depind de sageata arcului

Arce cu doua articulatii: Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii / Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale

14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din oel.
Sisteme de contravantuire:

13.Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulaii.
Arce alcatuiri, mod de asezare in structura:

Arce cu trei articulatii Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) Nu sunt sensibile la tasari diferentiate

15.Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, oel).
Permite realizarea unor elemente si structuri diverse: grinzi cu inima plina , grinzi cu zabrele (ferme), arce , cadre Permite obtinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punct de vedere al comportarii la solicitari mecanice (in special la incovoiere) Permite valorificarea intensiva a lemnului:piese de dimensiuni mici / lemn de calitati diferite Procesul de fabricaie al LLI ncepe prin evaluarea proprietilor mecanice ale cherestelei : proprietile de rezisten i de rigiditate (modulul de elasticitate). Aceste date sunt necesare pentru a stabili n ce poziie va fi amplasat scndura n pachet, pentru confecionarea unei grinzi sau a unui stlp. Piesele cu rezisten mai mare se plaseaz n zonele extreme unde eforturile unitare din ncovoiere sunt mai mari iar cele cu rezistene mai sczute se plaseaz n apropierea axei neutre (alctuire combinat).

Suprafete cu dubla curbura -forme

Patinoar la Univ.Yale

Arce + cabluri -exemple de alcatuire -

Scheme statice

16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale.
Structuri cu arce si cabluri Structuri cu dubla curbura

Sala de concerte la Tallin Estonia

Retele de ferme de cabluri -Alcatuiri-

placi cutateGrinzi si cabluri Hangar la aeroportul New York

cilindri intersectati -

17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.

Cabluri + cabluri Bazin acoperit Tokyo - sectiuni definitii -

forme in plan-

pierderea stabilitatii- forme de baza -

suprafete cilindrice-

rigidizari- paraboloizi-

Grinzi si placi suspendate Grinzi si cabluri Aeroportul Seremetevo Moscova suprafete riglate-

transmiterea eforturilor la reazeme-

conoizi -

18.Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine.
alcatuire generala-

comportarea cilindrilor scurti-

Cupole - eforturi in placa -

acoperisuri cilindrice din elemente prefabricate

variatia eforturilor in placa-

eforturi in cilindrii lungi-

19.Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevaie. Eforturi n plac.

forme in plan si in elevatie-

Cupole din elemente prefabricateexemple-

Cupole din beton armat monolit exemple eforturi in cilindri lungi-

Cupole din beton armat monolit exemple

impingeri laterale -

20.Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline.
Structuri reticulate & prefabricate din beton armat

21.Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din oel. Forme geometrice (cilindri i cupole).

22.Acoperiuri reticulate plane din oel. Forme de baz. Dispunerea reelelor de bare.
Acoperisuri reticulate plane-forme de baza -

Acoperisuri reticulate plane - forme diverse

Acoperisuri reticulate plane

23.Acoperiuri reticulate plane din oel. Efectul pretensionrii.

Apar profilele Zores care inlocuiesc grinzile din lemn 1871 Chicago aparitia ascensorului OTIS (1857 1875) reconstructie dupa incendiu William le Baron Jenney (scoala din Chicago): Leiter Building (1879) Home Insurance Building (1883): 11 niveluri , pereti exteriori din caramida + stalpi de fonta , stalpi interior si grinzi din fonta scurt istoric Zidarie portanta cu grosimi mari Ascensor Hidrofor Incalzire centrala Telefon Prima cladire cu structura din otel (1889): - Blocul Rand Mc Nally, inaltime 36.0 m 9 etaje Structura din otel cu contravantuiri vertical din otel rotund (1891) Blocul Capital - 85.5 m inaltime ,20 etaje. Cladirea Monadnock (scoala din Chicago) 16 etaje din zidarie (monument) ; grosimea zidurilor la parter 1.8 m conform codului american din acea vreme pentru raportul dintre grosimea zidurilor exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru un nivel + cate 10 cm pentru fiecare nivel in plus); cladire grea: s-a tasat cu 50 cm in 50 de ani

25. EVOLUTIA CLADIRILOR INALTE DUPA ANUL 2000. EXEMPLE SI INALTIMI. 1. Burj Dubai H > 700 m 2008 2. Busan Lotte Tower Coreea de sud 494 m 2009 3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007 4. Abraj Al Bait Hotel Arabia Saudita 485 m 5. International Commerce Center Hong-Kong 484 m 2009 6. Nanjing Greenland Financial Tower- China 456 m 2008 7. Dubai Tower Doha Qatar 442 m 2007 8. Trump International Hotel Chicago 415 m 2008 9. 23 Marina Dubai 380 m 2009 10. Bank of America New York 366 m 2008 - functiuni o singura functiune majora - birouri / hoteluri / locuinte (mai rar) mai multe functiuni majore: - locuinte + hotel - birouri + locuinte - birouri + hotel Citicorp Center (59 etaje 279 m) - birouri ....................90% - comert .....................3% John Hancock Center (100 etaje 344 m) - apartamente ..............46.7% - birouri ......................27.2% - comert/spectacole .... 8.9% Materiale principale pentru structura: beton armat beton cu armatura rigida otel Structuri: un singur material mai multe materiale

24. EVOLUTIA CLADIRILOR INALTE PANA IN ANUL 2000. EXEMPLE SI INALTIMI. 1801 la Salford Manchester Proiect: Boulton&Watt (masina cu aburi !) Cladire P + 6E . Dimensiuni 14.0 x 42.0 m ; Grinzi din fonta de cca 3.0 m lungime pe stalpi din fonta 1845 William Fairbairn: inlocuieste stalpii de fonta cu profile I din fierpudlat

Prima cladire peste 100 m (1899) : - Park Row Building cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje Prima cladire peste 200 m (1913): - turnul Woolworth cu 244 m 60 etaje Recordul antebelic (1931): - Empire State Building cu 381 m 102 etaje

10

26. CLASIFICAREA BETOANELOR FOLOSITE AL CLADIRILE INALTE. Betoane curente < C55 (550 kg/cmp) Betoane de inalta rezistenta (BIR) C60 C80 (600 800 kg/cmp) Betoane de inalta performanta (BIP) C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp) Betoane de foarte inalta performanta (BFIP) C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp) Beton de ultra-inalta performanta (BUIP) C200 (2000 kg/cmp) 27.AVANTAJUL BETOANELOR SUPERIOARE

Beton cu fibre metalice Disperse

Cadru din BAR

Structuri din otel profile laminate/compuse

Stalpi din BAR

Costul reducerii sectiunii

Grinzi din BAR

29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.
Incarcari si actiuni: Incarcari permanente: greutate proprie Incarcari utile : conform functiunii Actiuni de mediul natural:cutremur, vant, variatii de temperatura actiunea seismica

Beton confinat in tuburi (BAT)

28. Materiale compozite.

Asocieri beton + otel Beton cu armatura rigida (BAR) Beton confinat in tuburi (BAT) Beton cu fibre metalice disperse (BFM) Se folosesc in toate cazurile BIP (Betoane de inalta performanta C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)) sau BFIP (Betoane de foarte inalta performanta C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp)) Cadru din BAR

Beton confinat in tuburi (BAT) Two Union Square (Seattle) 88 etaje Stalpi din otel cu diametru < 3.0 m Tuburi de otel cu grosime variabila < 16 mm Beton cu rezistenta 1300 kg/cmp Cost mai mic cu 36% fata de solutia traditionala

oscilatii plane torsiunea de ansamblu oscilatii spatiale

11

forte seismice de nivel

30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.

calculul perioadei proprii-

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.

NIVEL DE PERFORMANTA SEISMICA (NPS) Gradul de avariere se refera la: elementele structurii (ES) componentele nestructurale (CNS) Se defineste prin:natura , amploarea , consecintele avariilor (pierderilor) Proiectarea seismica a cladirilor trebuie sa accepte un anume grad de avariere. Orice tentativ de proiectare si executare a unor constructii care s nu sufere avarii la cutremur este practic irealizabil n conceptul de performant, proiectarea seismic a cldirilor porneste de la stabilirea, prin tema de proiectare, a obiectivului de performant seismic al Investitorului , adic a strii de avariere a cldirii pe care acesta o accept n cazul producerii unui cutremur de o intensitate dat.

Nivelul de performant seismic stabilit de investitor nu poate fi inferior celui minimal stabilit prin reglementrile tehnice Obiectivele diferentiate, suplimentare, permit investitorilor limitarea avarierii pentru a asigura continuitatea functionrii unor cldiri esentiale si reducerea pagubele economice, inclusiv cele rezultate din ntreruperea activittii, n cazul unor cutremure moderate dar cu frecvent mai mare de aparitie dect a cutremurului de proiectare. Se pot descrie, calitativ: Siguranta oferita ocupantilor in timpul si dupa cutremur; Costul si fezabilitatea lucrarilor de readucere la situatia dinaintea cutremurului; Durata lucrarilor de reabilitare; Impactul economic, arhitectural sau istoric asupra comunitatii/societatii NPS se refera la comportarea cladirii in raport cu: Starea limita ultima (SLU) : are ca scop protectia vietii oamenilor din interiorul/exteriorul cladirii prin evitarea prabusirii partiale/totale (nivelul de performanta depinde de raspunsul seismic al elementelor structurii) Starea limita a exploatarii normale (SLEN): are in vedere masura in care cladirea poate fi folosita dupa cutremur (nivelul de performanta depinde de raspunsul seismic al componentelor nestructurale) NIVELURI DE PERFORMANTA SEISMICA IN RAPORT CU SLEN 1. Cladire complet functionala (CCF): cladire cu avarii neglijabile, care continua sa functioneze normal, inclusiv instalatiile, echipamentele si dotarile 2. Cladire functionala (CF) : cladire cu avarii minore si intreruperi de scurta durata a serviciilor / utilitatilor neesentiale, dar care poate fi folosita normal NIVELURI DE PERFORMANTA SEISMICA IN RAPORT CU SLU 3. Cladire care asigura protectia vietii (CPV): cladire care are avarii structurale moderate pana la extinse care nu constituie un pericol semnificativ pentru siguranta vietii (riscul de prabusire partiala/totala este foarte redus)

4. Cladire in stadiul de precolaps (CPC) : cladire la care nu s-a produs prabusirea dar care are avarii structurale grave care pot pune in pericol siguranta vietii persoanelor din interior/exterior Niveluri de performanta ale cladirii vs. starea de avariere a CNS Cladire complet functionala : avarii usoare ale CNS Cladire functionala : avarii moderate ale CNS Cladire care asigura protectia vietii (CPV): - avarii extinse ale CNS Cladire in stadiul de precolaps (CPC) : - avarii generale ale CNS Stadii limita (niveluri) de performanta ale CNS Stadiile limita de performanta pentru CNS: CNS-A: Cladire complet functional CNS-B: Cladire functional CNS-C: Cladire care asigura protectia vietii CNS-D: Cladire in stadiul de precolaps Stadiul limita de performanta CNS-A caracterizare generala Cele mai multe CNS necesare pentru folosirea cladirii sunt functionale (pot fi necesare mici reparatii/curatire) Satisfacerea acestui nivel implica si calitatea montajului, caracteristicile echipamentelor (calificarea seismica) Uneori este necesara existenta/functionarea alimentarii de rezerva Stadiul limita de performanta CNS-B caracterizare generala Avarii usoare al unele CNS, cateva geamuri sparte, unele echipamente pot iesi din functiune Caile de acces si echipamentele pentru siguranta vietii raman in general disponibile si functionale (daca alimentarea cu energie functioneaza) Riscul de ranire/pierderea vietii datorit avariilor CNS este foarte scazut Daca structura nu are avarii, ocupantii pot ramane in siguranta chiar daca sunt necesare unele reparatii (confort redus) Stadiul limita de performanta CNS-C caracterizare generala

12

 Se produc avarii extinse si costisitoare ale CNS(necesita timp lung de refacere) dar nu se produc dislocari si caderi sistematice Caile de acces pot fi partial blocate de moloz Se pot produce avarii semnificative la instalatii (inclusiv inundarea) si imposibilitatea functionarii Pot fi raniti (din caderea CNS) dar riscul de pierdere a vietii este, in general, foarte scazut (la interior sau la exterior) Stadiul limita de performanta CNS-D caracterizare generala Se produc avarii grave care ar putea afecta siguranta vietii prin caderea unor CNS. Elementele care prezinta riscuri grave de prabusire(interior/exterior) sunt asigurate si nu cad in zonele unde sunt posibile aglomerari de persoane La acest nivel de avariere nu se cere protejarea cailor de acces si nici a instalatiilor pentru siguranta vietii (instalatii de stingere a incendiilor, de exemplu)

fundatii generale(pe tot situl) apar probleme de sustinere a peretilor, prezenta apei-pot aparea infiltratii, lucru ce duce la compromiterea intregii lucrari ; fundatiile au conformarea de cutii rigide, iar ele se pot realiza in 3 moduri: radier general, radier pilotat, radier baretat

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii.
Incintele la subsolurile adanci(in general pana la 5-6) se realizeaza cu piloti-tangenti si secanti- sau cu pereti mulati; acestia se sustin cu ancore precomprimate,spraituri orizontale, plansee (tehnologia top-down: procedeul de executie concomitenta a infrastructurii si a unui numar de niveluri supraterane ce permite efectuarea lucrarilor de ancoraje sau a spraiturilor metalice, rolul de sustinere a incintei din pereti mulati fiind preluat de planseele de subsol, care se betoneaza pe masura adncirii excavatiei)

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

La cladirile inalte este obligatoriu realizarea rostului seismic, care in zona de intalnire a doua corpuri(tip turn+bara);pe distanta comuna celor 2 se realizeaza o structura rigida; rosturile in plan se amplaseaza in asa fel incat sa se evite formele complicate(rost baioneta, bloc L); dimensiunea acestora este determinata de calculul deplasarilor maxime posibile,ele realizandu-se in asa fel incat sa se evite ciocnirile din translatie sau rasucire a celor doua corpuri intre care trebuie prevazut rostul; firme specializate:BALCO(USA),COUVRA NEUF(FR)

36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
Efectele globale ale actiunii vantului sunt rezistenta de ansamblu si rigiditatea efectul oscilatiilor; actiunea vantului depinde intotdeauna de zona climatica; presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladirii; efectele dinamice ale actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii. Efectele locale depind de forma cladirii in plan si elevatie si apar pe fatadele cladirii(desprinderi de materiale)

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

Terenul de fundare are o importanta foarte mare deoarece cladirile inalte au nevoie de infrastructuri ample.Calitatea acestuia poate determina atat numarul de subsoluri cat si costurile de realizare(in functie de dificultatea lucrarii); infrastructura inseamna fundatii+structura subsolului, iar la cladirile inalte aceastea pot ajunge pana la 56(subsoluri);

34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

Problemele de fundare la cladirile inalte pot fi date de diferiti factori: compozitia terenului de fundaredetermina adancimea pana la care se poate merge cu lucrarea, vecinatatilein cazul in care vin alaturate doua

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. 13

Deplasarile maxime produse la varf depind de forma cladirii; cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare; oscilatiile sub actiunea vantului determina conditiile de confort ale celor aflati in cladire

14

1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple -cladiri cu un nivel si deschideri mari. -grinzi longitudinale, transversale si mixte Alcatuire generala: A.Sisteme separate * Structura acoperisului * Structura verticala

0 < (med) < 30

c1=1 ; c2 = (30+)/30

(med) > 60

c1 = 0 c2 = 2

Caracteristici generale: Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri. - au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului. Necesita lestare; Acoperis GREU Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri - prin alcatuire sunt putin deformabile. Nu necesita lestare. Acoperis USOR 6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu.

B. Sistem integrat C. Infrastructura

3.Greutatea proprie a acoperisului Acoperisuri usoare Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.8 - 2.0 Acoperisuri grele Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.2 1.5 Incarcarea din vant. Depinde de: 1. Conditiile de amplasament zona climatica (Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) conditii de microrelief (amplasamente adapostite/ expuse) mediu construit 2. Forma cladirii/ acoperisului 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari 1. Cablu - intindere axiala 2. Grinda - incovoiere 3. Arc - compresiune

1. Structura cu cabluri paralele Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

Exemple: Circul din Bucuresti, Piata acoperita din Royan 2.Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor? Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutii proprii. Acoperisuri grele- din ba/ precomprimat 200- 400 kg/mp Acoperisuri usoare- otel, lemn, mat. Plastice 50- 100 kg/mp Incarcari: 1. Greutate proprie 2. Zapada 3. Vant 4. Cutremur vertical 5. Incarcari din instalatii/ tehnologice 3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din aciunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. Incarcarea din zapada. Depinde de: 1. Conditiile de amplasament Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp. Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea 2. Geometria acoperisului- daca favorizeaza sau nu aglomerarile de zapada

- cablu ancorare- ca sa nu se rastoarne; sa trimita F la pamant - masiv imp. de beton care sa compenseze intinderea - piloti in adancime de care se trag cablurile 2. Structuri pe plan circular Plan complet liber - deschidere cabluri= diametru sala Plan cu un stalp central

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare) Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei Permit folosirea acoperisurilor de tip usor Forme geometrice 1. Ferme concave - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) - Diagonale/montanti intinsi

5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. Clasificare: A. In functie de geometria supr. reale de cabluri: 1. cu simpla curbura

2. cu dubla curbura - portante+ stabilizatoare - sunt asezate pe doua directii dar cu curburi inverse - cele stabilizatoare apasa si le impiedica sa fuga la vant - sunt rigide B. In functie de numarul de straturi de cabluri 1. un strat 2. ferme din cabluri

2. Ferme convexe - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) Diagonale/montanti comprimati

< 30 ..... c = 1.0 > 60...... c = 0.0

3. Ferme mixte - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) -Montanti comprimati - Montanti intinsi 8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. 9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple. 10. Structuri cu grinzi din oel pentru acoperiuri cu deschideri mari. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al seciunii transversale. Principii de alcatuire: Grinzi cu inima plina Grinzi cu zabrele Clasificare dpv sectiune transversala: A. Grinzi plane B,C. Grinzi spatiale

Cadre cu zabrele:

Transmiterea eforturilor

11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din oel. Scheme geometrice de alctuire. Seciuni caracteristice ale barelor. Grinzi cu zabrele:

12. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite. Materiale: piatra/ zidarie; ba; metalice; lemn lamelar lipit. Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc - arc masiv piatra- inc. zapada nu produce mai nimic - arc usor metalic, lemn- inc. Zapada aduce incovoieri Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc Impingerile laterale depind de sageata arcului (sunt cu atat mai M cu cat arcul e mai turti si invers M:F) 13. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulaii.

Arce cu 2 articulatii (sistem cu impingeri): Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale

15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, oel). Ex: bazin de inot- apa+clor= vapori de clorataca otelul 16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale. Scheme statice:

Arce cu 3 articulatii: Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) Nu sunt sensibile la tasari diferentiate

14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din oel. Sisteme de contravantuire: Alcatuirea sectiunii transversale:

Caracteristici geometrice: - grosimi foarte mici in raport cu deschiderile - la cheie 6-8cm- 20m cilindru Rigidizari si elemente de margine: - ca sa nu am pierderi de stabilitate - nervuri de rigidizare la interax de 3,5m - placa incastrata in el de reazem - arce de rigidizare pe exterior

19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevaie. Eforturi n plac. Eforturi in placa:

17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.

18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine. Alcatuire generala:

- ca la cilindrii; daca sunt placi mai grele mai apar si mom incovoietoare

22. Acoperiuri reticulate plane din oel. Forme de baz. Dispunerea reelelor de bare.

20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline. - cele 2 raze de curbura trebuie discretizate prin noduri foarte dese si cat mai apropiate de geometria suprafetei - lungimea barei este data de riscul de flambaj, pierderea stabilitatii 21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din oel. Forme geometrice (cilindri i cupole). - nu sunt necesare noduri la fel de dese ca la beton

23. Acoperiuri reticulate plane din oel. Efectul pretensionrii.

- modificarea deformarii generale a acoperisului a.i. sa se creeze o deformatie inverse decat cea produsa de sarcina utila. ----------------------------------------------------------

Grinda cu zabrele din otel detalii rezemare

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi. Home Insurance Building (1883) 11 niveluri pereti exteriori din caramida + stalpi de fonta stalpi interior si grinzidin fonta Prima cladire cu structura din otel (1889): - Blocul Rand Mc Nally, inaltime 36.0 m, 9 etaje Structura din otel cu contravantuiri verticale din otel rotund (1891) - Blocul Capital - 85.5 m inaltime , - 20 etaje. Cladirea Monadnock (scoala din Chicago) 16 etaje din zidarie (monument) grosimea zidurilor la parter 1.8 m conform codului american din acea vreme pentru raportul dintre grosimea zidurilor exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru un nivel + cate 10 cm pentru fiecare nivel in plus) cladire grea: s-a tasat cu 50 cm in 50 de ani Prima cladire peste 100 m (1899) : - Park Row Building cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje Prima cladire peste 200 m (1913): - turnul Woolworth cu 244 m 60 etaje Recordul antebelic (1931): - Empire State Building cu 381 m 102 etaje Evolutia pana in 2000: 1846 - Trinity Ch. NYC cu 86,5 m 1890 - NY World cu 94 m 1905 - Singer cu 186,5 m 1913 - woolworth cu 241,5 m 1929 - Crysler cu 320 m 1930 - Empire State Building cu 381 m 1971 - World Trade Center cu 411,5 m 1974 - Sears Tower cu 443 m 1996 - Petrona Tower cu 452 m

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 1. Burj Dubai H > 800 m 2009 2. Busan Lotte Tower Coreea de sud 494 m 2009 3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007 4. Abraj Al Bait Hotel Arabia Saudita 485 m 5. International Commerce Center Hong-Kong 484 m 2009 6. Nanjing Greenland Financial Tower- China 456 m 2008 7. Dubai Tower Doha Qatar 442 m 2007 8. Trump International Hotel Chicago 415 m 2008 9. 23 Marina Dubai 380 m 2009 10. Bank of America New York 366 m 2008

26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. Betoane curente < C55 (550 kg/cmp) Betoane de inalta rezistenta (BIR) C60 C80 (600 800 kg/cmp) Betoane de inalta performanta (BIP) C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp) Betoane de foarte inalta performanta (BFIP) C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp) Beton de ultra-inalta performanta (BUIP) > C200 (2000 kg/cmp)

27. Avantajul betoanelor superioare.

Costul reducerii sectiunii:

28. Materiale compozite. Asocieri beton + otel Beton cu armatura rigida (BAR) Beton confinat in tuburi (BAT) Beton cu fibre metalice disperse (BFM) Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP

29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. Incarcari si actiuni: Incarcari permanente : greutate proprie Incarcari utile : conform functiunii Actiuni de mediul natural - cutremur - vant - variatii de temperatura Actiunea seismica: (desen) Oscilatii plane: (desen) Torsiune: Forte seismic de nivel: (desen)

30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice. - CALCULU PERIOADEI PROPRII Perioada proprie de vibratie a modului fundamental T0=C1 Unde - C1=0.085 pt structuri in cadre de otel - C1=0.075 pt structuri in cadre din beton armat sau cadre din otel cau contravantuiri excentrice - C1=0.050 pt alte structuri - CALCULUL FORTELOR SEISMICE Forta seismica de calcul la baza cladirii (Fd) este:

Fd= i ag

, unde:

i coeficientul de importanta al cladirii Ag acceleratia gravitationala B(T) valoarea spectrului de raspuns pt T si Tc(perioada de colt aamplasamentului) q factorul de reducere a raspunsului elastic (functie de tipul structurii si de material) W greutatea totala a cladirii g acceleratia gravitatiei

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. I. 1. 2. 3. 4. 5. 6. sau se modifica structura 1. Operatia 6 se repeta pana cand este satisfacuta conditia 5 Proiectarea pentru actiunea indirecta Stabilirea obiectivului de performanta Determinarea actiunii seismice de proiectare ag Calculul structurii, determinarea indicelui de drift efectiv IDef Alegerea CNS, determinarea indicelui de drift admisibil IDadm Verificarea conditiei de siguranta IDadm > IDef Daca IDadm < IDef se modifica CNS (preferabil)

II.

Proiectarea pentru actiunea directa 1. Stabilirea obiectivului de performanta 2. Determinarea actiunii seismice de proiectare ag 3. Determinarea fortei de proiectare FCNS , a eforturilor sectionale de proiectare Ed,CNS si a deformatiilor efective asociate fef,CNS 4. Determinarea rezistentei de proiectare Rd,CNS si a deformatiilor admisibile fadm,CNS prin calcul sau din informatiile furnizorului 5. Verificarea conditiilor de siguranta: Rd,CNS > Ed,CNS fadm,CNS > fef,CNS

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.

Efectele actiunii vantului: Efecte globale - Rezistenta de ansamblu - Rigiditatea efectul oscilatiilor Efecte locale (pe fatade) Efecte globale ale actiunii vantului Actiunea vantului depinde de zona climatica Presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladrii Efectele dinamice ale actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii

variatia presiunii vantului cu inaltimea

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. Deplasarile maxime la varf depind de forma cladirii Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare

38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile

41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. Criterii de alegere: forma in plan a cladirii; functiunea cladirii; dimensiunile spatiilor interioare; raportul H/B raportul deschiderilor (transv / long) natura terenului de fundare; tehnologia de executie 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. Structuri cu tub perforat:

Ex: De Witt Chestnut Chicago (1963), 43 etaje Structuri tub in tub:

Ex: Brunswick Building Chicago Hong Kong Central Plaza

43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

44. Efectul etajelor rigide.

45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv) 2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv) 5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale 6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori Exemplu: John Hancock Center 7. Sistem tub in tub . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center) 8. Sistem din mega module (Sears Tower) - eventual completat cu contravantuiri pe peretii exterior

46. Cadre din otel.

Exemple:

Toronto Dominion Center Consultant arhitectura : Mies van der Rohe 56 etaje cu h = 3.65 m lungime 8 x 9.15 = 73.2 m latime 3 x 12.2 = 36.6 m plansee de beton turnate pe tabla cutata suprafata totala 150.000 mp consum de otel 33.500 tone (225 kg/mp)

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple. Exemple: - John Hancock Center

Hotel De Las Artes Barcelona Cladire inalta din Southfield Michigan Aluminium Company of America San Francisco

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii. Dipunerea grinzilor:

Dipunerea grinzilor:

Sporirea rigiditatii prin contravantuiri in plan orizontal:

Detalii planseu:

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

Tipuri: - amortizor cu lichid vascoelastic

- amortizor cu polimeri

-amortizor cu frecare

51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

Componentele nestructurale: 1. COMPONENTE ARHITECTURALE * elemente exterioare atasate anvelopei * elementele anvelopei (elemente de nchidere verticale) * elemente de compartimentare interioara * altele : tavane false, pardoseli inaltate 2. INSTALATII * sanitare * electrice/de iluminat * de conditionare/ncalzire & ventilatie * speciale (bucatarii, spalatorii, etc) 3. ECHIPAMENTE ELECTRO-MECANICE * ascensoare * scari rulante 4. MOBILIER * mobilier general (uz curent) * mobilier profesional (mobilierul unitatilor medicale, de cercetare,etc) * rafturi n sali/depozite accesibile publicului) 5. BUNURI ADAPOSTITE N CLADIRI *sisteme informatice (care includ si baze de date) * exponate din muzee, etc ALTE CONSTRUCTII * garduri de incinta PROTECTIA SEISMICA a CNS Dece? Consecinte chiar la cutremure moderate Afectarea sigurantei vietii: Japonia (Miyagiken -oki -1978) -20.898 garduri de incinta din zidarie avariate -18 din cele 28 victime (_) s-au datorat caderii gardurilor de zidarie Pierderea valorilor cultural: Sunt pierderi "irecuperabile" - USA (Loma Prieta -1989) la opt muzee din zona Golfului, 150 de exponate, din circa 500.000, au suferit avarii diverse (circa 10 milioane de dolari). Toate aveau masuri de reducerea riscului seismic. - La Asian Art Museum din San Francisco, s-au avariat 26 de exponate (3 milioane de dolari, circa 1 din valoarea de piata a patrimoniului 3 miliarde de dolari). Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale pentru reactia post-seism: Northridge (1994): - 10 spitale principale scoase din functiune prin avarii la CNS desi structurile erau practic neafectate (avarierea instalatiilor de apa, spargerea geamurilor, oscilarea puternica a corpurilor de iluminat, avarierea contragreutatilor de la ascensoare,si ntreruperea alimentarii cu energie electrica). Scoaterea din functiune a unui volum important de cladiri curente (personae sinistrate) Riscuri secundare: explozii , incendii Pierderi economice directe si indirect: USA (San Fernando 1971) : pierderi la 25 cladiri comerciale: - avarii la instalatiile electrice si la echipamentele mecanice : 7%; - avarii ale finisajelor exterioare : 34%; - avarii ale finisajelor interioare : 56%. 50 de cladiri nalte aflate departe de falie (soc relativ mic): - nici o cladire nu a avut avarii structurale majore; - 43 de cladiri au suferit avarii la peretii despartitori usori ; - 18 cladiri au suferit avarii la ascensoare;

- 15 cladiri au avut geamurile sparte - 8 cladiri au suferit avarii la sistemul de conditionare a aerului USA (Loma Prieta 1989): -din analiza pierderilor pentru 129 cladiri de birouri de dimensiuni medii si mari a rezultat ca valoarea medie a pagubelor a fost de 95.000 $ din care circa 50.000$ (adica 53%) s-au datorat avariilor produse de apa ca urmare a ruperii sistemelor de sprinklere. Afectarea vietii societatii

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. -Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din exteriorul/interiorul cladirilor. -Evitarea ntreruperii activitatilor si serviciilor esentiale pentru interventia dupa cutremur. -Evitarea degradarii unor bunuri culturale sau artistice valoroase. -Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate. -Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie. -Evitarea/limitarea avarierii: -CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structurale; -elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS -Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor.

54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. Actiunea indirecta:

Actiunea directa:

Interactiuni necontrolate:

55. Proiectarea fatadelor cortina.

56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

Fixare:

Sub1 STRUCTURI PERFORMANTE A. Structuri pentru cladiri cu un nivel si deschideri mari B. Structuri pentru cladiri etajate inalte Structuri cu deschideri mari alcatuire generala A.Sisteme separate * Structura acoperisului * Structura verticala B. Sistem integrat C. Infrastructura Alcatuire generala - exemple Circul din Bucuresti Piata acoperita din Royan Sub2 Structura acoperisului Incarcari de proiectare: 1. Greutate proprie 2. Zapada 3. Vant 4. Cutremur vertical 5. Incarcari din instalatii/tehnologice Greutatea proprie 1. Acoperisuri grele : * din beton armat/ precomprimat (200 - 400kg/mp) 2. Acoperisuri usoare * din otel, lemn, materiale plastice (50 100 kg/mp) Sub3 Incarcare din zapada Depinde de: 1. Conditiile de amplasament 2. Geometria acoperisului 3. Greutatea proprie a acoperisului 2.1. Conditiile de amplasament a. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp. b. Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea 2.2.Geometria acoperisului < 30 ..... c = 1.0 > 60...... c = 0.0 2.2.Geometria acoperisului 0 < (med) < 30 c1=1 ; c2 = (30+)/30 (med) > 60 c1 = 0 c2 = 2 2.3. Efectul greutatii proprii asupra ncrcarii de calcul Acoperisuri usoare Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.8 - 2.0 Acoperisuri grele Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.2 1.5 2.4. Incarcare de calcul cu zapada (exemplu) Amplasament : Bucuresti zona C incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp Conditii normale de expunere Ce = 0.8 Greutate proprie acoperis 50 kg/mp Coeficient de siguranta = 2.0 Incarcare de calcul : pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp 3. Incarcare din vant Depinde de: Conditiile de amplasament * zona climatica (Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) * conditii de microrelief (amplasamente adapostite/expuse) *mediu construit Forma cladirii/acoperisului 3.Incarcare din vant. Efectul formei acoperisului (a) Presiune/suctiune pe o cupola sferica inalta (3/4 din sfera) (b) Suctiune o o cupola plata (putin inalta) (c) Suctiune/presiune pe un acoperis cilindric cu cabluri paralele 0. Cutremur vertical Acoperisurile si consolele cu deschideri mari se calculeaza la actiunea componentei verticale a cutremurului Forta seismica verticala: Fv = 1.5KsG Pentru Bucuresti Fv = 0.3G

Sub4 Structura acoperisului Structura acoperisului transmite incarcarile aferente acoperisului la structura verticala Acoperisul - cerinte de performanta structurala Stabilitate / Rezistenta / Rigiditate II. Structura verticala -incarcari de proiectare* greutatea acoperisului (inclusiv zapada); * greutatea proprie a structurii verticale * greutatea inchiderilor * forta seismica * forta din vant * efectele variatiilor de temperatura Structura verticalacerinte de performanta structurala Stabilitate / Rezistenta / Ductilitate / Rigiditate Structuri pentru cladiri cu deschideri mari Structura acoperisului Elemente si subansambluri structurale Elemente structurale fundamentale 1.Cablu - intindere axiala 2.Grinda - incovoiere 3.Arc - compresiune Sub5 Structuri cu cabluri clasificari Suprafete cu simpla curbura

Structuri cu ferme de cabluri - principiu de alcatuire

Ferme de cabluri pe plan circular principii de alcatuire

Sub8 Ferme de cabluri- transmiterea eforturilor

Suprafata cu dubla curbura Un singur rand de cabluri Ferma de cabluri

Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri. Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului. Necesita lestare Acoperis GREU Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri Prin alcatuire sunt putin deformabile Nu necesita lestare Acoperis USOR Sub6 Structuri cu simpla curbura - principii de alcatuire Structura cu cabluri paralele Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor Structuri pe plan circular 1. Plan complet liber 2. Plan cu un stalp central Exemple: Stadion la MONTEVIDEO (1956) Plan circular; cupola inversa 256 cabluri radiale Acoperis din placi prefabricate de b.a. Inel exterior din b.a. Inel interior metalic Bazin de inot la Wuppertal (Germania) Plan dreptunghiular Sala de expozitie si antrenament la Dortmund Garaj la Krasnoiarsk Sub7 Ferme de cabluri Stabilitatea la actiune vantului si zapezii estea asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare) Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei Permit folosirea acoperisurilor de tip usor - forme geometrice Ferme concave 1. Cablu portant 2. Cablu de intindere (stabilizare) 3. Diagonale/montanti intinsi Ferme convexe 1. Cablu portant 2. Cablu de intindere (stabilizare) 3. Diagonale/montanti comprimati Ferme mixte 1. Cablu portant 2. Cablu de intindere (stabilizare) 3. Montanti comprimati 4. Montanti intinsi In cazul fermelor de cabluri stabilitatea structurii la actiunea vantului si a zapezii e asigurata de cablurile de intindere Geometria formei determina eforturile din elementele grinzi Transmiterea eforturilor se realizeaza prin cabluri de ancorare si stalpi care preiau eforturile cablurilor portante si de stabilizare I

In plan circular se creeaza un inel interior intins si unul ext comprimat Eforturile din inelul comprimat sunt preluate de stalpii verticali radiali

Sub10 Structuri cu grinzi Grinzi din otel Grinzi din lemn lamelar lipit Grinzi din beton precomprimat Grinzi din otel Principii de alcatuire: Grinzi cu inima plina Grinzi cu zabrele Clasificare in functie de forma sectiunii transversale A. Grinzi plane B,C. Grinzi spatiale Cadru metalic cu inima plina

Grinzi cu zabrele din otel formate din segmente modulate

sub15

Grinzi cu zabrele din otel

Grinzi metalice cu inima plina

Sub12 Structuri cu arce Arce din piatra/zidarie Arce din beton armat Arce metalice Arce din lemn lamelar lipit Arce Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc Impingerile laterale depind de sageata arcului Arce alcatuiri, mod de asezare in structura

Arce cu doua articulatii Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale Arce cu trei articulatii Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) Nu sunt sensibile la tasari diferentiate

Structuri cu arce din LLL Sala polivalenta la Nantes Suprafata 50.0 x 110.0 m Arce cu doua articulatii din LLL cu h = 96 cm Pane h = 60 cm Stalpi din beton armat Placa din beton armat lucreaza ca tirant pentru a prelua impingerile Patinoar artificial la Berna Patinoar + tribune pentru 16.000 spectatori Arce cu doua articulatii cu D = 45-85 m asamblate la santier din trei bucati Arce cu sectiune chesonata de 48.5-120 cm (cu pereti de 12-15 cm) Contavantuiri in planul acoperisului din lemn ecarisat Tirant din teava patrata Sala polivalenta la Leiden Acoperis 75.0 x 102.5 m Arce duble cu doua articulatii (2 x 14/100 cm) la interax de 230 cm Arce asamblate din trei tronsoane Pane din lemn ecarisat (718 cm) Sub16 Structuri cu arce si cabluri Suprafete cu dubla curbura -forme

Sub14 Sisteme de contravantuire

Arce + cabluri - exemple de alcatuire -

-transmiterea eforturilor la reazeme-

Sub18 Acoperisuri cilindrice- alcatuire generala-

Sub9 Retele de ferme de cabluri -AlcatuiriRetelele de ferme de cabluri sunt sisteme structurale de acoperire care combina fermele de cabluri pe mai multe directii

Cupole din elemente prefabricate- exemple-

ex: bazin inot 1964 tokyo JO

- eforturi sectionale in placasub17 Acoperisuri cu dubla curbura Generalitati- definitii -variatia eforturilor in placa-

- forme de baza -

- eforturi in cilindrii lungi-

- suprafete cilindrice-

- paraboloizi-

- suprafete riglate- eforturi in cilindri lungi-

- conoizi -

Cupola geodezica Cupola realizata din bare, in retea poliedrica inscriptibila intr-o sfera. Are muchii egale si unghiuri solide egale In functie de diametrul cupolei poligonul se obtine prin multiplicare laturilor poligoanelor fundamentale Poate fi realizata cu unul sau doua straturi de bare (cupola dubla este mai stabila) Asigura maximum de spatiu util raportat la la suprafata ocupata la sol Permite executia cu elemente de serie Generarea cupolei geodezice Buchminster Fuller (dupa 1917)

- placi cutateSub19 Cupole - forme in plan si in elevatie- cilindri intersectati -

- forme in plan-

- pierderea stabilitatii-

- rigidizari-

Cupole geodezice la CAESAR PALACE HOTEL Las Vegas, Nevada Constructii usoare care necesita numai reazeme verticale Cupola care acopera sala de teatru are diametrul de 30.5 m Aula Universitatea din Illinois Cupola cu nervuri din beton armat Diametrul 122 m Nervurile sunt placi cutate care au rezistenta ridicata la incovoiere Cupola a fost executata pe esafodaj apoi inelul a fost precomprimat si apreluat toata greutatea cupolei Inelul este rezemat pe console radiale Aula Anderson , Indiana Placa curba subtire din beton armat Executata la sol impreuna cu inelul de reazem Ridicata la pozitie, pe stalpi, cu prese hidraulice Acoperisuri pneumatice Acoperisuri alcatuite din elemente care se devin rigide sub efectul presiunii interioare a aerului (membrane duble umplute cu aer sub presiune) Acoperisuri a caror forma este mentinuta prin suprapresiunea aerului din interiorul cladirii BC PLACE Vancouver Canada (1986) Arena multifunctioala cu 60.000 locuri pentru Expozitia mondiala din 1986 Forma in plan: elipsa cu axele 190 x 231 m (la data respectiva cea mai mare deschidere acoperita pneumatic din lume) Inaltimea , maxima 27.50 m Presiunea aerului circa 25 kg/mp (cu sistem de siguranta pentru depresurizare care mentine invelitoarea la 6.0 m peste nivelul scaunelor si al terenului)

BC PLACE Vancouver Canada (1986) Structura alcatuita din: doua membrane translucide din fibra de sticla acoperite cu teflon; un sistem de cabluri din otel dispuse pe doua directii ancorat de o grinda de contur comprimata, in forma de U, din beton armat asezata la partea superioara a tribunelor Acoperisuri curbe reticulate Structuri reticulate & prefabricate din beton armat

Acoperisuri reticulate plane - efectul pretensionarii-

Acoperisuri curbe reticulate din otel forme diverse

Acoperisuri reticulate curbe din otel forme de baza

Acoperisuri reticulate plane -forme de baza -

FACULTATEA DE ARHITECTUR An V Curs Structuri performante

Anul universitar 2009-2010

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINAL 1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple 2. Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor ?. Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutatii proprii. 3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din actiunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari 5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. 6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu 7. Ferme de cabluri. Forme geometrice 8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. 9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple. 10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperiuri cu deschideir mari,. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale. 11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din otel. Scheme geometrice de alctuire. Sectiuni caracteristice ale barelor. 12. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite. 13. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulatii. 14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din otel. 15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel). 16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale. 17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice. 18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine. 19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevatie. Eforturi n plac. 20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline. 21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din otel. Forme geometrice (cilindri i cupole). 22. Acoperiuri reticulate plane din otel. Forme de baz. Dispunerea retelelor de bare. 23. Acoperiuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionrii. 24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi. 25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. 27. Avantajul betoanelor superioare. 28. Materiale compozite. 29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. 30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice. 31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. 32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni. 33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte. 34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii. 35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea. 37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. 38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel. 40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte. 41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. 43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte. 44. Efectul etajelor rigide. 45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 46. Cadre din otel. 47. Sisteme cu nucleu central. Exemple. 48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple. 49. Planseele la cladirile inalte. Detalii. 50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori. 51. Amortizori pentru vant. Tipuri. 52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare. 53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. 54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. 55. Proiectarea fatadelor cortina. 56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea final se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va face pentru fiecare subiect ntre 0 (subiect la care nu s-a rspuns / rspuns la un alt subiect) 2.00 (rspuns complet i corect redactat). Nota final se stabilete cu formula:
Nota finala Nota " verificare finala" Nota " bloc" Nota"sala" 5 (cinci). 3

Toate notele partiale trebuie s fie 4 (patru) Rotunjirea se face n plus numai pentru fractiunile 0.5

FACULTATEA DE ARHITECTUR An V Curs Structuri performante

Anul universitar 2010-2011

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINAL 1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple 2. Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor ?. Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutatii proprii. 3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din actiunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari 5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. 6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu 7. Ferme de cabluri. Forme geometrice 8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. 9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple. 10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperiuri cu deschideir mari,. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale. 11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din otel. Scheme geometrice de alctuire. Sectiuni caracteristice ale barelor. 12. Structuri cu arce pentru s li cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite. 13. Structuri cu arce pentru s li cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulatii. 14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din otel. 15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru s li cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel). 16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale. 17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice. 18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine. 19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevatie. Eforturi n plac. 20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline. 21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din otel. Forme geometrice (cilindri i cupole). 22. Acoperiuri reticulate plane din otel. Forme de baz. Dispunerea retelelor de bare. 23. Acoperiuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionrii. 24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi. 25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. 27. Avantajul betoanelor superioare. 28. Materiale compozite. 29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. 30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice. 31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. 32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni. 33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte. 34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii. 35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea. 37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. 38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel. 40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte. 41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. 43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte. 44. Efectul etajelor rigide. 45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 46. Cadre din otel. 47. Sisteme cu nucleu central. Exemple. 48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple. 49. Planseele la cladirile inalte. Detalii. 50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori. 51. Amortizori pentru vant. Tipuri. 52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare. 53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. 54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. 55. Proiectarea fatadelor cortina. 56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea final se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va face pentru fiecare subiect ntre 0 (subiect la care nu s-a rspuns / rspuns la un alt subiect) 2.00 (rspuns complet i corect redactat). Nota final se stabilete cu formula:
Nota finala = Nota " verificare finala" + Nota " bloc"+ Nota"sala" 5 (cinci). 3

Toate notele partiale trebuie s fie 4 (patru) Rotunjirea se face n plus numai pentru fractiunile

FACULTATEA DE ARHITECTUR An V Curs Structuri performante

Anul universitar 2011-2012

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINAL 1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple 2. Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor ?. Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutatii proprii. 3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din actiunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari 5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. 6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu 7. Ferme de cabluri. Forme geometrice 8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. 9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple. 10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperiuri cu deschideir mari,. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale. 11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din otel. Scheme geometrice de alctuire. Sectiuni caracteristice ale barelor. 12. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite. 13. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulatii. 14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din otel. 15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel). 16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale. 17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice. 18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine. 19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevatie. Eforturi n plac. 20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline. 21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din otel. Forme geometrice (cilindri i cupole). 22. Acoperiuri reticulate plane din otel. Forme de baz. Dispunerea retelelor de bare. 23. Acoperiuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionrii. 24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi. 25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. 27. Avantajul betoanelor superioare. 28. Materiale compozite. 29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel. 30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice. 31. Proiectarea seismica bazata pe performanta. 32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni. 33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte. 34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii. 35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii. 36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea. 37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului. 38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel. 40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte. 41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere. 42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple. 43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte. 44. Efectul etajelor rigide. 45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple. 46. Cadre din otel. 47. Sisteme cu nucleu central. Exemple. 48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple. 49. Planseele la cladirile inalte. Detalii. 50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori. 51. Amortizori pentru vant. Tipuri. 52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare. 53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale. 54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate. 55. Proiectarea fatadelor cortina. 56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea final se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va face pentru fiecare subiect ntre 0 (subiect la care nu s-a rspuns / rspuns la un alt subiect) 2.00 (rspuns complet i corect redactat). Nota final se stabilete cu formula:
Nota finala Nota " verificare finala" Nota " bloc" Nota"sala" 5 (cinci). 3

Toate notele partiale trebuie s fie 4 (patru) Rotunjirea se face n plus numai pentru fractiunile 0.5