UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE FINANTE BANCI CONTABILITATE

PROIECT LICENTA

Coordonator: CONF.UNIV.DR.GHEORGHE LEPADATU ABSOLVENT: VLAD (STOICA) AURICA

BUCURETI -20081

CONTABILITATEA STOCURILOR

STUDIU DE CAZ PE FIRMA ASSA ABLOY ROMANIA

CUPRINS INTRODUCERE. 7 CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERELE PRIVIND EVALUAREA I CONTABILIZAREA STOCURILOR 1.1. Notiuni generale privind continutul si structura stocurilor.. 7 1.2. Clasificarea stocurilor... 8 1.3. Evaluarea 10 1.3.1 Principii de evaluare . 10 1.3.2 Preurile de nregistrare folosite la evaluarea activelor circulant.. 11 1.3.3 Reguli si metode de evaluare ... 15 1.4. Reducerile de prt. 20 1.5. Evaluarea stocurilor de materii prime, materiale si materiale de natura obiectelor de inventar... 21 1.6. Reguli de evaluare a stocurilor .21 CAPITOLUL 2 METODE CONTABILE DE ORGANIZARE A STOCURILOR 2. Metode de organizare a stocurilor 27 2.1 Metode de contabilitate a stocurilor. 27 2.2 Organizarea contabilitii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale i obiecte de inventar............ 31 CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PE EXEMPLUL ASSA ABLOY Romania 3 stocurilor.

3. Prezentarea generala a societatii ASSA ABLOY Romania ... 43 3.1. Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii, modul de functionare si dizolvare/lichidare. 43 3.2. Organizarea contabilitii. Structura organizatoric i funcional a unitii la care se efectueaz practica; diagrama de relaii a compartimentului financiarcontabil cu celelalte compartimente ale unitii... 46 3.3.Registrele de contabilitate.. 49 3.4. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii imobilizarilor. 51 3.5. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii materialelor 53 3.6. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii mijoacelor banesti .... 61 3.7.Sistemul de documente privind organizarea contabilitii drepturilor salariale.62 3.8. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor.... 63 3.9. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii generale 67 3.10. Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului 67 3.11. Gestionarea, folosirea i evidena formularelor cu regim special... 70 3.12. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii financiare... 70 CAPITOLUL 4 4.1.CONCLUZII I CONTRIBUII PERSONALE .. 72 4.2.PROPUNERI. 74 4.3.Legea contabilitatii 82/1991 cu modificarile aduse de OG 70/2004 si Legea 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - publicata in M.O. nr.993din 28.10.2004.... 75 List de figuri ...81 List de tabele ..81 Bibliografie...82 4

INTRODUCERE

Alturi de activele imobilizate, un loc i rol important n gestiunea i activitatea unitilor patrimoniale il au activele circulante. Acestea cuprind ansamblul bunurilor i serviciilor din cadrul unitii patrimoniale, care intervin n ciclul de exploatare al ntreprinderii destinate: fie a fi vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie; fie a fi consumate la prima lor utilizare. Spre deosebire de imobilizri, stocurile i producia n curs de execuie se consum la prima lor utilizare n procesul de producie, participnd la un singur ciclu de exploatare care, n general, nu poate fi mai mare de un an. Ciclul de exploatare n care apar stocurile i producia n curs de execuie se refer la fazele circuitului economic al unitii productive: aprovizionareproducie-desfacere. Pe parcursul acestor faze, stocurile i modific att forma ct i coninutul lor material. Stocurile pot mbrca diferite forme, n funcie de locul i momentul n care sunt identificate, de destinaia lor, de nivelul la care se gsesc la un anumit moment. Astfel, dup momentul n care sunt identificate, distingem: stocuri iniiale existente la un moment dat, considerat ca moment de nceput, i stocuri finale de la finalul perioadei de raportare.

Pentru studierea i dimensionarea judicioas a stocurilor, o foarte mare importan o prezint indicatorii stocurilor, cei mai importani fiind: Rata stocului, stocurile rulaj, stoc mediu, viteza de rotaie, numrul de rotaii. Fluxurile de aprovizionare, n amonte, i fluxurile de consum, n aval, nu au obligatoriu aceeai vitez de rotaie. Stocul optim este stocul cel mai mic posibil, compatibil cu o alimentare regulat i sigur a fluxului de consumaie. Dei fluctuant, ntreprinderea dispune n permanen de un anumit stoc, i anume stocul mediu.

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERELE PRIVIND EVALUAREA I

CONTABILIZAREA STOCURILOR 1.1 Notiuni generale privind continutul si structura stocurilor Stocurile reprezint, materiale, lucrri i servicii destinate s fie consumate la prima lor utilizare, s fie vndute n situaia cnd au starea de marf sau produse rezultate din prelucrare, precum i producia n curs de execuie. Stocurile i producia n curs de execuie reprezint ansamblul bunurilor i serviciilor din cadrul patrimoniului, avnd drept destinaie consumul la prima utilizare, vnzarea n aceeai stare sau dup prelucrare, precum i producia n curs de execuie aflat ntr-o anumit treapt a procesului tehnologic sub forma produciei neterminate. Stocurile, sub aspectul gestionrii, se pot grupa n stocuri i producia n curs de execuie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaionala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), n norma de contabilitate IAS 2 Stocurile aplicat ncepnd cu 1.01.1976 i revizuit n anul 1993 definete stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziie al acestora cuprinde preul de cumprare, taxele vamale i alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport aprovizionare. Stocurile pot fi

 Bunuri achiziionate n scopul revnzrii (marfa cumprat de un comerciant cu amnuntul i destinat revnzrii) sau orice alt achiziie avnd acest scop; Bunuri finite sau n curs de execuie fabricate de ntreprindere; Materii prime, materiale, utiliti ce urmeaz a fi folosite n procesul de producie; Costul serviciului pentru care ntreprinderea nu a recunoscut nc venitul aferent, n cazul prestrilor de servicii . Clasificarea stocurilor are la baz sursa de provenien, iar n cadrul acesteia se ine seama de urmtoarele criterii: destinaia, starea fizic (nsuiri), faza procesului de exploatare i locul de creare al gestiunilor. Dup sursa de provenien, stocurile cuprind: stocuri cumprate i stocuri fabricate. 1.2. Clasificarea stocurilor

Stocurile reprezint totalitatea bunurilor materiale, lucrri i servicii cumprate de la furnizori. Dup destinaia economic i natura sau forma fizic, stocurile cumprate cuprind: a) Materiile prime particip direct la fabricarea produselor i se regsesc total sau paial n produsul finit, fie n starea lor iniial, fie transformate. b) Materiile consumabile sau furniturile particip indirect sau ajut la procesul de fabricaie fr a se regsi, de regul, n produsul finit. c) Ambalajele, cu excepia celor de natura obiectelor de inventar i a mijloacelor fixe, cuprind materialele folosite n scopul pstrrii calitii i

proprietilor fizico-chimice ale produselor, pentru transportul de la productor la consumator i pentru desfacerea produselor. d) Animale tinere (viei, miei, purcei, mnji, etc.), crescute i folosite pentru reproducie, ct i cele puse la ngrat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum i animalele mici pentru producie, ln, lapte i blan. e) Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; f) Producia n curs de fabricaie reprezint materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaie, produse ne supuse probelor i recepiei tehnice, precum i lucrrile i serviciile n curs de execuie sau neterminate ; g) Mrfurile reprezint bunurile pe care titularul de patrimoniu le cumpr n vederea vnzrii. n sfera stocurilor cumprate sunt incluse ca o categorie distinct obiectele de inventar i bonasamentele. h) Obiectele de inventar reprezint bunurile, de regul, mijloace de munc, ce nu ndeplinesc cumulativ condiiile de valoare i durat de utilizare, pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea au fie o valoare mai mic dect limita prevzut de lege, indiferent de durata lor de serviciu, fie o durat normat de serviciu mai mic de un an, indiferent de valoarea lor. i) Baracamentele i amenajrile provizorii sunt bunuri achiziionate sau construite de titularul de patrimoniu pentru executarea lucrrilor i prestaiilor de construcii (barci, podee, etc.), din care, prin demolare sau demontare se recupereaz materiale. Stocurile fabricate reprezint ansamblul bunurilor materiale, lucrri i servicii obinute din producia proprie. Din aceast categorie fac parte: Produsele identificate prin urmtoarele elemente: Semifabricatele,produsele finite, produsele reziduale. 9

Producia n curs de execuie reprezint producia ce nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute de procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor i recepiei tehnice sau necompletate n ntregime, considerate producie neterminat. Tot n cadrul produciei n curs de execuie se cuprind lucrrile, serviciile i studiile n curs de execuie sau neterminate. 1.3. Evaluarea stocurilor 1.3.1. Principii de evaluare a) Principiul prudenei:

Potrivit principiului prudenei, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau anterior. b) Omogenitatea evalurilor, conform creia trebuie s se urmreasc evoluia unui activ n decursul timpului. Pentru aceasta este necesar folosirea acelorai metode i procedee n evaluare, cel puin pentru perioada unui exerciiu. Schimbarea unei metode nu asigur comparabilitatea datelor n timp i totodat denatureaz situaia patrimoniului i rezultatul financiar. c) Punctul de vedere al gestionarilor ntreprinderii reclam realismul sau actualitatea evalurilor. Un consum trebuie msurat cnd are loc, dup cum nregistrarea situaiei patrimoniale sau calculul rezultatului se face n funcie de mprejurrile actuale. Facilitatea utilizrii criteriilor obiective.

Exemplu: Trebuie conciliat punctul de vedere al ntreprinderii cu cel al terilor, valorile de cumprare cu cele de vnzare. 10

O ntreprindere nu cumpr o marf dac preul de cumprare este superior celui de vnzare. Dar evoluia din cursul perioadei poate face s scad valoarea de vnzare sau cea de cumprare. Valoarea iniial mai este denumit valoare de origine sau cost istoric. Este preul dat de ntreprindere n procesul aprovizionrii, adesea preul de cumprare sau costul de producie. El este indicat prin contabilizarea iniial n momentul intrrii bunului n patrimoniu. 1.3.2. Preurile de nregistrare folosite la evaluarea activelor circulante

n contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel: valoric, n contabilitatea sintetic; cantitativ i valoric, cu unele excepii, n contabilitatea analitic; cantitativ, n evidena operativ de la locurile de depozitare. Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. Ele pot fi diferite n funcie de opiunea unitilor patrimoniale i de natura stocurilor i pot fi nregistrare n contabilitate, astfel : a)Costul de achiziie folosit la nregistrarea intrrilor stocurilor este format din preul de facturare al furnizorului, taxele i ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare i alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pre devine cost istoric i va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achiziie, devenit pre de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleai sortimente, difer de la o perioad la alt n funcie de mrimea preurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport 11

aprovizionare, se ridic problema preurilor unitare care trebuie practicate la ieirea stocurilor n cauz de la locurile de depozitare. n acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitii nr. 82/1995, la art. 67 stabilete posibilitatea alegerii de ctre agenii economici a uneia din urmtoarele metode : Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima ieire; Ultima intrare-prima ieire. b) Preul standard este un pre prestabilit ce const n evaluarea i nregistrarea stocurilor la preuri fixe, stabilite anterior pe baza preurilor medii ale stocurilor respective realizate n perioada precedent. El devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre faa de costul de achiziie. Preurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puin o data pe an, n funcie de evoluia preturilor i ali factori . Diferenele de pre pot fi : Favorabile, cnd preul standard este mai mare dect costul efectiv i se nscriu n rou; Nefavorabile, cnd preul standard este mai mic dect costul efectiv i se nscriu n negru. Diferentele de pre stabilite la intrarea bunurilor n patrimoniu se repartizeaz i se nregistreaz proporional, att asupra valorii bunurilor ieite ct i asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaz astfel :

Soldul Coeficient de repartizare (K) =

iniial

al + al

Diferente de pre aferente intrrilor n cursul perioadei Valoarea intrrilor n cursul perioadei la pre de

diferentelor de pre Sold iniial

stocurilor la pre de + 12

nregistrare

nregistrare

Si (cont de diferente) + K = Si (cont de stoc la + pre de nregistrare

Rd (cont de diferente) Rd (cont de stoc la pre de nregistrare

Acest coeficient se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, obinndu-se, astfel, diferenele de pre aferente bunurilor ieite. El se nmulete cu valoarea stocurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziie. c) Preul de facturare al furnizorului este preul indicat n factura

furnizorului. Preul de facturare devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre fa de costul de achiziie. Diferenele de pre vor fi n toate cazurile nefavorabile, pentru c, n fapt, reprezint cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi nregistrate distinct n conturile de diferene de pre. Cheltuielile de transport aprovizionare nregistrate n conturile de diferene se vor repartiza proporional, att asupra valorii bunurilor ieite, ct i asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K calculeaz astfel : 13 care se

Cheltuieli Cheltuieli Coeficient de repartizare (K ) de transport aferente

de

transport de

intrrilor

aferente stocurilor existente la + stocuri n cursul perioadei = nceputul perioadei Soldul iniial al stocurilor la + Valoarea pre de facturare intrrilor de

stocuri n cursul perioadei la pre de factur

= Si (cont de diferene) + Rd (cont de diferene) Si (cont de stoc la pre de + Rd ( cont de stoc la pre de factur) factur )

Acest coeficient (K) se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la preuri de factur, obinndu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieite din gestiune. La sfritul lunii soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri la pre de nregistrare, reflectndu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziie, respectiv de producie. d) Costurile de producie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pre de nregistrare n contabilitate. Prezint dezavantajul c nu este cunoscut dect dup expirarea lunii curente. La ieirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora i se va folosi una dintre urmtoarele metode : 14

 Costul mediu ponderat (CMP); Prima intrare-prima ieire (FIFO); Ultima intrare prima ieire (LIFO). 1.3.3. Reguli si metode de evaluare Conform prevederilor articolelor 7 i 9 din Legea contabilitii, regulile de evaluare a mrfurilor sunt: 1. La data intrrii bunului n patrimoniu, mrfurile se evalueaz la valoarea de intrare, denumit i valoare contabil, care se difereniaz n funcie de calea de intare i perioada intrrii. Astfel: a) mrfurile achiziionate cu titlu oneros se evalueaz la cost de achiziie (Ca), Ca = Pc + Cha b)mrfurile produse de ntreprindere se evalueaz la cost de producie (Cp), adic suma costului de achiziie al materiilor prime i a cheltuielilor directe de prelucrare, la care se adaug cota parte din regia seciei prelucrtoare; c) mrfurile intrate n patrimoniu cu titlu gratuit se evalueaz la valoarea actual denumit i valoare vamal, adic preul pe care l-ar da dobnditorul lor, dac le-ar achiziiona n acel moment, la locul i n starea n care se afl. 2. La inventar, evaluarea mrfurilor se face la valoarea actual, estimat dup preul pieei. Aceasta este denumit i valoare de utilitate. 3. La nchiderea exerciiului financiar, ntreprinderea efectueaz evaluarea de bilan, deoarece la valoarea stabilit mrfurile se vor reflecta n 15

bilan. Pentru aceasta se compar valoarea de intrare a mrfurilor cu valoarea actual, putnd rezulta dou situaii: a) Valoarea de inventar este mai mare dect valoarea de intrare, caz n care mrfurile au nregistrat o plus-valoare. Conform principiului prudenei, aceasta nu se reflect n contabilitate deoarece ea nu se realizeaz i deci, devine cert numai n procesul vnzrii mrfurilor. b) Valoarea de inventar este mai mic dect valoarea de intrare. n acest caz, mrfurile au suferit o depreciere valoric minus valoarea, necesitnd constituirea unui provizion pentru depreciere. n contul Mrfuri acestea rmn nregistrate la valoarea de intrare, iar provizionul se constituie printr-un cont distinct. Prin scderea provizionului din valoarea de intrare se obine valoarea actual a mrfurilor la care are loc evaluarea n bilan. Deci provizionul apare ca un post sustractiv (se scade) al postului Mrfuri. 4. La ieirea din patrimoniu, conform principiului costului istoric, mrfurile se evalueaz la valoarea de intrare. Dar acestea se difereniaz pentru acelai sortiment de marf, n funcie de calea de intrare i perioada intrrii. De aceea, este necesar calculul unei valori medii de intrare. Aceasta se poate calcula conform Legii Contabilitii prin: a) achiziie. b) Metoda prima intrare- prima ieire (FIFO) Metoda identificrii specifice presupune c fiecare ieire din stoc s fie identificat prin data de intrare, utilizndu-se costul de

Potrivit acestei metode, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al primului lot intrat, iar pe msura epuizrii lotului, stocurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al lotului urmtor n ordine cronologic.

16

Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezult urmtoarea evaluare a ieirilor i stocurilor. -Tabelul nr. -1 Micri( Data Cantitate 01.01 02.04 -200 03.06 -100 04.09 +1000 05.10 -700 -400 06.10 -300 07.11 +2000 20.12 -300 -1000 +intrri Pre 10000 10000 15000 10000 15000 15000 20000 15000 20000 -ieiri) Valoare -2000000 -1000000 Cantitate 1000 800 700 700 +15000000 1000 -7000000 -6000000 600 -4500000 300 300 +40000000 2000 -4500000 -20000000 1000 Stoc Pre 10000 10000 10000 10000 15000 15000 15000 15000 20000 20000 Valoare 10000000 8000000 7000000 7000000 15000000 9000000 4500000 4500000 40000000 20000000

Prin aceast metod ieirile se estimeaz la valoarea de intrare n ordinea intrrii loturilor n gestiune. c) Metoda ultima intrare- prima ieire (LIFO) Potrivit acestei metode, ieirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat , iar dup epuizarea lotului, cantitile ieite vor fi evaluate la costul lotului anterior .

-Tabelul nr. -2 Data 01.0 1 17 Micri Cantitate (+intrri Pre -ieiri) Valoare Cantitate 1000 Stoc Pre 10000 Valoare 10000000

02.0 4 03.0 6 04.0 9 05.1 0 06.1 0 07.1 0 20.1 2

-200 -100

10000 10000

-2000000 -1000000

800 700 700

10000 10000 10000 15000 10000

8000000 7000000 7000000 15000000 6000000

+1000 -100 -1000 -300

15000 10000 15000 10000

+15000000 -1000000 -15000000 -3000000

1000 600

300 300

10000 10000 20000 20000 10000

3000000 3000000 40000000 14000000 3000000

+2000 -1300

20000 20000

+40000000 -26000000

2000 700 300

Prin aceast metod ieirile se estimeaz la valoarea de intrare n ordinea invers intrrii loturilor n gestiune. d) Metoda costului standard Potrivit acestei metode, ntreprinderile n cadrul contabilitii interne de gestiune , pot s determine costurile i preurile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. n cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de nregistrare, cu ajutorul crora se evalueaz i nregistreaz intrrile i ieirile. Diferenele dintre costul de nregistrare i costurile efective de achiziie sau de producie se evideniaz n conturi distincte .

18

- Mii lei Data 01.0 3 04.0 3 07.0 3 15.0 3 17.0 3 28.0 3 Operai a Stoc iniial Intrri Ieiri Intrri Ieiri Ieiri INTRRI Q P V _ 500 0 _ 600 0 _ _ _ 10 _ 10 _ _ _ 5000 0 _ 6000 0 _ _ IEIRI Q P V _ _ 400 0 _ 350 0 450 0 _ _ 10 _ 10 10 _ _ 4000 0 _ 3500 0 4500 0

-Tabelul nr. -3 STOC Q P 3000 8000 4000 1000 0 6500 2000 1000 0 1000 0 1000 0 1000 0 1000 0 1000 0 V 30000 80000 40000 100000 65000 20000

ntre costurile de achiziie i costul standard au fost nregistrate diferene care au fost evideniate distinct. Aceste diferene se repartizeaz la sfritul lunii asupra valorii bunurilor ieite i asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenelor de pre, aceasta calculndu-se prin nmulirea valorii bunurilor ieite cu coeficientul calculat. Indiferent de metoda de contabilitate adoptat pentru evidena stocurilor, evaluarea lor reprezint o problem a crei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. Potrivit normei contabile internaionale IAS 2, la nchiderea exerciiului financiar stocurile trebuie s fie evaluate la costul lor sau la valoarea realizabil net (VRN), dac aceasta este inferioar.

19

VRN a unui stoc este reprezentat de preul de vnzare estimat, realizat n condiii comerciale normale, diminuat cu costurile de finisare i alte cheltuieli estimate ca necesare pentru realizarea vnzrii (cheltuieli de transport, comisioane privind vnzrile, costul garaniei acordate dup vnzare). De regul, VRN trebuie s fie determinat separat pentru fiecare stoc (articol), ns se pot face regrupri pentru elemente similare sau care au o anumit legtur ntre ele (cum este cazul elemetelor aparinnd aceleiai linii de produse, cu finaliti sau utilizri sau utilizri asemntoare, produse i comercializate n aceeai zon geografic i care nu pot fi evaluate separat de alte elemente ale acestei linii de produse). 1.4 Reducerile de pret Agenii economici care i vnd produsele sau mrfurile pot acorda reduceri de pre clienilor. Reducerile de pre pot fi de dou tipuri: 1. Reducerile comerciale pot fi: bonificaii, remize, risturne. Bonificaiile sunt reduceri de pre acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate ale produselor, dar care nu fac marfa nevandabil. Remizele sunt reduceri acordate asupra preului de vnzare convenit, n funcie de importana calitii vndute (remize de calitate) sau de rolul de revnztor al clientului (remize de vnzare). Risturnele reprezint reduceri de pre calculate asupra ansamblului de operaii efectuate cu acelai partener (client) pentru o anumit perioad convenit de comun acord, pentru care s-a depit valoarea contractat. Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare. 20

Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata sau ncasarea nainte de termenul de scaden.

1.5. Evaluarea stocurilor de materii prime, materiale i materiale de natura obiectelor de inventar n contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel: valoric, n contabilitatea sintetic; cantitativ i valoric, cu unele excepii, n contabilitatea analitic; cantitativ, n evidena operativ de la locurile de depozitare. Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. 1.6. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunztoare strii lor patrimoniale : A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi; B. C. Evaluarea la inventariere; Evaluarea la bilan;

D. Evaluarea la ieirea din patrimoniu. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, la intrarea n patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificat, prin: Costul de achiziie, n cazul bunurilor achiziionate de la teri, n structura cruia se cuprind urmtoarele elemente: 21

Preul de cumprare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum i rabaturile, remizele, risturnuri, etc. Taxe vamale aferente bunurilor importate. Cheltuieli accesorii de achiziionare acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pn la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi: Costuri externe: comisioan, transport extern, asigurare; Costuri interne: de transport inter, cheltuieli de manipulare. Nu se includ n costul de achiziie cheltuielile financiare aferente finanrii necesare constituirii stocurilor i nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de scaden. Costul de producie, n cazul bunurilor i serviciilor obinute din activitatea proprie de exploatare, format din: Preul de achiziie a materialelor consumate; Cheltuielile directe de fabricaie; Cheltuieli indirecte de fabricaie. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca: Aport la capital; Obinute cu titlu gratuit; Din donaii. Costul de intrare n patrimoniu este denumit i valoare de intrare sau valoare contabil. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actual sau de utilitate denumit i valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n funcie de utilitatea bunului n ntreprindere sau preul pieei i se identific, n funcie de destinaia lor, astfel: 22

 Stocurile destinate vnzrii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dat de preul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. Semifabricatele i producia n curs de execuie se evalueaz la valoarea componentelor materiale ncorporate la care se adaug costurile stadiilor de prelucrare. Materiile prime i materiale consumabile destinate utilizrii n exploatare La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenei, potrivit cruia nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor. n acest sens : n cazul n care se constat c valoarea de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului pentru unitate i preul pieei, este mai mare dect valoarea cu care sunt acestea nregistrate n contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile din contabilitate . n cazul n care valoarea de inventar este mai mic dect valoarea din se evalueaz la costul lor de nlocuire.

contabilitate , n listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatrii unor deprecieri relative (nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care s reflecte situaia real existent, chiar i n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal. n cazul constatrii unor lipsuri n gestiune, imputabile,

administratorii vor lua msura imputrii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se nelege costul de achiziie, n care sunt incluse costul de 23

cumprare practicat pe pia, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare .

C. Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului prin bilan contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabil pus de acord cu rezultatele evalurilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmtoarele cazuri: Pentru stocurile la care au rezultat diferene n plus ntre valoarea

de inventar i valoarea de intrare, n bilan acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se nregistreaz n contabilitate . Pentru stocurile la care s-au constatat diferene n minus ntre

valoarea de inventar i valoarea lor de intrare, acestea se evalueaz n bilan la valoarea de inventar. n contabilitate aceste stocuri vor continua s fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaz prin intermediul conturilor de provizioane. Dac din valoarea de ntrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate i nregistrate provizioane, se obine valoarea de inventar ca valoare net ce se nscrie n bilan. Pe baza celor artate mai sus se desprinde regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, i anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilit la nivelul costului de achiziie sau a costului de producie, dup caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigur aplicarea principiului realitii, costurile efective de achiziie i de producie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor .

24

D. Evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu La ieirea din patrimoniu sau la darea n consum, stocurile sunt evaluate i se nregistreaz scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamental a nregistrrilor la ieirea stocurilor cumprate sau fabricate este cea a preului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieite. n condiiile n care pe parcursul desfurrii activitii, aceleai feluri de bunuri se procur la preuri diferite, pentru evaluarea cantitilor de stocuri ieite sau consumate, avnd la baz valoarea de intrare a acestora, reglementrile i standardele internaionale recomand urmtoarele metode de evaluare: Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare- prima ieire (FIFO); Metoda ultima intrare- prima ieire (LIFO); Metoda costului standard. 1. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculeaz ca raport ntre valoarea total a stocului iniial (Si) plus valoarea total a intrrilor (Vi) i cantitatea existent n stocul iniial (qs), plus cantitile intrate (qi): CMP Si + Vi qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat n dou variante : a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dup fiecare intrare , unde CMP este obinut prin urmtoarea formul : CMP = Si + Vi qs + qi =

25

Prin aplicarea acestei variante se obin urmtoarele valori de ieire : Data 01.01 02.04 03.06 04.09 05.10 06.10 07.11 20.12 Micri Cantitate -200 -100 +1000 -1100 -300 +2000 -1300 (+intrri Pre CMP 10000 10000 15000 12941 12941 20000 19079 -ieiri) Valoare -2000000 -1000000 +15000000 -14235320 -3882360 +40000000 -24800090 Stoc Cantitate Pre CMP 1000 10000.0 800 10000.0 700 10000.0 1700 12941.0 600 12941.2 300 12941.2 2300 19079.3 1000 19079.3 Valoare 10000000 8000000 7000000 22000000 7764680 3882360 43882360 19079270

b. Varianta actualizrii CMP n funcie de durata medie de stocare : Numr de = Cantiti intrate (qi) = 3000 = 3 Rotaii Stocul mediu (qs) 1000 rotaii n aceast situaie durata medie de stocare este de : 12 luni / 3 rotaii = 4 luni Astfel , costul mediu ponderat al aprovizionrilor din ultimele patru luni este : CMP = 15.000.000 + 40.000.000 = 55.000.000 1.000 + 2.000 3.000 = 18.333,33 lei

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceast valoare este mai mic dect cea rezultat din prima variant . Prin varianta actualizrii periodice a CMP, n condiiile creterii preurilor prin inflaie, preul de evaluare al stocului final este mai mic dect ultimul pre de

26

aprovizionare, astfel c valoarea ieirilor va fi mai mare dect n prima variant, influennd cheltuielile de exploatare i rezultatele finale.

CAPITOLUL 2 METODE CONTABILE DE ORGANIZARE A STOCURILOR 2. METODE DE ORGANIZARE A STOCURILOR 2.1. Metode de organizare a contabilitatii stocurilor1 Organizarea contabilitii analitice a stocurilor, se realizeaz la ntreprinderile mari i mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetic a stocurilor. Contabilitatea analitic a stocurilor trebuie astfel organizat nct s permit cunoaterea acestora cantitativ i valoric pe fiecare loc de depozitare n parte i pe feluri de materiale, produse mrfuri, etc. Contabilitatea analitic este o eviden complet, ntruct se folosete att etalonul valoric ct i etalonul cantitativ, spre deosebire de evidena operativ a depozitelor, care utilizeaz numai etalonul cantitativ. Contabilitatea analitic se poate ine n funcie de specificul activitii i necesitile proprii ale ntreprinderii, dup una din urmtoarele metode : Cantitativ-valoric; Operativ-cantitativ; Global valoric : Metode specilae de evidenta analitica a materialelor. 27

Preluare dupa L. Possler si colab, Contabilitatea intreprinderii. Indrumator practic

actualizat si completat prin reglementarile contabile prevazute de directivele a IV-a si a VII-a aprobate de O.M.F.P. nr. 1752/ 2005 , Editura Fundatiei Andrei Saguna , Constanta 2006

Indiferent de metoda de lucru adoptat, contabilitatea analitic trebuie s asigure o concordan deplin cu contabilitatea sintetic. A. Metoda cantitativ-valoric (pe fie de conturi analitice). n cazul utilizrii acestei metode la locul de depozitare se ine evidena cantitativ pe categorii de bunuri, iar contabilitatea general se ine eviden cantitativ-valoric. n cazul utilizrii acestei metode la locul de depozitare se ine evidena cantitativ pe categorii de bunuri, iar n contabilitatea general se ine o eviden cantitativ valoric, care prezint urmtoarele caracteristici: Documentele de intrare i ieire se nregistreaz mai nti cantitativ n fiele de magazie, care se in la locurile de depozitare; Aceleai documente, grupate pe operaii de intrare i ieire, se imbordereaz separat i mpreun cu acesta se predau la biroul contabilitii stocurilor i materialelor; La biroul contabilitii materialelor aceste documente se prelucreaz conform necesitilor, sunt evaluate cantitile la preul de nregistrare i se stabilesc conturile n care urmeaz s se nscrie operaiile respective; Dup prelucrarea datelor din documente, materialele se nregistreaz cantitativ i valoric n fiele de conturi analitice, deschise pe feluri de materiale i pe locuri de depozitare; O dat cu consemnarea n fiele contabile a intrrilor i ieirilor se obine i centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrri i lunar pentru ieiri. 28

Verificarea concordanei dintre datele nregistrate n conturile sintetice i cele analitice de materii i materiale se realizeaz la sfritul lunii prin compararea datelor nregistrate n fiele de magazie cu cele din fiele de cont analitic din contabilitate i ntocmirea balanelor de verificare a conturilor analitice B. Metoda operativ-contabil (pe solduri) contribuie la reducerea lucrrilor de eviden analitic a stocurilor, deoarece nu se mai folosesc fiele contabile analitice pe feluri de materiale i se ntrete controlul exercitat de ctre serviciul contabilitii asupra gestionrilor prin punctajul cu fiele de magazie a tuturor documentelor nregistrate. n cazul utilizrii acestei metode, la locul de depozitare se , ine evidena cantitativ a bunurilor materiale pe categorii, n contabilitatea general se ine evidena valoric pe gestiuni, iar n cadrul gestiunilor pe grupe i subgrupe de bunuri. Verificarea exactitii i concordanei nregistrrilor din evidena depozitelor cu cele din contabilitatea general se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fiele de magazie n registrul stocurilor. Tehnica de lucru este urmtoarea : Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fiele de

magazie , stabilind stocul dup fiecare operaie; Serviciul contabil, verific periodic nregistrrile fcute n fiele de magazie i preia documentele respective, mpreun cu borderourile ntocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale i pe conturi corespondente Totalurile stabilite se nscriu n Situaia de micri, ntocmit separat pentru intrri i pentru ieiri . La sfritul fiecrei luni se totalizeaz situaiile i se stabilesc dou categorii de totaluri, pe gestionari i pe grupe de materiale , att la intrri ct i la ieiri, iar stocurile din fiele de magazie se nscriu n Registrul stocurilor i se 29

nmulesc cu preul lor. Existenele fizice nscrise n acest registru trebuie s concorde cu stocul stabilit prin fiele de magazie, iar soldurile pe grupe i gestiuni cu valorile din situaia de micri lunar, care trebuie s concorde cu contabilitatea sintetic C. Metoda global-valoric const n inerea evidenei numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct i n contabilitate. n cazul utilizrii acestei metode, evidena se ine numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct i n contabilitate, iar periodic se face controlul concordanei nregistrrilor din evidena lor. Potrivit acestei metode , fiele de magazie sunt nlocuite cu Registru de gestiune, n care zilnic sunt nregistrate valoric intrrile i ieirile, pe baza documentelor justificative i se stabilete soldul la sfritul zilei. Raportul de gestiune se ntocmete zilnic, iar, mpreun cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate. La serviciul de contabilitate se verific legalitatea i realitatea documentelor nscris n raportul de gestiune, preurile, precum i evaluarea mpreun cu celelalte calcule, astfel c dup ce se constat corecta i legala lor alctuire le vizeaz i le nregistreaz n fia contabil analitic inut pentru fiecare gestiune n parte. Controlul concordanei nregistrrilor din evidena gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fia contabil analitic D. Metode speciale de eviden analitic a materialelor . Folosirea tehnicii moderne de calcul a impus metode noi de eviden analitic a materialelor. Astfel, n cazul folosirii calculatoarelor electronice sunt adaptate metode clasice prezentate mai sus la condiiile i performanele programelor de 30

calcul, att pentru evidena operativ a depozitelor, ct i pentru contabilitatea analitic.

2.2. Organizarea contabilitii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale i obiecte de inventar Evidena constituirii i micrii stocurilor i produciei n curs de execuie se realizeaz prin conturile ce formeaz coninutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, denumit Conturi de stocuri i producie n curs de execuie .

Clasa a-3-a
Conturi de stocuri i producie n curs de execuie

Grupa 30 Stocuri de materii prime i materiale Grupa 32 Obiecte de inventar

300 Materii prime 301 Materiale consumabile 308 Diferene de pre 321 Obiecte de inventar 322 Uzura obiectelor de inventar 328 Diferene de pre

Acestea sunt conturi de bilan sau de inventar, care furnizeaz informaia de reflectare i control gestionar privind situaia i micarea stocurilor i produciei n curs de execuie. Soldul lor debitor se preia n activul bilanului. Aceste conturi asigur: Condiii pentru organizarea contabilitii activelor circulante de natur material, pe structur, categorii de stocuri prevzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitii. Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru: 31

- Stocurile din depozitele proprii; - Stocurile aflate la ter; - Decalajele ntre aprovizionarea i recepia bunurilor; - Decalajele ntre vnzarea i livrarea bunurilor; - Bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze de rezerve de proprietate Aplicarea regulilor contabile la evaluarea i nregistrarea stocurilor; Promovarea principiului prudenei la inventarierea i evaluarea prin bilan a activelor circulante . n afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de nregistrare stocurile , contabilitatea formrii i utilizrii acestora necesit stabilirea unor corespondene cu conturi din alte clase: Clasa a-4-a, Conturi de teri - Contul 401 Furnizori - Contul 456 Decontri cu asociaii privind capitalul Clasa a-6-a, Conturi de cheltuieli - Contul 600 Cheltuieli cu materii prime - Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile - Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar - Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante Clasa a-7-a, Conturi de venituri - Contul 711 Venituri din producia stocat - Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Legturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, Conturi de cheltuieli i clasa a-7-a, Conturi de venituri , sunt redate n tabelul nr.: 32

-Tabelul nr. -4 Conturi de stocuri 300 Materii prime 301 Materiale 321 Obiecte 600 601 de 602 Conturi de Conturi de venituri cheltuieli Ch. cu materii p Ch. cu materiale Ch. cu obiectele 711 de inventar Ch. privind deprecierea activ. circulante 7814 7814 7814

Venituri

din

inventar 390 Provizioane pentru 681 391 Deprecierea 392 Stocurilor 4 681 4 681 4

producia stocata Venituri din provizioane pentru deprecierea activ.

Stocurile deinut de ntreprindere, dar care sunt proprietatea altor uniti, se urmresc prin conturile organice n clasa 8 Conturi speciale, din grupa 80 Conturi n afara bilanului, astfel : Contul 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare Contul 8033 Valori materiale primite n pstrare sau custodie La organizarea contabilitii sintetice a stocurilor poate fi adoptat una din cele dou metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitii: 1. Metoda inventarului permanent 2. Metoda inventarului intermitent

33

1. Metoda inventarului permanent Metoda inventarului permanent consta in faptul ca in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stocuri se contabilizeaza prin debitarea si creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare data stocul nou, avand astfel in permanenta informatia privitoare la existenta stocului. Din sondaje sau inventarieri periodice se descopera diferenta sub forma de plusuri sau minusuri, corectandu-se stocul si respectiv soldul contabil, oferindu-se astfel si un control permanent al stocurilor. n cazul utilizrii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaz toate operaiile de intrare i ieire a stocurilor cantitativ i valoric, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct i valoric. Conform normelor contabile din ara noastr, n condiiile utilizrii inventarului permanent, unitile patrimoniale i pot organiza contabilitatea analitic a stocurilor n funcie de specificul activitii i de necesitile proprii. n cazul utilizrii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaz cu intrrile de bunuri i se crediteaz cu ieirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfritul exerciiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dac exist diferene n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real. n principiu, evaluarea intrrilor n stoc trebuie s se fac la costul istoric dat de costul efectiv de producie, n cazul stocurilor provenite din producie proprie, iar ieirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea ieirilor din stoc se poate face dup multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO. 34

Reglementrile contabile romneti dau posibilitatea unitilor patrimoniale, de a continua practica contabil anterioar de a evalua att intrrile ct i ieirile din stoc la preuri standard sau prestabilite, denumite i preuri de nregistrare. Acceptarea continurii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea general a conturilor de diferene de pre care s reflecte distinct: La intrarea elementelor n stoc, diferenele dintre costul istoric i preurile de nregistrare; La ieirea elementelor din stoc, repartizarea diferenelor de pre asupra valorii de nregistrare a elementelor ieite, cu ajutorul coeficientului K. K = (Si+Rd) cont de diferene de pre (Si+Rd) cont de stoc la pre de nregistrare Coeficientul K se aplic asupra valorii elementelor ieite din stoc, la pre de nregistrare . Exemplu: O societate comercial prezint urmtoarele informaii cu privire la stocul de materii prime: a) stoc iniial: la pre de nregistrare: 5.000.000 lei; diferena de pre: 500.000 lei; b) intrri n stoc de la furnizori: la pre de nregistrare : 25.000.000 lei; diferena de pre : 3.325.000 lei; 35

Materii prime Diferene de pre T.V.A. deductibil

% 300 308 4428

401

Furnizori

33.706.750 25.000.000 3.325.000 5.381.750

c) Cheltuieli cu M P d) (Si+Rd) cont 308 (Si+Rd) cont 300

ieiri din stoc la pre de nregistrare: 600 = 300 Materii prime 20.000.000

calcularea i nregistrarea diferenelor de pre 500.000+3.325.000 5.000.000+25.000.000

K =

= 12,75 %

Diferena de pre = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei Cheltuieli cu M P e) inventar Valoarea stocului faptic Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 Diferene n plus la inventar Diferene de pre aferente (1.000.000*K) % = 600 Materii prime 300 Diferene de pre 308 11.000.000 10.000.000 1.000.000 127.500 1.127.500 1.000.000 127.500 600 = 308 Diferene pre 2.550.000

la sfritul exerciiului se constat plus la

Cheltuieli cu M P

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitile mari i mijlocii, i const n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina i urmri n permanen stocul scriptic al acestora dup fiecare operaie de intrare i de ieire, astfel , contabilitatea sintetic a stocurilor va reflecta: 36

 stocul iniial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedent i care nu poate fi dect debitor, intrrile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului, ieirile din cursul lunii, pe baza documentelor de ieire, vor forma rulajul creditor al contului , n baza elementelor menionate: stoc iniial, intrri, ieiri se va stabili n permanen stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a cror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. Folosirea acestei metode presupune : utilizarea fiecruia dintre preurile de nregistrare a stocurilor, folosirea conturilor de diferene de pre aferente stocurilor, conducerea unei contabiliti analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitic. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munc, dar asigur o mai riguroas cunoatere, n orice moment a mrimii stocurilor i un mai bun control al integritii lor.

2.

Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului intermitent, consta in faptul ca in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stoc (intrari-iesiri) nu se inregistreaza prin conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli. La sfarsitul perioadei de gestiune, 37

pe baza inventarului faptic, se compara si se regularizeaza din inventar cu cel contabil (scriptic), care se poate face in doua moduri : a.1. Se determina variatia de stoc care se inregistreaza ca o intrare in contul de stoc (stoc de inventar > stocul contabil), prin inregistrarea: 301 (materii prime) = 601 (cheltuieli cu materii prime)

a.2. Inregistrarea ca intrare a stocului stabilit la inventar (cand la inceputul exercitiului se anuleaza stocul initial, trecandu-se pe costuri), prin inregistrarea : 301 (materii prime) = 601 (cheltuieli cu materii prime)

b.1. Diferenta din variatia stocului in minus (stocul inventar < stocul contabil) se inregistreaza ca o iesire de stoc (consum) ; 601 (cheltuieli cu materii prime) = 301 (materii prime)

b.2. Inregistrarea la inceputul exercitiului a anularii stocului existent, ca o iesire din stoc (consum), prin inregistrarea : 601 (cheltuieli cu materii prime) = 301 (materii prime)

Unitile patrimoniale pot opta i pentru inventarul permanent al stocurilor, cu condiia ca inventarul permanent al acestora s fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii. Aceast metod presupune stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecrei luni. n acest caz, ieirile se 38

determin ca diferen ntre valoarea stocurilor iniiale plus valoarea intrrilor, pe deoparte i valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alt parte. Relaia de calcul a ieirilor ar putea fi urmtoarea: E = Si + I - Sf

n cazul utilizrii acestei metode, se renun la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenierea intrrilor i, respectiv, a recalculrii stocurilor scriptice dup fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaz numai la nceputul i sfritul lunii, iar intrrile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunztoare, la cost de achiziie, pre de factur sau pre prestabilit, dup caz. La sfritul fiecrei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere i se nregistreaz n conturile de stocuri iniiale ale lunii urmtoare i ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmtoare . Metoda inventarului intermitent const n : stocuri , financiar, regularizarea stocurilor la finele exerciiului financiar destocarea stocului iniial reprezentat de soldul pe baz de inventare faptice prin : al contului de stocuri, sub premiza c acesta s-a consumat n cursul exerciiului nregistrarea tuturor intrrilor de stocuri, din cursul unui exerciiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor

39

 consumurile de stocuri .

restocarea stocului faptic determinat pe baza

inventarului de la finele exerciiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflect mrimea real a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflect cheltuielile efective cu aceste consumuri . Exemplu : O societate comercial prezint urmtoarele informaii privind stocul de materii prime: a) destocarea stocului iniial, n costuri istorice = 5.600.000 lei Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 5.600.000

b) intrri n stoc de la furnizori % = 401 Furnizori Cheltuieli cu M P 600 T.V.A. deductibil 4426 c) restocarea stocului final, dup inventariere: Materii prime 30 0 Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitile mici i mijlocii, i const n neurmrirea prin contabilitatea sintetic a intrrilor i ieirilor de stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaz numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaz cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Micrile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaz conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli. = 600 Cheltuieli cu M P 29.750.000 25.000.000 4.750.000 10.500.000

40

Tehnica aplicrii inventarului intermitent difer la stocurile procurate din afara unitii fa de cele provenite din producia proprie i anume: pentru stocurile aprovizionate din afara unitii se parcurg urmtoarele etape: se storneaz stocurile iniiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput; achiziiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaz direct asupra conturilor de cheltuieli; la finele perioadei se inventariaz bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedent, neconsumate, cu care se degreveaz cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflect bunurile consumate n timpul perioadei, calculate dup relaia:

Ieiri = Stoc iniial + Intrri Stoc final

n perioada urmtoare operaiile descrise mai sus se repet . pentru stocurile provenite din producie proprie se parcurg urmtoarele etape: se storneaz stocurile iniiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; bunurile obinute din producie proprie nu se nregistreaz n contabilitatea sintetic, ci numai n evidena operativ de la locurile de depozitare; pe msura vnzrii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fr s fie nevoie destocarea lor; 41

 la finele perioadei se inventariaz bunurile obinute din producie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedent, dar nevndut, i se nregistreaz asupra conturilor de venituri din producia stocat. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflect bunurile produse n unitate, calculate dup relaia:
Intrri = Stoc iniial +Vnzri Stoc final

n perioada urmtoare operaiile descrise mai sus se repet. c) pentru producia n curs de execuie, determinarea ei se face numai la sfritul perioadei prin metode diferite i se nregistreaz n contabilitate ca stocuri la costurile corespunztoare, dar la nceputul perioadei urmtoare operaia respectiv se storneaz n rou . Folosirea acestei metode presupune: utilizarea ca preuri de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achiziie pentru bunurile achiziionate din afara unitii i respectiv a preurilor de producie pentru bunurile obinute din producie proprie; nu trebuie utilizate conturi de diferene de pre aferente stocurilor ; nu este necesar organizarea unei contabiliti analitice a stocurilor. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificri n munca de contabilitate, dac inventarierile faptice ar fi efectuate anual i nu lunar. Ea nu permite, ns, un control riguros al gestionrii i al asigurrii integritii lor.

42

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA SI CONTABILIZAREA STOCURILOR LA SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL 3.1.Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii, modul de functionare si dizolvare / lichidare.

Societatea ASSA ABLOY ROMANIA SRL a luat fiinta in data de 01.05.1998. Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului este J40/3566/09.04.1998. Inca de la inceput s-a declarat ca societate comerciala platitoare de TVA, avand CODUL UNIC de inregistrare R 10473502 din data de 27.04.1998. De la 01.01.2007, odata cu intrarea Romaniei in U.E, conform ordinului Ministerului Finantelor nr.901/5 iunie 2006 societatea s-a inregistrat in scop de TVA cu nr. RO 10473502. La infiintare, in anul 1998, societatea comerciala avea denumirea de URBIS SECURITY SRL. In decursul timpului a absorbit alte doua societati comerciale care aveau acelasi patronat : o In data de 01.11.2003 a absorbit societatea comerciala URBIS INTERNATIONAL SRL, cu sediul in Bucuresti, Str. Preciziei, Nr. 5. In urma absorbtiei societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a pastrat

43

toate coordonatele: CUI: R10473502; J40/3566/1998 ; obiect de activitate; etc. o In data de 01.08.2004 a absorbit SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL cu sediul in Loc. Brasov. In urma absorbtiei societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a modificat decat numele, in ASSA ABLOY ROMANIA SRL, celelalte coordonate ramanand aceleasi: CUI R10473502; J40/3566/1998; obiect de activitate; etc. In prezent isi desfasoara activitatea de productie si vanzare in Bucuresti si in alte 3 puncte de lucru, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat. Actul constitutiv al societii ASSA ABLOY ROMANIA SRL cuprinde: a) FORMA JURIDICA : Subscrisa ASSA ABLOY OY, persoana juridica de nationalitate finlandeza (reprezentata in Romania de o persoana fizica in calitate de mandatar), a hotarat, in calitate de asociat unic, infiintarea unei SC romane, cu sediul in Romania. Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata. b) DENUMIREA SOCIETATII : Numele dat este : ASSA ABLOY ROMANIA SRL. c) SEDIUL SOCIETATII : Sediul societatii se stabileste in Mun. BUCURESTI, B-dul Preciziei, Nr. 5, Sector 6. Societatea are urmatorul fond de comert : Centrul de distributie in Loc. Brasov, 44

 Punct de lucru in Loc. Cluj-Napoca, Punct de lucru in Bucuresti, B-dul Preciziei, Nr. 5, Sector 6. Punct de lucru in Bucuresti, Sos. Stefan cel Mare, Nr.2, Sector 2, Punct de lucru in Loc. Timisoara, d) DURATA SOCIETATII : Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului. e) OBIECTUL SOCIETATII : Activitatea principala a socitatii va fi : 2863 Fabricarea articolelor de feronerie f) CAPITALUL SOCIAL : Capitalul subscris si varsat este de 14.699.400 RON . Capitalul social se imparte in 146994 de parti sociale egale, in valoare nominala de 100 RON fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic. g) ADMINISTRAREA SI PREZENTAREA : Societatea este administrata si reprezentata, pe durata nelimitata, de o persoana fizica, cetatean suedez. h) BENEFICII SI PIERDERI : Asociatul unic incaseaza in totalitate beneficiile si suporta in totalitate eventualele pierderi. i) FORTA DE MUNCA: 45

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 860 de salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata. j) DIZOLVAREA SI LICHIDAREA : Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala. 3.2 Organizarea contabilitii. Structura organizatoric i

funcional a unitii la care se efectueaz practica; diagrama de relaii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unitii.

Contabilitatea, in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, se tine in compartiment distinct, cu personal angajat cu pregatire de specialitate. Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei.

46

STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII :

DIRECTOR ROMANIA

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR VANZARI

DIRECTOR ECONOMIC

CP 10

CD BUCURESI

FINANCIAR CONTABILITATE
-

CP 2

CP 20

CD BRASOV

LOGISTICA

CP 3

CP 30

CD CLUJ-NAPOCA

CD TIMISOARA

CD CONSTANTA

CD BACAU

47

ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL :

DIRECTOR
ECONOMIC (FINANCIAR CONTABILITATE)

CONTABIL
SEF (RAPORTARI SI COORDONARE ACTIVITATEA DE VANZARI)

CONTABIL SEF (MIJLOACE FIXE; CALCUL IMPOZIT PE PROFIT)

CONTABIL SEF (FURNIZORI INTERNI; BALATA; JURNAL DE CUMPARARI)

ECONOMIST (IMPORTURI; IMPOZITE SI TAXE LOCALE; DECONTURI EXTERNE; CONTRACTE LEASING, DOBANZI)

CONTABIL (CONSUMURI MATERIALE, EVIDENTA STOCURI MATERIALE SI MATERII PRIME)

CONTABIL (BANCI; CLIENTI ; STOCURI DE PRODUSE ;MAR FURI ; JURNAL DE VANZARI)

CONTABIL (SALARII; EVIDENTA STOC MAGAZINE;)

CASIER (REGISTRUL DE CASA ; DECONTURI INTERNE)

48

3.3. Registrele de contabilitate

Datele consemnate n documentele justificative sunt nregistrate n ordine cronologic i grupate n registrele contabile. Acestea se prezint sub forma unor registre legate, fie i situaii ale cror coninut i form corespund scopului pentru care se in. Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: Registruljurnal, Cartea-mare i Registrul-inventar. a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu n care se nregistreaz, prin articole contabile, n mod cronologic, operaiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, dup data de ntocmire sau intrare a acestora n unitate. In cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate AXAPTA , pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar rulajul se inscrie manual in registrul jurnal inregistrat la Administratia finantelor publice sector 6 la data infiintarii firmei. b) Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu n care se nscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile efectuate n registrul-jurnal, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i soldurile finale. Formularele folosite drept registru Cartea-mare pot 49

mbrca diverse forme, cum ar fi: fie de cont pentru operaiuni diverse, fie de cont ah sau pe conturi corespondente, forma Cartea-mare centralizatoare. Forma folosita drept registru Cartea-mare de firma SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din programul de contabilitate si se listeaza si arhiveaza odata pe an la sfarsitul anului. c) Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale nscrise n Registrul-inventar au la baz listele de inventariere sau alte documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul contabil. Registrul-inventar cuprinde dou pri: listele de inventariere i recapitulaia inventarului. n cadrul recapitulaiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ i pasiv. Acest registru in cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, se completeaza odata pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament. d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe fiecare pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de munca. Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor, data incheierii contractului individual de munca, data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia, durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania (C.O.R.), salariul de baza la data incheierii 50

contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea. In cazul SC ASSAABLOY ROMANIA SRL, Registrul se completeaza si se pastreaza la sediul central al angajatorului, in cadrul departamentului de Resurse Umane. e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege . f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul fiscal al SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate, unde se fac si inregistrarile in acesta.

3.4. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii imobilizarilor.

51

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala, in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar, in ordine cronologica, pe baza documentelor primite. Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate, pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate. a) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe. Se intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate, intr-un exemplar, pentru fiecare mijloc fix. b) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca : Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale unitatii (CP , DEPARTAMENT ) Document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o sectie sau subunitate (CP, DEPARTAMENT ) la alta. Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosinta si in contabilitate. Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii ; la CP-ul , DEPARTAMENTUL predator, pentru semnarea de predare de catre responsabilul cu mijloace fixe si pentru semnare de primire de catre delegatul CP-ului, DEPARTAMENTULUI primitor; la serviciul Financiar-Contabilitate pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix . c) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum cladirile si constructiile speciale care deservesc procese 52

tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice. Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii, in prezenta membrilor comisiei care este formata din: presedinte, specialisti-consultanti, asistenti la receptie. d) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijlocului fix serveste ca : Document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz . Document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe. Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor )si in contabilitate. 3.5. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii materialelor. SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL foloseste metoda prima intrare- prima ieire (FIFO) Potrivit acestei metode, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al primului lot intrat, iar pe msura epuizrii lotului, stocurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al lotului urmtor n ordine cronologic . Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare avem :

53

Figura 1. Raport creare articol (material) prin metoda FIFO Stocul curent se evidentiaza astfel :

Figura 2. Raport evidentiere stoc curent al materialelor 54

Tranzactiile sunt evidentiate asfel :

Figura 3. Raport de evidentiere a tranzactiilor unui material a) N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie, document justificativ de inregistrare in contabilitate. Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate, la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate, precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii). Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. 55

Figura 4. Raport Nota-Intrare-Receptie b) Bonul de consum serveste ca: - document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor materiale, dupa caz; - document justificativ de scadere din gestiune; - document justificativ de nregistrare n evidenta magaziei si n evidenta contabila n partida simpla. Se ntocmeste n 2 exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum si circula: - la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate CENTRELE DE PROFIT (ambele exemplare);

56

- la magazia de materiale,

pentru eliberarea cantitatilor prevazute,

semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare). Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Figura 5. Forma introduce bon de consum

57

Figura 6.Raport bon de consum Stocul curent se evidentiaza astfel :

Figura 7. Raport inventar de evidentiere a stocului fizic -scriptic 58

c) Aviz de insotire a marfii: Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie, executat pe hartie autocopiativa securizata. Serveste ca: Document de insotire a marfii pe timpul transportului; Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale; Dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta ( folosit in cadrul SC ASSA ABLOY pentru insotirea marfurilor transferate de la gestiunea centrala la gestiunile din punctele de luctru situate in Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca si la magazinele din Bucuresti); Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului. Circula la : o furnizor ; o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (ex. 1); o la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura(ex. 3); o la cumparator; o la magazie, pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (ex.1); o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica si analitica, atasat la factura (ex.1 ); d) Dispozitia de livrare serveste ca : Document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori materiale destinate vanzarii; Document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare; 59

 Document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii fiscale, dupa caz . Circula la: o Magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate . Se arhiveaza la : magazie (ex.1); la departamentul vanzari (ex.2) e) Fisele de magazie servesc ca: - document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale; - sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. Se ntocmeste ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc. Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau n ordine alfabetica. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau n custodie se ntocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii. nregistrarile n fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune nregistrata, dar n mod obligatoriu zilnic.

60

3.6. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii mijoacelor banesti. a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci, cu ajutorul caruia se depun la banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se intocmeste de casiera in doua exemplare, unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa. b) CEC-ul de numerar. Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori, avansuri de trezorerie etc). Se completeaza de casiera si cu aprobarea (semnatura directorului economic si stampila unitatii) Directorului Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar. c) Dispozitia de plata / incasare. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun banii in casierie. Se intocmeste de contabilul care tine evidenta avansurilor de trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de directorul economic sau in urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a intocmit, de contabilul sef si de directorul economic. In baza documentului astfel intocmit casiera elibereaza plateste sumele de bani (Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate (dispozitia de incasare). Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative. d) Chitanta. Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani, se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei. Cu ajutorul chitantei se platesc sume de bani catre furnizori (in acest caz chitanta este emisa de furnizor). e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine evidenta incasarilor si platilor zilnice, in numerar (lei sau valuta). 61

Se intocmeste de casiera, zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii. 3.7. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii drepturilor salariale. a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. Acest fluturas se distribuie salariatilor, Departamentelor in plicuri sigilate. b) lista de avans chenzina (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. c) stat de salarii lichidare cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani, iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM. d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata, unde ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa. e) fisa individuala. Este fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile. Pentru fiecare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul anului. f) Ordin de deplasare(delegatie) serveste ca: Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea, Document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate, 62 prin sefii CP-urilor sau

 Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans, Document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, intr-un exemplar, se semneaza de seful departamentului (daca este nevoie de avans de deplasare se semneaza si de directorul economic care aproba eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale sau a deplasarii, ordinul de deplasare se semneaza si de catre directorul economic. 3.8. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor. a) Jurnal de vanzari Formulat tipizat fara regim special. SERVESTE CA: Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii, Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata, Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de programul de contabilitate si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA. 63

b) Jurnal de cumparari Formulat tipizat fara regim special. SERVESTE CA: Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii, Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila, Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate, Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de programul de contabilitate si are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de servicii). Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA. Trimestrial se depun declaratiile recapitulative VIES la Administratia Financiara Teritoriala. c) Factura (furnizor / client) Livrarile catre clienti din afara Comunitatii U.E se fac pe baza de, declaratie vamala de export care are atasata INVOICE emis de societate. Societatea emite o factura catre fiecare beneficiar care serveste ca: Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ; Document de insotire a marfii pe timpul transportului; Document de incarcare in gestiunea primitorului; Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. 64

In cadrul firmei ASSA ABLOY ROMANIA SRL facturile sunt intocmite de Departamentul vanzari in trei exemplare (un exemplar merge la client, unul in contabilitate si unul ramane la gestiunea care l-a emis). Departamentul vanzari factureaza din toate punctele de lucru (situate in Brasov, Timisoara, ClujNapoca), din cele doua magazine din Bucuresti si din Depozitul Central aflat la sediul central al firmei Bucuresti. Se arhiveaza la: furnizor; departamentul vanzari; la compartimentul financiarcontabil; la cumparator. Operatiunile de export sunt consemnate in factura urmand ca in baza solicitarii partenerului extern, sa fie atasata la aceasta factura si factura externa INVOICE in devize si in limba engleza . Atunci cand factura nu se poate intocmii in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire a marfii, factura trebuie emisa pana in cea de-a 15 zi lucratoare a lunii urmatoare.

65

Figura 8. Forma introduce comanda vanzare

Figura 9. Raport factura client (invoice )

66

3.9. Sistemul de documente privind organizarea contabilitii generale. a) Balanta de verificare In cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati, este emisa de programul de contabilitate si raspunde de exactitatea inregistrarilor seful contabil. SERVESTE CA: Verificarea exactitatii inregistrarilor Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica Intocmirea situatiilor financiare. Nu circula fiind document de sinteza. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

3.10. Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ si de pasiv sunt: a) Decizia de inventariere; Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii compartimentului financiar-contabil Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singura data pe an pentru toate gestiunile (de regula la sfarsitul anului), in cazul schimbarii gestionarului si ori de cate ori este nevoie in cursul anului. 67

b) Declaratia de inventar; Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere. Se intocmeste intr-un exemplar, de gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, inainte de inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza de acesta. c) Lista de inventariere serveste ca : document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii, document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri, document justificativ de intregistrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a plusurilor si minisurilor constatate, document pentru intocmirea registrului jurnal, document centralizator al operatiunilor de inventariere. Se listeaza din programul de contabilitate, listele de inventariere fara cantitati (doar cu simbolul si denumirea). Aceste liste se completeaza cu nr. de bucati gasite in timpul inventarului, faptic in gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare. d) Decizia de imputare serveste ca: Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca, Titlu executoriu in momentul comunicarii, 68

 Document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste de catre serviciul Personal, pe baza documentatiei prezentate de contabilul sef (in cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii). Se intocmeste in trei exemplare: exemplarul 1 pentru compartimentul financiarcontabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului. e) Angajamentul de plata serveste ca: angajament de plata, a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii patrimoniale titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor, titlu executoriu pentru executarea silita, in caz de nerespectarea angajamentului. Se intocmeste intr-un exemplar, de persoana care isi ia angajamentul (in urma unui proces verbal sau a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii, care are sarcina de a respecta legile si al semna. f) Registrul-inventar: Acest registru in cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA se completeaza o data pe an avand la baza liste de inventariere intocmite in fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar).

69

3.11. Gestionarea, folosirea i evidena formularelor cu regim special. In cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, evidenta formularelor cu regim special se tine la gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular o Fise de magazie a formularelor cu regim special. De gestionarea si folosirea acestor formulare raspunde contabilul sef. Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu se prezinta contabilului sef un raport in care se consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate anterior. 3.12. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii financiare. Situatiile financiare in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA se intocmesc de directorul economic si are la baza balanta de verificare si listele de inventariere. SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL aplic Reglementrile contabile armonizate cu directivele Comunitii Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Situatiile financiare anuale se compun din: bilan, cont de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici contabile,

note explicative.

70

Situaiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de ctre auditori financiari, persoane juridice autorizate. Se depun la Direcia General a Finanelor Publice a Sectorului 6 n termen de 150 de zile de la ncheierea exerciiului financiar. Se publica dupa aprobare si se pastreaza timp de 50 de ani .

71

CAPITOLUL 4

CONCLUZII I CONTRIBUII PERSONALE Stocurile de materii prime, materiale consumabile i materiale de natura obiectelor de inventar, sunt considerate ca fiind proprietatea unitii patrimoniale care le deine, n cadrul acestora incluzndu-se i bunurile aflate n custodie, n prelucrare sau n consignaie la teri i care se evideniaz distinct n contabilitate. Acestea se consum de regul de la prima ntrebuinare n procesul de producie att n expresie valoric ct i n expresie natural, fiind incluse n preul de cost al produciei pe msura ntrebuinrii lor, transferndu-i integral valoarea n cheltuieli de producie sau de circulaie. Materiile i materialele, au un rol primordial n activitatea de producie a firmei, iar obiectele de inventar ajut la realizarea acesteia. Desfurarea procesului de producie n ntreprinderile industriale este condiionat de existena acestora. Asupra lor acioneaz munca n vederea transformrii lor n produse. n totalul cheltuielilor de producie, materiile i materialele ocup un rol deosebit de important, constituind n majoritatea sectoarelor economice o rezerv principal de reducere a costurilor de producie. 1. Obligaiile prevzute de Legea Contabilitii nr.82/1991 au fost operaiunile economico financiare au la baz documente legal ntocmite i corect contabilizate; au fost respectate principiile contabilitii; 72

respectate i anume:

 regulile i metodele contabile prevzute de reglementri n vigoare au fost respectate; posturile nscrise n raportarea anual corespund cu datele nregistrate n contabilitate, raportarea fiind ntocmit pe baza balanei de verificare; n contul de profit i pierderi au fost reflectate n mod fidel veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale perioadei raportate. 2. 3. Societatea nu are datorii fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si fata de fondurile speciale. Societatea deine toate registrele ce se folosesc obligatoriu, conform art.20 din Legea Contabilitii nr.82/1991, i anume: registrul jurnal n care sunt nregistrate n mod cronologic toate operaiile patrimoniale; registrul inventar; registrul cartea mare. 4. Ciclul de exploatare implic nevoi de active circulante cu caracter permanent, dar i cu caracter temporar. n aceste condiii pentru societate este oprtun s acopere nevoile permanente cu fond de rulment, iar nevoile temporare cu credite pe termen scurt. 5. Societatea urmrete profitul, nu deficitul, iar acest beneficiu este supus impozitrii ( declaraia de impunere se ntocmete i se depune de ctre firm chiar daca aceasta a nregistrat pierde). 6. Societatea a realizat profit din exploatare,

73

PROPUNERI pentru a evita unele greeli ce se pot strecura n operaiile de depozitare i eliberare a materialelor din depozit n procesul de producie, prin confundarea diferitelor stocuri de materiale precum i pentru a crea condiiile necesare organizrii evidenei operative i a contabilitii materialelor este necesar ca materialele s fie clasificate pe tipuri de materiale atribuind fiecrui material o denumire; asigurarea unei depozitri corespunztoare a stocurilor de materiale n vederea asigurrii condiiilor necesare pstrrii acestora; achiziionarea unor materiale fiabile care s corespund cu noile cerine ale pieei; organizarea contabilitatii sa fie ct mai eficient, pentru a oferi o imagine ct mai real asupra situaiei stocurilor; evidena materialelor trebuie inut att n expresie valoric pe baza preurilor de evaluare.

74

4.3. Legea contabilitatii 82/1991 cu modificarile aduse de OG 70/2004 si Legea 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - publicata in M.O. nr.993din/28.10.2004 ; Unele prevederi intra in vigoare la alte date cuprinse intre paranteze. Dispozitii generale : Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au, de asemenea, obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie. Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la alin. (1) si (2), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivita prezentei legi. Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice prevazute la art.1 trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si 75

fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii. Contabilitatea proprie Cuprinde : a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau a deficitului patrimonial (de la 01.01.2006); d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate (de la 01.01.2006). Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor locale. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Pentru necesitatile proprii de informare, persoanele prevazute la art. 1 pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare si intr-o alta moneda. Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si emite norme si reglementari in domeniul contabilitatii, planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, registrelor si formularelor comune privind activitatea financiara si contabila, normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora. Normele si reglementarile contabile pentru institutiile de credit, unitatile de asigurare-reasigurare, precum si pentru unitatile care opereaza pe piata de capital 76

se elaboreaza si se emit de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate. Persoanele prevazute la art. 1 au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite. Evaluarea elementelor detinute cu ocazia inventarierii si prezentarea acestora in situatiile financiare anuale se fac potrivit normelor si reglementarilor contabile. Reevaluarea activelor imobilizate se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa a acestora. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a persoanelor prevazute la art. 1 sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. 77

Pentru institutiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli este situatia financiara trimestriala. Societatile-mama, definite astfel in reglementarile contabile aplicabile grupurilor de societati, intocmesc si prezinta si situatii financiare anuale consolidate. Organizarea si conducerea contabilitatii Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Persoanele prevazute la art. 1 organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii. Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare, care raspund, potrivit legii. La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte, care nu au personal calificat incadrat, potrivit legii, sau contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala de pana la echivalentul in lei a 50.000 euro, raspunderea pentru tinerea contabilitatii, potrivit legii, revine administratorului 78

sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrare in contabilitate, sunt interzise. Contabilitatea imobilizarilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric. Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie sau la valoarea justa pentru alte intrari decat cele prin achizitie sau productie dupa caz. Creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala. Valoarea actiunilor emise sau a altor titluri, precum si varsamintele efectuate in contul categorii, capitalului precum subscris si pe se reflecta distinct in contabilitate. sau juridica. Contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe fiecare persoana fizica Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, dupa caz. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat se tine pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

79

Contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat. (Pentru finantarea cheltuielilor in limita prevederilor din bugetele aprobate, institutiile publice au obligatia organizarii si conducerii evidentei angajamentelor bugetare si legale in conformitate cu normele metodologice elaborate de MFP. In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. La institutiile publice rezultatul executiei bugetare se stabileste anual prin inchiderea conturilor de cheltuieli efective si a conturilor de surse din care au fost efectuate.

80

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Metoda prima intrare- prima ieire (FIFO). 17 Tabelul 2. Metoda ultima intrare- prima ieire (LIFO) 18 Tabelul 3. Metoda costului standard... 19 Tabelul 4. Legturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, Conturi de cheltuieli i clasa a-7-a, Conturi de venituri. 33

LISTA FIGURILOR Figura 1. Raport creare articol (material) prin metoda FIFO. 54 Figura 2. Raport evidentiere stoc curent al materialelor.. 54 Figura 3. Raport de evidentiere a tranzactiilor unui material.... 55 Figura 4. Raport Nota-Intrare-Receptie. 56 Figura 5. Forma introduce bon de consum. 57 Figura 6. Raport bon de consum . 58 Figura 7. Raport inventar de evidentiere a stocului fizic scriptic.. 58 Figura 8. Forma introduce comanda vanzare. 66 Figura 9. Raport factura client (invoice ) 66

81

BIBLIOGRAFIE 1. Angela Raduti, Bazele contabilitatii, Editura Sylvi, Bucuresti, 2004; 2. Ionescu C., Bazele Contabilittii, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2000; 3. Ionescu L, Contabilitate Aprofundat, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002; 4. Ion Negescu, Logistica inregistrarilor contabile Editura Economica, Bucuresti, 1996; 5. Iov D.R., Stroanu B.M., Tatu M., Contabilitate, Editura Economic, Bucureti, 2006; 6. Lepadatu Gheorghe, Bazele contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 7. Lepadatu Gheorghe, Indrumator practic privind contabilitatea de gestiune, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 8. Ministerul Finanelor Publice, Reglementri contabile pentru agenii economici, Editura Economic, Bucureti, 2002; 9. Ministerul Finantelor, Ordinul nr. 94/2001 al Ministerului Finantelor pentru aprobarea Reglementarilor armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale; 10. Ristea M., Dumitru C., Contabilitatea in managementul intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2005; 11. Ristea M., Cucu C., Contabilitatea ntreprinderii, Editura Mrgritar, Bucureti, 1997; 82

12. Ristea M., Dumitru C., Contabilitatea Financiar, Editura Mrgritar, Bucureti, 2003; 13. Prof. univ. dr. doc. D. Rusu, Bazele contabilitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980; 14.***Legea Contabilitii nr.82/1991 republicata- actualizata asa cum a fost modificat i completat prin Legea nr. 259/2007 publicata ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1 nr. 506 din 27.07.2007; 15.***Legea nr.31 din 16.11.1990 republicata in monitorul oficial, partea 1, nr.1066 din 17.11.2004 modificata de legile 302/2005 (M.O.F. 953/27.10.2005), nr.164/2006, nr.441/27.11.2006 si O.U.G. nr. 82/28.06.2007 (M.O.F. 446/29.06.2007); 16.***O.M.F.P. nr.1752/17.12.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, publicat in M.O.F. nr.1080 bis, partea 1/30.12.2005; 17.*** O.M.F.P. nr.1826/22.12.2003 pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si cinducerea contabilitatii de gestiune, publicat in M.O.F. mr.23 partea 1 din 12.01.2004 ; 18.*** Standarde Internaionale de Raportare Financiara (I.F.R.S.) incluzand Standardele Internationale de Contabilitate (I.A.S.) si intreprinderile lor la 01.01.2007, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007; ***** *** DICIONARE: 1. Dobrot N., Dicionar de economie, Editura Economic, Bucureti, 2001 ***** ****SURSE DE PE INTERNET 83

1. www.assaabloy.ro 2. www.mfinane.ro

84