Principii generale n managementul terapeutic al otitelor la carnivore

Prof. Dr. Romeo T. CRISTINA

Farmacologie & Farmacie Veterinara
1

Clasificarea otitelor

1. Dup segmentul anatomic afectat:

otit extern otit medie otit intern

2. Dup evolutia clinic:

acut - pielea devine eritematoas cronic - inflamatii proliferative

3. Dup natura agentului cauzal:

bacteriene micotice parazitare de corpi strini alergice carentiale eritematoas-scvamoas eritematoas-ceruminoas scvamoas-crustoas verucoas-proliferativ ulcerativ-purulent

4. Dup leziunile histologice si caracterul inflamator:

Principalele cauze ale otitelor la carnivore

 corpii strini dermatita atopic alergia la nteptura de purice ectoparazitii tulburri de cheratinizare si ale glandelor sebacee hipotiroidism tulburri ale hormonilor sexuali adenita seboreic seboreea idiopatic bolile autoimune (pemfigus, lupusul eritematos sistemic) bolile virale (virusul jigodiei) etiologia necunoscut (celulita juvenil)

Factorii primari ai otitelor

Factorii predispozanti ai otitelor

Predispozitie anatomic - Conformatia urechii: Traumatismele iatrogene sau autoinduse Boli auriculare obstructive (neoplasme, polipi); Temperaturi ambientale ridicate asociate cu umezeal excesiv; Boli sistemice Umiditate excesiv n ureche
6

Parazitii
Otodectes cynotis
50% OE la pisici 5 - 10% OE la cini

cauz comun a O.E. la ctei si pisici tinere, greu de detectat la cine chiar si nr. mic poate cauza OE severe si hipersensibilizare ciclul de viat: 3 - 4 spt., n totalitate pe aceasi gazd acarienii irit glandele ceruminoase = cerumen brun, gros furnizeaz mediul favorabil pentru levurile din genul Malassezia Infestatia generalizat: cinii si pisicile trecute de vrsta de un an otodecsii sunt asociati cu hematomul auricular la cine

Demodex
Demodex canis
simbiont al pielii cinilor, (la 50-60% din cinii considerati sntosi) rase sensibile: Boxer, Teckel, Dalamtian, Doberman, Dog, Shar-pei ntalnit si la: Yorkshire, Botail, Chow-chow. masculii sunt mai afectati. carenta vitaminelor A, C, K, B, excesul glucido-lipidic cresc receptivitatea starea pielii, pilozitatea, rezistenta organismului, influentez receptivitatea demodicoza debuteaz clinic ntre 3 luni si un an.

Demodex felis
rezident al foliculilor pilosi si glandelor sebacee la pisic; cauzeaz putin O.E., dar prezenta = suferint metabolic sau b. autoimun ceva mai frecvent la rasele Siamez si Birmanez. generalizarea observat n bolile asociate: diabet, leucoz, lupus, hiperadrenocorticism si imunodeficient felin
8

Sarcoptes canis
incidenta real a riei in otit la cine nc imprecis cunoscut receptivitate mare n cazurile: subnutritie, gestatie, lactatie, ntretinere necorespunztoare si n cazul folosirii abuzive de unguente cu corticoizi nu pare s fie legat de vrst, sex, ras sau nvelisul pilos evolutia clinic poate mbrca aspecte diferite incidenta este crescut iarna si primvara
9

Notoedres Spp.
rareori diagnosticat la cine fiind cauzat de Notoedres cati pisicile fr stpn, mai ales masculii se mbolnvesc frecvent cazurile sunt numeroase la sfrsitul iernii, nceputul primverii pisicile tinere si cele debilitate prin retroviroze sunt foarte receptive
10

Cheiletiella yasguri Cheiletiella blakei

Cheiletiella yasguri paraziteaz la cine Cheiletiella blakei paraziteaz la pisic Infestatii si contagiozitate puternic mai ales la gazdele tinere pisicile cu pr lung sunt mai frecvent parazitate. rspndirea bolii este nc imprecis cunoscut. frecvent totusi rar si din cauza tratamentelor contra puricilor

11

Cpusele

Otobius megnini
Otobius megnini ear tick sau spinose ear tick Lepus campestris si Lepus callotis (Jack rabbit)

12

Trombicula autumnalis
n zona temperat numrul generatiilor e limitat - afectiuni sezoniere ciclul biologic complet ntre 2-12 luni cine pruritul poate fi generalizat pisici dermatite papuloase, papulo-crustoase, pustuloase cu/fr prurit afecteaz capul, urechile si/sau labele trebuie fcut diferenta fat de Otodectes diagnosticul este usurat de faptul c larvele sunt colorate rosu-oranj intens si ader ferm la piele 13

Bolile alergice manifestate prin otite

a). Dermatita atopic b). Dermatita de sensibilizare alimentar c). Eruptiile medicamentoase d). Alergiile de contact
14

Complexul seboreic
Din punct de vedere clinic seboreea se poate clasifica n trei tipuri morfologice: seboreea uscat (seborrhea sicca) seboreea uleioas (seborrhea oleosa), dermatit seboreic

15

Corpii straini

Procesele neoplazice si polipii

16

Boli autoimune manifestate clinic prin otite

a). Pemfigusul foliaceu

b). Lupusul eritematos

Teckel, Shar-pei, Dalmatian, Chow chow, West Highland white terrier, Schauzer pitic, Beagle, Ciobnesc german si Cocker spaniel

Deficitul de IgA

Carentele nutritionale

a). Carenta de acizi grasi esentiali b). Carenta de proteine c). Carenta de Vitamina A d). Carenta de zinc. 17 e). Carenta n cupru

Factorii perpetuanti ai otitelor

Bacteriile Levurile (Malassezia, Candida) Fungii (Microsporum, Trichophyton, Aspergillus, Penicilium) Modificri proliferative n canalul auditiv; Hipersensibilitate de contact / dermatite iritative; Erori de tratament
18

Bacterii incriminate n etiologia otitelor

19

Stafilococii
Staphylococcus intermedius
izolat n proportie de 39,25% n cultur pur 23,30% n combinatie cu Malassezia, din cazurile de OE la cine

Staphylococcus aureus subsp. aureus,

izolat n proportie mult mai redus dect S. intermedius, particip la declansarea otitelor extern n proportie de 4-6%

Staphylococcus schleiferi
rar izolat in otitele ale carnivorelor

Staphylococcus felis
izolat si de la cini si de la pisici. la cine este un reprezentant al florei cutanate si cavittii bucale n egal msur prezent n flora ocular. la pisic, poate fi asociat cu otite, abcese, dermatite, conjunctivite si cistite
20

Streptococii beta-hemolitici si Streptococcus canis

Streptococii

determin infectii ale pielii otite faringite amigdalite infectii genitale - avorturi - mamite infectii urinare infectii respiratorii si endocardite S. canis este frecvent prezent n vaginul pisicilor la femelele (contaminarea poate atinge 50-100% la pisici sub 2 ani)

21

Corinebacteriile Corynebacterium auricanis

frecvent izolat pe pielea si din urechea extern a cinilor, din cele sase suse trei au fost izolate din otite, ceea ce a determinat denumirea speciei de auricanis considerat foarte slab patogen iar izolarea ei nu este relevant habitatul si mecanismul patogen al bacteriei C. auricanis nu sunt nc cunoscute cu certitudine.

22

Pseudomonas
Pseudomonas aeruginosa
- frecvent izolat din otitele cronice supurative - aparitia se datoreaz folosirii prelungite si excesive a antibioticelor - infectiile au fost cel mai frecvent observate la rasa Cocker spaniel

23

Proteus
- speciile acestui gen sunt patogeni oportunisti larg rspnditi, - cel mai frecvent se izoleaz: Proteus mirabilis, Proteus vulgaris si Proteus penneri. - in otite la carnivore, frecvent izolate n asociatie cu Pseudomonas aeruginosa si cu stafilococii coagulazo pozitivi

24

Coliformele Escherichia coli

- ubicuitar si comensal a tractului g.i. - colonizarea - n primele 10 zile de viat - E. coli la cine este asociat in otite

25

Alte bacterii implicate

Acestea sunt izolate din infectiile: respiratorii, urogenitale, abcese, otite externe, cutanate, septicemii si cele ale sistemului nervos central

Clostridium perfringens
rar izolat din otitele carnivorelor

Pasteurella dagmatis, P. stomatis, Pasteurella specie B,

prezente la animale sntoase, 50-92% la cine si 50-99% la pisic Pasteurella canis si susele taxonului 16 sunt specii dominante la cine, Pasteurella multocida este specia reprezentativ pentru pisic

Arcanobacterium pyogenes
considerat germen oportunist patogen, la pisica prezentnd o otit extern cronic produs de A. pyogenes

Bacteria EF-4
la 30% din cinii cu afectiuni gingivale, fiind implicat si n otitele cinilor
26

Implicatia fungilor si levurilor n otite

27

Malassezia pachydermatis
principala levur zoofilic implicat n otite aprox. 50% din cini sunt purttori Malassezia zonele corporale bogate n glande sebacee (conduct auditiv, perineu, saci anali) surse importante rase predispuse: Baset hound, Cocker spaniel, Caniche, Ciobnesc german, Collie, Shetland, Jack Russel, Silky, Australian terrier, Springer spaniel, Shar-pei, beagle, Teckel, Labrador, Saint hubert corticoterapia contribuie la diminuarea aprrii locale a organismului. antibioticoterapia asociat proliferarea Malasseziei. poate favoriza

distrugerea bacteriilor si diminuarea imunittii locale favorizeaz aparitia micozelor

28

Candida albicans
saprobiot, pentru a deveni patogen necesit interventia factorilor favorizanti umezeala excesiv este un factor favorizant esential otita candidozic greu de deosebit clinic de alte otite parazitare imunodepresoarele, radioterapia, corticoizii, antibioticele (tetraciclina, cloramfenicolul si penicilinele favorizeaz aparitia lor. tineretul si cei n vrst receptivi datorita deficitului imunologic

29

Aspectele clinice si diagnosticul otitelor

30

Principalele semnele clinice ale otitelor:

frecarea de obiectele din jur a zonei auriculare scrpinatul scuturatul capului si neliniste scurgerea de secretii din conductul auditiv murdrirea zonei si miros neplcut obturarea conductului auditiv scderea acuittii acustice pn la surditate nclinarea capului si deplasarea cu capul nclinat spre urechea bolnav durere la deschiderea gurii, la presarea zonei auriculare si palpare cresterea n volum a limfonodurilor pe partea urechii afectate anorexie, febr, depresie (rareori) semnele clinice apar rapid sau progresiv pe parcursul a cteva zile
31

Principalele examinri in otite

32

Otoscopia
Furnizeaz clinicianului informatii pentru diagnostic si prognostic, facilitnd prelevarea de probe, scaznd riscul aparitiei traumatismelor iatrogene ale structurilor urechii. Documentatia fotografic a cazurilor clinice mbuntteste actul medical, comunicarea si educatia clientului. Desi otoscopul faciliteaz diagnosticul si terapia, el nu poate nlocui celelalte teste importante de diagnostic cum ar fi evaluarea pentru atopie, alergie alimentar si boli care afecteaz imunitatea.
33

Aspectul otoscopic al membranei timpanice

Membrana timpanic
Form Culoare

Fiziologic
concav strlucitoare translucid lucioas neted intact

Patologic
convex rosietic tulbure mat cu denivelri ngrosat neuniform perforat, traumatizat

Suprafat

Integritate

-la cine grosimea membranei timpanice este ntre: 0,8-3,1 mm (media 2,6 mm) -cartilajul anular proximal are o consistent redus fat de cartialjul anular distal
34

Caracterul exsudatului otic

Frecvena Microorganism Bacterii Gram pozitive
Stafilococi (coagulazo pozitivi), incluznd S. Intermedius Streptococi (beta hemolitici) cine cine 9-20 16 22-40 10 Exsudat maro deschis sau galben pal Exsudat galben deschis cu nuane de maron deschis Durere, exsudat cu nuane de la galben deschis la verde Exsudat galben deschis, ulceraii i cronicizri Exsudat galben deschis Exsudat cu nuane de la maron deschis la maron nchis (ciocolatiu) Exsudat maron nchis 35

Specia

izolrii germenilor (%) Sntoi Cu otit

Descriere exsudat

Bacterii Gram negative

Pseudomonas aeruginosa Proteus spp. E. coli cine cine cine cine Malassezia spp. pisic 23 0 0 19 5-10 50 0,4 0 0 15-49 20 11 14 50-83

Levuri

Acarieni
Otodectes cynotis cine pisic

Examinarea cu Lampa Wood

Radierea ultraviolet, prin sticl Wood, va releva, la majoritatea tulpinilor de M. canis o fluorescen galben/verzuie specific. Examenul negativ nu exclude diagnosticul de dermatofitoz. Examinatorul trebuie s diferentieze rezultatul pozitiv de iridescenta particulelor de nisip, sau fluorescenta medicamentelor De retinut c Trichophyton patogen nu produce fluorescent
36

Examenul raclatului pielii si firelor de par (trichograma)

Utilizarea colorantilor (ex. lactofenol, cerneala "Quink") ajuta diagnosticul alte procedee de colorare: albu-calco-fluor, albastru Evans si KOH Examenul cultural se poate efectua n practic folosind DTM (Dermatophyte Test Medium), Medium) mediu similar cu Sabouraud cu adaos de dextroz si completat cu antibiotice (gentamicin si clortetraciclin) si clorhexidin pentru a inhiba dezvoltarea ciupercilor saprofite. Contine ca indicator de pH rosu fenol. Ciupercile patogene n decurs de 3-10 zile (uneori 14 zile) determin virarea indicatorului de culoare n rosu-bordo.
37

Diagnosticul hematomului auricular

deformare concav a suprafetei urechii urmata de hemoragie. sursa hemoragiei este ramificatia marii artere auriculare care penetreaz cartilajul auricular. vtmare autoindus prin scrpinat si scuturarea capului. cauze: procesele inflamatorii, paraziti, alergii si corpi strini.
38

Examenul radiologic
Indicat n otitele cronice, n aprecierea gradului de ncrcare a bulei timpanice. Aproximativ 25% din otitele de la cine si pisic nu prezint modificri radiografice. Examenul radiografic al bulei osoase indicat n cazurile cnd tesuturile proliferate mpiedic o vizualizare adecvat a membranei timpanice, cnd otita e nsotit de semne neurologice.
39

Diagnosticul proceselor neoplazice din ureche

Neoplasmele aprute n urechea extern pot proveni de la piele sau de la anexele acestuia, sau de la tesutul conjunctiv subcutanat. Neoplasmele obisnuite includ adenoame sau adenocarcinoame ale glandelor ceruminoase, sebacee, papiloame, carcinoame ale celulelor scvamoase, histiocitoame, tumori ale celulelor de legtur, carcinoame ale celulelor bazale si melanosarcoame. Tumorile glandelor ceruminoase sunt singurele tumori unice ale pavilionului auricular. Carcinoamele regionale pot metastaza cu afectarea limfonodurilor

Procesele neoplazice din cavitatea urechii medii si de la nivelul structurilor adiacente sunt neobisnuite. Semnele clinice sunt n general asociate cu otita medie.
40

Examenul histopatologic
Biopsia este adesea dificil de realizat. Totusi, cnd se execut rezectia laterala a urechii sau ablatia canalului auditiv si se suspecteaz un proces neoplazic, tesutul excizat trebuie supus examenului histopatologic.

41

Diagnostic diferential fata de:

Diagnosticul complexului pemfigus
Diagnosticul definitiv se bazeaz pe examenul histopatologic care localizeaz formarea veziculelor n straturile epidermului

Diagnosticul lupusului eritematos sistemic (LES) Diagnosticul lupusului eritematos discoid (LED)

Anticorpii antinucleari n mod normal se pun n evident prin imunofluorescent.

Leziunile ntlnite n mod obisnuit sunt: dermatit nazal cu depigmentatii, eritem, eroziuni, ulceratii, furfur si cruste. LED a fost descris si la pisic.
42

Diagnosticul dermatitei atopice la cine si pisica

Dintre testele complementare, cea mai sigur este testul intradermic efectuat in vivo (ex. Kitul Allerderm ID test, Virbac).

Diagnosticul alergiei alimentare

Teste cutanate i.d. si msurarea in vitro a anticorpilor IgE prin testele: radio-alergo-absorbtie sau ELISA pot fi folosite pentru a demonstra prezenta hipersensibilittii.

Alte tehnici folosite:

testul de degranulare a bazofilelor, testul de absorbtie selectiv a zaharurilor si testul gastroscopic al alimentelor.
43

Diagnosticul dermatitei alergice la nteptura puricilor

Prezenta puricilor sau a fecalelor de purice n blana animalului sunt elemente de ajutor.

Diagnosticul eruptiilor medicamentoase

Sunt incriminate: antibioticele (cefalosporine, peniciline, neomicina) sulfamidele potentate antihelmintice/filaricide (levamisol, dietilcarbamazina, praziquantel) fungicidele (itraconazol) vaccinurile (pt. turbare, rinotraheit, caliciviroz) acaricidele (amitraz, moxidectin), sampoane, pulicide (fipronil) aditivii alimentari
44

Diagnosticul dermatozelor nutritionale

Caracteristic - extinderea paracheratozei n infundibulul folicular n derm - dermatit perivascular superficial, cu infiltrat polimorf, bogat n eozinofile Diagnosticul diferential fat de paracheratoz Pe baza manifestrilor clinice generale si cutanate, asociate cu analiza ratiei, examenul hematologic si biochimic al sngelui etc.

Carenta n zinc

Carenta n vitamina A

Carenta n proteine sau aminoacizi

Diagnosticul tulburrilor cheratoseboreice

La cinii btrni se efectueaz: hemograma, profilul biochimic si analiza urinii

45

Etapele examenului citologic al exsudatului auricular

1. Stabilirea diagnosticului

4. 1.
Exsudat otic

3.
3. Etalarea exsudatului otic colorarea frotiului

2.
2. Recoltarea exsudatului

4. Examinarea frotiului cu rezolutii ob. x 10 - 40

CUANTIFICAREA

46

Schema examenului citologic

47

Examenul citologic elemente specifice de recunoastere

Celule epiteliale nucleate

Malassezia
Celule epiteliale anucleate

Coci Gram + Bacili Gram 48

Corelatia evolutie clinic - flora microbian n otite

49

Etapele izolrii si identificrii bacteriilor Gram pozitive

50

Etapele izolrii si identificrii bacteriilor Gram negative

51

Izolarea si identificarea cocilor Gram pozitivi

52

Microorganisme izolate frecvent din otitele carnivorelor Cine

Staphylococcus intermedius Pseudomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Proteus spp. Streptococcus grup G Corynebacterium spp. Malassezia pachydermatis Candida albicans Microsporum canis

Pisica
Pasteurella spp. Pseudomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Staphylococcus spp. Proteus spp. Streptococcus grup G Malassezia spp. Microsporum canis
53

Etapele izolrii si identificrii fungilor

54

Etapele izolrii si identificrii levurilor Malassezia

55

Asocierea aspectului clinic cu microorganismele izolate

56

Etapele terapiei n otite

57

Igienizarea urechii
58

1). Debriurile produc un microclimat care favorizeaz proliferarea bacteriilor si a levurilor, pot mpiedica contactul medicamentului cu peretii canalului auditiv si inactiva unele componente. 2). Curtirea agresiv a urechii puternic inflamate si cu procese de proliferare (obstructii ale canalului auditiv) trebuie evitat 3). Aceste urechi se trateaz n primul rnd cu glucocorticoizi (n doze antiinflamatorii) si antibiotice topice sau sistemice.

59

4). Proprietarii trebuie educati in a folosi solutiile topice ceruminolitice si/sau de splare tipice n vederea curtirii urechii. 5). Agentii ceruminolitici sunt n general surfactanti si detergenti care emulsific, nmoaie, disloc cerumenul si exsudatele. (ex. sulfosuccinatul de sodiu, carbamatperoxidul, propilenglicolul, glicerina, uleiurile etc. 6. Carbamat peroxidul n prima faz umecteaz prin eliberarea ureei si ulterior prin eliberarea oxigenului creeaz actiunea detersiva. 7. Produsele miscibile cu apa au avantajul c murdresc mai putin comparativ cu cele uleioase.
60

8. Agentii ceruminolitici se introduc n ureche cu 5-15 minute nainte de a ncepe procedura de splare pentru a facilita dislocarea debriurilor. 9. Combinatia dintre agentii ceruminolitici si substantele sicative (ex. acizii: lactic, salicilic, benzoic, malic, boric), reduce semnificativ pH-ul, are actiune keratolitic, usoar actiune antibacterian si antimicotic. 10. Dac canalul auditiv este extrem de inflamat, umflat si stenotic, este bine ca initial s se efectueze un tratament antinflamatoriu iar examenul otoscopic s se repete dup 3-7 zile 11. Probele de secretie otic se vor recolecta din profunzimea canalului auditiv vertical, pentru examenul citologic. 12. Probele de secretie otic sunt prelevate pentru examenul bacteriologic si antibiogram, recomandat n toate cazurile de 61 otit cronic!

Principii de tratament ale otitelor bacteriene

1). testarea comportamentului fat de antibiotice obligatorie 2). aminoglicozidele si cloramfenicolul au eficacitate bun n otite 3). dar aminoglicozidele prezint potential ototoxic 4). Optim: medicamentele care urmeaz a fi folosite la tratamentul otitelor externe prin terapie sistemic, s nu fie utilizate sub form topic = dezvolta fenomene de rezistent. rezistent 5). Dezinfectantii o alternativ la antibiotice. 6). Produsele pe baz de iod si clorhexidin sunt o alegere bun mpotriva bacteriilor si levurilor, dar pot fi ototoxici. 6). Acidul acetic 2% este eficace asupra speciilor de Pseudomonas iar la 5% actioneaz mpotriva tuturor bacteriilor patogene implicate n otita extern.
62

Dermatofiti
Topic Sistemic:
tunderea prului in benzi late de 2-3 cm toate animalele exceptnd gestantele pisicile cu forme cronice tunse n totalitate dupa tuns, primele 7-10 zile agraveaza Medicamente: eliminarea asternutului griseofulvina 50-120 mg/kg/zi n 2 doze, dezinfectia uneltelor de igien si cusca

Sampoanele eficiente:
iod polividon 1%, captan 3%, sulfati 2% clorhexidin In leziunile conturate = imidazolice: miconazol clotrimazol

Solutiile de mbiere:
0,2% enilconazol la pisic nu este permis

administrat cu alimente grase; ketokonazol 10 mg/kg/zi, 3-4 spt. itraconazol 5-10 mg/kg/zi, 3-4 spt. terbinafin 10-20 mg/kg/zi 6 spt. cazuri refractare/rezistenta 30 mg/kg/zi. vaccinare profilactic si terapeutic vaccin inactivat la pisici a fost introdus prima dat n SUA. Acest vaccin poate fi folosit pentru prevenirea si tratamentul leziunilor dar nu pt. prevenirea infectiei.

Dezinfectanti eficienti:
hipocloriti glutaraldehidele clorur de benzalconiu

63

Tratamentul ectoparazitilor
Topic Sistemic
ivermectina Amitrazul (Mitaban 19,9%) 300 600 mcg / kg / 24 h cu precautii

(verapamil, diltiazem, nifedipina, nicardipina, tamoxifen, megestrolul acetat, progesteron, eritromicina, ketokonazol, cefoperazona, mbieri: ceftraxona, ciclosporinele A, fenotiazinicele 0,025% 14 zile consecutiv si quidinele)

sau 0,05%, 7 zile consecutiv

Doze:
S. scabiei = 0,2-0,4 mg/kg p.o. si s.c., 1-2 administrri la 14 zile; Cheyletiella spp. = 0,3 mg/kg s.c., 2 adm. la interval de 21 zile; 0,2 mg/kg p.o. sau s.c. Notoedres cati, 2 adm. la 14 zile; 0,2-0,4 mg/kg p.o. sau s.c. n cazul lui O. cynotis, 1-2 adm. la 14 zile

milbemicina moxidectinul (p.o.)

64

Malassezia
Rezistent Recomandri Topic: Griseofulvina si terbinafinul nu sunt active mpotriva lui sulfitul de seleniu, Malassezia clorhexidin 2% miconazol 2% ketokonazol econazol solutie acid acetic 2-5% Sistemic:
ketokonazol 10-20 mg/kg/zi 3-4 spt. itraconazol n doz de 5 mg/kg/zi
65

Candida spp.
Candidoza superficial Recomandri Topic:
uscare leziuni de la nivelul pielii Nistatin violet de gentiana (1:10000) miconazol crem amfotericin B lotiune clotrimazol solutie cutanat 1% Econazol miconazol x 2 ori/zi zi 15 zile. enilconazolul 0,2% x 2 aplicri / spt. betadin solutie sau crem.

Sistemic:
ketokonazol 10 mg/kg/zi fluconazol 5 mg/kg/zi etokonazol 10 mg/kg/zi

66

Staphylococcus
Fenomene de rezistent
Rezistent < 5% cefalexin cefadroxil oxacilin dicloxacilin amoxicilin + clavulanic gentamicin tobramicin enrofloxacin bacitracin polimixina B Rezistenta 20 - 37% lincomicin clindamicin eritromicin novobiocina, enrofloxacinul, ampicilina, ceftiofurul, sulfamide trimetoprim cloramfenicolul.

Recomandri

67

Pseudomonas
Rezistent Recomandri
fenomene de rezistent multipl la polimixine, antibiotice, asociat cu prezenta peniciline, factorului R. cefalosporine din a treia generatie, aminoglicozide, fluoroquinolone ticarcilin. n infectiile otice mai pot fi folosite: a). sulfadiazinele 1%, b).Tris (trometamina), c). EDTA (acidul etilen-diamino-tetraacetic)
68

Streptococcus
Rezistent Recomandri
tulpini rezistente la sulfamide penicilina G ampicilin amoxicilin lincomicina eritromicina clindamicina enrofloxacinului cloramfenicolul

69

Pasteurella
Rezistent
Lincomsamidele Cefalosporinele (I - generatie)

Recomandri
ampicilin, penicilin, piperacilin, cefotaxamin, cetriaxon, cloramfenicol, tetraciclin, pristamicin, pefloxacin, ciprofloxacin, trimethoprim-sulfametoxazol
70

Semnalata si la: eritromicin claritromocin oxazolidinon

Tratamentul hematomului auricular

Medicamentos
antiinflamatorii imunosupresive Glucocorticoizi p.o. prednisolon 2 mg/kg n primele 2 sptmni, reducere doza la n urmtoarele 2 spt. cu rezultate satisfctoare Tratament homeopatic Corticosteroidicele n doze antipruriginoase asociate cu heparin
71

Tehnica chirurgical
Reducerea chirurgical asociat cu compresiune postoperatorie Drenarea hematomului fr incizie chirurgical

Managementul chirurgical al otitelor

Medicamentos
Infiltratii locale cu: bupivacain lidocain hostacain procain (o cantitate suficient pt. a acoperi toat zona, fr a depsi 2 mg/kg

Tehnici chirurgicale

rezectia lateral a canalului auricular (RLCA, procedura Zepps modificat), ablatia vertical a canalului auditiv (AVCA) ablatia total cu osteotomia bulei timpanice, cu abordare lateral sau Zona care urmeaz a fi supus ventral (ATCA/OBT). anesteziei locale nu se spal cu cel putin 20 min. nainte de medicatie

72

Cine
Premedicaie

Pisic

atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c., i.m., sau atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. sau i.m. glicopirolat - 0,005-0,011 mg/kg s.c., i.m., glicopirolat 0,005-0,011 mg/kg s.c., asociat cu i.m., asociat cu butorfanol 0,2-0,4 mg/kg s.c., i.m. sau cu oximorfinice 0,05-0,1 mg/kg s.c., i.m. buprenorfin -5-15g/kg i.m.

Inducie
propofol 4 mg/kg asociat cu diazepam 0,25 mg/kg i ketamin 5 mg/kg sau cu tiopental 10 mg/kg, administrat i.v. izofluran sau halotan + O2 izofluran; propofol - 4 mg/kg asociat cu diazepam 0,27 mg/kg i ketamin 5,5 mg/kg sau cu tiopental 10 mg/kg, administrat i.v.

ntreiere
izofluran sau halotan + O2

Analgezie postoperatorie
morfin 0,4 mg/kg n momentul extubaiei, 0,4 mg/kg la 3 ore i 0,2 mg/kg la 7 h sau tramadol 0,25 mg/kg per os/ 8h, 2-5 zile

73

Tehnici de anestezie n otite

Injectabil
Anestezie general: metomidin 10-20g/kg morfin 0,1-0,3mg/kg ketamin 5-10mg/kg i.v., n aceeasi sering, Asociat cu anestezie local: lidocain 2-4 mg/kg atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. i.m. acepromazin 0,15 ml/10 kg, ketamin 5-10mg/kg i.v., i.m. diazepam 0,2 mg/kg i.v., i.m. propofol 4-6 mg/kg i.v. tiopental 10 mg/kg

Tineret
Premedicatie:
midazolam 0,1-0,2 mg/kg i.m., s.c., i.v.; diazepam 0,1-0,3 mg/kg i.v.; acepromazin 0,025-0,05mg/kg i.m., s.c. atropin 0,01-0,02 mg/kg s.c., i.m., iv; glicopirolat 0,01-0,02 mg/kg im., iv.; sau asocierile: acepromazin 0,03-0,05mg/kg + morfin 0,02mg/kg s.c., i.m., la interval 20-30 min;

Inductie:
propofol 2-6 mg/kg sau diazepam 0,2mg/kg + ketamin 5-10 mg/kg i.m.

ntretinere:
isofluran sau halotan + O2;

Analgezie postoperatorie:
morfin 0,05-0,2 mg/kg s.c., i.m., antiinflamator nesteroidian 0,1 mg/kg, fentanyl 2 g/kg/or, 74 butorfanol 0,05-0,3 mg/kg s.c., i.m., i.v.

Concluzii
75

76

Cabinet veterinar

Ras Vrst Sex Aspectele clinice Factori climatici Etiologie

otoscop mnusi consultatie tuburi recoltat probe sterile lame si lamele microscop microscop optic baterie colorant GRAM medii de cultur, sisteme multitest API
77

Parametrii de urmarit:
Parametrii microbiologici Parametrii clinici
Exsudat Eritem Stenoz Escoriatii Durere Disconfort
78

Malassezia Coci Bacili

Va multumesc pentru atentie!

79