ALIMENTRI CU AP

-PROIECT-ORADEA- 2007/2008

CUPRINS 1. 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8 1.3.9 1.3.10 1.3.11 Tema proiectului Date de baza Studii existente Surse de apa. Sursele de apa subterane. Surse de apa de suprafata. Criterii de alegere a surselor de apa. Zonele de protectie sanitara. Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata. Captarea straturilor subterane. Captari prin puturi. Captari prin drenuri si galerii interceptoare. Captari cu gratar de fund (prize tiroleze). Captari de mal cu gratar. Captari de mal cu camere si ferestre de captare.

2. 3. 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.4.4 3.4.5 4. 4.1 4.1.1

Stabilirea numarului de consumatori. determinarea debitelor caracteristice Date calculate. Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apa. Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa Calculul debitului orar maxim al necesarului de apa. Calculul debitelor caracteristice ale cerintei de apa. Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa. Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa. Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiilor. Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stingerii. Volumul de incendiu. Volumul de consum. Timpul de refacere al rezervei de incendiu. calculul debitelor de dimensionare si verificare a schemei de alimentare cu apa. Dimensionarea captarii. Captari din ruri

5. 5.1 6. 6.1 6.2 6.3 6.4 7. 8. 8.1 8.1.1 8.1.2 8.1.3 8.1.4 8.1.5 8.2 8.3 8.3.1 8.3.2 8.3.3 8.3.4

dimensionarea hidraulica a aductiunilor. Determinarea diametrului economic al aductiunii functionnd prin pompare. Volumul rezervorului. Calculul volumului de compensare. Calculul volumului de incendiu: Calculul volumului de avarie. Volumul rezervorului din ziua de maximum consum. Cota castelului de apa. Distributia apei. Dimensionarea retelei de distributie. Alcatuire schemei de calcul. Ipoteze de dimensionare i verificare. Determinarea debitelor aferente pe tronsoane. Determinarea debitelor consumate n noduri. Determinarea debitului de calcul pe tronsoane. Dimensionarea hidraulica a retelei de distributie. Verificarea calculelor. Calculul debitelor pe tronsoane. Determinarea debitelor n noduri. Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane. Dimensionarea hidraulica a retelelor de distributie.

8.3.5 8.3.6 9. 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7

Verificarea debitelor de calcul. Echilibrarea distributiei debitelor n retea. Costul lucrarilor si costul apei. Costul lucrarilor. Costul apei. Ponderea costului de investitie. Ponderea costului utilajului. Ponderea cheltuielilor cu reparatii. Ponderea costului energiei. Ponderea cheltuielilor cu retributia personalului.

TEMA PROIECTULUI
Se va elabora documentatia de proiectare pentru lucrarile de alimentare cu apa n sistem centralizat pentru o localitate, la care sunt date urmatoarele elemente: Localitatea este situata ntr-o zona de deal cu clima temperat adica

continentala, cu o populatie n prezent de doua zone cu regim de constructie si grad de dotare diferit.

locuitori. Orasul se sistematizeaza n ntregime si va avea

Pentru zona A - cladiri de maxim P+7 niveluri, avnd instalatii

interioare de apa calda si canalizare cu preparare centralizata a apei calde n care locuieste 80% din populatie.

 populatie. -

Pentru zona B - cladiri cu parter, avnd instalatii interioare de apa

rece si canalizare cu preparare locala a apei calde, n care locuieste 20% din

n localitate exista urmatoarele ntreprinderi de interes local: fabrica de pine: - 3 t pine/zi, 3 muncitori/schimb, 100d /om/zi apa/hl produs, 15 apa/t produs, 25 de

fabrica de bere: - 1.5 hl bere/zi, 1 muncitori/schimb

abator de vite: - 16 t produs/zi, 6 muncitori/schimb

apa/t produs, 10

tabacarie: - 800 kg/zi, 35

apa/t produs, 10 muncitori/schimb.

n marginea orasului este dezvoltata o platforma industriala cu profil alimentar, la care procesul tehnologic se ncadreaza n grupa a - IV - a. n industrie vor lucra in doua schimburi egale cte muncitori, adica , cu grad de

muncitori. Volumul cladirii celei mai mari este de maxim 1000

rezistenta la foc de ordinul - III -, si categoria de pericol de incendiu D. Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de /zi adica

/zi, considerat uniform tot timpul anului. Presiunea minima n industrie, la punctul de brasament necesara pentru apa tehnologica, este de 25 m coloana de apa si minim 10m coloana de apa la incendiu.

STUDIILE EXISTENTE

 planul de situatie al localitatii cu mprejurimile la scara 1:5000 n varianta de sursa subterana zona de amplasare a frontului de

captare si datele hidrologice sunt indicate pe planul de situatie; din punct de vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89. Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele: coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adica k=100+23=123 m/zi naltimea precipitatiilor este de mm/an si mm/an

pozitia nivelului hidrografic este la 3 m sub nivelul terenului stratul de apa subterna este cu nivel liber grosimea stratului de apa este m panta piezometrica a stratului acvifer este I = 0.008 marimea caracteristica a particulelor stratului natural este [mm], adica mm. [m], adica

la un foraj de studiu de diametru D=275mm, la masuratorile de teren, care aproximeaza curba de pompare s-au obtinut urmatoarele date: q s [m] 3 0.4 10 3.0 16 6.0

unde, q-debitul putului s -denivelarea stratului acvifer p-porozitatea stratului acvifer (p = 0.25)
Surse de apa

Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industriilor, sursele de apa care se iau n consideratie sunt apele subterane, apele de suprafata si apele meteorice, toate aceste categorii facnd parte din ciclul cunoscut al apei n natura. 1) Surse de apa subterane: Pnzele sau cursurile de apa subterana, alimentate din apele provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (ruri, pruri), din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari adncimi (condensarea facndu-se n partile superioare ale scoartei terestre) sau din ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si scurgere n subteran pot constitui: straturi acvifere freatice; straturi de mare adncime; straturi alimentate prin infiltratii artificiale; izvoare.

2) Surse de apa de suprafata: Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele curgatoare (pruri, ruri si fluvii) si din lacurile naturale si artificiale. n cazuri

extreme, se poate recurge si direct la apele meteorice, care pot constitui surse de apa pentru consumatorii mai putin importanti. Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot mai frecvent folosita.
Criterii de alegere a surselor de apa

Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se ntocmeasca schema generala de gospodarire a apelor, n zona care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si industriala. n cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei de alimentare cu apa se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate n considerare, pentru a fi studiate. Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine caracteristicile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatile apei), pe baza carora, facndu-se comparatiile economice ntre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care satisface: debitul de apa necesar consumatorilor; calitatile apei, pe ct posibil fara nbunatatiri artificiale, sau cu un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor solicitate de consummator; siguranta n exploatare, asigurarea n timp a debitelor minime si a constantei calitatii apei solicitate; eficienta economica maxima, tinnd seama de costul minim pe m de apa furnizata si de efectul economic general, n cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe.

n repartizarea surselor de apa ntre consumatorii industriali si consumul centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila. Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu apa, se ntocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, n care se stabilesc sursele care trebuie stidiate n detaliu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.
Zonele de protectie sanitara

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele n care se impun conditii speciale, n vederea prevenirii impurificarii apei de catre diversi factori exteriori. Pentru sursele de apa se instituie trei perimetre: Perimetrul de regim sever, n interiorul caruia se interzice construirea de locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatile tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se stabileste, pentru fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever se mprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se interzic trasee de canale n aceasta zona, care se protejeaza si de scurgerile de suprafata, prin santuri de garda, iar n zonele inundabile, prin ndiguiri. Perimetrul de restrictie, care este situate n jurul zonei de regim sever; n acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent controlata,

interzicndu-se utilizarea terenului n scopuri care ar putea nrautatii calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin borne cu inscriptie. Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga n jurul perimetrului de restrictie, zona n care organelle sanitare fac observatii sistematice asupra starii sanitare a oamenilor (n special, n cazul aparitiei unor boli contagioase, transmisibile prin apa). Primele doua perimeter ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si n colaborare cu organele sanitare si administrative locale.
Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata

Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de urmatoarele aspecte: conditiile de functionare ale SAA; gradul de asigurare impus; caracteristicile cursului de apa: debite, nivele,.etc.; conditiile terenului din zona; probleme economice.

Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de captare. Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel putin a eliminarii solutiilor necorespunzatoare. Principalele tipuri constructive ale captarilor din ruri sunt:

a) de mal; b) prin conducte gravitationale; c) cu baraj de derivatie d) sub forma de cupa (cu bazin); e) prin infiltratie de mal; f) de sub albie.
Captarea straturilor subterane

Aceste ape au un regim cantitativ mult mai dificil de controlat dect al surselor de suprafata necesitnd n acest sens studii de teren mai atente. Clasificare: Constructiile de captare se pot clasifica, dupa directia dispozitivului de captare n : - captari verticale - puturi: a) sapate: - au forma rotunda n plan si pot fi cu diametrul interior mare (peste 1,5 m) sau mijlociu (ntre 0,8 0,5 m), folosite la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la consumatori izolati; b) forate: - din coloane tubulare, cu diametrul de 0,1 0,5 m; c) nfipte: - pentru debitr mici si cu diameter ntre 0,02 0,06 m.

- captari orizontale - drenuri sau galerii: a) iterceptoare: - daca sunt perpendiculare sau oblice pe directia curentului subteran; se aplica la straturi de grosime mica si situate la adncimi nu prea mari; b) radiale: - daca converg din mai multe directii spre camera colectoare centrala; se aplica la straturi acvifere de mare adncime. Alegerea tipului de captare se face n functie de: debitul care trebuie captat; caracteristicile stratului acvifer; considerente tehnico-economice. Captari prin puturi

Calculul captarii consta din determinarea lungimii frontului de captare, a debitului maxim de exploatare, a numarului de puturi, a distantei dintre puturi si a distantei de protectie sanitara pentru perimetrul de regim sever, folosind relatiile:

L=

n care: L = lungimea totala a frontului de captare, n m; Q =debitul de calcul al captarii, n m /s; H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber, n m, caracteristica perioadei de seceta;

k = coeficientul mediu de filtratie a stratului acvifer, n m/s, care se poate alege n functie de natura stratului; i = panta hidraulica medie a curentului subteran; m = grosimea medie a stratului acvifer sub presiune, n m; q putului q; S = suprafata bruta exterioara a filtrului putului, n m , care pentru puturi n strat cu nivel liber S= ; d = diametrul exterior al filtrului, n m; h = naltimea stratului de apa la intrarea n put, n m; v = viteza aparenta admisibila de intrare a apei n put, n m/s, care se allege n functie de marimea granulelor de nisip; n = numarul de puturi; d = distante dintre puturi, n m, care pentru o exploatare completa a stratului acvifer trebuie ca l 2R sau l 2R n cazul cnd stratul nu se exploateaza complet; s = depresiunea n put, n m,corespunzatoare debitului maxim de exploatare a putului; R = raza de actiune, n m; , iar pentru puturi n strat cu nivel sub presiune S= = debitul maxim de exploatare a unui put, n m /s, care se obtine prin

metoda grafica, la intersectia dintre curba debitului pompat Q si curba debitului

D = distanta de protectie a stratului acvifer n stare naturala, n m, cnd se considera numai miscarea paralela a stratului; T = timpul normat pentru protectia sanitara, n zile, care se ia T=20 zile pentru zona cu regim sever si T=70 zile pentru zona de restrictie; p = porozitatea efectiva a stratului acvifer; D = distanta de protectie sanitara pentru un put singular, n m,masurata de la axa putului; q = debitul putului, n m /zi; b = largimea curentului, n m, masurata de o parte si de alta a axei o-x; = coeficienti de corectie, care pentru un sir de puturi situate la distanta l ntr-un bazin acvifer sub presiune, se calculeaza n functie de distantele D si D'; D = distanta sanitara, pentru sirul de puturi, n m; D = distantele de protectie amonte, aval si laterala, n functie de

spectrul real al miscarii apei subterane; D = distantele caracteristice ale zonei de protectie sanitara, n m, care

se determina n functie de distanta D si de raportul adimensional b/2 ; Captari prin drenuri si galerii interceptoare

Calculul acestor captari consta n determinarea lungimii drenului sau a galeriei, calculul denivelarii n dren, determinarea dimensiunilor transversale si a pantei longitudinale, iar n cazul captarilor de apa potabila si a dimensiunilor zonei zonei de protectie sanitara.

n care: L = lungimea drenului sau a galeriei interceptoare, n m; Q = debitul de calcil al captarii, n m /s; H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber n perioadele de seceta, n m; k = coeficientul mediu de filtratie al stratului de apa, n m/s; i = panta hidrauluca medie a curentului subteran; q = debitul specific al drenului, n m /s; h = naltimea apei la intrarea n dren, n m, ce se poate considera egala cu diametrul drenului D; R = raza de actiune, n m;

D = distanta de protectie sanitara, n m; T = timpul normat de filtratie, n zile; p = porozitatea efectiva a stratului acvifer. Sectiunea tubului de drenaj se determina n functie de debitul Q = 2qL si de panta drenajului J egala cu panta terenului J . Gradul de umplere al tubului de drenaj va fi de 0,5 iar pierderile de sarcina se iau cu 20% mai mari fata de cel al canalelor obisnuite, din cauza rugozitatii suplimentare a barbacanelor. Tuburile sunt gaurite la partea superioara pe sau 2/3 din perimetru. Captari cu gratar de fund (prize tiroleze) Relatiile de calcul pentru acest tip de captare sunt urmatoarele:

n care: Q = debitul de calcul, n m /s; b = latimea captarii, n m; = coeficientul de debit, care la intrare se ia , iar la iesire ;

= coeficientul de contractie; l = lungimea activa a gratarului, n m; g = acceleratia gravitationala, n m/s ; n = numarul de bare; = grosimea barelor gratarului, n m, ce se poate lua ;

d = distanta dintre barele gratarului, n m, ce se pot lua d=20...40 mm; h =adncimea teoretica a captarii, n m; h v = adncimile apei la intrare respectiv la iesire de pe gratar, n m; = viteza apei la intrarea respectiv la iesirea de pe gratar, n m/s;

l = lungimea captarii, n m; = coeficient de corectie avnd valoarea Captari de mal cu gratar

Relatiile de calcul pentru acest tip de captare sunt urmatoarele:

n care: n = numarul interspatiilor dintre bare; Q = debitul de calcul, n m /s v = viteza apei prin interspatii, n m/s, care se ia de maximum 1m/s; d = distanta dintre barele gratarului, n m, care se recomanda d=25...50 mm; h = naltimea utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei rului, n m; B'= latimea gratarului, n m; = grosimea barelor gratarului care se considera de 8...10 mm; H = naltimea gratarului, n m; h = naltimea de siguranta, n m, care se ia de 0,15...0,30 m;

l = lungimea barelor gratarului, n m; = lungimea curburii barelor, n m; B = latimea canalului colector, n m; = unghiul dintre axa canalului colector si directia de scurgere a apei din ru; v = viteza de curgere a apei la intrarea n gratar, n m/s; h = pierderea de sarcina prin gratar, n m; = unghiul de nclinare al barelor care se prevede de 60 ...70 ; = coeficient care tine seama de forma sectiunii barelor care se ia de 2,42 pentru bare dreptunghiulare; 1,83 pentru bare semicirculare si de 1,79 pentru bare rotunde. Captari de mal cu camere si ferestre de captare Se calculeaza cu relatiile:

n care, Q = debitul de calcul, n m /s;

m = coeficient al captarii care se ia de 0,7...0,8; a,b = naltimea si respectiv latimea ferestrelor captarii, n m; B = latimea tuturor ferestrelor de captare, n m; v = viteza de calcul n deschiderea ferestrei, n m/s, care se ia de 0,2...0,3 m/s pentru debite sub 500 l/s; n = numarul ferestrelor de captare; h = pierderea de sarcina prin fereastra, n m; H = naltimea apei la captare masurata de la cota superioara a ferestrei la nivelul minim al apei n ru, ce se ia de 0,4...0,6 m; H = naltimea apei masurata de la cota inferioara a ferestrei pna la radierul captarii, care trebuie sa fie mai mare de 0,5...1 m. Pentru prizele mici se recomanda 2...3 compartimente, iar la prizele mari 3...5 compartimente.

STABILIREA NUMRULUI DE CONSUMATORI

n prezent in localitate avem un numar de 29000 locuitori, iar numarul de locuitori n perspectiva se calculeaza cu relatia procentul de crestere al populatiei si se calculeaza cu , unde, nformula

reprezinta perioada pentru care se face calclul, adica 20 de ani si p-reprezinta

loc

Dupa sistematizare locuitorii vor fi mpartiti astfel:

Zona A : 80% din

, adica

locuitori

Zona B : 20% din

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

adica

locuitori

Localitatea este mpartita n doua zone, n functie de gradul de dotare al clairilor cu instalatii de apa calda si rece. Zona A: este zona cu instalatii interioare de apa calda si canalizare cu preparare centralizata a apei calde, iar n aceasta zona locuieste 80% din populatia localitatii. Zona B: este zona cu gospodarii avnd instalatii interioare de apa si canalizare cu preparare locala a apei calde, zona n care locuieste 20% din populatia localitatii. De asemenea n localitate exista urmatoarele ntreprinderi de interes local: fabrica de pine fabrica de bere abator de vite tabacarie

n marginea orasului se dezvolta o platforma industriala cu profil alimentar. n industrie vor lucra doua schimburi de cte 415 muncitori. Necesarul de apa,

pentru procesul tehnologic este de 960 STAS 1343/1-2006.

, considerat uniform tot timpul anului.

Necesarul de apa poate fi calculata pe grupe de consumatoriconform datelor din

a.) Apa pentru consumul gospodaresc: (qg) pentru zona A: pentru zona B: l/om/zi l/om/zi

b.) apa pentru consumul public: (qp) pentru zona A: pentru zona B: c.) l/om/zi l/om/zi

apa pentru stropit strazi si spalat piete: - se poate aprecia global, ca .

fiind 5% din consumul public realizat pentru toti locuitorii => d.) apa pentru industria locala: l/om/zi e.) apa pentru platforma industriala: zona A: zona B: l/om/zi => l/om/zi => .5 l/om/zi

Coeficientul de variatie zilnica, pentru zona A: pentru zona B: Pentru stropit strazi si spalat piete: Pentru industria locala: Pentru platforma industriala

, rezultat din STAS 1343/1-95 este:

Pentru spalat strazi si platforma industriala Coeficientul de variatie orara, 2006. Pentru zona A: unde locuiesc 27154 locuitori => Pentru zona B: unde locuiesc 6789 locuitori => Pentru stropit strazi si spalat piete Pentru industria locala Pentru platforma industriala Pentru spalat strazi si platforma industriala , se adopta pentru fiecare tip de necesar de

apa. Cnd nu sunt alte valori justificative pot fi adoptate valori din STAS 1343/1-

Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al necesarului global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006. Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa potabila, ca n cazul de fata, este necesar un coeficient de spor .

Pierderile tehnic admisibile de apa din sistem, pot fi tratate tot ca un necesar de apa. n mod current, pot fi exprimate ca un spor de debit la necesarul general de apa si se noteaza cu .

Pentru sistemul de alimenatre cu apa din prezentul proiect, k p se aprecieaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1,10.
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE AP

a.) Debitul zilnic mediu al necesarului de apa

; b.) Debitul zilnic maxim al necesarului de apa

; c.) Debitul orar maxim al necesarului de apa

A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL NECESARULUI DE AP

Zona A:

Zona B: Apa pentru stropit strazi si spalat piete:

Pentru industria locala: - pentru fabrica de pine (3 schimburi)

; ; - pentru fabrica de bere (2 schimburi)

; ; - abator de vite (1 schimb)

; ; - tabacarie (1 schimb)

; ; Pentru platforma industriala:

; ; Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala:

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE AP Zona A: Zona B: Apa pentru stropit spatii verzi si spalat piete:

Pentru industria locala: - fabrica de pine (3 schimburi): ; ; - fabrica de bere (2 schimburi): ;

; - abator de vite (1 schimb): ; ; - tabacarie (1 schimb): ; ; Pentru platforma industriala: ; ;

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE AP

Zona A:

Zona B: Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

; Pentru industria locala: - fabrica de pine (3 schimburi):

; - fabrica de bere (2 schimburi):

; - abator de vite (1 schimb):

; - tabacarie (1 schimb):

; Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala:

; CALCULUL CERINEI DE AP Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa: ; Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa: ; Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa: ; unde: - reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama de pierderile tehnic admisibile, din sistemul de alimentare cu apa - este coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa (sau coefficient de spor) Conform standardului romnesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca de distributie noi (adica sub 5 ani) si efectueaza retehnologizari, etc. =1,15, pentru retele

=1,35 pentru retele de distributie existente, la care se

Conform STAS =1.02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si pentru sursa subterana, sau de suprafata cu stati de tratare.

= 1.05 - 1.08,

A.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL CERINEI DE AP Pentru zona A: Pentru zona B: Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala: - fabrica de pine

- fabrica de bere:

- abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala:

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL CERINEI DE AP Pentru zona A:

Pentru zona B: Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala: - fabrica de pine:

- fabrica de bere:

- abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL CERINEI DE AP Pentru zona A: Pentru zona B: Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala: - fabrica de pine:

- fabrica de bere:

- abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma industriala.

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR Nr. Tipul de consumator crt. 1. Consum gospodaresc si consumul 2. Nr. de qsp Qnzimed 10862 1086 492.2 Kzi Qnzimax 1.2 13034.4 1.3 1.5 1411.8 738.3 Ko 1.3 2 1.35 Qnormax 706 117.65 41.53

consumatori Zona 27154 400 I Zona 6789 33943 160 14.5

II public Consum pentru stropit spatii si spalat strazi Totalul mc/zi debitelor caracteristic e ale necesarului l/s mc/zi mc/h mc/h

3.

33943

12587.2 524.46 145.68 14764.7 615.19

15368.3 640.34 177.87 18027 751.12 208.64

880.5 36.68 10.18 1032.8 43.03 11.95

4.

de apa Totalul debitelor caracteristic e ale cerintei de apa

33943 l/s 170.88

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE DE AP, PENTRU PLATFORMA INDUSTRIAL

Nr . crt . 1.

Tipul de consumator

Nr. de consumator i

qsp

Qnzimed

Kzi

Qnzimax

Ko Qnormax

Consum pentru igiena Consum pentru

415 415 415

3. 5 3. 5 2

83 960 1.25

1.2 5 1.2 5 1.5

103.75 1200 1.88

2 2 2

8.65 100 0.16

2.

productie Consum pentru stropit spatii si spalat strazi Totalul mc/z debitelor caracteristic e ale necesarului l/s mc/z i mc/h i mc/h

3.

415

1044.2 5 43.51 12.08 1224.9 1 51.03

1305.6 3 54.4 15.11 1531.5 63.81 17.72

108.8 1 4.53 1.25 127.6 4 5.31 1.47

4.

de apa Totalul debitelor caracteristic e ale cerintei de apa

415 l/s ]14.17

CALCULUL NECESARULUI DE AP PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI Incendiul, ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul care arde, comburantul sau corpul care ntretine arderea (oxigenul din aer) si temperatura de ardere. Orice mijloace de stingere actioneaza, total sau partial, asupra acestor elemente. Apa actioneaza asupra ultimelor doua elemente n acelasi timp, de aceea se foloseste, n majoritatea cazurilor, pentru stingerea incendiilor. ntr-adevar, apa aruncata asupra corpului care arde

acopera combustibilul, l izoleaza de aer si ngreuneaza arderea; de asemenea, apa fiind mai rece si avnd o caldura specifica mare, n comparatie cu alte lichide, preia o parte din caldura de ardere si coboara temperatura corpurilor sub punctual de aprindere. Apa se foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de ploaie, sau sub forma de perdea de apa. Sistemul de alimentare cu apa a centrelor populate si a industriilor trebuie sa asigure si cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezinta o situatie accidentala, apa necesara trebuie sa se gaseasca acumulata ntr-un rezervor, iar captarea, statia de tratare, statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea rezervei de incendiu in 24 - 48 de ore, dupa stingerea incendiului. De regula, refacerea rezervei de incendiu se face pe seama restrngerii consumului de apa pentru alte nevoi. Cnd se realizeaza un sistem de alimentare cu apa, trebuie prevazute constructii si instalatii, care sa asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiului se poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori, montati n cladiri si hidranti exteriori, montati pe reteaua de distributie. Pentru cladiri speciale (teatre, biblioteci, etc) sau industrii, sunt prevazute sisteme speciale de stingere, cum ar fi sprinkler, conform reglementarilor tehnice n vigoare. Apa pentru hidranti interiori, trebuie sa aiba aceeasi calitate cu ceea distribuita. Pentru hidrantii exteriori, de regula se foloseste apa din reteaua de distributie a apei potabile. n cazuri speciale pentru combaterea incendiului din exterior, se poate folosi si alta calitate de apa prin mijloace independente cum ar fi masinile de pompieri, cisternele, retele separate de apa. Aceasta situatie comporta existenta unei retele de apa special destinata acestui scop. Numarul de incendii theoretic simultane se adopta n functie de marimea localitatii, dupa valorile din tabelul 4 STAS 1343/1-2006. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilor interiori se noteaza cu (numarul jeturilor si tipurile de constructii, care sunt echipate cu hidranti interiori), precum si debitul pentru instalatiile speciale se noteaza cu , se adopta conform STAS 1478-90. ,

n cazul, n care nu se dispune de studii speciale debitul hidrantilor, care se noteaza cu se poate adopta dupa valorile prezentate n tabelul 4.

Numarul locuitorilor din localitate N = Ni 5000 5001. 10000 10001. 25000 25001. 50000 50001. 100000 100001. 200000 200001. 300000

Numar de incendii simultane n 1 1 2 2 2 2 3

Qie [ l/s ] Cladiri cu (1.4) Cladiri cu niveluri peste 4 niveluri 5 10 10 20 25 30 40 10 15 15 25 35 40 55

300001. 400000 400001. 500000 500001. 600000 600001. 700000 700001. 800000 800001.1000000

3 3 3 3 3 3

70 80 85 90 95 100

NOTA 1 - Valorile prezentate n tabelul 4 se aplica si n cazul cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zona neconstruita, n acest caz reprezinta numarul de locuitori pentru fiecare cartier. NOTA 2 - Debitul pentru incendiu exterior pe baza de studii speciale.
NOTA 3 - Localizarea incendiilor simultane, n perimetrul luat n calcul la dimensionarea retelelor de distributie se face astfel nct un incendiu - teoretic - sa revina unei suprafete locuite de cel mult 10000 locuitori.

si numarul de incendii

simultane n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determina

NOTA 4 - n cazul retelelor cu zone de presiune, se analizeaza varianta n care fiecare zona functioneaza independent n caz de incendiu, se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numarul de incendii se calculeaza nsa pentru toata localitatea. Se va tine seama de NOTA 1 si NOTA 3. NOTA 5 - Pentru localitati sub 5000 locuitori se va respecta si Reglementarea GP 106 - 04. Anexa IV - 2, aprobata de MTCT 15/02/2005 si publicata n Monitorul Oficial Partea I nr. 338 bis din 21/04/2005.
Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori se determina conform STAS 1478-90. Durata teoretica de functionare a hidrantilor exteriori, este de 3 ore adica .

n cazul, cnd n sau lnga localitate, exista societati comerciale si acestea se alimenteaza din aceeasi retea publica, numarul de incendii teoretic simultane se poate adopta, dupa valorile prezentate n tabelul 5, din STAS 1343/1-2006.

Numar de locuitori localitate (N) < 10000 din ,S

Suprafata teritoriului intreprinderilor

Numar incendii simultane

de Mod de considerare a simultane incendiilor

(n)

(ha) < 150 1 La zona localitate sau industriala

lund n considerare debitul de incendiu 10001.25000 < 150 2 cel mai mare Unul n localitate si unul n zona sau industriala

ambele n localitate lund n considerare suma 25000 150 2 valorilor maxime Unul n localitate si unul n n localitate n zona ambele sau zona suma industriala, ambele

industriala, lund n considerare > 25000 < 150 2 valorilor maxime Unul n localitate si unul n zona

industriala

sau

ambele n localitate lund n considerare suma > 25000 > 150 valorilor maxime Se determina n localitate si zona cf. tabelului 4 industriala, pentru STAS 1478/90 pentru zona industriala, nsumndu se NOT - Daca ntre societatea comerciala si localitate este ntotdeauna un spatiu gol ( verde ) de minim 300 m cele doua unitati se analizeaza separat.
Debitul de incendiu pentru societati trebuie adoptat n functie de pericolul, pe care-l reprezinta industria, conform STAS 1343/2-89 si STAS 1478-90 sau previziunilor specialistului tehnologic. NECESARUL DE AP PENTRU COMBATEREA EFECTIV A INCENDIULUI

numarul care rezulta

localitate si cf. pentru fiecare.

( localitatea si industria )

- volumul de apa nmagazinat, n m3 N - numarul de incendii simultane, care se combat de la exterior cu apa din hidrani exteriori

- numarul de jeturi simultane impus, pentru cladirea respectiva - debitul asigurat de un jet de hidrantii interiori ,n l/s - timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori (minute) - debitul asigurat de hidrantii exteriori (l/s) - timpul de functionare a hidrantilor exterior (h) - debitul pentru stingerea incendiului, cu ajutorul instalatiilor speciale a caror durata de functionare este n(h), care se stabileste conform STAS 1470-90 n (l/s).

NECESARUL DE AP, PENTRU CONSUMUL LA UTILIZATOR PE DURATA STINGERII INCENDIULUI ; - volumul consumat de utilizator - coeficient, pentru retelele de joasa presiune (cnd presiunea este mai mare, sau egala cu 7 m coloana de apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatiilor de pompieri) - coeficient, pentru retelele de nalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior) - debitul orar maxim al zonei sau localitatii, unde se combate incendiul n total, se va acumula n rezervor, ca rezerva intangibila, protejata volumul de apa

unde,

este volumul rezervei intangibile

Dupa consumarea apei, n urma combaterii incendiilor, refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul n timpul .

Marimea timpului de refacere a rezervei ( conform STAS 1343/1-2006.

), se adopta conform datelor din tabelul 6,

Localitati si zone industriale aferente localitatilor Localitati Zone industriale cu constructii din categoriile de pericol de incendiu A si B C avnd 24 24 24 36 D si E avnd 36 48

NOTA 1 - n cazul, n care pna la cel mult 72 h.

, iar debitele de apa sunt insuficiente la

sursa, durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu Tn se poate mari

NOTA 2 - n cazurile, n care debitele surselor de apa nu pot asigura refacerea rezervei de incendiu n durate maxime Tn prevazute n tabelul 6, se admite prelungirea acestor durate, cu conditia maririi rezervei intangibile Vri, cu volumul de apa, care nu poate fi asigurat n timpul normat. NOTA 3 - Pastrarea rezervei intangibile se face n una sau mai multe cuve de rezervor astfel nct volumul integral pentru combaterea incendiului sa fie permanent la dispozitie.
Conform STAS 1478-90, din tabelul 5 n localitate vom avea urmatoarele cladiri publice mai importante: Nr. CLDIRE

1 2 3 4 5 6 7 8 9

sCOAL GRDINI SPITAL CMIN CULTURAL MAGAZIN BAR GAR BIBLIOTEC TEATRU

2,50 2,50 2,50 10,00 2,50 2,50 2,50 2,50 10,00

Conform STAS 1343-2006, tabelul 4 n functie de N20 numarul de incendii teoretic simultane este ,,n"=2, care vor avea loc la biblioteca si scoala. ; Volumul de incendiu ; Durata de functionare a hidrantilor interiori durata de functionare a hidrantilor exterior exterior l/s.
;

minute si ore. Debitul pentru stingerea incendiilor din

Volumul de consum ;

Timpul de refacere al rezervei de incendiu ; ; Refacerea rezervei de apa

; CALCULUL DEBITELOR DE DIMENSIONARE sI VERIFICARE A SCHEMEI DE ALIMENTARE CU AP Toate elementele schemei de alimentare cu apa, de la captare pna la rezervor, vor fi dimensionate la debitul de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor va fi adoptata valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.

- reprezinta debitul zilnic maxim al cerintei de apa n regim de restrictii (reprezinta debitul zilnic mediu al cerintei de apa, din care se scade apa, pentru stropit strazi si spalat piete). ; ; - reprezinta debitul de refacere, al rezervei de incendiu

; Debitul de calcul, pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor dupa rezervorul de nmagazinare, se calculeaza cu urmatoarea formula: ;

; Debitul de verificare al retelei de distributie se detrermina cu formula: ;

; DIMENSIONAREA CAPTRII Pentru alegerea surselor de apa, este necesar sa se ntocmeasca schema generala de gospodarire a apelor, n zona, n care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si industriala. n cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei generale de alimentare cu apa, se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apa de suprafata si subterane, care trebuie luate n considerare, pentru a fi studiate. Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa determine caracteristicile tehnice (cantitati de apa disponibilie si calitatile apei), pe baza carora, facndu-se comparatiile economice ntre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa, care satisface: debitul de apa necesar consumatorilor; calitatile apei, pe ct posibil fara nbunatatiri artificiale, sau cu un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor solicitate de consumator; siguranta n exploatare, asigurarea n timp a debitelor minime si a constantei calitatii apei solicitate; eficienta economica maxima, tinnd seama de costul minim pe de apa furnizata si de efectul economic general, n cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe.

n repartizarea resurselor de apa ntre consumatorii industriali si consumul centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila. Corespunzator studiului tehnico - economic general al alimentarii cu apa, se ntocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, n care se stabilesc sursele care trebuie studiate n delaiu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa. CAPTRI DIN RURI CRITERII DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI CAPTRILOR O problema importanta a unui sistem de alimentare cu apa o constituie alegerea corecta a amplasamentului constructiilor de captare, care trebuie sa tina seama de un complex de conditii. Un prim factor, care determina amplasamentul, este calitatea apei captate. Amplasamentul constructiilor de captare trebuie ales n functie de existenta n amonte a unor surse de impurificare, de capacitatea de autoepurare a rului, precum si de posibilitatea de a stabili o zona de protectie sanitara. De asemenea, compozitia fizico-chimica a apei, precum si cea biologica, au o mare importanta n acest sens. Captarea apei trebuie sa se faca la malul concave, care, n comparatie cu cel convex, are avantaje esentiale, deoarece se umple mai putin cu depozite de aluviuni si datorita unei adncimi mai mari a rului. Amplasarea constructiilor de captare la malul concav are, totusi, si dezavantaje. Aces mal este supus afuerii si, de aceea, trebuie sa se prevada lucrari pentru consolidarea malului, pe o ntindere corespunzatoare. Aceste consolidari pot avea mari proportii, afectnd costul general al investitiei. De asemenea, problemele legate de aparitia ghetii sunt mai grele la malul concav, dect la malul convex. n unele cazuri, cnd apa rului curge cu viteze mici si are o capacitate foarte mica de aluviuni, problema amplasarii mai avantajoase a constructiilor pentru captarea apei la malul concav sau la cel convex poate sa nu aiba importanta, din punctul de vedere al fenomenelor mentionate. Punctual de amplasare a constructiei de captare trebuie sa fie cel mai putin periculos, n privinta ghetii de fund (zaiului). Acest aspect impune ca portiunea, n care se amplaseaza captarea sa nu se afle n dreptul pragurilor; este bine sa fie ct mai n aval. Constructia de captare trebuie amplasata pe o portiune nepericuloasa din punctul de vedere al ngramadirii ghetii de suprafata. Constructia de captare trebuie asezata la o distanta suficient de mare de punctele de afluenta, confluenta, puncte n care pot fi circulate, uneori, mari debite solide sau este posibila manifestarea unor fenomene de depunere. Referitor la conditiile hidrogeologice, portiunea din malul rului aflata n dreptul prizei trebuie sa fie corespunzatoare pentru amplasarea diferitelor obiective ale sistemului de alimentare cu apa (statii de pompare, gratare, deznisipatoare), avnd n vedere si eventualele etape de dezvoltare.

Desigur, un factor hotartor n alegerea amplasamentului l va avea si distanta fata de obiectivul ce urmeaza a fi alimentat cu apa, avnd n vedere optimizarea traseului conductelor. TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTRI sI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de urmatoarele aspecte: conditiile de functionare ale sistemului de alimentare cu apa; gradul de asigurare impus; caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc.; conditiile terenului din zona; problemele economice. Principalele tipuri constructive ale captarilor din ruri sunt prezentate n schema de mai jos: de mal; prin conducte gravitationale; cu baraj de derivatie; sub forma de cupa (cu bazin); prin infiltratie de mal; de sub albie. Un alt factor, care poate stabili tipul de captare l constituie adncimea apei n fata prizei. Aceasta trebuie sa asigure: captarea debitului prelevat, conform asigurarii de calcul; oprirea intrarii n priza a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de fund; prevenirea efectelor negative ale ghetii si zaiului, adica evitarea captarii straturilor superficiale;

mpiedicarea intrarii plutitorilor n priza, respectiv o garda corespunzatoare deasupra prizei;

 spalarea hidraulica a zonei de acces la priza. Pentru tara noastra, n functie de conditiile climatice, sunt avute n vedere urmatoarele adncimi minime de apa, care trebuie asigurate n fata prizei: 0.5m peste fundul rului, pentru evitarea patrunderii aluviunilor de fund; poate scadea la 0.2m, la rurile de munte; Pentru evitarea efectului ghetii se recomanda o acoperire deasupra prizei cu 0.1m mai mare decat grosimea maxima a podului de gheata Pentru evitarea captarii zaiului se considera ca este necesara o naltime de apa de 1m deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, daca se iau masuri speciale; Pentru evitarea patrunderii plutitorilor si blocarii prizei cu frunze se recomanda naltimi ntre 0.20 - 0.50m, functie de zona pe care o strabate rul n amonte si de frecventa plutitorilor; Astfel, adncimea rului constituie un criteriu de alegere a tipului de captare. Turbiditatea apei captate poate fi si ea determinate pentru alegerea tipului de captare. n cazul nostru captarea apei pentru localitatile si platforma industriala se va face din sursa de suprafata iar tipul captarii este captare de mal cu gratar. CAPTARE DE MAL

Constructia de captare a apei consta, de fapt, din doua lucrari diferite: camera de captare propriu-zisa; statia de pompare Camera de captare consta dintr-o culee de pod, goala nauntru; n interiorul ei se gaseste un perete transversal separator, care formeaza doua compartimente: de captare si de aspiratie. n aceasta din urma sunt coborte conductele aspiratoare ale statiei de pompare. n lungime, camera de captare se mparte n doua compartimente,care pot lucra independent unul de celalalt.

n despartitura pentru captare, apa rului ajunge prin ferestrele de intrare, dispuse n naltime n doua rnduri: ferestrele de jos lucreaza la nivelurile joase ale rului, cele de sus de nivelurile nalte, cnd straturile inferioare ale apei din ru pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de fund. Toate ferestrele sunt nzestrate, n interiorul camerei de captare, cu vane laminare sau n forma de subere, iar la partea exterioara cu gratare cu spatii mari (pe ct posibil, demontabile), construite din bare verticale, cu spatii de 50-150 mm si uneori, chiar mai mari. n peretele separator se monteaza plase fixe, pentru retinerea suspensiilor mari din apa bruta. Manipularea plaselor, a vanelor si a altor utilaje se face de pe un planseu de serviciu, executat la nivelul pamntului. Pe acest planseu se construieste o cabina, foarte comoda, pentru exploatarea camerei de captare. Planseul de serviciu are un balcon care permite executarea operatiilor de curatare a gratarelor, a ferestrelor de intrare, n locuirea lor, etc. Statia de pompare se amplaseaza n afara zonei alunecarilor posibile ale terenului, n timpul executarii lucrarii. Conditiile topografice pot impune, de asemenea instalarea statiei de pompare la o distanta relativ mare. n general nsa, din punctul de vedere al asigurarii unei bune functionari a constructiei de captare, este necesar ca, tinznd la o scurtare a conductelor aspiratoare, sa se scurteze distanta dintre constructia de captare si stati a de pompare. Captarile de mal trebuie dotate cu dispozitive de curatare a depunerilor din interior (hidroelevatoare sau pompe de namol). Platforma circulabila a captarii de apa trebuie realizata la nivelurile maxime cu o asigurare de 1 %, avnd o garda de cel putin 0,70 m.

Conductele de aspiratie care pleaca spre statia de pompare trebuie sa fie duble; ele se dimensioneaza la viteze maxime de 1,00 m/s n cazul conductelor comune la mai multe pompe si de maxim 1,50 m/s la conducte separate pentru fiecare pompa. n cazul conductelor de aspiratie sau de refulare la captarile la care sunt de asteptat tasari n perioada de exploatare, se prevad compensatoare unghiulare, care permit deplasarile relative ale constructiei fata de mal, fara a deranja functionarea conductelor. Priza de mal la Dunare pentru cuplata cu statia de pompare

Schema captarii de mal cu gratar

Schema alimentarii cu apa

Pentru captarea de mal cu gratar, relatiile de calcul sunt urmatoarele:

unde: n - numarul interspatiilor din gratar - debitul de calcul in v - viteza apei prin interspatii [ m/s], v = 1 m/s d - distanta dintre barele gratarelor n metri ( 25 50 mm ) 0.05 m - distanta utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei rului [m] - grosimea barelor gratarelor ( 8 10 mm) H - naltimea gratarului [m] - naltimea de siguranta [m] ( 0.15 0.30 ) l - lungimea barelor gratarului [m] - lungimea curburii barelor [m] = 0.04 B - latimea canalului colector [m]

- viteza de curgere a apei la intrarea n gratar h - pierderea de sarcina prin gratar [m] - unghiul de nclinare ale barelor, care este ntre 60 70 o
- coeficient care tine seama de forma sectiunii, care este 2.45 pentru bare dreptunghiulare, 1.83 pentru bare semicirculare, 1.79 pentru bare rotunde n = 10 interspatii

DIMENSIONAREA HIDRAULIC A ADUCIUNILOR

Aductiunile pot fi tip canal, tip conducta sau combinatii a acestora, adica aductiuni nchise. Aductiunile de tip canal pot fi deschise ( descoperite) sau nchise (acoperite) si asigura transportul apei prin gravitatie cu nivel liber. La aductiile de tip conducta, adica cele nchise, transportul apei se face prin pompare sau fara, ( gravitational ). Calculul hidraulic al aductiunilor se face folosind relatiile

; ;

DETERMINAREA DIAMETRULUI ECONOMIC AL ADUCIUNII, FUNCIONND PRIN POMPARE

Schema de alimentare cu apa adoptata precum si din calcule facute, pentru captare, rezulta ca apa trebuie pompata ca sa ajunga n rezervor. Dimensiunea conductei, functionnd prin pompare, se face astfel nct diametrul ales sa corespunda unor cheltuieli anuale minime, cheltuielile anuale sunt formate, din: cheltuieli cu investitia cheltuieli cu energia necesara pentru pomparea apei cheltuieli cu reparatiile si retributia personalului de

exploatare( astea se considera constante)

; unde: - reprezinta cheltuieli cu investitia - reprezinta cheltuieli cu energia - este timpul de recuperare a investitiei ( se considera Tr = 50 ani) i - este valoarea investitiei care se calculeaza pe baza indicilor specifici [lei/an] e - reprezinta costul energiei de pompare ( se adopta ca fiind egala cu costul de producere a energiei electrice) E - volumul de energie electrica, necesar pentru pomparea apei P - puterea absorbita n pompa [KW]

T - timpul de functionare al pompelor T = 8760 h - debitul de calcul n K - inversul coeficientului de rugozitate, se alege din tabel n functie de materialul din care este executata aductiunea S - suprafata sectiunii transversale [m2] R - raza hidraulica [m] J - panta H - diferenta dintre cotele piezometrice din sectiunile extreme ale aductiunii n cazul conductelor si diferenta ntre cotele radierului terenului din aceleasi sectiuni n cazul canalelor v - viteza apei [m/s] C - coeficientul lui Chezy h - pierderile de sarcina n aductiuni [m] D - diametrul aductiunii [m] so - rezisteta hidraulica specifica a conductei E se calculeaza cu relatia

unde:

 - randamentul mediu de functionare al pompelor. n lipsa dimensionarii pompelor, valoarea medie a randamentului se considera = 0.6 Q - deitul de apa pompata, care este egala cu Qic Q = QIc H - naltimea de pompare al apei

- naltimea geodezica de pompare - pierderea de sarcina pe conducta de refulare - pierderea de sarcina pe conducta de aspiratie L - lungimea aductiunii Costul aductiunii este dat direct n tabelul de calcul tabel 7 Calculul efectul are urmatoarea succesiune, urmarita n tabel: - cu valoarea debitului de calcul n l/s, din diagrama Menning se alege primul diametru ntlnit pe verticala la intersectia , de unde rezulta panta si viteza

- n continuare se vor calcula pierderea de sarcina pe refulare

Tabel 7 - Determinarea diametrului tehnico - economic al aductiunii

Diametrul conductei Dn [mm]

Panta Hidraulica i

Viteza v [m/s]

Pierdere a sarcina hr [m]

naltimea Puterea pompei P [kW]

de de pompare H [m]

0 700 600 550 500 450 400

1 0,00015 0,00038 0,0005 0,00092 0,005 0,0075

2 0,32 0,45 0,5 0,65 0,75 0,95

3 0,563 0,143 0,188 0,345 0,185 2,183

4 4,0563 4,143 4,188 4,345 5,875 7,813

5 33,06 33,76 34,14 35,41 47,88 65,68

Diametru Volumul l Conducte i Dn [ mm ] e electrica E [ kW/a 0 700 600 550 500 450 400 n] 6 289605,6 295737,6 299066,4 310191,6 419428,8 557868,4 de energi

Costul Cost energiei Ce [mld.lei / an ] unitar a

Valoare Cost anual C

total

conduct Investitiei a C [mii lei/m] I 109 [lei]

[mld. Lei / an ]

7 376,478 337,658 388,785 403,248 545,256 725,248

8 900 800 750 700 650 600

9 0,234 0,208 0,195 0,185 0,169 0,156

10 610,478 545,658 583,785 588,248 714,256 725,404

Aductiunile sub presiune, care acced gravitational, se dimensioneaza n functie de debitul de calcul si de panta. Viteza minima n aceste conducte, se admite de 0.3 m/s si 0.7 m/s pentru ape ncarcate cu suspensii, iar viteza maxima se considera de 0.5 m/s pentru tuburi din material plastic sau azbociment din beton armat centrifugat sau beton precomprimat. Aductiunile sub presiune care functioneaza prin pompare se dim. n functie de debitul de calcul si de viteza economica ( vec = 0.2 1.2 m/s )

Canalele deschise se dim. n functie de debitul de calcul Qic si panta J, astfel nct sa nu se depaseasca vitezele maxime admise pentru tipul de material, din care este executata aductiunea. VOLUMUL REZERVORULUI n conformitate cu STAS 4165/1988, volumul rezervorului se determina ca valoare maxima dintre:

Valorile astea, rotunjite la valorile 25, 50, 75, 100, 150, 200, 300, 400, 500, 750, 1000, 1500, 2000, 2500, 5000, 6000, 7000, 8000, .., etc. - volumul necesar pentru compensarea valorilor debitului de alimentare si plecare n retea ( se reaminteste ca alimentarea se dimensioneaza la Qszimax pe perioada de compensare si se considera o zi medie) - volumul necesar pentru acumularea apei, necesara combaterii celor 2 incendii teoretic simultane si asigurarea consumului pe perioada stingerii incendiilor - volumul suplimentar de apa, necesar pentru combaterea debitelor pompate neuniform, ca urmare a functionarii statiilor de pompare amonte n afara celor de utilizare maxima a energiei electrice

- volumul necesar pentru asigurarea necesarului de apa n anumite conditii, ce vor fi justificate - volumul necesar pentru acumularea unei rezerve de apa pentru a asigura functionarea retelei n cazul n care pe circuitul amonte a rezervorului apar avarii normale admise ( ruperea de conducta, dezamorsare sifoane, ntrerupere de pompare). Conform legii 98 din 1994, volumul rezervorului va fi cel putin egal cu urmatoarea valoare: ; ; - valoarea maxima a timpului de trecere a apei prin rezervor, admis prin normele sanitare, astfel nct calitatea apei sa nu deteriorizeze; de regula se accepta 6 zile pentru rezervoarele ngropate si de 2 zile pentru rezervoarele aeriene neprotejate termic. n cazurile speciale organele sanitare pot accepta si impune alte valori.

CALCULUL VOLUMULUI DE COMPENSARE

a - coeficient dat de STAS 4156, care arata proportia din debitul zilnic ce trebuie retinut n rezervor n tabelul de mai jos sunt prezentate valorile lui a pentru calculul expeditiv al volumului de compensare Coeficient pentru determinarea debitului de compensare Numar de louitori a 0,50 0,40 0,35 0,30 0,25 <5 5 - 10 10 - 20 20 - 50 50 - 100 100 200 0,20 -

CALCULUL VOLUMULUI DE INCENDIU

CALCULUL VOLUMULUI DE AVARIE Se calculeaza cu relatia:

- debitul minim n [mc/h] ce poate fi asigurat pe perioada avariei, pentru localitati se pot adopta de 60%- 80% din tabelul mediu orar al zilei cu consum maxim, n functie de marimea localitatii - timpul maxim de remediere a unei avarii pe sectorul amonte rezervorului sau din scoatere din functiune a statiilor de pompare, ca urmare a ntreruperii cu energia electrica - se apreciaza astfel: ntre 18 si 24 de ore pentru aductiuni din tuburi premo cu diametre ntre 800 si 1000 mm n functie de rapiditatea si mijloacele de interventie ntre 8 si 16 ore pentru aductiuni n functie de lungimea aductiunii, dificultatea traseului, tipul de material de maxim 10 ore pentru avarii la alte obiecte ale sistemului de alimentare cu apa de la caz la caz n functie de importanta acestora si de dificultatile de interventie

Cnd rezervorul de alimentat prin pompare Tav se va lua egal cu timpul maxim admis pentru oprirea statiilor de pompare, daca acesta este mai mare ca timp dimensionat mai sus, sau se va lua 10 ore cnd acesta este mai mic. Conform STAS 10110 - 1995 statia de pompare de categoria 2 si ntreruperea ei din cauza alimentarii cu energie electrica, nu poate depasi 2 ore. - timpul maxim de ntrerupere a alimentarii cu apa a localitatii conform tabelului de mai jos pentru industrii n functie de marimea pagubei ce se poate produce si posibilitatii de cooperare cu alte sisteme de alimentare cu apa.

Marimea localitatii Ti (ore)

10

10..50

50...100

>100

Q - debitul ce se poate obtine de la alte surse ramase n functiune, cnd celelalte au fost oprite; cnd exista o singura sursa Q = 0, iar cnd sunt mai multe surse cea mai mica si mai sigura ramne n functiune.

Volumul suplimentar este egal cu 0 pentru ca se apreciaza ca nu este nevoie de un volum suplimentar de apa.

Volumul justificativ este egal cu 0 deoarece vor aparea volume suplimentare ca urmare a rotunjirii volumului rezervorului

; Volum rezervorului din ziua de maxim consum ; ; Pentru rezervorul de acumulare si castelul de echilibru se obtin volumurile de compensare: - valoarea maxima, pozitiva la rezervor - valoarea maxima, negativa la rezervor - valoarea maxima, pozitiva la castel - valoare maxima, negativa la castel

n rezervor se acumuleaza si volumul de apa, necesar n cazul avariei sursei de apa si/sau a aductiunii.

; si volumul de apa pentru nevoile tehnologice ale uzinei de apa se determina cu relatiile: ; ; ; ; n castelul de apa pe lnga volumul de compensare se adauga si volumul de incendiu. ;
COTA CASTELULUI DE AP

La definirea schemei de alimentare cu apa a fost necesar sa se faca o prima apreciere a marimii castelului de apa. S-a preconizat un castel de 5304,30 mc. Acum este necesar sa fie determinat naltimea corecta a castelului pentru a putea gasi regimul de pompare. Trebuie facuta observatia ca si aceasta cota mai poate suferi modificari daca dimensionarea retelei rezulta ca acest lucru este necesar.

Cota castelului este valoarea maxima a sumei:

Cc - cota terenului pe care se gaseste bransamentul utilizatorului de apa Pentru a reduce la minim numarul de ncarcari se aleg la nceput acele puncte, care pot da cote mai nalte ale castelului si anume: - punctul de cota maxima n zona de alimentare cu apa ( pct. A ) - punctul de cota mare a terenului pe care se gasesc utilizatorii, care cer o presiume mare la bransament - punctele de cota mare aflate la cea mai mare distanta fata de castelul de apa - alte puncte apreciate ca pot conduce la cote mari punctele C, D - pierderea de sarcina apreciata ntre castel si punctul luat n considerare asigurnd curgerea apei pe drumul cel mai scurt ( l ) se apreciaza ca panta hidraulica medie notata cu Jmed este cuprinsa ntre 0,003 si 0,005 rezulta ca pierderea de sarcina - pierderea de sarcina reala ( ca de altfel cota reala necesara pentru castel ), va fi cunoscuta numai dupa dimensionarea retelei, la dimensionarea retelei se va tine seama de pierderea medie de energie adoptata

- reprezinta presiunea necesara la bransament ( punctul de legatura ntre reteaua comunala de distributie si reteaua interioara a blocului ), deci presiunea necesara la bransament se determina cu relatia:

unde: - naltimea celui mai nalt robinet de preluare a apei pentru cladiri civile se poate aproxima ca aceasta naltime este egala cu naltimea casei, ntruct ultimul robinet se afla lnga tavanul ultimului nivel

numarul de etaje - pierderea de sarcina pe reteaua interioara pe tronsoanele de conducta ce asigura curgerea apei pna la punctul cel mai ndepartat de bransament se apreciaza 2.3 m n functie de marimea retelei si se poate calcula daca se cunoaste schema retelei interioare de distributie - pierderea de sarcina pe conducta de legatura inclusiv apometru, vanele de izolare, etc, se apreciaza de 1-2 m - presiunea de serviciu la robinetul de utilizare a apei necesara pentru asigurarea curgerii apei, pentru locuinte cu robinete simple ( numai pentru apa rece ), presiunea de serviciu se ia 2 m pentru robinete duble, presiunea de serviciu de 3 m.

Se mai apreciaza presiunea de serviciu la hidrantii interiori n functie de lungimea jetului, marimea duzei etc. ca fiind de: Estimarea cotei necesare pentru cuva castelului de apa se face n tabelul urmator: Punct A B C D C [m] 930 925 918 916 H [m] 32 32 32 32 i 0.005 0.005 0.005 0.005 L [m] 15 650 200 275 h =i [m] 0.75 32.5 10 13.75 C 962.75 989.5 960 961.75

h =pierderea de sarcina apreciata ntre castel si punctul luat n considerare. Se calculeaza naltimea turnului castelului de apa:

Volumul cuvei castelului va fi:

i =panta hidraulica medie, care se apreciaza ntre 0.03-0.05 Cota radierului cuvei:

DISTRIBUIA APEI

Reteaua de distributie a apei ntr-un centru populat sau industrie, cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparaturilor de masura si constructiilor accesorii, care asigura transportul apei de la constructiile principale de nmagazinare sau de ridicare a presiunii si pna la bransamentele consumatorilor. Reteaua de distributie trebuie sa asigure debitul maxim orar, la presiunea de serviciu necesara. Presiunea de serviciu este presiunea minima, care trebuie sa fie asigurata n orice punct de bransament al retelei de distributie, pentru ca debitul de apa normat sa poata ajunge la cel mai nalt si mai ndepartat punct de consum al instalatiei interioare din cladirile civile si industriale direct sau prin intermediul instalatiilor de pompare cu hidrofor tinnd seama si de pierderea de sarcina de la bransament pna la locul de consum. Presiunea de serviciu se exprima de obicei n coloana de apa, deasupra nivelului strazii. Presiunea de serviciu n reteaua de distributie se poate realiza: Prin gravitatie Prin pompare directa n retea Punctele de bransament ale retelei sunt punctele de legatura dintre reteaua de distributie comunala si conducta sau reteaua interioara de alimentare a unei cladiri, a unui grup de cladiri sau a unei industrii. Reteaua de distributie a apei trebuie sa poata asigura si conducerea debitului necesar pentru combaterea incendiilor.

Al presiunii necesare pentru se deosebesc doua feluri de retele: Retea de joasa presiune pentru incendiu prin care de distribuie debitul de apa pentru combaterea incendiilor, cu o presiune redusa (de minim 7m coloana de apa la hidrant); ramnnd ca presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare a sa fie asigurata, cu ajutorul motopompelor, sau a pompelor automobile ale unitatilor de pompieri Reteaua de nalta presiune pentru incendiu care asigura distributia debitelor de apa pentru incendiu si pentru consum curent la presiune ridicata (50-70 m coloana de apa) cu ajutorul unor statii fixe de pompare, care sunt puse n functiune dupa semnalarea incendiului. Acest sistem permite o interventie. Schema n plan a retelei de distributie a apei se stabileste n functie de urmatorii factori: Sistematizarea teritoriului, care trebuie sa fie alimentat cu apa si amplasamentele consumatorilor Relieful terenului Pozitia obstacolelor naturale si artificiale (vani, canale, cai de comunicatie, etc.) n general reteaua de distributie urmareste traseele strazilor si aleilor din centrele populate sau din industrii. Dupa forma n plan se deosebesc doua dispozitii principale de retea:

 Retea de distributie ramificata n care apa circula ntr-o singura directie Retea de distributie inelara n bucle sau cu schiuri nchise la care apa poate ajunge n orice punct din cel putin doua directii.
DIMENSIONAREA REELEI DE DISTRIBUIE

Dimensionarea retelei de distributie consta n determinarea diametrelor si pierderilor de sarcina pe toate conductele retelei astfel nct sa se asigure debitele necesare si presiunile de serviciu n toate punctele retelei. Retelele de apa pot fi inelare sau ramificate din una sau mai multe surse de pomapare sau gravitationale prin intermediul rezerevoarelor de nmagazinare. Alcatuirea schemei de calcul Schema de calcul reda simplificat alcatuirea retelei de distributie, indicnd pozitia surselor, eventual al statiilor de pompare si a rezervoarelor. ntr-un sistem inelar format din "n" noduri si "i" inele, numarul "t" de laturi, se determina cu relatia: noduri si pentru inele , iar numarul de ecuatii care se pot scrie pentru , trebuie sa fie tot "t".

Ipoteze de dimensionare si verificare Dimensionarea si verificare unei retele de distributie se face n functie de schema de calcul n urmatoarele ipoteze:

1.)

asigurarea debitului orar maxim la consumatori si al debitului de incendiu interior

2.) 3.)

trebuie sa asigure si al debitului de incendiu exterior asigurarea presiunii disponibile la hidrantii interiori prin racordarea directa la retea

4.)

asigurarea transportului debitului de tranzit maxim

Debitul de tranzit maxim de determina folosind relatiile

unde: - coeficient de neuniformitate minim al debitului orar - procentul minim al variatiei orare, al consumului (conf.anexa nr.32) - debitul n ora de minim de consum - debitul de tranzit

Debitele de calcul

pentru ipotezele 1, 2 si 3, sunt date de relatiile 1,14,

respectiv 1,15, 1,16 din ndrumar pentru calcului constructiilor si instalatiilor hidroedilitare, iar pentru ipoteza 4, debitul de calcul este dat de relatia: .

Debitele de incendiu si cele ale marilor consumatori se considera concentrate n nodurile retelei. Calculul n diferite ipoteze se face mentinnd diametrele stabilite n prima ipoteza.
Determinarea debitelor aferente pe tronsoane

Debitele aferente pe tronsoane pentru una de aceeasi densitate a populatiei sau pentru acelasi grad de dotare al cladirilor se determina cu ajutorul relatiilor:

(1) (2)

(1') (2')

(1") (2")

(3) - debitul specific, care poate fi n l/s pe km, l/s pe ha, sau l/s pe locuitor si se poate determina n functie de lungimea tronsoanelor, n functie de marimea suprafetelor aferente, sau n functie de numarul populatiei si se utilizeaza relatiile corespunzatoare.( 1.), 1'.), 1''.) ) - debitul de calcul uniform distribuit al zonei (de densitate, sau grad de dotare), n l/s, care n cazul ipotezelor 1., 2., 3. se ia egal cu debitul orar maxim , iar n cazul ipotezei 4. se ia egal cu debitul zilnic maxim zone - lungimea tronsonului curent (de la i la j) n km - suprafata aferenta tronsonului curent (se determina cu metoda bisectoarelor) n ha - numarul de locuitori aferenti tronsonului curent - debitul aferent pe tronsonul curent n l/s ntotdeauna este obligatorie satisfacerea relatiei 3.
DETERMINAREA DEBITELOR CONSUMATE N NODURI

al aceleasi

La calculul debitului consumat ntr-un nod curebt, notat cu ''i'', se considera numai tronsoanele cu serviciu n drum, utiliznu-se relatiile:

(4)

(5)

(4') (5') unde: QI-reprezinta debitul din nodul curent, nl/s si se determina cu relatia (4) pentru ipotezele 1,2 si 3, si cu relatia (4') pentru ipoteza 4 de calcul - reprezinta suma debitelor aferente pe cele m tronsoane, care concura n nodul curent, n l/s Q- reprezinta suma debitelor concentrate an nodul respectiv, n l/s Pentru verificarea debitelor din noduri, este necesar a fi satisfacuta relatia (5), pentru ipotezele 1,2 si 3, si relatia (5') pentru ipoteza 4.
DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL PE TRONSOANE

Debitul de calcul pe un tronson curent i-j, se determina tinnd cont de relatiile:

unde: f- reprezinta numarul sectiunilor fictive i- reprezinta numarul inelelor s- reprezinta numarul surselor considerate n momentul de calcul Q'i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, provenind din debitul de calcul uniform distribuit (Qormaxpentru ipotezele 1,2 si 3, sau Qzimax pentru ipoteza 4 de calcul), n l/s - reprezinta suma debitelor aferente de pe tronsoanele din aval tronsonului curebt, indicate de sensurile de curgere a apei, din schema de calcul, n l/s d- reprezinta distanta medie ntr-o sau mai multe incendii simultane, n m - reprezinta densitatea populatiei, n loc/ha Q''i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent provenit din debitele concentrate Qi-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, n l/s Qtr,i-j- reprezinta debitul de tranzit pe tronsonul curent n l/s Q'i- reprezinta debitul din nodul curent provenit din debitlu de calcul a ipotezei 4, (Qzimax), n l/s si se determina cu relatia (4') p- reprezinta numarul tronsoanelor concurente n nodul curent, prin care debitele ies din nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care intra n nodul curent, n l/s k- reprezinta numarul tronsoanelor concurente n nodul curent, prin care debitele intra n nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care ies din nodul curent, n l/s Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane presupune urmatoarele etape: 1.) alegerea sursei si/sau a ponderii surselor 2.) trecerea pe schema de calcul a debitelor consumate n noduri si stabilirea sensurilor de parcurgere a apei pe fiecare tronson, aplicnd principiul alimentarii fiecarui nod, pe drumul cel mai scurt, cnd retelele inelare se transforma n retele ramificate, printr-un numar de sectiuni fictive 3.) determinarea debitelor de calcul ( sursa 4.) calculu distantei minime ntr incendii simultane, marcarea n nodurile unei noi schemei de calcul al debitelor concentrate si de incendiu si trasarea sensurilor de curgere, corespunzatoare acestor debite 5.) stabilirea debitelor de calcul ( de incendii 6.) determinarea debitelor de calcul pe tronsoane ( ) ), corespunzator debitelor concentrate si ), pornind de la sectiile fictive spre

7.) verificarea debitelor de calcul, conform ecuatiei de bilant n noduri

DIMENSIONAREA HIDRAULIC A REELELOR DE DISTRIBUIE

Diametrul D, n mm, al unui tronson curent, care trebuie sa aiba valoarea minima de 100 mm (sau 80 mm n situatii cu totul particulare) se determina functie de debitul de calcul Qi-j as tronsonului respectiv si de viteza economica vec utiliznd tabelul 3.1 din "ndrumar pentru calculul constructiilor si instalatiilor hidroedilitare". a) Pentru retele ramificate, calculele se conduc tabelar. b) Pentru retelele inelare, calculul pierderilor de sarcina este precedat de echilibrarea distributiei debitelor, care se poate efectua prin aproximatii succesive cu ajutorul metodelor Lobacev sau Cross. n cazul metodei Lobacev calculele se introduc n tabel, n care debitele corectate se obtin cu ajutorul relatiilor: (6)

(7) (8) (8') n care: - este divergenta pe inel, n m;

- este suma algebrica a pierderilor de sarcina pe inel, n m; - debitul de corectie din inelul considerat; Q - debitul corectat de pe tronsonul curent, n l/s, care pentru tronsoanele marginale se obtine din relatia (8), iar pentru cele comune din relatia (8'); - debitul de calcul pe tronsonul curent n situatia initiala, n l/s; - debitul de corectie din inelul alaturat si care prin intermediul tronsonului comun se transmite inelului considerat, n l/s. Observatii: a.) tronsoanele comune inelelor alaturate intra n componenta fiecaruia din inelele respective; b.) se alege sensul orar ca sens pozitiv de parcurgere a fiecarui inel, comun ntregii retele; c.) debitele de calcul pe tronsoane si pierderile de sarcina corespunzatoare sunt afectate de semnul (+), daca sensul de parcurgere al apei coincide cu sensul de parcurgere al inelului si (-) daca apa curge n sens contrar sensului de parcurgere a inelului; d.) produsul nu este afectat de semn;

e.) debitele pe tronsoanele retelei de distributie se considera echilibrate cnd n toate inelen este ndeplinita simultan conditia .

Metoda Cross presupune transformarea inelelor n noduri de transmitere, rezultnd un sistem poligonal, cu legaturi conforme cu vecinatetea nodului, n care se nscriu debitele de corectie ( )

n miimi de l/s, calculate ca la metoda Lobacev si permite sa se tina seama la calculul debitelor de corectie n fiecare inel I de influenta corectiilor necesare n inelele alaturate acestuia, k, prin coeficientii de transmitere determinati cu relatiile:

(9)

(9') Debitele de corectie pentru fiecare inel se obtin prin raportarea la 1000 a

sumei algebrice a valorilor transmise nodurilor, dupa metoda Cross cunoscuta de la calculul structurilor static nedeterminate, transmiterea ncepnd ntotdeauna de la inelul cel mai dezechilibrat si ncheindu-se n momentul cnd valoarea transmisa este mai mica sau egala cu doua miimi de l/s. Debitele corecte rezulta din relatiile (8) respectiv (8'), ca la metoda Lobacev.
VERIFICAREA CALCULELOR

Verificarea calculelor pentru fiecare ipoteza luata n considerare se conduce tabelar, urmarind vitezele de curgere a apei n conducte ti presiunea disponibila n fiecare nod, care se termina utiliznd relatiile:

(10)

(11)

(12) (13) (14) (14') (15) n care: V - vitaza de curgere a apei n m/s, ce se mai poate determina si cu ajutorul diagramelor din anexele 49..52 si care trebuie sa satisfica conditiile: m/s pe artere, m/s pe conducte de serviciu, m/s si

m/s pe toate

conductele, n caz de incendiu; Q - debitul de calcul real, n m/s; D - diametrul conductei , n mm: Cax- cota axului conductei, n m; H adncimea de nghet, care se ia de 0,80...1,50 m; J - panta piezometrica; h - pierderea de sarcina pe fiecare conducta, n m;

L - lungimea conductei, n m; Hn- presiunea necesara n nodurile retelei,n , care la retelele de joasa , pentru

presiune n ipotezel I si IV pentru cladiri cu un singur nivel se ia de 10

cladiri cu mai multe nivele se calculeaza cu relatia (13), iar n ipotezel II si III este de 7 , pe cnd la retelele de nalta presiune n ipotezele I,II si III se stabileste

pe baza normativelor elborate de organele P.S.I.; E - numarul de etaje ale cladirii; Cp- cota piezometrica, n m, care pentru punctul obligat se determina cu relatia (14), iar pentru un nod al retelei cu relatia (14'); Hd- presiunea disponibila n nodurile retelei, n m, care trebuie sa satisfaca conditiile: Observatii: a.) traseele se considera astfel nct fiecare nod sa fie atins cel putin o data pornind de la punctul obligat, daca rezervorul se poate amplasa dupa necesitatile retelei, sau de al rezervor n caz contrar; b.) din analiza comparata a lui Hd cu Hn n ipotezele considerate se hotareste daca diametrele au fost bine stabilite, n caz contrar aducndu-se modificarile necesare, se reia calculul de echilibrare a distributiei debitelor si de stabilire a preisunilor disponibile; c.) rezultatele calculelor analitice se reprezinta grafic n profilul longitudinal cu linii de sarcina. n ipotezele I, II, III si n ipoteza IV.

Debitul de calcul n aceasta ipoteza este:

Se calculeaza debitul n noduri ca fiind jumatate din suma debitelor care intra sau ies din acel nod. Pentru a determina debitele de calcul pe tronson, se transforma reteaua inelara n retea ramificata, prin efectuarea unor sectiuni fictive:

Nr. tronsoane 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Tronsonul

Lungimea tronsoanelor [m] 75 100 90 80 90 55 90 50 35 75 100 85 65 90 85 110 50

q Q 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 5.25 7 6.3 5.6 6.3 3.85 6.3 3.5 2.45 5.25 7 5.95 4.55 6.3 5.95 7.7 3.5

1-2 1-36 36-21 2-21 2-3 3-20 20-21 3-4 4-5 5-20 5-6 6-19 19-20 19-22 21-22 22-35 35-36

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

35-34 34-23 23-22 23-18 19-18 18-7 7-6 7-8 8-17 18-17 17-24 24-23 24-33 34-33 33-32 32-25 25-24 25-16 16-17 16-9 9-8 9-10 10-15 15-16 15-26 25-26 26-31 31-32 31-30 30-27 26-27 27-14 14-15 14-11 11-10 11-12 13-12 13-14

85 115 50 90 70 80 40 90 85 75 90 50 125 20 30 120 55 85 55 85 60 60 85 65 90 65 100 90 70 85 70 90 70 85 70 85 90 90

0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07

5.95 8.05 3.5 6.3 4.9 5.6 2.8 6.3 5.95 5.25 6.3 3.5 8.75 1.4 2.1 8.4 3.85 5.95 3.85 5.95 4.2 4.2 5.95 4.55 6.3 4.55 7 6.3 4.9 5.95 4.9 6.3 4.9 5.95 4.9 5.95 6.3 6.3

56 57 58 59 Total

13-28 28-27 28-29 29-30

90 90 60 95 4575

0.07 0.07 0.07 0.07

6.3 6.3 4.2 6.65 320.25

q Q V: Q

[l/s,m];

[l/s,m]

; [m /h] Q [l/s,m]

Determinarea debitelor n noduri

La calculul debitului consumat ntr-un nod curent notat cu I se considera numai tronsoanele cu serviciu n drum si se calculeaza cu relatia:

Q Q Q debitul consumat n nodul curent, n [l/s] suma debitelor care concura n nodul curent, n [l/s] suma debitelor concentrate n nodul curent, n [l/s]

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

l/s

Q
Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane

l/s

Se stabileste un sens rational de curgere a apei astfel nct apa sa ajunga n fiecare nod al retelei pe drumul cel mai scurt. Se transforma reteaua inelara n retea ramificata prin efectuarea de sectiuni fictive si se determina cu relatia: n = i+(s-1) unde, n = numarul de sectiuni fictive i = numarul de inele s = numarul de surse aflate n functiune n = 24 + (1-1) n = 24

Debitul de calcul se determina cu relatia:

Q Q

[l/s] debitul aferent tronsonului respectiv; suma debitelor aferente tronsoanelor din aval care sunt

alimentate din tronsonul curent (i-j); suma debitelor concentrate care sunt asigurate din tronsonul curent.

Dimensionarea retelei de distributie n ipoteza I

Se calculeaza debitul n noduri ca fiind jumatate din suma debitelor care intra sau ies din acel nod. Pentru a determina debitele de calcul pe tronson, se transforma reteaua inelara n retea ramificata, prin efectuarea unor sectiuni fictive: f = I+(s-1), n care: f = 28-numarul de sectiuni fictive; I = 28-numarul de inele; s = 1-numarul de surse considerate n momentul de calcul.
Verificarea debitelor de calcul

Nod

Debitul care intra

Debitul care iese

Debitul (consumat n nod)

Nod 1 2 3 4 5

[l/s]

=[l/s]

[l/s] [l/s] 18.375 20.475 14.175 8.4 14.35

6 7 8 9 10 11 12

10.675 13.65 12.425 17.325 18.375 20.3 12.425

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

15.75 24.325 22.05 20.65 20.475 21.875 21.7 19.775 24.325 21.525 20.475 21.35 24.325 23.275 23.975 9.45 12.075 13.65 15.4 10.5 14.875 17.15 22.225

36

18.2

Echilibrarea distributiei debitelor n retea

Verificare pentru fiecare retea: M=s L

Inel

Tron -son

Lung. Trons [m]

Dn [mm]

s [s ]

Modul de rezistent a [s ] 2782.5 194.4 3339 799 8820 133.65 8820 194.4 52950 85.05 240525 133.65 799 272595 157.95 240525 319.6 256560 559.3 272595 719.1 272595 599.25 256560 2226 272595 Q

Valori initiale M Q M Q [m]

Cor DQ D [l/s] [l/s]

1-2 2-21 21-36 36-1 2-3 3-20 20-21 21-2 3-4 4-5 5-20 20-3 5-6 6-19 19-20 20-5 6-7 7-18 18-19 19-6 7-8 8-17 17-18 18-7 8-9 9-16

75 80 90 100 90 55 90 80 50 35 75 55 100 85 65 75 40 80 70 85 90 85 75 80 60 85

150 250 150 200 125 250 125 250 80 250 65 250 200 65 250 65 200 65 200 65 200 65 200 65 150 65

37.1 2.43 37.1 7.99 98 2.43 98 2.43 1059 2.43 3207 2.43 7.99 3207 2.43 3207 7.99 3207 7.99 3207 7.99 3207 7.99 3207 37.1 3207

18.025 46.9 -14.7 -32.2 10.5 41.475 -8.4 -46.9 4.2 36.575 -2.625 -41.475 31.85 -2.975 -37.975 2.625 26.95 -2.8 -32.9 2.975 22.4 -2.975 -28.175 2.8 17.15 -2.975

II

III

IV

VI

VII

50.15 9.11 49.08 25.72 134.06 92.61 5.54 74.08 9.11 181.34 222.39 3.11 631.37 5.54 862.41 25.44 810.97 5.99 631.37 1473.77 8.61 718.36 18.40 810.97 1556.34 16.10 810.97 16.88 718.36 1562.31 38.17 810.97

0.904 0.427 -0.721 -0.828 -0.218 0.972 0.229 -0.622 -0.427 0.152 0.934 0.113 -1.657 -0.229 -0.839 0.810 -2.412 -0.227 1.657 -0.172 0.237 -2.011 -0.605 2.412 0.033 0.360 -2.412 -0.475 2.011 -0.516 0.654 -2.412

16-17 17-8 VIII 9-10 10-15 15-16 16-9 10-11 11-14 14-15 15-10 11-12 12-13 13-14 14-11 13-14 14-27 27-28 28-13 14-15 15-26 26-27 27-14 15-16 16-25 25-26 26-15 16-17 17-24 24-25 25-16 17-18

55 85 60 85 65 85 70 85 70 85 85 90 90 85 90 90 90 90 70 90 70 90 65 85 65 90 55 90 55 85 75

150 65 150 65 150 65 125 65 125 65 65 80 80 65 80 80 80 80 125 80 125 80 150 65 150 80 150 125 150 65 200

37.1 3207 37.1 3207 37.1 3207 98 3207 98 3207 3207 1059 1059 3207 1059 1059 1059 1059 98 1059 98 1059 37.1 3207 37.1 1059 37.1 98 37.1 3207 7.99

2040.5 272595 2226 272595 2411.5 272595 6860 272595 6860 272595 272595 95310 95310 272595 95310 95310 95310 95310 6860 95310 6860 95310 2411.5 272595 2411.5 95310 2040.5 8820 2040.5 272595 599.25

-17.675 2.975 12.95 2.975 -13.475 -2.975 8.4 2.975 -8.75 -2.975 2.975 3.15 -3.15 -2.975 3.15 -3.15 -3.15 3.15 8.75 -3.15 -8.75 3.15 13.475 -2.925 -13.475 3.15 17.675 9.1 -17.675 2.975 28.175

IX

XI

XII

XIII

XIV

XV

36.06 810.97 1696.17 28.82 810.97 32.49 810.97 1683.25 57.62 810.97 60.02 810.97 1739.58 810.97 300.22 300.22 810.97 2222.38 300.22 300.22 300.22 300.22 1200.88 60.02 300.22 60.02 300.22 720.48 32.49 810.97 32.49 300.22 1176.17 36.06 80.26 36.06 810.97 963.35 16.88

-0.637 2.412 0.017 0.373 2.412 -0.437 -2.412 -0.064 0.484 2.412 -0.525 -2.412 -0.041 2.412 0.945 -0.945 -2.412 0 0.945 -0.945 -0.945 0.945 0 0.525 -0.945 -0.525 0.945 0 0.437 -2.412 -0.437 0.945 -1.467 0.637 0.730 -0.637 -2.412 -1.682 0.475

18-23 23-24 24-17 XVI 18-19 19-22 22-23 23-18 19-20 20-21 21-22 22-19 28-27 27-30 30-29 29-28 27-26 26-31 31-30 30-27 26-25 25-32 32-31 31-26 25-24 24-33 33-32 32-25 24-23 23-34 34-33 33-24

90 50 90 70 90 50 90 65 90 85 90 90 85 95 60 70 100 70 85 65 120 90 100 55 125 30 120 50 115 20 125

125 200 125 200 125 250 125 250 125 250 125 80 65 150 65 125 80 125 65 150 80 100 80 150 150 200 80 200 150 200 150

98 7.99 98 7.99 98 2.43 98 2.43 98 2.43 98 1059 3207 37.1 3207 98 1059 98 3207 37.1 1059 322 1059 37.1 37.1 7.99 1059 7.99 37.1 7.99 37.1

8820 399.5 8820 559.3 8820 121.5 8820 157.95 8820 206.55 8820 95310 272595 3524.5 1924.20 6860 105900 6860 272595 2411.5 127080 28980 105900 2040.5 4637.5 239.7 127080 399.5 4266.5 159.8 4637.5

8.75 -33.6 -9.1 32.9 9.1 -36.75 -8.75 37.975 8.4 -41.825 -9.1 3.15 -2.975 16.625 2.1 8.75 -3.5 10.85 2.975 13.475 -4.2 5.25 3.5 17.675 16.625 22.05 4.2 33.6 15.925 -21.7 -16.625

XVII

XVIII

XIX

XX

XXI

XXII

77.17 13.42 80.26 187.73 18.40 80.26 4.46 77.17 180.29 5.99 74.08 8.63 80.26 168.96 300.22 810.97 58.59 404.08 1573.86 60.02 370.65 74.43 810.97 1316.07 32.49 533.73 152.14 370.65 1089.01 36.06 77.09 5.28 533.73 652.16 13.42 67.94 3.46 77.09 161.91

0.675 -0.451 -0.730 -0.031 0.605 0.730 -0.164 -0.675 0.496 0.227 0.622 -0.361 -0.730 -0.242 0.945 -2.412 0.974 0.848 0.355 0.525 -1.297 0.807 -2.412 -2.377 0.437 -2.241 0.798 1.297 0.291 0.637 1.281 0.116 -2.241 -0.207 0.451 1.082 -0.075 -1.281 0.177

XXIII

23-22 22-35 35-34 34-23 22-21 21-36 36-35 35-22

50 110 85 115 85 90 50 110

250 150 200 150 250 150 200 150

2.43 37.1 7.99 37.1 2.43 37.1 7.99 37.1

121.5 4081 679.15 4266.5 206.55 3339 399.5 4081

36.75 16.1 -24.325 -15.925 41.825 14.7 -29.05 -16.1

XXIV

4.46 65.70 16.52 67.94 154.62 8.63 49.08 11.60 65.70 135.01

0.164 1.057 -0.401 -1.082 -0.262 0.361 0.721 -0.337 -1.057 -0.312

Costul lucrarilor si costul apei

Costul lucrarilor Costul total al investitiei Tab. 1 Nr.Crt. Denumirea obiectului 1. 2. 3. 4. 5. Captare de mal cu gratar Statia de pompare I-II Statia de tratare Aductiunea Rezervor de nmagazinare si 6. castel de apa Reteaua de distributie 7. TOTAL Alte cheltuieli 25% TOTAL INVESTIIE REEAUA DE ADUCIUNE Tab. 2 Denumirea obiectului Conducta de aductiune de la Cantitatea [m] 400 Cost unitar [RON] 500 Cost total [RON] 200000 Parametru caracteristic 1 buc. 6 buc. Pompe 1 buc. 42000+5500=13500 m Conf. tab. 3 15870503 3967625.75 19838128.75 545503 Cost unitar [RON] 850000 150000 10000000 Conf. tab. 2 250 Valoarea investitiei [RON] 850000 900000 10000000 200000 3375000

captare la rezervoare TOTAL INVESTIIE REEAUA DE DISTRIBUIE

200000

Tab. 3 Diametrul [mm] 65 80 100 125 150 200 250 TOTAL INVESTIIE Costul apei Costul unui mc de apa distribuita utilizatorilor se stabileste cu relatia: Cantitatea [m] 1645 1390 90 1230 1650 905 705 7615 Cost unitar [RON] 46.1 53.2 69.1 75.4 83.9 90.5 108.4 Cost total [RON] 75834.5 73948 6219 92742 138435 81902.5 76422 545503

lei/m , n care: c = pretul apei brute, conform tarif, contact cu regia Apelor Romne reprezentnd contributia sistemului de alimentare cu apa la recuperarea investitiilor facute n bazinul hidrografic din care este preluata apa (pentru regularizarea albiei, pastrarea calitatii apei); C = costul de investitie n lucrari de constructii montaj; i = copta de amortizare a lucrarilor de constructii montaj; C = costul de investitie n utilaje;

i = cota de amortizare pentru investitiile n utilaje; C = costul total al investitei; i = cota de ntretinere; C = cheltuielile anuale cu energia consumata n sistem cu transportul apei; S = retributiile anuale ale personalului de exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa. Pentru a reliefa ponderea diferitelor cheltuieli n costul apei, relatia este transformata astfel:

unde: c = ponderea costului de investitie; c = ponderea costului utilajelor; c = ponderea cheltuielilor cu reparatii;

c = ponderea costului energiei; c = ponderea cheltuielilor cu retributia personalului. Ponderea costului de investitie:

C = costul total al investitiei; C = costul statiilor de pompare; C = se apreciaza ca jumatate din costul statiilor de pompare; i = este 0,033 pentru centrele populate.

Ponderea costului utilajului:

Ponderea cheltuielilor cu reparatii:

Ponderea costului energiei:

Necesarul de energie n statia de pompare de la captare - 2 pompe cu functionare continua cu . Necesarul de energie n statia de .

pompare treapta a II-a 2 pompe n functiune continua cu

T = h/an - durata de functionare a pompelor; P = RON - pretul energiei electrice.

Ponderea cheltuielilor cu retributia personalului: Pentru a determina cheltuielile cu salariile se apreciaza personalul strict necesr n sistem: sef sistem: 1x 2000 RON/luna=2000 RON/luna; sef tura: 3 x 1500 RON/luna=4500 RON/luna; instalatori: 15 x 850 RON/luna=12750 RON/luna; maistri: 3 x 1000 RON/luna=3000 RON/luna; muncitori: 10 x 650 RON/luna=6500 RON/luna;

TOTAL: 29250 RON/luna

Costul total al unui mc de apa distribuit utilizatorilor va fi: m