Rezolvari variante 2008 Geografie Subiectul II 5d. D. Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf.

. Parngul Mare) dect M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parng s-a format prin Incretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au format si prin vulcanism. In grupa Parng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni. E. scderea sporului natural; cresterea valorilor emigrarii. (Var2). Grupa nordic a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei) dect M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordic a Carpatilor Orientali este formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intlneste in M-ii Banatului. In grupa nordic a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului. E. altitudini mari; masivitate mare; conditii climatice mai aspre; influenete oceanice (atlantice) aductoare de precipitatii bogate, scad de Ia vest la est; lantul carpatic blocheaz patrunderea maselor de aer oceanice in estul trii. (Var3) In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre In timpul orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alctuiti din sisturi cristaline; In ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m, iar in grupa RetezatGodeanu altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (In muntii din partea sudic) care nu sunt specifice grupei Fagaras. E. I. In zona montana sunt mai multe hidrocentrale deoarece debitul rurilor este mai ridicat, iar pantele sunt mari dect Ia cmpie, favoriznd valorificarea hidroenergetica a fortei apelor. 2. Extinderea teritoniulul in latitudine, pe aproximativ 5, a determinat diferenta de temperaturA de peste 2C intre sudul si nordul tarii. (Var4) A. 1. A Carpatii Maramureusului si Bucovinei; D Podisul Getic. 2. 3 Suceava; 4 Giurgiu. B. I. G; 2. D; 3. 6. C. 1. d; 2. c;3. d;4. a; 5. a. D. 2 deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au o altitudine mai redus fa de Grupa RetezatGodeanu. b) Carpatii Maramuresului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o asemnare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei In orogeneza alpin. E. In Podisul Brladului se produc alunecri de teren din cauza reliefului accidentat (versanti de cuest) si a existentei stratului de argila in alctuirea petrografic a podisului. (Var5) A. 1. D Podisul Getic; G - Campia Baraganului 2.4SatuMare:6Craiova. B. 1. F; 2. H; 3. G. C. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d. D. 2 deosebiri: a) Carpatii Moldo-Transilvani au altitudine mai redus dect Grupa Retezat-Godeanu. b) In Carpatii Moldo-Transilvani exist relief vulcanic, iar in Grupa Retezat-Godeanu acesta lipseste. o asemnare: ambele grupe montane s-au format prin incretirea scoartei terestre In orogeneza alpin. E. La formarea Deltei Dunrii au contribuit urmtorii factori: cantitatea mare de aluviuni transportata de Dunre, panta redusa a fluviului si lipsa mareelor. (Var6) A. 1. D Podisul Getic; G Podisul Dobrogei; 2. 2 Timisoara; 6 Arad. B. 1. A; 2. E; 3. D. C. Se acord cte 2p pentru fiecare raspuns corect: 1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d. D. 2 deosebiri: a) In Grupa Carpatilor Curburii exist depresiuni intramontane (Depr. Brasovului), pe cnd in Muntii Apuseni exist depresiuni golf. b) In Grupa Carpatilor Curburii lipseste relieful vulcanic, pe cnd In Muntii Apuseni acesta este frecvent. o asemnare: ambele grupe au altitudini reduse, sub 2000 m. E. Populatia Romniei a sczut dupa 1990 din urmtoarele cauze: schimbrile social-economice care au generat schimbri in politica demografica; reducerea nataIittii care a generat scderea bilantului natural al populatiei. (Var7) A. 1. A Podisul Brladului; G Subcarpatii Getici; 2. 5 Moldova; 6 Buzu. B. 1. H; 2. B; 3. siderurgie. C. 1.c;2.a;3.d;4.c:5.a. D. 1. circulatia maselor de aer este dinspre sud-vest; 2. temperatura medie anuala este de 10-1 1C; 3. precipitatiile medii anuale sunt peste 700 mm. E. - prin

intermediul Dunrii se face legatura cu alte tri europene dunrene si legatura cu Marea Nordului prin canalul Dunre-Main-Rin; valorificarea hidroenergetica a apelor Dunrii. (Var8) A. 1. A Cmpia Transilvaniei, D Cmpia Banatului (Carnpia de Vest Ia sud de Mure); 2. lMures 5Olt. B. 1.E;2.E;3.E. C. 1.d;2.b;3.c;4a;5.d. D. - asemnri de relief: ambele unitti de relief au altitudini asernntoare de 500-600 m; deosebiri de relief: Podiul Mehedinti s-a format prin cutare, iar PodisuI Moldovei prin sedirnentare; Podiul Mehedinti este alctuit din roci dure:sisturi cristaline si calcare pe cnd PodisuI Moldovei este alctuit din roci sedimentare reprezentate prin argile, marne, gresii, pietrisuri. E. Rornnia se evidentiaz In cadrul U.E.: prin pozitia sa geografica asigurnd legatura dintre trile Europei Occidentale si Centrale cu cele din Europa estica si sud-estic precum si cu cele din Orientul Apropiat si Mijlociu; este un important factor de stabilitate regionala; dispune de resurse favorabile practicrii agriculturii ecologice. (Var9) A. 1. A Sectorul Central al Cmpiei Rornne; G Grupa Nordica a Carpatilor Orientali. 2. 4 Focsani: 6 Piatra Neamt. 8. 1. Jijia; 2. F; 3. Podisul Dobrogei de Sud. C. 1. b Brlad: 2.c Rm. Vlcea; 3. d H: 4. c Cmpia de Vest: 5.bde ariditate. D. Deosebiri: in Podisul Moldovei bate crivtul iar in Dealurile de Vest vnturile de vest; in Podisul Moldovei se resimt influente scandinavo baltice si de ariditate, iar in Dealurile de Vest intluente oceanice. Asemanare: in ambele unitti de relief este etajul climatic de deal. E. Factori favorizanti: dezvoltarea In imediata apropiere a unor activitti econoice complementare (petrochimie in zona Midia, ind. chimic Ia Nvodari, activitti econornice noi In Iungul canalului Dunare Marea Neagra: portul nou Constanta Sud - Agigea) si alte a facut ca orasul sa se extinda functional in teritoriu; utilizarea falezei, amenajarea unor spatii anterior nefolosite, construirea statiunii Mamaia (inclus orasului) au permis acestuia o dezvoltare relativ armonioasa (Var10) A. I. A Grupa Retezat: H Podisul Brlad; 2. 2 Ploiesti; 4 Resita. B. 1. Incretire; 2. 11 (Prut); 3. Mehedinti. C. 1.d 10; 2dG; 3.b8; 4.cC; 5.d6. D. D Subcarpatii Moldovei; F Cmpia Transilvaniei. Deosebiri: In Subcarpatii Moldovei precipitatiile sunt de 600 800 mm/an, iar in C. Transilvaniei precipitatiile sunt cuprinse Intre 550 650 mm/an: In Subcarpatii Moldovei se resirnt influente de ariditate, iar in C. Transilvaniei influente oceanice. Asemnare: etajul climatic de deal si podis. E. Argurnenre (dou din urmtoarele): exploatarea hidrocarburilor din platforma continental; transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale dezvoltarea asezrilor omenesti inc din antichitate; dezvoltarea turismului. (Var11) (sectorul Dunarii) A. 1. A Subcarpatii Getici; F Muntii Poiana Rusc; 2. 8 Siret; 9 Trnava Mare. B. 1. 6; 2.. Subcarpatii Moldovei; 3. 10. C. 1.d5; 2.bD: 3.a1; 4.--b 3; 5.cC. D. C Delta Dunarii; E - Campia Olteniei Deosebiri: in Delta Dunrii exist grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formata din terasele Dunrii si ale Jiului, iar Delta Dunrii este o cmpie in formare. Asemriri: In ambele unitati de relief se Intlnesc dune de nisip. E. Argumente (dou din urmtoarele): exploararea hidrocarburilor din platforma continental: transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale; dezvoltarea asezarilor omenesti Inca din antichitate: dezvoltarea turismului. (Var12) A. 1. C Podisul Dobrogei; E Podisul Sucevei; 2. 5 Ploiesti; 6 Baia Mare. B. I. 1; 2. Podisul Getic: 3. Sibiu. C. 1.aB; 2.b3; 3.c11; 4.dSf. Gheorghe; 5.d--G. D. DC.Transilvaniei; H- Grupa Parang,Retezat-Godeanu; Deosebiri (trei din urmtoarele): C. Transilvaniei s-a format prin scufundare si sedimentare, iar grupele Parng, Retezat Godeanu prin incretirea scoartei terestre; C. Transilvaniei are un relief de dealuri joase separate de vai largi, iar grupele Parng, Retezat-Godeanu au relieful format din masive muntoase, depresiuni, pasuri etc;. in C. Transilvaniel altitudinile sunt cuprinse intre 450550 m, iar in cele dou grupe, depasesc 2500m; in C. Transilvaniei exist domuri gazeifere si cute diapire, iar In grupele Parng, Retezat Godeanu lipsesc. E. Cauze: pasunatul excesiv; turismul necontrolat. (Var13) A. 1. F Muntii Apuseni; H Masivul Dobrogei de Nord; 2. 6 Rmnicu-Vlcea; 5 Ploiesti. B. 1 Bucureti; 2C; 3H. C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-c. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A sunt influente climatice continentale (de ariditate) cnd In unitatea de relief cu litera G sunt influente climatice submediteraneene; In unitatea de relief cu litera A sunt precipitatii medii anuale mai reduse (700-

1000 mm) cnd in unitatea de relief, litera G sunt precipitatii medii anuale mai mari (peste 1000 mm); in unitatea de relief cu litera A este etaj climatic de dealuri Inalte, pe cnd in unitatea de relief cu litera G este etaj climatic montan; In unitatea de relief cu litera A bate crivatul, pe cnd in unitatea de relief cu litera G bate Austrul. E. Exemplu de rspuns: Unittile de relief cu literele F si G prezint masivitate redusa deoarece: sunt alctuite predominant din roci sedimentare, cu duritate mai redusA, determinnd fragmentare mare, un numr mare de depresiuni si trectori; datorit unor miscri tectonice de coborre, au altitudini mai reduse (sub 2000 m) si prezint discontinuitate Intre grupele de munti. (Var14) A. 1. C Subcarpaii Moldovei; G Cmpia Baraganului; 2. 1 Timisoara; 4 Trgu Jiu. B. 1 Republica Moldova; 2 H; 3 A. C. l-d; 2-d; 3-b; 4-c; 5-d. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt altitudini mai mari (2544 m) pe cnd In unitatea de relief cu litera B sunt altitudini mai reduse (1446 m); in unitatea de relief cu litera F predomina sisturile cristaline pe cnd in unitatea de relief, cu litera B predomina rocile sedimentare; unitatea de relief cu litera F are masivitate remarcabil si fragmentare redusa, pe cnd unitatea de relief cu litera B are masivitate redus si fragmentare mare;Exemplu de asemnare: atat unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F cat si unitatea de relief marcata, pe harta. cu litera G, s-au format pnin cutarea stratelor. E. Exemplu de rspuns: Unitatea de relief marcat, pe hart, cu litera G este o importanta regiune agricola a trii deoarece: are un climat cald, cu temperaturi ridicate (10-11C) si precipitatii de 400-500mm (Ce pot fi completate cu irigatii) ce asigur dezvoltarea plantelor; soluri fertile din clasa molisoluri (cernoziomuri); terenuri arabile netede si extinse, ce favorizeaza mecanizarea culturilor agricole; se cultiv pe suprafete intinse cereale, plante industriale si legume. (Var15) A. 1. E Cmpia Olteniei; F Podisul Sucevei; 2. 8 lalomita; 9 Crisul Repede. B. 1 B 2B- 3A C. 1b; 2c; 3 d; 4d; 5C. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt influente climatice scandinavo-baltice pe cnd In unitatea de relief rnarcat cu litera E sunt influente climatice submediteraneene; in unitatea de relief cu litera F sunt ternperaturi medii anuale mai reduse (8-10C). pe cnd in unitatea de relief cu litera E sunt temperaturi medii anuale mai mari (10-1 1C); in unitatea de relief cu litera F este etaj climatic de dealuri inalte, pe cnd in unitatea de relief cu litera E este etaj climatic de cmpie; In unitatea de relief cu litera F bate crivtul si vnturile polare (iama) pe cnd in unitatea de relief cu litera E bate austrul. E. Exemplu de rspuns: Industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de prelucrare in unittile marcate, pe harta, cu literele A si G deoarece: in regiunile de munte si subcarpaticc sunt cele mai intinse suprafete ocupate cu pduri, lemnul fiind materia prima utilizat de aceasta industrie; centre de prelucrare a lemnului sunt amplasate in apropierea materiei prime, in regiunile muntoase si subcarpatice. (Var16) A. I. A.Muntii Apuseni; C-Pod.Dobrogei 2. 1 Botosani; 4-Resita B. 1 Subcarpatii Getici; 2 Moldovei; 3 campie. C. 1-a; 2-b; 3-b; 4-a; 5-c. - D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predomina activittile agricole si forestiere pe cnd in unitatea de relief cu litera C predomina activitatile industriale; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat cresterea animalelor datorit pasuniIor intinse pe cnd in unitatea de relief cu litera. C se pune accent pe cultura plantelor datorit terenurilor agricole Cu soluri fertile. in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul sporturilor de iarna, pe cand in unitatea de relief cu litera C este dezvoltat turismul heliomarin; In unitatea de relief cu litera A cile de comunicare sunt slab reprezentate datorit reliefului accidentat, pe cnd In unitatea de relief cu litera C sistemul de cai de comunicatii este cornplex:autostrada, cai ferate electrificate, transporturi maritime si fluviale, aeriene. E. Exemplu de raspuns: turismul esre un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servcii; venituri importante pentru economia trii, cresterea ponderii activitilor turistice in PIB; cunoasterea potentialului turistic al Romniei. (Var17) A. 1. F Muntii Poiana Rusca; H Subcarpatii Moldovei; 2. 7 Siret; 9 Trnava Mare. B. 1 Moldovei; 2 Transilvaniei; 3-de ariditate (continentale). C. 1-a; 2-c; 3-b; 4-a; 5-d. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera D predomina activittile miniere si forestiere pe cnd in unitatea de relief cu litera E predomin activittiIe industriale si agricole; In unitatea de relief D este dezvoltat cresterea animalelor datorit psuniIor intinse pe cnd In unitatea de relief cu

litera E se pune accent pe cultura plantelor datorit terenurilor agricole cu soluri fertile; In unitatea de relief cu litera D este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarn, pe cnd In unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief cu litera D cile de comunicatie sunt slab reprezentate datorit reliefului accidentat, pe cnd in unitatea de relief cu litera E sisternul de ci de Comunicatii este complex:sosele europene, ci ferate electrificate. transporturi fluviale, aeriene. E. Exemplu de rspuns: turismul este un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servicii; venituri importante pentru economia trii, cresterea ponderii activittilor turistice In PIB; cunoasterea potentialuIui turistic al Romniei. (Var18) A. 1. B Podisul Brladului; G Grupa Muntilor Fgras: 2. 2 Constanta; 3 Trgoviste. B. I Bucegi; 2 Muntii Banatului; 3 oceanice. C. I d; 2b; 3b; 4c; 5d. D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predomin activitatile miniere si forestiere pe cand in unitatea de relief cu litera E predomina activitile industriale si agricole; In unitatea de relief cu litera A este dezvoltata cresterea animalelor datorit pasunilor intinse pe cnd In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datorit terenurilor agricole cu soluri fertile; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarn, pe cnd in unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief marcat, pe hartA, cu litera A cile de comunicare sunt slab reprezentate datorit reliefului accidentat, pe cnd In unitatea de relief cu litera E sistemul de ci de comunicatii este complex: sosele europene, cai ferate electrificate, transporturi fluviale, aeriene. E. energia electricA este un indicator important ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de dezvoltare al unei tari; ramurA economicA importanta, constituind o dominantA a economiei moderne; energia electricA este importantA pentru modul de viata al societatii contemporane. (Var19) A. 1. 1 CrisuI Repede; 2 Bega; 2. 11 Craiova; 12 Brasov. B. 17; 2 Sulina; 3-Podisul Getic. C. I -d; 2-a; 3-d; 4-d; 5-b. D. Exemplu de deosebiri: In unitatea de relief cu litera E sunt altitudini mai mari (2544 m) pe cnd In unitatea de relief cu litera C sunt altitudini mai reduse (1374 m); unitatea de relief marcatA, pe hartA, cu litera E are masivitate remarcabilA si fragmentare redusA. pe cnd unitatea de relief cu litera C are masivitate redusA si fragmentare mare; Exemplu de asemAnAri: att unitatea de relief cu litera E cat si unitatea de relief cu litera C, s-au format prin cutarea stratelor; ambele unitati de relief sunt alctuite predominant din sisturiIe cristaline. E. Exemplu de raspuns: in alcatuirea geologica a unitalii G existA argile, precipittii abundente si panta accentuatA, conditii ce favonizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile masive si lucrrile agricole gresit efectuate, determina frecvente alunecari de teren. (Var20) A. 1 4 Bega; 6 Arges 2. 9 Sibiu; 12 Focsani. B. 1 C; 2 3; 3 Somesul Mic. C. I-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-d. D. Exemplu de asemnri: att in unitatea de relief cu litera D cat si unitatea de relief cu litera G exist relief petrografic pe nisip (dune) si relief fluviatil (terase, lunci); ambele uniti de relief s-au format prin depunerea sedimentelor intr-un lac; ambele unitati de relief sunt alctuite din roci sedimentare moi:nisipuri, pietrisuri si loess. E. Exemplu de raspuns: Cantitatea de precipitaii este mai abundent In unitatea A (peste 1000 mm/an), pe cnd in unitatea B sunt mai reduse (400-500 mm/an) datorit: pozitiei geografice: unitatea B se afl sub influente climatice de ariditate (est-europene) Ce determin precipitatii reduse, secete frecvente, iar unitatea A sub influenta circulatiei generale vestice (oceanice) ce determin precipitatii abundente; altitudinii reliefului:unitatea A are altitudini ce depsesc 2500 m iar unitatea B altitudini sub 500 m, iar precipitatiile cresc cu cresterea altitudinii; nebulozittii: care este mai accentuat In regiunile muntoase (unitatea A). pe cnd in unitatea B nebulozitatea este redus datorit circulatiei locale a aerului. Var21 (Var22) A. l.A Podisul Brladului; B Subcarpatii Moldovei. 2. 7 Botosani; 11 Cluj-Napoca B. 1. Baia Mare; 2. C (Grupa Central a Carpatilor Orientali); 3. H Carpatii Meridionali Ia vest de Olt C. lb; 2b; 3d; 4d; 5c D. exemplu: Grupa Central a Carpailor Orientali se CaraCterizeaz prin fragmentare accentuat iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alctuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-SE, iar Carpatii Meridionali Ia vest de Olt sunt alctuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt reprezentativ

este relieful glaciar; altitudinea maximA din Grupa Central a Carpatilor Orientali este de 2100 m In Vf. Pietrosul din Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m In Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras. E. De exemplu: schimbarile politice si economice inregistrate in Romnia dupa anul 1990 au determinat mutatii importante in structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate; a crescut ponderea populatiei ocupate In sectorul primar, efect al retrocedrilor terenurilor agricole si a padurilor; s-a redus ponderea popuIatiei ocupata In sectorul secundar; a crescut usor ponderea populatiei ocupate in servicii. (Var23) A. 1. A Cmpia Moldovei (Jijiei); B Dealurile Silvaniei 2.2 Trotus; 6Jiu B. 1. D (Carpatii Meridionali Ia vest de Olt); 2. F (Delta Dunarii); 3. 9 (Galati) C. l.c; 2a; 3b; 4b; 5c D. Dc exemplu: Cmpia de Vest Ia sud de Mures se afl sub influente climatice submediteraneene si oceanice iar Cmpia Baraganului se afl sub influente climatice continentale; amplitudinile termice anuale sunt mai mici In Campia de vest Ia sud de Mures fata de Cmpia Baraganului unde amplitudinile termice sunt mai man; In Cmpia de Vest Ia sud de Mures precipitatiile medii sunt In jur de 500-600 mm/an, pe cnd in Cmpia Baraganului precipitatiile medii anuale sunt intre 400-500 mm/an; in Cmpia de Vest la sud de Mure bat vnturile de vest iar in Cmpia Baraganului bat Crivatul si Austrul; In ambele unitti de relief temperatura medie anuala este de 10-11 C; In ambele unitti de relief etajul climatic este de cmpie. E. De exemplu: lipsa curentilor verticali care nu favonizeaz amestecul apei; prezenta a dou straturi de ap cu temperatur si salinitate diferita; maree reduse datorit pozitiei continentale si suprafetei reduse; curenti cu caracter compensator datorit diferentelor de salinitate Intre apele Mrii Negre si Mrii Mediterane. (Var24) A. 1. F Cmpia Transilvaniei; G Muntii Poiana Rusc 2.3 Prut; 4 Olt; B. 1. influente climatice scandinavo-baltice; 2. 9; 3. Trotus C. 1.a; 2c; 3d; 4b; 5d D. De exemplu: In Podisul Sucevei sunt caracteristice influentele climatice scandinavo-baltice, iar in Podisul Mehedinti influente climatice submediteraneene. Temperatura media anual din Podisul Sucevei este de 8-9C iar in Podisul Mehedinti ternperatura medie anual este de 9-10C. Ambele uniti de relief se afl In etajul climatic de deal-podis. E. De exemplu: navigatie; comert; exploatarea petrolului de pe platforma continental; potentialul heliomarin; pescuit. (Var25) A. 1. C PodisuI Brladului; E Muntii Poiana Rusc; 2. 7 Resita; 10Alexandria B. 1. Sibiu; 2 Arges; 3. H (PodisuI Mehedinti) C. 1.b; 2b; 3d; 4c; 5a D. De exemplu: in Grupa Bucegi altitudinile maxime depsesc 2000 m (2505 m Vf. Otnu. Muntii Bucegi). fata de altitudinea maxima de 1374 rn Vf Pades din Muntii Poiana Rusc; Grupa Bucegi este alctuita din conglomerate, sisturi cristaline si calcare, iar Muntii Poiana Rusc sunt alctuiti din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare; Grupa Bucegi este alctuit din trei culmi diferite din punct de vedere al alcatuirii petrografice, pe cand Muntii Poiana Rusc reprezinta un masiv muntos izolat, inconjurat de zone depresionare mai joase. E. De exemplu: altitudinea Muntilor Carpati determina etajarea climatica; depresiunile intramontane si culoarele de vale largi determin modificri ale directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece si inversiuni de ternperatur; prin dispunerea cvasicircular, Muntii Carpati reprezint o barier climatic care slbeste spre est actiunea mase lor de aer vestice, modific directia celor estice si nordice. Ie opreste pe cele sudice. (Var26) A. 1. C Podisul Brladului; E Muntii Poiana Rusc 2.1 Siret;3lalomita B. I. Tulcea; 2.Crisul Repede; 3 A (Muntii Bucegi) C. 1.d; 2d; 3b; 4a; 5c D. De exemplu: media anual a temperaturii aerului este de 10-11C In ambele uniti de relief; att Crnpia Olteniei cat si Podisul Dobrogei de Sud au un climat de cimpie; o deosebire cu litera F si cu litera G De exemplu: In Cmpia Olteniei se resimt influente climatice submediteraneene, iar in Podisul Dobrogei de Sud Se resimt influente clirnatice de ariditate (est-europene) si pontice In est. E. De exemplu: reteaua feroviar are o dispunere radiar fiind influentata de pozitia capitalei reteaua feroviar are o dispunere convergenta impus de configuratia reliefului carpatic. (Var27) A. 1. A Cmpia Transilvaniei; F Subcarpatii Moldovei 2. 8 Cluj-Napoca; 9 Craiova B. I. Ploiesti; 2Mures; 3.G (Campia Moldovei) C. 1.a; 2a; 3b; 4a; 5b D. De exemplu: In Munti Apuseni altitudinile maxime abia depasesc 800 m (1849 m In Vf. Bihor/Cucurbta din Masivul Bihor), fat de altitudinea maxima de peste 2000 m din Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (2303 m

In Vf. Pietrosu din Masivul Rodnei); Muntii Apuseni sunt alctuiti dintr-un mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, roci eruptive dispuse neuniform), iar Grupa Nordic a Carpatilor Orientali este alctuita din roci vulcanice sisturi cristaline si flis dispuse in trei siruri paralele orientate NV-SE. In Muntii Apuseni este reprezentativ relieful carstic iar in Grupa Nordic a Carpatilor Onentali reprezentativ este relieful vulcanic si glaciar. b) o asemnare cu litera D si cu litera H exemplu: Att Muntii Apuseni cat si Grupa Nordic a CarpatiIor Orientali s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine si prin eruptii vulcanice. Ambele umitti de relief sunt fragmentate de vai si depresiuni. E. De exemplu: scderea ratei natalitatii; scderea accentuat a sporului natural (Cu valori negative din anul 1992); sporul migratoriu negativ. Var 28 (Var29) A. I. B-Cmpia de Vest; D-Subcarpatii Moldovei; 2. 1-Somes; 3-Moldova. B. 1. Maramures 2. Mures 3. Botosani. C. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. a. D. 3 deosebiri : Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin procese de cutare si Inltare scoarei terestre si prin vulcanism iar Podisul Brladului prin sedimentare; altitudini diferite (peste 2000 m In Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei si putin peste 500m In Podisul Brladului); alcatuire litologica varietate petrografic in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis), roci sedimentare In Podisul Brladului; prezenta reliefului glaciar si vulcanic Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, relief structural (cueste) In Podisul Brladului. E. 2 premise naturale: reliefull plan, orizontal, favorabil desfasurrii lucrrilor agricole; existenta resurselor de sol cu grad ridicat de fertilitate; conditii climatice optime dezvoltrii culturilor agricole. (Var30) A. C - Cmpia Moldovei (a Jijiei) E- Delta Dunrii; 2. 7-Pitesti; 9-Constanta. B. I. PiatraNeamt; 2. Ialomita; 3. Muntii Banatului. C. I. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D. 3 deosebiri climatice temperatura medie anual depaseste 11C in Delta Dunrii si cuprins intre 6-10C in Muntii Banatului; precipitaiile medii anuale nu depasesc 400 mm/an in Delta Dunrii si depesc 1000-1200 mm/an in Muntii Banatului; vnturile dominante sunt brizele marine si crivtul in Delta Dunrii si austrul in Muntii Banatului; influentele climatice predominante sunt cele de ariditate In Delta Dunrii si mediteraneene Muntii Banatului; Delta Dunrii se incadreaz etajului climatic de lunca si delta si de litoral, iar Munii Banatului celui de munte. E. Dou cauze: varietatea treptelor si formelor de relief; varietatea conditiilor climatice; vegetatia ca factor al pedogenezei. (Var31) A. D-Podisul Dobrogei de Sud; G-Subcarpatii Curburii; 2. 2-Brasov; 5-Satu-Mare. B. 1. Bistrita; 2. Scandinavobaltice; 3. C. C. 1.b; 2.d; 3.d; 4.c; 5.a. D. Asemnri: modul de formare in orogeneza alpina; Deosebiri:- alctuire litologic diferit (diversitate petrografica in Carpatii Moldo-Transilvani roci vulcanice, sisturi cristaline, flis si predominana rocilor dure In Muntii Fagaras sisturi cristaline, granite); relief glaciar In Muntii Fagras si relief vulcanic in Carpatii Moldo-Transilvani; grad de fragmentare diferit (prezenta depresiunilor si vilor in Carpatii MoldoTransilvani si lipsa acestora in Muntii Fagaras). E. 2 argumente: scurteaz distanta Dunre Marea Neagra (aproximativ 400 km); faciliteaz Iegatura fluvial cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin); resurs de ap In Podisul Dobrogei de Sud (ap industrial, irigatii). (Var32) A. A-Subcarpatii Curburii; H-Podisul Barladului; 2. 8-Trnava Mare; 10-Somesul Mare. B. 1. F; 2. 5; 3. Bistrita. C. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c. D. 3 deosebiri: alctuire petrografica diferit (,,mozaic petrgrafic in Muntii Apuseni sisturi cristaline, roci vulcanice, calcar, roci sedimentare si predorninanta rocilor dure In Muntii Parng sisturi cristaline, calcare); altitudini maxime si medii diferite; fragmentare mare in Muntii Apuseni si masivitate in Muntii Parng, prezenta reliefului vulcanic in Muntii Apuseni si a celui glaciar in Muntii Parng; Muntii Apuseni s-au format si prin eruptii vulcanice. E. 2 cauze: exodul rural in perioada comunist; declararea localitatilor rurale ca centre urbane; subordonarea administrativa a unor localitti rurale situate in vecintatea centrelor urbane. (Var33) A. 1. C-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Trnavelor;2. 9-Timis; 11-Arges. B. 1. mediteraneene: 2. Crisul AIb: 3. Vlcea. C. 1. d; 2. a; 3. b; 4. d; 5. a. D. 3 desebiri climatice: temperatura medie anual cuprins intre 8-10C in Podisul SomesuIui si cuprins Intre 10-11C in Cmpia Baraganului; precipitatiile medii anuale cuprinse intre 500-700 mm/an in Podisul Somesului si intre 400-500 mm/an In Cmpia Baraganului; vnturile dominante sunt vnturile de vest in Podisul

Somesului si crivtul in Cmpia Baraganului; influentele climatice predominante sunt cele oceanice In Podisul Somesului si de ariditate Cmpia Baraganului; Podisul Somesului se incadreaza etajului climatic de dealuri, iar Cimpia Baraganului celui de cmpie. E. 2 argumente: suprafata ocupata de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicat si moderat (Circa 40%); sunt pretabile tuturor grupelor de plante de cultur specifice zonei temperate; productia agricol constituie baza hranei populatiei si a cresterii animalelor. (Var34) A. l.A-Muntii Apuseni. B-Podisul Dobrogei; 2. 8 Dmbovita, 11 Siretul. B. 1. F, 2. Suceava, 3. H. C. 1.b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a. D. Asemnri: ambele uniti de relief fac parte din etajul climatic montan; in unitile C si E sunt temperaturi medii anuale cuprinse intre 6C si 2C; in cele dou unitti de relief se inregistreaza precipitaii medii cuprinse Intre 800 si 1200 mm; Vnturile de vest si brizele montane bat att in unitatea C cat si in E. Deosebiri: in unitatea C sunt influente baltice, iar in E submediteraneene. E. Unitatea de relief cu litera F este o cmpie in formare pt ca: altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12.4 m pe grindul Letea, aceste valori altimetrice corespunznd unei cmpii joase; relieful pozitiv ocupa pondere redus (uscat predeltaic. grinduri. ostroave), iar cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri, brate, grle, mlastini); procesul de aluvionare si inaltare continua si in prezent, Dunrea aducnd o cantitate mare de aluviuni. (Var35) A. I. E-Grupa Muntilor Retezat-Godeanu; F-Delta Dunrii; 2. 2-Galati; 3-Sibiu. B. I. A; 2. Mures 3. Crivatul. C. l.b; 2.d; 3.a; 4.c; 5.b. D. Deosebiri: Clima In unitatea C este temperatcontinental cu intluente baltice, iar in unitatea H este tot temperat-continentala dar cu influente mediteraneene. In unitatea C este prezent vntul de vest iar In unitatea H este intlnit austrul. Temperatura medie anuala In unitatea C este cuprinsa intre 2 si 6C, iar In unitatea H temperatura medie anual este cuprins Intre 0 si 8C. E. Fragmentarea accentuat de natur tectonica si adncirea rurilor, pasurilor, trecatorilor, depresiunilor. culoarelor de vale. Alctuirea petrografica diferit. Modul diferit de formare. Alternanta climatelor glaciare - periglaciare si inerglaciare (var36) A. 1. A Subcarpatii Getici; G-Carpatii Curburii 2. 4 Mures 5 lalomita. B. 1 Prut; 2 Crisul Repede; 3-B C. I. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b. D. Exemplu de deosehiri: temperaturi medii anuale de 10-11C in unitatea F mai ridicate dect In unitatea H, unde avem 0-6C; precipitatiile sunt de 400-500 mm/an in unitatea F, mai sczute dect In unitatea H, unde avem 1000-1200 mm/an; etaj climatic de cmpie in unitatea F, etaj climatic montan in unitatea H; influente climatice de tranzitie In unitatea F. iar in unitatea H, oceanice. E. altitudinea reliefului, care in Grupa Retezat depaseste 2500 rn si determin o densitate sub 25loc/km2; conditiile climatice nefavorabile, temperaturi scazute, vnturi puternice, precipitatii bogate. (var37) A. 1. A Podisul Somesan; I Carpatii Curburii; 2. 10Sibiu; 12Alba-lulia. B. 11; 2 D; 39. C. l.c; 2.d; 3.b; 4.b; 5.c. D. Exemplu de deosebiri: Podisul Getic are altitudini mai mari dect Podisul Dobrogei; PodiuI Getic s-a format In orogeneza alpina, in timp ce Podisul Dobrogei este mult mai vechi format In orogeneza caledoniana partea central si in cea hercinic, partea nordic. asemnare corect: Ambele unitt de relief sunt alctuite si din roci sedimentare. E. pentru navigatie, asigurnd astfel transportul materiilor prime cat mai ieftin; pentru obtinerea de energie electric, prin construirea celor dou hidrocentrale de Ia Portile de Fier. (var38) A. I. B-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tarnavelor 2.7Baia Mare;8Brila. B. 16; 2 F; 3D. C. 1.b; 2d; 3.c; 4.a; 5.b. D. Exemplu de deosebiri: Grupa Fagras are altitudini mai mari dect Muntii Banatului; Grupa Fagaras prezinta relief glaciar care Iipseste din Muntiii Banatului. Exemplu de asemnare: Ambele unitati de relief s-au format prin cutarea si Inltarea scoartei terestre, In orogeneza alpin. E. varietatea reliefului determin repartitia diferita a populatiei pe teritoriul tarii; conditiile climatice diferite din tar; prezenta resurselor de subsol. (Var39) A. 1. A Podisul Somesean; G Muntii Banatului; 2.11 Botosani; 12Giurgiu. B. 1 2; 2 Cosava sau vnturile de vest; 3 oceanice (se accepta si scandinavo-baltice). C. 1. a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. D. Deosebiri: Campia Romn are un relief neted, de cmpie, iar Cmpia Moldovei are un relief de dealuri si podisuri joase. Cmpia Romn este alcatuita geologic din pietrisuri, nisipuri si loess iar Cmpia Moldovei prezint argue. Asernnri:Cele dou unitti de relief s-au

format prin sedimentare. E. sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline), rezistente Ia eroziune; prezinta cele mai mari altitudini din Carpatii Romnesti, avnd mai multe vrfuri care depasesc 2500 m; fragmentare redus. (Var40) A. 1. C Cmpia Moldovei; G Podisul Trnavelor;2. 8 Resita; 11 Brasov. B. 1 Tulcea; 2 G; 3. Slobozia. C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. d; 5. d. D. in Cmpia Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 8-10C iar in Muntii Poiana Rusc, temperaturile medii anuale sunt cuprinse Intre 0 si 6C; in Cmpia Moldovei precipitatile medii anuale sunt de 500 mm/an iar in Muntii Poiana Rusc sunt de 1000-1200 mm/an. in Cnipia Moldovei sunt influente climatice continentale, iar in Muntii Poiana Rusc sunt influente climatice oceanice. E. contactul cmpiei cu unittile de deal si podis care ofera un climat de adpost au contribuit Ia dezvoltarea unor centre urbane mari (Craiova. Pitesti, Trgoviste, Ploiesti etc.) determinnd densitti mari ale populatie; densitatea redust a retelei hidrografice si apele subterane Ia adncimi mari din Cmpia Roman a deterrninat o concentrare mai mare a asezarilor in apropierea rurilor sau pe terasele acestora si densitati mai reduse interfluvii. (Var41) A. 1. A Subcarpatii Moldovei; H Podisul Getic; 2. 7 Focsani: 10 Cluj Napoca. B. 1 Tulcea; 2 F; 3. Timisoara. C. 1.b; 2.d; 3.b; 4.b; 5.d. D. Deosebiri: Subcarpatii Moldovei apartin etajului climatic de dealuri Inalte iar Campia Baraganului apartine etajului climatic de campie; In Subcarpatii Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 6-8C, iar in Cmpia Baraganului sunt de 11C. Asemanare: in cele dou unitti de relief se manifest influente climatice continentale (de ariditate). E. relief accidentat; conditii climatice nefavorabile (temperaturi sczute, fenomene de inghet manifestate circa o jumtate din an etc.); soluri cu fertilitate redus (spodosoluri). (Var42) A. 1. E Carpatii Maramuresului si Bucovinei; F Muntii Poiana RuscA; 2.9Zalau; 12 Tulcea. B. I Resita; 2 G: 3. Iasi. C. I.b; 2.b; 3.a; 4.a; 5.d. D. In Cmpia Baraganului temperaturile medii anuale sunt de 11C iar in Podiul Trnavelor, temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8 si 10C; In Cmpia Braganului precipitatiile medii anuale sunt de 400 mm/an iar in Podisul Trnavelor sunt de 600-800 mm/an. In Cmpia Braganului sunt influente climatice continentale iar In Podisul Tmavelor sunt influenle climatice oceanice. E. poziia geografica in zona traversare a Carpatilor dintr-o parte In alta; dezvoltarea orasului in zona de legatura a drumurilor comerciale transcarpatice care au legat Tara Romneasc de Transilvania. (Var43) A. 1. C Podisul Trnavelor; F - Subcarpatii Getici 2. 2 CIuj Napoca; 5 Ploiesti. B. 1 H; 2 submediteraneene; 3. D. C. 1. b; 2. a; 3. c; 4. c; 5. c. D. In Cmpia de Vest Ia nord de Mure precipitatiile medii anuale sunt de 500 700 mm/an iar In Masivul Dobrogei de Nord sunt de 400-500 mm/an. In Cmpia de Vest sunt influente climatice oceanice iar in Masivul Dobrogei de Nord sunt influente climatice continentale. In Cmpia de Vest se manifest vnturile de vest iar in Masivul Dobrogei de Nord, crivtul. E. varietatea tipurilor de roci: vulcanice, sisturi cristaline si roci sedimentare cutate, fapt ce a determinat dezvoltarea unor tipuri de relief specific pentru fiecare categorie de roci; formarea Carpatilor Orientali prin vulcanism (relief vulcanic) si cutarea scoartei terestre (relief pe structur cutat); Ia peste 2000 m au fost afectati de glaciatiunea cuaternar rezuhnd relieful glaciar. (Var44) A. 1. G Subcarpatii Getici; E Subcarpatii Moldovei; 2. 7 Brlad; 8 Mures. B. 1 C; 2 Resita; 3. oceanice. C. 1. a; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b. D. Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani (D) prezinta relief vulcanic care lipseste in Muntii Poiana Rusc (D). Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani (2100rn Vf. Pietrosu din M-tii Climani) dect In Muntii Poiana Rusc (1374 m Vf. Pades), Asemnri: Cele dou unitti de relief s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre. E. Dunrea este cea mai important cale de navigatie din Europa. care Ieag Marea Neagr de Marea Nordului prin canalul Maine-Rhin. Prezinta un important potentiaI hidroenergetic. (Var45) A. 1. E Subcarpatii Moldovei; G Subcarpaii Getici; 2. 5-Focsani; 6.Ploiesti B. I D; 2Resita; 3. H. C. 1.a; 2.c; 3.b; 4.c; 5.b. D. Muntii Poiana Rusc (B) apartin etajului climatic montan jar Cmpia Moldovei (F) apartine etajului climatic de dealuri si podisuri joase. In Muntii Poiana Rusc precipitatiile medii anuale sunt de 1000 1200 mm/an iar in Cmpia Moldovei sunt de 500 mm/an. In Muntii Poiana Rusc sunt influente climatice oceanice iar in Cmpia Moldovei sunt influente climatice continentale. E. Relieful care determin o concentrare mai

mare a populatiei in zonele depresionare, Ia contactul treptelor de relief (munte-deal, dealuri-cmpie) si in zonele joase pe terasele rurilor sau In imediata apropiere a acestora. Conditiile climatice oferite de zonele joase unde temperaturile sunt mai ridicate. Terenurile cu soluri fertile valorificate agricol, in zonele depresionare, cmpii si luncile rurilor au determinat concentrarea populatiei pe anumite areale. (Var46) A. I. A Podisul Brladului: F Delta Dunsrii; 2. 8Resita; 10Bucuresti. B. 16; 2 Chilia; 3. E. C. 1. b; 2. c; 3. a: 4. d: 5.a. D. Asemnri: Cele dou unitti de relief s-au format prin cutare. In general, prezinta altitudini cuprinse Intre 600 si 1000 rn. Deosebiri: Muntii Poiana Rusc (C) sunt alctuiti din sisturi cristaline si calcare iar Subcarpatii Curburii (G) din gresii. marne, argile si sare. E. Cele dou unitti de relief prezinta soluri din clasa molisoluri, cu fertilitate foarte mare. Temperaturile sunt optime In cele dou unitti de relief, asigurand dezvoltarea si coacerea cerealelor. (var47) A. 1. 4 Bega; 5 Buzau; 2. 10lasi 11 TrguMures. B. 1 F; 2 Dambovita; 3. Vrancea. C. 1. a; 2. C; 3. a; 4. a; 5. b. D. In Carptii Meridionali Ia vest de Olt (A Grupa Parang si Grupa Retezat-Godeanu) este mai bine reprezentat relieful glaciar dect in Carpatii MoldoTransilvani (F). Carpatii Moldo-Transilvani prezint relief vulcanic, care lipseste in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt (2519 Vf. Parngul Mare) fat de Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m Vf. Pietrosu). E. maree mici; cantitatea mare de aluviuni transportat de Dunre si depunerea in interiorul Deltei sau in mare; panta redus a fluviului si a platformei continentale care favorizeaza depunerea aluviunilor. (Var48) A. 1. F Subcarpatii Moldovei; D Podisul Sucevei; 2. 4 Prut; 6 CrisuI Alb. B. 1 Chilia; 2 Buzau; 3. Maramures. C. l.a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. d. D. Asemnani: Carpaii Curburii (E) si Muntii Apuseni (H) s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre. In cele doua unitti de relief sunt prezente rocile sedimentare cutate (flis). Deosebiri: Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Curburii (1954 m in Vf. Ciuca) dect in Muntii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). E. Muntii Apuseni prezinta o mare diversitate petrografica: sistuni cristaline. calcare, roci vulcanice si flis. Prezint relief carstic, relief vulcanic etc. (Var49) A. 1. B-Dealurile silvaniei, H-Subcarpatii Curburii; 2. 5-Jijia; 3. 9-Pitesti B. 1. submediteraneeana; 2. Braila; 3. Hunedoara C. 1. b. 2. b, 3. b; 4a, 5d. D. se aseamn prin modul de formare, ambele grupe muntoase sunt rezultatul orogenezei alpine.Se deosebesc prin altitudini. Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai josi decat grupa muntilor Parng 2303-2518 m. Structura petrografica si relieful celor dou grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramuresului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare In Parng doar sisturi cristaline cu intruziuni de granite E. 1. scderea cantittii de precipitatii de Ia Vest Ia Est Ia nivelul tarii noaste. 2. influentele de ariditate (var51) A. 1. G- Pod. Someselor; 2. 1-Bistria, 5-Crisul negru; 3. 12-Alexandria B. 1. Buzau; 2. Suceava; 3. 2 C. I. d. 2. c, 3. c; 4. a; 5. c. D. Se deosebesc prin altitudini Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai inalti dect grupa muntilor Apuseni 2303-1848 m. Structura petrografic si relieful celor dou grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramureului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare in grupa muntilor Apuseni mozaic petografic. Relief glaciar In Carpatii Maramuresului si Bucovinei si carstic in grupa muntilor Apuseni E. I. administrative resedint de judet;2. industrial - industria aluminei; 3. nod de comunicatie port, aeroport. E87;4. turistic fereastr a Deltei (Var52) A. I.H - Podisul Dobrogei de sud; C-Cmpia de Vest; 2. 9-Bratul Sf Gheorghe; 11-Timis B. 1. C; 2. E; 3. H C. 1. b, 2. c, 3. c,4. d, 5. d. D. ??? E. format in orogeneze diferite baikalian, hercinic, alpina; diversitate geologica de Ia sisturi verzi, granite Ia calcare si loess; diversitate morfologica de Ia cea mai veche peneplena Ia inselberguri, formatiuni carstice si procese geomorfologice actuale. (Var53) A. 1. A-PodisuI Tmavelor, E-Podisul Mehedinti; 2. 3-Cluj-Napoca; 5-Hunedoara B. 1. Tg. Mures; 2. Dunrii; 3. D C. 1. c; 2. b; 3. c; 4. d; 5. d. D. ??? E. altitudinile mari; limita pdurii 1800 m; caracteristicile climatului alpin; intrventia antropica. (Var54) A. I. B-Brgau; H-Podisul Getic; 2. 7Bistita; 12-Mures. B. 1. Brasov; 2. Crisul Alb; 3. B C. 1. c; 2. d; 3. d; 4. c; 5. b. D. ??? E. pozitia

geografica in cadrul Europei centrale; pozitia geografica In cadrul Europei; caracteristicile reliefului Europei si Romniei. (Var55) A. 1. A Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuredului di ai Bucovinei); D Subcarpatii Curburii: 2.7Olt;9Mures. B. 1. alpina; 2. est-continentale, 3. Sibiu. C. 1a;2 b;3b;4b;5d. D. Grupa Fagaras prezinta masivitate, in timp ce Grupa Central a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo Transilvani) este fragmentata. Altitudinea maxima in Grupa Fgaras este de 2544 m (vf. Moldoveanu, Muntii Fagaras), iar in Grupa Central a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) altitudinea maxima este de 2100 m (vf. Pietrosul Climani. Muntii Climani). Grupa Fagaras prezinta relief glaciar, iar Grupa Central a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) contine relief vulcanic.O asemanare: Att Grupa Fagara cat si Grupa Central a Carpalilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) s-au format in decursul orogenezei alpine, prin incretirea scoartei terestre. E. numeroase monumente istorice si de art (fortificatii medievale, biserici, case vechi, muzee); cea mai important statiune montana si de sporturi de iam din tara (Poiana Brasov). (Var56) A. I.A Podisul Getic; F Podisul Brladului; 2. 2 Bucuresti; 4 Constanta. B. 1. carstic; 2. cutarea scoartei terestre; 3. Timiosara. C. I d;2b;3a;4b;5c. D. Podisul Mehedinti prezinta relief carstic, iar Subcarpatii Curburii cuprind relief structural. Altitudinea maxima In Subcarpatii Curburii este de 998 m (Magura Odobesti), iar in PodisuI Mehedinti altitudinea este de circa 600 m. O asemnare: Att Subcarpatii Curburii cat si Podisul Mehedinti s-au format In decursul orogenezei alpine, prin cutarea scoartei terestre. E. Relieful Romniei este variat pentru c exist cele patru forme majore de relief munti, dealuri, podisuri, cmpii - si numeroase tipuri de relief derivat:eolian (dune),glaciar (circuri,vai), fluviatil (lunci, terase s.a.), marin (faleza, plaja s.a.), lacustru, nival (nise), relief pe structuri monoclinale (cueste), cutate (butoniere, pe calcare (pesteri), pe loessuri si depozite loessoide (crovuri, gvane s.a.) etc. (var57) A. 1. D Podisul Trnavelor; F Podisul Getic; 2. 7 Mures 9 Jiu. B. 1. Bucuresti; 2. Timisoara; 3. B. C. I a; 2 b; 3 c; 4 c; 5 d. D. In cadrul Campiei de Vest Se inregistreaz precipitatii medii anuale de circa 680 mm/an, In timp ce in Cmpia Romn se inregistreaza precipitatii medii anuale de circa 500 mm/an, in partea central si de numai 400 mm/an, in partea estic a sa. In cadrul Cmpiei de Vest se resimt influentele oceanice, in timp ce in Cmpia Romana se resimt influentele continentale (de ariditate). O asemanare: Att Cmpia de Vest cat si Cmpia Romn se incadreaz in climatul de cmpie. E. Diversitatea lacurilor dup geneza este determinat de tipurile de relief, altitudine si agent modelator. (Var58) A. 1. D Subcarpatii Moldovei; H Podisul Somesan; 2. 9 Olt; 11 Prut. B. 1 Suceava; 2 G; 3-F C. 1. b; 2. a; 3. d; 4. c; 5. d. D. Exemplu de deosebiri: Etaj climatic de dealuri inalte in unitatea D, iar in unitatea A avem un etaj climatic de podis (de dealuri joase); Temperatura medie anual este de 6-8C in unitatea D, fiind mai sczut dect in unitatea A unde temperatura medie anual este de 8-10 C; Precipitatiile in unitatea A sunt de 500 mm/an, mai sczute dect in unitatea D, unde avem 600-800 mm/an. Exemplu de asemnare: Ambele unitti se afl sub influent continental excesiv sau de ariditate, in ambele unitti de relief bate crivtul. E. I. intinderea pe latitudine, partea nordic fiind mai aproape de polul nord are temperaturi cu 2-3C mai sczute dect partea sudic a trii; 2. influentelor climatice, care in vest sunt oceanice ce determin precipitatii mai bogate dect in est unde avem influente de ariditate, (Var59) A. 1. E Cmpia Baraganului: H Grupa Fagaras: 2. 1-Slatina; 5-Deva B. 1 H; 2 D; 3 Bistrita. C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. b. D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C In unitatea C mai sczute dect in unitatea F, unde avem 9-10C: precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea C, mai ridicate dect in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte in unitatea C, etaj climatic de cmpie In unitatea F; influente climatice submediteraneene in unitatea C. iar in unitatea F de ariditate. E. varietatea conditiilor de habitat exprimat in varietatea reliefului, climei, vegetatiei, solului si resurselor naturale.

(Var60) A. I. B Podisul Mehedini; C Podisul Trnavelor: 2. 2 Craiova; 5 Cluj Napoca. B. 1 Podisul Mehedinti; 2 Trgoviste: 3 A. C. 1. d: 2. c; 3. c; 4. d; 5. d D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C in unitatea D mai sczute dect in unitatea F, unde avem 9-10C; precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea D, mai ridicate dect in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte In unitatea D, etaj climatic de cmpie in unitatea F. Exemplu de asernnare: In ambele unitti de relief se resimt intluente continentale (de ariditate). E. prezenta terenurilor degradate este determinat de: alunecri de teren, despduriri irationale, torentialitate. eroziunea solului, grad ridicat de antropizare. (var61) A. 1. A Subcarpatii Moldovei; H Podisul Getic; 2. 7 Focsani; 10 Cluj-Napoca. B. 1. Tulcea; 2. F: 3. D. C. I b;2d;3b;4b;5a. D. In cadrul Subcarpatii Moldovei temperatura medie anual este de 6-8C spre deosebire de Cmpia Barganului unde aceasta are valori de peste 10C. Subcarpaii Moldovei se incadreaza in etajul climatic de dealuri Inalte spre deosebire de Cmpia Baraganului care se Incadreaz In climatul de cmpie.Asemnare: Ambele unitti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate). E. Factorii care determin fertilitatea sczut a solurilor din Muntil Carpati sunt: tipurile de roci; altitudinea mare; clima (datorit cantittii man de precipitatii). (var62) A. 1. F - Muntii Poiana Rusca; G-Podisul Getic; 2. 8 Satu Mare; 12 Tulcea. B. 1. Oradea; 2. Jiu; 3. Teleorman. C. 1 d:2d;3b;4b;5a. D. In cadrul Grupei Nordice a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) temperatura medie anual este de 60C (In Muntii Rodnei chiar 2C) spre deosebire de Podisul Trnavelor unde aceasta are valori de 8-10C. Podisul Trnavelor se IncadreazA in etajul climatic de dealuri joase spre deosebire de Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) Care se incadreaz In etajul climatic montan (sau alpin in Muntii Rodnei). Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) se afl sub influenta maselor de aer baltice predominant spre deosebire de Podisul Tmavelor in care sunt prezente masele de aer oceanice. E. Se afl in apropierea resurselor de minereu de fier exploatate din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusc. Se afl In apropierea Dunrii, care reprezint o cale de transport a materiilor prime din import. Resita se afl In apropierea rezervelor de huil din Muntii Banatului, utilizate pentru obtinerea cocsului. (Var63) A. 1. B - Podisul Tarnavelor; E-Podisul Sucevei 2. 8 Alexandria; 10 Suceava. B. 1. Bihor; 2. Siret; 3. Vrancea. C. 1c; 2b; 3a; 4c; 5b. D. In cadrul SubcarpatiIor Moldovei temperatura medie anual este de 6-8C spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord unde aceasta are valori de peste 8-10C. Subcarpatii Moldovei se Incadreaz in etajul climatic de dealuri inalte spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord care se Incadreaz in climatul de dealuri joase.O asemnare: Ambele unitti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate). E. Temperatura ridicat a aerului; Cantitatea de precipitatii redusa. (Var64) A. 1. C-Delta Dunarii; E-Grupa Nordic a Carpatilor Orientali; 2. 3-Piatra Neaml; 6-Trgu Jiu. B. 1. Buzu; 2. Oradea; 3. A. C. 1.c;2.b;3.c;4.a;5.a. D. Deosebiri: in Podiul Getic (B) altitudinea medie este mai ridicata dect In Cmpia Barganului (G); Podisul Getic este un piemont cu structur monoclinal iar Cmpia Braganului este o cmpie tabular (structur orizontal), acoperit cu un strat gros de loess. Asemnare: cele dou unitati de relief s-au format prin acumularea de sedimente si sunt ca pozitie geografica unitti extracarpatice. E. Judetul Prahova este unul dintre judetele tarii, cu cea mai mare valoare a densittii medii deoarece: In judeul Prahova relieful este In mare parte un relief de deal sau crnpie, favorabil locuirii, In comparatie cu judetul Caras Severin in care relieful este predominant muntos si fragmentat; judetul Prahova este puternic urbanizat in comparatie cu judetul Caras Severin iar activitatile industriale sunt bine dezvoltate. (Var65) A. 1. B-Podisul Getic; H-Cmpia Moldovei; 2. 8-Buzu, 8-Crisul Alb. B. I Cluj-Napoca, 2. D, 3. Bistrita. C. 1.d;2.b;3.d;4.c;5.a. D. Deosebiri: Diferentele de clim sunt determinate de pozitia geografica diferit a celor dou unitti de relief In cadru tArii. Astfel: dac In Grupa Nordic a Carpatilor Orientali sunt caracteristice influente climatice oceanice si scandinavo baltice, In Podisul Dobrogei de Sud sunt Caracteristice influente pontice si de ariditate; dac in Grupa Nordic a Carpatilor Orientali temperaturile medii anuale au valori cuprinse aproximativ intre 4 si 8C, in

Podisul Dobrogei de Sud valoarea medie a temperaturii anuale este de 10 11C; dac In Grupa Nordic a Carpatilor Orientali precipitatiile medii anuale au valori mai mari de 800 mmm/an, in Podisul Dobrogei de Sud valorile sunt de regula mai mici de 500 mm/an; E. Romnia se confrunt cu probleme sociale si economice multiple ceea ce a determinat accentuarea tendintei de imbtrnire a populatiei In ultimul deceniu. Determinante au fost scderea natalittii si implicit a sporului natural: emigrarea tinerilor pentru o munc mai bine remunerat, in strintate. (Var66) A. 1. A-Podisul Sucevei; G-Muntii Banatului; 2. 9-Jiu; 11-Brlad. B. 1.Bistrita;2.Jijia;3.Salaj. C. l.d;2.c;3.d;4.b;5.d D. Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alctuirea petrografica, intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor dou regiuni montane respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagras (H). Analizate comparativ se poate constata: dac in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, In unitatea marcat cu litera H, relieful se caracterizeaz prin masivitate si dispunere transversal pe directia E-V; in unitatea D se intlneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este relieful glaciar. care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depsesc 2500 m (Vf. Moldoveanu 2544 m), altitudinile find insa mult mai reduse in unitatea D, atingnd doar 2100 m in Vrful Pietrosu din Muntii Climani. E. Accentuarea migraiei dinspre mediul urban, catre mediul rural, a fost determinat in Romnia dup 1990 de cauze economice si sociale. Un rol determinant I-au avut Ins: cresterea ratei somajului determinat de restructurarea industriei, trecerea la economia de piata si aplicarea Legilor proprietati (18 din 1991 si 1 din 2000), care au permis retrocedarea terenurilor agricole confiscate de ctre comunisti.. (Var67) A. 1. C Podisul Somsean; F Podisul Sucevei;2. 2 Ploiesti; 4 Galati. B. 1. Hercinica; 2. glaciar; 3. Oceanic. C. I c; 2 d; 3 c; 4 d; 5 a. D. B-sectorul central al Cmpiei Romne, prezint climatul etajului de cmpie, in timp ce D, (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, are Un climat montan, etajat. B are temperaturi medii anuale de 10-11 C si peste 11 C in timp ce In D sunt de 6-2 C si mai mici de 2C; B are precipitatii de 500 mm/an In timp ce In D sunt de peste 1000-1200 mm/an. E. Delta Dunrii reprezinta un peisaj unic prin: - modul de formare, in urma aluvionrii de ctre Dunare a unui vechi golf de mare; - relieful format din suprafete de uscat (grinduri) si suprafete acoperite de ape (brate, lacuri, canale, mlastini); - are un climat cu influente pontice, o vegetatie iubitoare de apa (slcii, stuf, papur. .)si o fauna (pesti, pasari) specifice deltei. (Var 68) A. 1. A Podisul Sucevei; D Carpatii Orientali - Grupa Centrala;2. 3 Brasov; 4 Drobeta Tr. Severin. B. 1. orogeneza alpina; 2. Jiu; 3. Constanta C. 1 a; 2 d; 3 c; 4 - c; 5 - c D. G Cmpia de Vest Ia nord de Mures, are climatul etajului de cmpie, in timp ce unitatea E, Subcarpatii Curburii, are un climat de dealuri inalte. G temperaturi medii anuale de 10-11C si peste 11C In timp ce in A sunt de 6-8 C; G precipitatii de 650 mm/an in timp ce in A sunt de 7001000 mm/an. E. Populatia Romniei a sczut foarte mult din punct de vedere numeric datorit: schirnbrii politicii demografice dup 1990; scaderea natalittii; cresterea mortalitatii; scderea ratei bilantului natural al populatiei pan sub 0; bilantul natural a devenit negativ (1.9 %o). (Var69) A. 1. A Subcarpatii Getici; F Podisul Tmavelor; 2. 3 Brlad; 4 Piatra Neamt. B. 1. incretire In orogeneza alpina; 2. Podisul Sucevei; 3. lalomia. C. 1a; 2c; 3b; 4d; 5b. D.Unitatea B,M-tii Apuseni prezinta un etaj climatic montan iar unitatea G sectorul Olt-Arges) etaj climatic de cmpie. In unitatea B temperaturile sunt mai sczute (sub 6 C) in tip ce In unitatea G sunt temperaturi de 10-11C si chiar peste 11C. Precipitatiile In B sunt mari (1000 1200 mm/an) spre deosebire de unitatea G unde sunt reduse (500 mm/an). E. PopuIaia Romniei a scAzut foarte mult din punct de vedere numeric datorit: schimbrii politicii demografice dup 1990; scderea natalitatii; cresterea mortalittii; scderea ratei bilantului natural al populatiei pana sub 0; bilantul natural a devenit negativ (1,9 %o). (Var70) A. 1. 3 Trnava Mica; 4 Trotus 2. 8 Oradea; 11 Clrasi. B. 1.7; 2. 1; 3. D. C. 1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. D. asemnare: att Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoar a straturilor spre sfarsitul orogenezei alpine; att Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei sunt alctuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile);

deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice pe cnd Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice inchise Ia exterior de inltimi subcarpatice E. minereuri complexe; ape minerale; rod pentru constructie; paduri (Var71) A. 1.9Arad; 10Craiova; 2. B Muntii Poiana Rusc; F Delta Dunrii. B. 1.1; 2. D; 3. 2. C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a. D. asemnare: ambele unitti au temperatuni medii anuale cupninse intre 10-11, 5C; in anotimpul de iarn sunt afectate de fenomenul de viscol; deosebire: Precipitatiile medii anuale sunt diferite in Sectorul Olt Arges sunt cuprinse intre 500-600 mm/an, in Podisul Dobrogei intre 350-400 mm/an E. Populapa Romniei a descrescut dupa 1989 deoarece a inregistrat un bilant natural negativ (numrul natenilor este mai mic dect cel al deceselor) ca urmare a nivelul de educatie al populatiei asociat cu rolul femeii In societate (acces Ia functii). Descresterea numeric este datorat si bilantului migrator negativ (numrul imigrantilor este mai mic dect cel al emigranilor) ca urmare a nivelului sczut de trai al populatiei in perioada de tranzitie economic (var72) A. 1. 2 Bega; 3 Mures 4 Motru; 2. 11 Focsani. B 1.F;2. 1; 3. Iasi. C. 1. a; 2. b; 3. b; 4. d; 5. b. D. deosebire: altitudinea maxima in Podisul Brladului 561 m, Dl. Dorosanu este mai mare dect altitudinea maxima a Sectorului Olt; in Pod Brladului, ca urmare a prezentei argilei In substrat apar alunecri de teren, iar in Sectorul Olt Arges, ca urmare a prezentei stratului de loess apar crovuri; asemnare: ambele unitti de relief sunt formate din roci sedimentane: nisip, pietris, marne,argile E. partea central si sudica a unitatii are altitudini sczute, sub 300 m; conditiile climaice sunt excesive - temperaturi medii anuale cuprinse intre 10-11, 5C si precipitatii medii anuale cuprinse intre 350-400mm/an, favorizand dezvoltarea vegetatiei de stepa. (Var73) A. 1. C Pod Brladului: F Carpatii Curburii (Grupa Sudica): 2. 1-Satu Mare: 5-Drobeta Turnu Severin. B. 1.D;2.12;3.Bihor C. 1.a;2.b:3.b;4.d;5.b. D. Temperalura medie anual 6 10C in Podisul Moldovei si de 10-11 C in Podisul Dobrogei. Precipitatii medii anuale 500-700 mm In Podisul Moldovei si de 400-500 mm In Podisul Dobrogei. Intluente climatice scandinavo-baltice si continentale excesive In Podisul Moldovei iar in PodisuI Dobrogei influente climatice pontice. E. Originalitatea Mrii Negre constA in lipsa curentilor verticali care determin oxigenarea redus a apei, Ia peste 200 m adncime, ca si in influenta climatic datorat uscatului din jur(veri calde si ierni reci). (Var74) A. 1. C-Pod Barladului; H-Pod Dobrogei; 2. 11-Ialomita, 12-Prut B. 1. Jiu; 2. D; 3. Oradea. C. 1.c;2.d;3.c:4.b:5.d. D. Deosebiri: altitudinea maxima 1 849 m (Vrful Bihor, respectiv 2303 m (Vrful Pietrosu Muntii Rodnei); relief carstic (Muntii Bihor, respectiv relief glaciar (Muntii Rodnei).Asemnri: Ambele unitti montane s-au format In orogeneza alpin. E. H Pod Dohrogei. Elemente de originalitate: origine complex: orogeneza balcalianc (Podl Casimcei). orogeneza hercinic (Muntii Mcinului), sedimentare in bazin lacustrn (Pod Dobrogei de Sud), fundarnent din calcare vechi pe care s-a dezvoltat un relief carstic original; prelungire spre est, cu platforma continentala a Marii Negre. (Var75) A. 1. A Muntii Poiana Rusc: C Subcarpatii de Curbur; 2. Suceava; 6. Trgu Mures. B. 1. B; 2. Moldova; 3. Brasov. C. 1.a; 2.b;3.d;4.b;5.c. D. Asemnri:- relieful s-a format prin Incretirea scoartei si vulcanism; grad de fragmentare accentuat, datorita prezenei vAilor si depresiunilor. Deosebire:- altitudinea maxima de 2100 m (Vrful Pietrosul-Rodnei), fat de altitudinea maxima de 849 m (Vrful Bihor). E. Delta Dunrii s-a format prin depunerea sedimentelor transportate de Dunre si valurile marine Intr-un vechi golf al Mrii Negre. Mareele foarte slabe au determinat colmatarea (umplerea) golfului cu aluviuni care au dus Ia formarea grindurilor si bratelor Deltei.