1,FB

of, lt'?atl

t\/ tt-

ANATOMIE

SfnUCfUrut f fnrtCf f ONU,A

AplnrlrUl,tn

nnSpf

rAf

OR

Aparatul respirator este alcdtuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic Ai bioxidul de carbon r entltrt din proce sel e metabolice din organi sm' Din punct de vedere anatomo - funclional, aparatul respirator este alcdtuit din doud categorii de organe: r c6ile respitratorii - cu rol 5n conducerea aerului; r pldmdnii - organele in care se realizeazd schimburile gasoase.

Cdi respiratorii superioare' cavitdli nazale . faringe Cdi respiratorii inferioare' laringe . trahee

1. CAILE RESPITRATORII -

se impart

in:

'bronhii A. Cavitdti nazale sunt doud canale cu direclie antero-posterioarS, situate sub pafoIbaza .*""1"t, dr*pra cavitdlii bucale qi inaintea faringelui. Ele comunicd ?E5*cu faringele prin nigte orificii numite coane. Cavitalite nazale- sunt subimpdrlite de o creastd situatd pe peretele lateral,
numitS limeu nasr, in doud compartimente: ant. - vestibulnazal; post. - cavitate nazaldpropriu-zisd. Vestibulul - se intinde de la nard pdndla limeu nt; - peretele lateral corespunde aripii nasului; - peretele medial este format din septul nazal Vestibulul este cdptugit cu un epitelin asemdndtor cu al pielii, bogat in glande sebacee, sudoripare gi care posedd numeroqi peri' Cavitilile nazalepropriu - zise se mai numesc ai f9se nazale. Ele prezintd : perete suPerior: Plafonul; perete inferior: Plangeul; perete medial: sePtul nazal; perete lateral.

Pe peretele lateral se afl6 nigte lame osoase curbate care proemini in cavitatea nazald qi se numesc cornete. Ele sunt in numdr de 3 : comet nazal - superior;

eaw $1 anume: d superior -

mijlociu; inferior. intre fali conc avd, a fiecdrui cornet qi peretele lateral al cavitdlii nazale se formeazd cite un gan!, numit meat. Deci, fiecdrui cornet ii corespunde un meat nazal - superior, mijlociu gi inferior. , Din punct de vedere funcfional, caviatatea nazald, poate fi impdrlitd in doud
sau olfactiv, care corespunde cornetului nazal superior qi por{iuni situate deasupra lui. Acest estaj este invelit de mucoasa

olfactivd: - inferior - sau respirator, care corespunde cornetului mijl. qi inferior gi este invelit in mucoasd respiratorie. Mucoasa respiratorie este formati din: - epiteliu; - corron. Epiteliu este format din celule cilindrice prevdzute cu cili vibratili, cu rol in expulzarea particulelor mici de praf care au pdtruns in cavitdlile nazale. Printre aceste celule existi gi celule mucoase a cdror secrelie (mucusul) menline mucoasa
umedS gi umezegte aerul.

Funclional, cavitatea nazald dinjeazd aerul inspirat spre segmentul faringian. ^ In cavitatea nazald aerul este filtrat qi umezit. Datoritd prezenlei deniveldrilor
suprafelei interioare,viteza de pdtrundere a aerului scade, ceea ce face ca dura ta contactului dintre aer qi mucoasd sd creascd. Prin aceasta se realizeazd qi izotermizarea aerului la temperatura de aproximativ 320 C, pe care o are mucoasa. in acelag timp scdd erea vitezei facilite azd qi sensibilizarea rceptorilor olfactivi, care vor putea informa cortexul asupra calitdlii aerului inspirat. B. Larineele este primul organ al cdilor respiratopii inferioare qi este situat in partea anterioari qi mediand a gdtului sub osul ftMi4deasupra traheei qi inaintea esofagului.La adult se afl6 in dreptul vertrebelor C5 - C6. Structura anatomicd: - schelet format din cartilagii unite prin articulalii gi ligamente; - muqchi;

mucoasS.

a) Schelet cartilaginos
epiglota. cungiforme.

- format din: -

3 cartilagii neperechi: tiroid, cricoid

gi

3 -

cartilagii pereche: aritenoide, corniculate,

1. Cartilaj tiroid -

are forma unei cdrli deschise posterior.

este format din lame laterale, unite pe linia mediani, formdnd muchia anterioard a cartilajului tiroid. Aceastd muchie proemind sub piele: mdrul lui Adam. In partea superioard muchia prezintd o adAnciturd numitd inciziune tiroidiand.

2.

Marginile posterioare ale lamelor laterale se prelungesc in sus, form6nd coamele superioare, care se leagi prin ligamente cu osul hioid gi in jos se articuleazd cu cartilajul cricoid. Cartilaj cricoid - este situat in partea inferidoard a laringelui deasupra primului inel cartilaginos al traheei.
- are forma unui inel cu pecete, pecetea este situatd posterior gi se numeqte lama cartilajului cricoid, iar arcul inelului este in partea anterioard. Pe marginea superioard a lamei se afld doul fele articulare pentru cartilajele aritenoide. Pe fala laterall a arcului in dreptul locului de unire cu pecetea se afl6 alte doud fele articulare pentru coarnele inferioare ale cartilajului tiroid. este situatd in parte{a superioard, a laringelui inaintea ani'ficiului

3.

Epiglota
laringian.

are forma unei frunze dispuse vertical, cu coada in jos prinsi in unghiul cartilajului tiroid. 4. Cartilaj aritenoid - are forma unei piramide triunghiulare cu baza in jos, articulatb cu pecetea cartilajului cricoid qi virful in sus, articulat cu cartilajul corniculate. 5. Cartilaje cungiforme - sunt mici, uneori pot lipsi. b) Mugchii - sunt extrinseci qi intrinseci. Mugchi extrinseci - se inseri cu un capdt pe laringe qi celdlalt pe organele vecine qi contribuie la menlinerea laringelui in pozilie,la ridicarea qi cobordrea in timpul deglutiliei. Muqchi intrinseci - se inseri cu amdndoud capetele pe cartilajele laringelui qi au rol in funclia respiratorie a laringelui. c) Mucoasa - este de tip respirator, deci formatd dintr -un epiteliarcilindric ciliat prevdntt cu celule mucoase gi glande. - la nivelul corzilor vocale epiteliul este de tip pauimentos p@qi lipsit de glande. Configuralia externd - are forma unei piramide triunghiulare. Bazl este intreptatd in sus qi se prinde de osul hioid printr --o membrand, vArful este indreptat in jos qi se continud cu traheea. Felele - doud anterolaterale gi una posterioard. Configurayia internd- cavitatea laringiand. In cavitatea laringiand proiemind pe perelii laterali doud perechi de pleuri cu direclia antero-posterioard. Pls+rrile I- superioare se numesc plici ventriculare sau coarde vocale superioare. Pl6urile inferioare se numesc plici vocale sau coarde vocale inferioare. Coardele vocale superioare nu au rol in fonalie, motiv pentru care se mai numesc Ai coarde vocale false. Coardele vocale inferioare qi cartilajele aritenoide formeazdun spaliu numit glotd. Glot6 este impdrlitd intr - o glotd respiratorie (cuprinsd intre marginile c" aritenoide)

- glotd vocala (cuprinsd intre marginile coardelor vocale

inferioare).

1. 2. 3.

Cavitatea laringiani este imp64it6 in trei etape:

etajul supragttic sau vestibular, cuprins4ntre epiglotd 9i coardele vocale

superioare. etajul glotic, cuprins intre coardele vocale superioare 9i inferioare. etajul subglotic - porliunea de sub coardele vocale inferioare' Laringele indeplineqte doud roluri : conduceaerul cdtre PllmAni; este principalul organal fonafiei; C. Traheea este un organ fibrocartilaginos tubular care continud laringele. incepe in Ea ajunge in mediastin unde ie bifurcd .., ."1. doud bronhii principale. in drepLt iertebrei C6 qi se termin[ in cavitatea toracicd in dreptul vertebrei.D4. doud segmente: func1ie de regiunile pe care le strdbate traheea poate fi impdrlitd in segment cervical - din dreptul lui C6 pan[ in dreptul lui Dl. Segment toracic - de la Dl la D4' (vena cavd' Traheea este agezatdinfa\a esofagului qi in spatele marilor vase

superioar d, arterapulmonard qi carotida stdng6)' Structura este formatd din trei tunici: - mucoasd;

este formatd dintr-un epitelitr-de tip respirator' prism#c, ciliat, cu celule caliciforme qi corion care conline glande tubulare cu

- fibroelasticd; - adventice.

a) Tunica mucoasd

secre3ie seroasd sau muco- seroasd.

printr -un deschise posterior. Extremitdlile acestor arcuri incomplete sunt unite muqchi traheeal. Semiinelele sunt unite intre ele prin lesut conjuncti&/ elastic 9i ligamente interinelare. Datoritd acestora, traheea igi poate modifica lungimea' c) Adventica este formatS din lesut Lonjunctiv lax in care se gdsesc vase 9i

b) Tunica fibroelasticd - este formatd din 15-20 semiinele

cartilaginoase,

irrtrio
;;.*t

ultimele segmente ale cdiilor respiratoriiI inel traheaal,. numii pa*o,v,;4""rrl-"i pena ia pldmdni, unde se impart in bronhii lobare.Bronhia principald pulmonar' impreun6 cu artera pulmonard gi venele pulmonare alcdtuiesc pediculul Bronhia printipald dreaptd este mai scurtd decit bronhia principali stdng6' are diametrul mai mare gi este orientatd vertical' Bronhia principaiS stAngd este mai lungd mai sublire qi orientatd aproape trec mai orizontal. Din acest motiv .otpii straini care ajung in cdile respiratorii
D.

nhiile

iffi;;r"

frecvent

bronhia dreaPtS. Din punct de vedere structural, bronhiile principale se aseamdni cu treheea'

in

II. PLAMAi\U
Pldmdnii sunt organele propriu-zise ale schimburilor respiratorii. Ei sunt situali in cavitatea toracicd, de o parte qi de alta a mediastinului. Mediastinul este regiunea delimitatd anterior de stern, posterior de coloana toracalS,lateral de felele mediale ale celor doi plSmini qi inferior de diafragm. 1. ConJiguralia externd Forma pliminilor este de trunchi de con, cu virf, o baz6, doud fege qi trei margini. Bazapriveqte in jos. Se mai numeqte gi fala diofragmaticd. Vdrful depdgeqte limita superioari a cutei toracice. Fala costald este convexd gi in raport cu coastele. Fafa internd se mai numegte qi mediastinald qi privegte spre celilalt p16mAn. Marginea anterioarl cuprinde la pl5m6nul st6ng incizuri cardiacd, iar Ia pldmdnul drep aceastd margine este convexd existd qi aici o incizuri cardiacd, dar mult mai redusd.
oara cuprinde
aca,

rla

pldmdnul drepj
usa.

Marginea posterioar6 se muleazdpe $anful cstovertebral.

Margineainferioar5rcprez\ntdcircumferinlabazei. Pe fala mediastinald, Ia jundtatea distanlei dintre vdrf gi baza se afl5 hilul pulmonar in care se afld pediculul pulmonar. Pe felele costale se afld niqte qanluri profunde numite scizuri care impart pldm6nii in doi lobi. Pldmdnul drept are2 scizuri, una oblicd gi una orizontald - 3 lobi: superior, mijlociu qi inferior; PlSmdnul st6ng are numai una oblicd - 2 lobi : superior gi inferior. 2. Structura unatomicd a pldmhnului. Existd doud forma{iuni anatomice distincte: - un sistem de canale aeriene intrapulmonare: arborele brongic. - un sistem de saci in care se termind nervurile arborelui brongic :
alveole

Arborele
principale.

bronqic

pulmonare.

reniltd din ramificalile dicotamice ale bronhiei

Bronhiile principale se ramificd in bronhii lobare, corespunzbtoare fiecirui lob pulmonar. Bronhiile lobare se divid in bronhii segmentare. Aceste bronhii segmentare, conduf aerul spre un anumit teritoriu dintr-un lob, numit segment. Deci fiecare lob pulmonar este format din mai multe segmente, fiecare segment fiind deservit de o bronhie segmentard. Segmentele sunt unitel4e anatomice gi funclionale in care sunt formali ,n fr^t r'{^u}"a gi acestea in inte#ulare se divid bronhii La rdndul 1or, bronhiile segmentare in bronhiale intralobulare, care conduc aerul intr-un anumit teritoriu din segment, numit lobul. Lobulul este deci unitatea anatomicd qi funclionall. a segmentului gi

iobii.

respectiv a pl6m6nului.

se ramificd de 3-4 ori, formfind in final bronhialeleF terminale. Acestea sunt confsiderate ultimile ramificalii ale arboreluirbrongic cu rol in conducerea aerului, iar de la ele incepe componenla respiratoriep arborelui brongic. rl Bronhiolele term{nale dau nagtere bronhiolelor respiratorijfau Gsinoase. Ele se continud cu o porliune dilatatd numitd vestibul, de la care porn'esc 3-5 canale sau conducte alveolare, al cdror perete este format din alveole. Conductele alveolare se deschid in nigte vezicule inchiffse in fund de sac, numili saci alveolari. in concluzie lobulul pulmonar este format dintr-o bronhiolS intralobulard; mai multe bronhiole terminale; mai multe bronhiole respiratorii; mai multe
Patrunsd

in lobul, fiecare bronhiald intralobulard

conducte alveolare.

O bronhialS respiratorie, impreund cu toate canalelel alveolare care derivd din ea gi cu alveolele formeazdun acin pulmonar. Acinul este deci unitatea morfofunclionalS a lobulului. Alveolele pulmonare sunt in numdr foarte mare gi prin urrnare existenla lor se mdregte foarte mult suprafala acinilor. Structura peretului alveolei - epiteliu alveolar agezatpe o membranb bazald. Stromd conjunctivd in care se afld capilarele alveolare ale arterei pulmonare. Epiteliul alveolar este format dintr-un rdnd de celule turtite, cu rol fagocitar. Aceste celule se sprijind pe membran6 bazal| care la rdndul ei se aplicd pe
membran a bazald a cap ilarului sanguin.

Epiteliul alveolar, impreund cu membrana bazald pe care se sprijinS, cu membrana bazald a capilarului qi cu endoteliul capilar formeazd membrana alveolo-capilard sau bariera hemotoracicd prin care 02 din aerul alveolar pdtrunde
in capilar qi COz din capilar trece
irn

aerul alveolar.