Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • ADEVĂRUL Vă Face Liberi!

    Enviado por

    gabriel pascu
    498 visualizações75 páginas
    Discernerea ADEVĂRULUI este o problemă suficient de delicată. Dar este o falsă problemă! În realitate ADEVĂRUL se TRĂIEȘTE (se „identifică”), NU SE DISCERNE! Fiecare avem în noi implementate prin naștere („OBSERVATORUL”) și prin educație („EU”-l) două categorii cu totul ne miscibile prin natura lor. Un fel de „Dr Jekyll” și „Mr Hyde”. Ca și cum „natura”, după un proces foarte elaborat de generare a organismelor („OBSERVATORI”), ar fi „uitat” tocmai esențialul: să le doteze cu mecanismele necesare supraviețuirii. Iar organismele, doar ulterior, le descoperă singure („EU”- l) … Situația este absurdă întrucât procesele (generarea și supraviețuirea organismelor) trebuie să fie, în mod forțat, SIMULTANE: este necesar să existe o „mamă” supraviețuitoare (care să fi făcut singură, și pentru prima oară descoperirile „absolut” necesare – cu alte cuvinte să fi „APĂRUT”) pentru ca, SIMULTAN, un nou organism să poată fi generat. Variantele „științifice” (modele „cauzale”) care implică etape de „apariție” a VIEȚII (a „mamei inițiale”) s-au dovedit a fi superflue. VIAȚA („OBSERVATORUL”) NU „APARE”! VIAȚA „ESTE” („selfconsistentă”?!)! Cu alte cuvinte NATURA NU UITĂ NICIODATĂ NIMIC RELATIV LA VIAȚĂ. Și asta pentru simplul fapt că nu are când: toate procesele implicate au loc SIMULTAN! Întrebarea „ce a fost mai întâi, oul sau găina?” n-are sens! *** Își este limbajul selfconsistent (este un proces care se poate crea pe el însuși)? Este astfel „complet”, „întreg”? Evident, NU! Îi lipsește întotdeauna „ceva”… Îi lipsește suportul („creatorul”) care relaționează elementele sale concrete, distincte (teorema lui Kurt Gödel?!)! În schimb, „Definiție”: ADEVĂRUL („ÎNTREGUL”) „este”! Această aparentă definiție exprimă selfconsistența acestuia. Însă ea nu respectă principiul limbajului – acela de a transmite „ceva” anume. Este exclusiv „identificare”! Avem de-a face doar cu consecința „contactului” a „ceva” complet, caracterizat exclusiv de „geometrie”(„OBSERVATORUL”) cu „geometria” ADEVĂRULUI, singurul său atribut (cf. definiției de mai sus), dat fiind că (și) el este complet, „ÎNTREG”. În mod evident, completitudinea ADEVĂRULUI implică o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibilă ”părților”, „Eu”-lui – adică „definibil”). El este doar „identificabil”! “Timpul” nu există! , pag. 5: „Identificarea” și „definirea”, două procese distincte, au ca suport două categorii distincte: a) „IDENTIFICATORUL” „formelor” având el însuși o natură exclusiv geometrică, numit „OBSERVATOR”. b) „EU”- l, suportul „comunicării” cauzale a relațiilor dintre „forme”. Acesta este „construit”, pornindu-se de la „OBSERVATOR” („organismul viu”, „formă”), care este forțat să funcționeze „pe părți” (pierderea statutului de „întreg” – „formă”) cu ajutorul unor „semnale” repetate care structurează „sinapse condiționate” (mecanismul „reflexelor condiționate” – Pavlov). Zona comună a „OBSERVATORULUI” cu „Eu”-l este reprezentată de procesele fizico-chimice ale organismului viu. Altfel spus, "un triunghi" format din trei puncte reprezintă un ”întreg” (formă) doar PENTRU „OBSERVATOR”. Cele "trei puncte" reprezintă doar "părţi", exclusiv PENTRU „EU”. În mod evident, ADEVĂRUL are o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibil „Eu”-lui – „definibil”). El este doar „identificabil”! Din acest motiv, la această adresă, demersurile s-au făcut pentru găsirea NEADEVĂRULUI selfconsistent singurul ADEVĂR care poate fi transmis prin limbaj. Adică o teorie, absolut logică (care NEAGĂ ADEVĂRUL prin natura sa), dar care, în același timp, se neagă pe ea însăși (selfconsistență). Cam asta ar reprezenta o teorie logică, „cauzală”, care încearcă să demonstreze că realitatea este necauzală, „geometrică”. Meritul ac

    Título original

    ADEVĂRUL vă face liberi!

    Direitos autorais

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formatos disponíveis

    DOCX, PDF, TXT ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Discernerea ADEVĂRULUI este o problemă suficient de delicată. Dar este o falsă problemă! În realitate ADEVĂRUL se TRĂIEȘTE (se „identifică”), NU SE DISCERNE! Fiecare avem în noi implementate prin naștere („OBSERVATORUL”) și prin educație („EU”-l) două categorii cu totul ne miscibile prin natura lor. Un fel de „Dr Jekyll” și „Mr Hyde”. Ca și cum „natura”, după un proces foarte elaborat de generare a organismelor („OBSERVATORI”), ar fi „uitat” tocmai esențialul: să le doteze cu mecanismele necesare supraviețuirii. Iar organismele, doar ulterior, le descoperă singure („EU”- l) … Situația este absurdă întrucât procesele (generarea și supraviețuirea organismelor) trebuie să fie, în mod forțat, SIMULTANE: este necesar să existe o „mamă” supraviețuitoare (care să fi făcut singură, și pentru prima oară descoperirile „absolut” necesare – cu alte cuvinte să fi „APĂRUT”) pentru ca, SIMULTAN, un nou organism să poată fi generat. Variantele „științifice” (modele „cauzale”) care implică etape de „apariție” a VIEȚII (a „mamei inițiale”) s-au dovedit a fi superflue. VIAȚA („OBSERVATORUL”) NU „APARE”! VIAȚA „ESTE” („selfconsistentă”?!)! Cu alte cuvinte NATURA NU UITĂ NICIODATĂ NIMIC RELATIV LA VIAȚĂ. Și asta pentru simplul fapt că nu are când: toate procesele implicate au loc SIMULTAN! Întrebarea „ce a fost mai întâi, oul sau găina?” n-are sens! *** Își este limbajul selfconsistent (este un proces care se poate crea pe el însuși)? Este astfel „complet”, „întreg”? Evident, NU! Îi lipsește întotdeauna „ceva”… Îi lipsește suportul („creatorul”) care relaționează elementele sale concrete, distincte (teorema lui Kurt Gödel?!)! În schimb, „Definiție”: ADEVĂRUL („ÎNTREGUL”) „este”! Această aparentă definiție exprimă selfconsistența acestuia. Însă ea nu respectă principiul limbajului – acela de a transmite „ceva” anume. Este exclusiv „identificare”! Avem de-a face doar cu consecința „contactului” a „ceva” complet, caracterizat exclusiv de „geometrie”(„OBSERVATORUL”) cu „geometria” ADEVĂRULUI, singurul său atribut (cf. definiției de mai sus), dat fiind că (și) el este complet, „ÎNTREG”. În mod evident, completitudinea ADEVĂRULUI implică o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibilă ”părților”, „Eu”-lui – adică „definibil”). El este doar „identificabil”! “Timpul” nu există! , pag. 5: „Identificarea” și „definirea”, două procese distincte, au ca suport două categorii distincte: a) „IDENTIFICATORUL” „formelor” având el însuși o natură exclusiv geometrică, numit „OBSERVATOR”. b) „EU”- l, suportul „comunicării” cauzale a relațiilor dintre „forme”. Acesta este „construit”, pornindu-se de la „OBSERVATOR” („organismul viu”, „formă”), care este forțat să funcționeze „pe părți” (pierderea statutului de „întreg” – „formă”) cu ajutorul unor „semnale” repetate care structurează „sinapse condiționate” (mecanismul „reflexelor condiționate” – Pavlov). Zona comună a „OBSERVATORULUI” cu „Eu”-l este reprezentată de procesele fizico-chimice ale organismului viu. Altfel spus, "un triunghi" format din trei puncte reprezintă un ”întreg” (formă) doar PENTRU „OBSERVATOR”. Cele "trei puncte" reprezintă doar "părţi", exclusiv PENTRU „EU”. În mod evident, ADEVĂRUL are o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibil „Eu”-lui – „definibil”). El este doar „identificabil”! Din acest motiv, la această adresă, demersurile s-au făcut pentru găsirea NEADEVĂRULUI selfconsistent singurul ADEVĂR care poate fi transmis prin limbaj. Adică o teorie, absolut logică (care NEAGĂ ADEVĂRUL prin natura sa), dar care, în același timp, se neagă pe ea însăși (selfconsistență). Cam asta ar reprezenta o teorie logică, „cauzală”, care încearcă să demonstreze că realitatea este necauzală, „geometrică”. Meritul ac

    Direitos autorais:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Baixe no formato DOCX, PDF, TXT ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    498 visualizações75 páginas

    ADEVĂRUL Vă Face Liberi!

    Enviado por

    gabriel pascu
    Discernerea ADEVĂRULUI este o problemă suficient de delicată. Dar este o falsă problemă! În realitate ADEVĂRUL se TRĂIEȘTE (se „identifică”), NU SE DISCERNE! Fiecare avem în noi implementate prin naștere („OBSERVATORUL”) și prin educație („EU”-l) două categorii cu totul ne miscibile prin natura lor. Un fel de „Dr Jekyll” și „Mr Hyde”. Ca și cum „natura”, după un proces foarte elaborat de generare a organismelor („OBSERVATORI”), ar fi „uitat” tocmai esențialul: să le doteze cu mecanismele necesare supraviețuirii. Iar organismele, doar ulterior, le descoperă singure („EU”- l) … Situația este absurdă întrucât procesele (generarea și supraviețuirea organismelor) trebuie să fie, în mod forțat, SIMULTANE: este necesar să existe o „mamă” supraviețuitoare (care să fi făcut singură, și pentru prima oară descoperirile „absolut” necesare – cu alte cuvinte să fi „APĂRUT”) pentru ca, SIMULTAN, un nou organism să poată fi generat. Variantele „științifice” (modele „cauzale”) care implică etape de „apariție” a VIEȚII (a „mamei inițiale”) s-au dovedit a fi superflue. VIAȚA („OBSERVATORUL”) NU „APARE”! VIAȚA „ESTE” („selfconsistentă”?!)! Cu alte cuvinte NATURA NU UITĂ NICIODATĂ NIMIC RELATIV LA VIAȚĂ. Și asta pentru simplul fapt că nu are când: toate procesele implicate au loc SIMULTAN! Întrebarea „ce a fost mai întâi, oul sau găina?” n-are sens! *** Își este limbajul selfconsistent (este un proces care se poate crea pe el însuși)? Este astfel „complet”, „întreg”? Evident, NU! Îi lipsește întotdeauna „ceva”… Îi lipsește suportul („creatorul”) care relaționează elementele sale concrete, distincte (teorema lui Kurt Gödel?!)! În schimb, „Definiție”: ADEVĂRUL („ÎNTREGUL”) „este”! Această aparentă definiție exprimă selfconsistența acestuia. Însă ea nu respectă principiul limbajului – acela de a transmite „ceva” anume. Este exclusiv „identificare”! Avem de-a face doar cu consecința „contactului” a „ceva” complet, caracterizat exclusiv de „geometrie”(„OBSERVATORUL”) cu „geometria” ADEVĂRULUI, singurul său atribut (cf. definiției de mai sus), dat fiind că (și) el este complet, „ÎNTREG”. În mod evident, completitudinea ADEVĂRULUI implică o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibilă ”părților”, „Eu”-lui – adică „definibil”). El este doar „identificabil”! “Timpul” nu există! , pag. 5: „Identificarea” și „definirea”, două procese distincte, au ca suport două categorii distincte: a) „IDENTIFICATORUL” „formelor” având el însuși o natură exclusiv geometrică, numit „OBSERVATOR”. b) „EU”- l, suportul „comunicării” cauzale a relațiilor dintre „forme”. Acesta este „construit”, pornindu-se de la „OBSERVATOR” („organismul viu”, „formă”), care este forțat să funcționeze „pe părți” (pierderea statutului de „întreg” – „formă”) cu ajutorul unor „semnale” repetate care structurează „sinapse condiționate” (mecanismul „reflexelor condiționate” – Pavlov). Zona comună a „OBSERVATORULUI” cu „Eu”-l este reprezentată de procesele fizico-chimice ale organismului viu. Altfel spus, "un triunghi" format din trei puncte reprezintă un ”întreg” (formă) doar PENTRU „OBSERVATOR”. Cele "trei puncte" reprezintă doar "părţi", exclusiv PENTRU „EU”. În mod evident, ADEVĂRUL are o natură care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibil „Eu”-lui – „definibil”). El este doar „identificabil”! Din acest motiv, la această adresă, demersurile s-au făcut pentru găsirea NEADEVĂRULUI selfconsistent singurul ADEVĂR care poate fi transmis prin limbaj. Adică o teorie, absolut logică (care NEAGĂ ADEVĂRUL prin natura sa), dar care, în același timp, se neagă pe ea însăși (selfconsistență). Cam asta ar reprezenta o teorie logică, „cauzală”, care încearcă să demonstreze că realitatea este necauzală, „geometrică”. Meritul ac

    Direitos autorais:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Baixe no formato DOCX, PDF, TXT ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 75

    1

    ADEVRUL v face liberi!

    Motto: ADEVRUL I RESPECT DOAR PE CEI CARE REUESC S-L PRIVEASC DREPT N OCHI!

    Avertisment
    Imaginea lui Homo sapiens sapiens despre Univers este greit (eufemistic, se folosete termenul incomplet)! Imaginea complet a Universului suntem chiar noi. Dar nu ne vedem. De fapt, ne uitm n cu totul alt parte! n materialul de fa (ca i n celelalte, postate la aceast adres) se arat c imaginea incomplet a Universului exist doar pentru c, n mod premeditat, omului i s-a impus s nu-i pun problema genezei acesteia, la nivelul propriului organism. Cu alte cuvinte, i s-a impus s se uite n alt parte. Dar nu suficient de puternic! Au fost generate crize i oferite soluii simple pentru acestea (vezi mai jos). ns soluiile vizau depirea crizei nu prezervarea vieii. Cu toii tim c cele dou lucruri nu coincid: criza este subiectiv. Viaa NU! NTOTDEAUNA au existat alternative care s conduc la supravieuire! Este att de uor de vzut c celelalte variante sunt mai uoare dar false (implicit mortale), nct oamenii nu pot spune c n-au avut de ales. Sunt prtai la o crim cu premeditare mpotriva propriei fiine (IMPLICND I VICTIME COLATERALE!). Eu, NU ACCEPT O ASEMENEA POZIIE! Ei i? D aia nu mai plou! Oare? *** Aa c, dac problema genezei cauzalitii (metoda pe baza creia se construiete imaginea incomplet a Universului) este totui analizat, apare ntr-un mod simplu, clar i, deci, mai mult dect evident, c raiunea (cauzalitatea) NU POATE, din punct de vedere FIZIOLOGIC, S-I FIE self consistent: Considernd o relaie cauzal (n timp) organismul viu prezint procese dinamice distincte care EXIST SINCRONIZAT (se mic independent), indiferent de latenele chimice specifice, i indiferent de timp i/sau spaiu (n mod ABSOLUT, vezi pag. 47)). Sau, consecina geometric i funcional a acestor procese (organismul ca atare) NU SE TRANSFORM n intervalul desfurrii relaiei cauzale, meninnd n mod ABSOLUT o stare de echilibru dinamic special steady state numit echilibru fluent sau curgtor (Fliegleichgewicht) vezi mai jos. Aceast afirmaie este un truism. Ea s-ar traduce cam aa: trebuie s fi ca s poi constata relaii cauzale. Banal, nu? De ce oare nu se rostete i cealalt variant a acestui truism: organismul viu se constituie ntr-un sistem de referin ABSOLUT pentru orice relaie cauzal pe care o poate constata? Pentru c, n consecin, cauzalitatea n-ar exista fr un fundament exterior metodei sale, fix (referin), preexistent oricrei relaii cauz-> timp-> efect.

    Ct de evident trebuie s fie aceast afirmaie ca s fie considerat? Pur i simplu trebuie s te ntorci cu spatele ca s nu observi... Dar este ILEGAL... Este folosit la negru! Cel mai banal exemplu neoficial este reprezentat de IPOTEZ i/sau CONDIIILE INIIALE, implicit QED-ul oricrui model tiinific: coninutul lor este indispensabil dar, n acelai timp, este considerat simultan - necauzal - i preexistent analizei cauzale). Implicaia care sperie sistemul este aceea c oamenii pot face o anume descoperire: acest fundament exterior cauzalitii reprezint, de fapt, REALITATEA. Dac ne uitm mai sus aceast descoperire n-ar fi att de greu de fcut... Numai c principiile cauzalitii au fost introduse chiar n noi (cei ce suntem, n mod ABSOLUT), la un anumit nivel fiziologic. Ca un cip! Pe care l purtm de vreo patruzeci de mii de ani... Acum l considerm self! De aici tensiunea care domin ntreaga istorie a evoluiei umane: ea exist din cauza a dou naturi care SE EXCLUD RECIPROC - SINCRONIZAREA I DESINCRONIZAREA, i care sunt acceptate SIMULTAN ca proprii naturii lui Homo sapiens sapiens. Cam de aici trebuie pornit. REALITATEA, construit inductiv, integreaz elemente (pe care generic le acceptm ca substan i/sau radiaie) astfel ca acestea s se mite SINCRONIZAT, implicit, independent. Sau, cu alte cuvinte, s se mite dar s nu interacioneze. Situaie care, n consecin, le permite DOAR s fie, punct (s aib o natur exclusiv geometric)! Asemenea referinei necesare cauzalitii, formate exclusiv din procese dinamice SINCRONIZATE! Sau , altfel spus, organismul viu ale crui procese se sincronizeaz ca o consecin a proprietilor punctelor spaiului, astfel modelat. Vorbim despre un mediu holografic n expansiune al crui suport prezint o micare sincronizat, i care nglobeaz ordinea care, la rndul su, anuleaz interaciunea - BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 31, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare De exemplu, art mai jos c numai fr interaciune este posibil expansiunea Universului, care pare c are ca referin fiecare punct al spaiului. . Expansiunea (generalizat a fiecrui punct fa de toate celelalte, SIMULTAN), evitnd astfel contactele, catastrofele sistematice (interaciunea, n general), determin nsi EXISTENA Universului. Cauzalitatea este generat exclusiv prin DESINCRONIZARE, realizat la un anumit nivel al organismului viu al lui Homo sapiens sapiens, care, n general, funcioneaz SINCRONIZAT. Ea determin considerarea distinct a unor aspecte pe care, din punct de vedere cauzal, le tratm (n timp) ca substan i radiaie. O imagine intuitiv a modului n care timpul i micarea, ntre aparente obiecte exterioare, pot fi generate exclusiv N INTERIORUL SISTEMULUI (chiar dac, nici unele nici celelalte, nu exist n realitate), ar fi aceea n care pri ale unei aparaturi de nregistrare a imaginii (obiectivul s zicem) ar putea avea o micare relativ proprie fa de aparat n general i fa de materialul

    fotosensibil (pe care se nregistreaz imaginea), n special. Adic strict INTERN (ca un semnal de offset - deviaie comportamental?!). n aceste condiii pri ale imaginii formate s-ar mica fa de puncte ale acestui suport (micare) ntr-un ritm anume (timp) impus de micarea obiectivului. i asta fr ca n exterior s se ntmple ceva. SINAPSELE CONDIIONATE INTRODUC, AA CUM ESTE CUNOSCUT, NTRZIERI N TRANSMITEREA SEMNALULUI NERVOS, CARE LA RNDUL SU, IMPUNE ACESTE NTRZIERI PROCESELOR ORGANISMULUI DE LA NIVEL SUPERIOR CELULEI (ESUT, ORGAN, ORGANISM) prin opacizarea ordonat a membranelor plasmatice. Procesele organismului ies difereniat din ordinea general (se mic relativ, unele fa de altele de la acest nivel) impunnd ca RECEPIA STIMULILOR EXTERIORI (OBSREVAREA) S NU SE DESFOARE SIMULTAN CI CONFORM UNUI PROTOCOL PRESTABILIT, DESFURAT NTRE PAUZE DE OBSERVARE TIMP. Sunt, cred, uor de recunoscut, procese distincte ale organismului, care se desfoar nesimultan (cauzal, cu latena chimic , acum manifest din cauza sinapselor condiionate) la contactul cu realitatea. Subliniez subtilitatea unei anumite nuane: structurile organismului se mic RELATIV n mod VIRTUAL, ceea ce implic faptul c SIMULTAN ele nu se mic (asemenea referinei necesare cauzalitii). Rezult teoriile i artefactele cauzale umane realizate prin DESINCRONIZARE dar care pot fi total determinate EXCLUSIV n prezena organismului viu, care reprezint o referin pentru acestea (fiind SINCRONIZAT cu punctele spaiului). Crima pe care o judecm aici este aceea c, n pofida acestor evidene, se ncerc impunerea forat a ideii c relaia cauzal i-ar fi, potenial, self consistent (pe baza unor descoperiri ntotdeauna viitoare). Ori asta este o minciun! Oricrei cauze i lipsete ntotdeauna ceva. i anume propria ei cauz! Sau, o relaie cauzal considerat distinct nu este niciodat total determinat. Pentru c apare, se manifest i dispare. Relaia ei cu un context oarecare, exterior, nu este niciodat la echilibru: reprezint o succesiune de crize. n aceste condiii, poate o relaie cauzal (procesele cauzale ale organismului viu, considerate de tiin) s constate o alt relaie cauzal exterioar (teoriile i artefactele cauzale umane realizate prin DESINCRONIZARE) CONSERVNDU-I AMNDOU IDENTITATEA, n pofida contactului? Nu! RELAIA CAUZAL ESTE OPUSUL ECHILIBRULUI: NU SE CONSERV N GENERAL! i se transform cu att mai mult cu ct mai are i motive exterioare. Contactul a dou relaii cauzale(ca cele de mai sus) NU ESTE POSIBIL fr alterarea lor reciproc (de ex. vestita problem a interferenei experimentatorului n acurateea rezultatelor experimentale)! Ca dou trenuri care se ciocnesc. Eventualul contact devine POSIBIL exclusiv printr-o stare care le face reciproc ne manifeste (n pofida desfurrii lor n spaiu i timp): o stare de echilibru relativ, de simultaneitate (SINCRONIZARE?!), INDEPENDENT DE SPAIU I TIMP. Ca dou trenuri care merg pe linii paralele, n acelai sens, cu aceeai vitez. Contactul dintre dou relaii cauzale manifeste i distincte poate fi doar ceva ne manifest: geometrie (form?!). Asta le asigur integritatea individual n pofida contactului.

    i atunci avem nevoie de mediul care poate asigura oriunde i oricnd condiiile acestui contact: procesele SINCRONIZATE ale organismului viu, n orice punct al spaiului (ntre orice eventuale sisteme de referin considerate distincte).

    Atenie! Semnificaia acestor consideraii este fundamental! - Poziia de mediator a organismului viu NEUTRU (obiectiv) se poate manifesta doar la nivelul formei (geometriei definit n BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag.
    17, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare

    - Ea nu depinde de loc i/sau de timp: ESTE ABSOLUT! Radiaia poate nlesni acest contact doar dac poate susine forme. A fost definit vreodat, n istoria tiinei forma (geometria)? Personal nu cunosc. Singura definiie este, cu voia dumneavoastr, cea dat de mine (vezi mai sus). La ochiul dvs. ajung raze distincte cu frecvene, faze i intensiti diferite. Fiecare din aceti parametrii sunt studiai independent de tiin. Dar relaiile SIMULTANE reciproce ale acestora (formele obiectelor) exist i se conserv chiar de-a lungul a numeroi ani-lumin. Cred c este de ajuns s deschidei ochi pentru a fi de acord cu aceast afirmaie... Suportul formelor este SINCRONIZAT n mod ABSOLUT. Tocmai din acest motiv tiina ca metod folosete dar nu poate considera aceste relaii (forma). i nici nu dorete! Fiind UNIC, indiferent de loc i de timp, forma (de fapt SINCRONIZAREA implicat de existena ei) se constituie ntr-un referenial ABSOLUT. Doar deschiznd ochii avem dovada c Principiile relativitii (Galilei i Einstein) SUNT FALSE! Atenie!

    Dac radiaia electromagnetic este capabil s susin forme n mod ABSOLUT, atunci acestea se constituie ntr-un sistem de referin ABSOLUT pentru ea.
    Eventualul drum al formei prin spaiu NU exist: ! Cltoria are loc INSTANTANEU. Ca i cum punctele spaiului (startul i sosirea) ar fi identice ntre ele: ea se deplaseaz ntre ele c i cum ar sta n unul i acelai punct.

    Implicit, rezult c ecuaiile lui Maxwell n-au sens dect ntr-un de sistem de referin ABSOLUT!
    Implicit transformrile lui Lorentz n-au un fundament real! Dac pentru lumina care susine forme nu exist puncte diferite, atunci poziia sau starea de micare relativ a surselor i/sau receptorilor (din anumite puncte n altele, considerate diferite de tiin), n-au nici un sens pentru ea.

    SINCRONIZAREA, implicnd formele i organismul viu, avnd ca suport un mediu holografic, reprezint un referenial ABSOLUT pentru radiaie i celelalte presupuse manifestri materiale! Aceast concluzie, mai mult dect evident, anuleaz Principiile relativitii (Galilei si Einstein). Nu exist un referenial ABSOLUT i REAL, exterior formelor i organismului viu (gen dumnezeu)! Referenialul este ABSOLUT, dar propriu fiecrui punct al spaiului (propriu fiecrui organism viu).
    Se rezolv astfel o contradicie ngduit de tiin tocmai pentru a ascunde adevrul acestei afirmaii. a) Viteza v a micrii relative INERIALE (a unor sisteme de referin IZOLATE) se poate considera doar pe baza luminii. b) Care se consider c nu stabilete relaii cauzale ntre obiectele acestor sisteme de referin i care, n aceste condiii, pot fi considerate IZOLATE (ineriale) n pofida considerrii vitezei v.

    Aceast fantom este ns obiectul principal al transformrilor lui Lorenz. nc o dovad c acestea nici mcar din punct de vedere tiinific n-au un fundament real....

    Faptul c radiaia electromagnetic poate fi suportul unor imagini

    ntmpltoare n mod ABSOLUT (independent de spaiu i timp) implic direct faptul ca ecuaiile cmpului electromagnetic ale lui Maxwell sunt valabile exclusiv fa de un singur punct AL SPAIULUI REAL (r.g. care se umfl), NTOTDEAUNA ACELAI (SAU SISTEM DE REFERIN ABSOLUT), pe care doar Homo sapiens sapiens l vede n (rs)timpuri i, implicit, considerndu-l ca puncte diferite (CONSIDERATE NTR-UN SISTEM DE REFERIN RELATIV).
    De aceea ecuaiile i schimb forma la trecerea dintr-un sistem de referin inerial n repaus la unul n micare (fcnd necesare relaiile respective): pentru c trecerea respectiv n-are sens. S argumentm afirmaiile de mai sus: ecuaiile cmpului electromagnetic ale lui Maxwell sunt valabile exclusiv fa de un singur punct. Voi folosi aici un citat din articolul IPOTEZA COMPLEXULUI VICIOS de ing. Paul Postelnicu publicat n lucrarea PRECURSORI ROMNI AI CIBERNETICII, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1979, pag. 135: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------n dezvoltarea acestei ipoteze, voi expune mai nti noiunea general a complexului sau a sistemului vicios... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------Dac ntr-o serie de fenomene A, B, C, ... , M i N, A este cauza lui B, B a lui C,... , M a lui N i N a lui A, zicem c grupul de fenomene A, B, C, ... , M i N formeaz un ciclu vicios. Denumim sistemul material n care se produce acest ciclu, complex sau sistem vicios Este acceptat deja c acesta definiie corespunde cu cea a conexiunii feed-back. AMINTESC CEEA CE DEJA ESTE, DE ASEMENEA, CUNOSCUT I ACCEPTAT: STABILITATEA SISTEMULUI DESCRIS MAI SUS IMPLIC FAPTUL C FENOMENELE, DE LA A LA N, SE DESFOAR SIMULTAN. Dar, nici n acest caz, i nici n multe altele din foarte vasta literatur a domeniului, nu se face sublinierea c sistemul vicios NU COMUNIC CAUZAL CU EXTERIORUL FIIND, N CONSECIN, CARACTERIZAT EXCLUSIV DE PARAMETRII GEOMETRICI, DE FORM. Alt implicaie este aceea c abordarea cauzal a sistemelor vicioase nu se poate face dect prin ruperea lor n timp(ca mai sus). n continuare: i acum cteva consideraii generale. Cel mai simplu ciclu vicios ni-l putem imagina sub forma a dou fenomene x i y, legate astfel ca variaiile lui x cu timpul t s produc pe y i reciproc variaia lui y s produc pe x. Expresia matematic a acestei relaii, n cazul cel mai simplu din punct de vedere fizic i matematic, este y = adx : dt i x = bdy : dt. Fr s intrm n detalii, se vede c separnd variabilele, ajungem la binecunoscuta ecuaie diferenial a oscilaiei sinusoidale, fenomen amintit nc de la nceput.

    Cele dou ecuaii celebre ale lui Maxwell, care formeaz legile fundamentale ale electricitii sunt vicioase (URMEAZ UN CICLU CAUZAL -SPAIO-TEMPORAL- NCHIS, n.n.): 1) Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului electric ce strbate acest contur. 2) Variaia unui cmp magnetic produce un cmp electric, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului magnetic ce strbate acest contur. Se observ c legile lui Maxwell sunt vicioase i simetrice. Din faptul c fenomenul vicios elementar, oscilaia e att de rspndit n natur (s-a afirmat c lumea e format din vibraii), c legile fundamentale ale unui domeniu care se pare c mbrieaz ntreaga natur (electricitatea), anume legile lui Maxwell, snt vicioase (vibraiile electromagnetice snt o consecin a acestor legi), am putea conchide c viciozitatea e o proprietate esenial chiar a materiei nsi i c din aceast construcie vicioas a materiei, deriv secretul vieii i printr-o generalizare hazardat sau exagerat, am putea spune c viciozitatea st chiar la baza genezii lumii. Materia ar reprezenta o organizare vicioas a energiei, iar via, o organizare vicioas a materiei (implicit a energiei). Dup cum napoia materiei se ascunde energia, fora vital, acea enigm a naturii, denumit i elan vital, entelechie etc. de diferitele doctrine metafizice, n-ar fi dect forma extern sub care ne apare nou un complex vicios progresiv. Desigur ns c aceast ipotez singur n-ar putea explica totul. Articolul a fost publicat n 1945. Deci: Se observ c legile lui Maxwell sunt vicioase i simetrice. Adic se manifest simultan: ciclul se nchide, evident, simultan i n acelai punct de unde a pornit (i asta este valabil pentru orice punct de pe el). Rezult efectele lor au o natur necauzal, pur geometric. Exact ca n cazul organismului viu care este, i el, vicios din punct de vedere cauzal. Doar Homo sapiens sapiens (de ex. Einstein care s-a ocupat nu ntmpltor doar de efectul fotoelectric) ia ce-i convine din complexul vicios ca s se laude c-a mai descoperit ceva. Pe baza acestui mecanism emit POSTULATUL GENERAL AL VICIOZITII: Modelele tuturor fenomenelor materiale considerate individual se constituie ntr-un ciclu vicios absolut.

    Parafraznd vestitul : Totul e deertciune se poate spune ca postulatul de mai sus este echivalent cu Chiar dac tiina ar reui s descopere totul, atunci TOTUL va fi exclusiv deertciune(geometrie!?). Relaiile cauzale descoperite de Eu, sunt doar urmele unui complex vicios de fenomene, lsate pe pri cu naturi diferite ale dispozitivelor experimentale, desfurate n timp (pauze de observare) i spaiu. Aceste urme distincte sunt observate apoi simultan (GEOMETRIC) pe fila de hrtie de ctre OBSERVATOR (care constat astfel viciozitatea lor).

    Cam aa ar arta urma lsat de complexul vicios lumina pe un experiment specific. Iar experimentele nu sunt dect extensia noastr. Deci urmele sunt lsate de fenomen chiar pe noi, Homo sapiens sapiens (Eu), funcionnd pe pri. Punctele diferite de manifestare ale unui fenomen, de la nivelul structurii dispozitivului experimental, implicnd micarea ntre ele, sunt n realitate un unic punct ale spaiului real fa de care se manifest complexul vicios, observat continuu de OBSERVATOR (organismul viu, de data aceasta), i care se deplaseaz dup regula ndeprtrii fiecare fa de toate celelalte cu viteza c, conservnd proprietile geometrice ale fenomenului.

    Aa arat reuniunea rezultatelor tuturor genurilor de experimente realizate n legtur cu complexul vicios lumina: ecuaiile lui Maxwell. Deplasrile radiaiei, considerate de tiin, au loc doar n timp (n somnul raiunii). ACOLO AU APRUT ECUAIILE LUI MAXWELL! Dar acestea, evident, NU SUNT DEPLASRI REALE. CE AR TREBUI S CREDEM: CEEA CE NE RELEV CONTACTUL DINTRE UN FENOMEN I UN EXPERIMENT (DE EX. ECUAIILE LUI MAXWELL) SAU CONTACTUL SPONTAN DINTRE DOU FENOMENE ALE REALITII (OBSERVAT PRIN EXPERIMENTUL MICHELSON-MORLEY), INDEPENDENT DE NOI ( I DE TIMP)? CRED C PUTEI S V RSPUNDEI SINGURI LA ACEAST NTREBARE.

    CEEA CE V-AR PUTEA AJUTA AR FI CONSTATAREA C NU ECUAIILE N SINE RESPECT REALITATEA CI VICIOZITATEA LOR. ADIC DILUAREA LOR CAUZAL N GEOMETRIE...

    http://www.mathematik.tu-darmstadt.de/~bruhn/Maxwell-Theory.html Vezi BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag.50, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare ! Lumina este un fenomen care n-are semnificaie cauzal (SEMNAL) dect ntre procesele DESINCRONIZATE de sinapse condiionate ale organismului viu si teoriile i artefactele cauzale umane realizate prin DESINCRONIZARE. Cineva ar putea s obiecteze: dar efectele fotoelectric, fotochimic, termic, laser ale luminii ce sunt? Nu reprezint interaciuni cauzale ale luminii cu materia? Ceva nu se potrivete n tabloul acesta! OK, avem nite relaii cauzale n fiecare din cazurile de mai sus! Nu exist oare aceste fenomene cauzale i ntr-o surs i/sau ntr-un receptor oarecare? Ba da! i totui viteza luminii (chiar dac este vorba despre viteza ei n interiorul unui anumit material) nu se nsumeaz vectorial cu vitezele acestora. De ce oare?

    Pentru c sistemele de referin pur i simplu nu se mic relativ. Ele doar i schimb diferit forma i dimensiunile n funcie de metrica diferit a spaiului la care sunt considerate (suportul mediului holografic se umfl- i schimb permanent metrica). Organismul viu nu se umfl odat cu spaiul (i poate constata aceste schimbri la nivelul formei cunoatere ABSOLUT ?!). El se pune n acord cu modificarea generalizat a metricii (cu umflarea) prin micare material (o micare pe o traiectorie care i asigur viaa venic, la propriu - BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 34, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare) .

    Nu m pot abine s nu dau ca exemplu una din scurgerile minii lui Einstein: problema mental (?!) pe baza creia demonstreaz relativitatea simultaneitii: de ex. S considerm un sistem de referin inerial S n raport cu care evenimentul A(x1a , x2a , x3a , x4a) are loc n punctul din spaiu Pa, descris de coordonatele (xa, ya, za) la momentul de timp ta i evenimentul B(x1b, x2b, x3b, x4b) are loc n punctul din spaiu Pb, descris de coordonatele (xb, yb, zb) la momentul de timp tb. S presupunem, n acelai timp, c fiecare eveniment este nsoit de emisia unui semnal luminos foarte scurt. Pentru a putea studia ordinea desfurrii n timp a evenimentelor i poziia relativ a

    10

    punctelor spaiale raportate la diferite sisteme de referin ineriale este necesar s pornim de la .a.m.d.

    intervalul http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Carmen_Mihaela_Popa,_Dragos_Popa_-_Fizica__Teorie_si_Probleme/3-0_Teoria_relativitatii.pdf ).

    Cu rou avei prima parte a IPOTEZEI: cele dou evenimente i coordonatele lor sunt considerate SIMULTAN! Inclusiv timpul?!

    De cine? DE NOI! Cum? AA: N MOD ABSOLUT!


    Deranjeaz pe cineva? De cnd se face fizic, enunul unei probleme a nceput cu Se d:...! i urmeaz o enumerare a unor obiecte i a unor parametrii afereni de obinut pe rnd, prin msurtori (cauzal?!). Dar considerai n mod SIMULTAN i nemicai pentru a putea nlocui SIMULTAN valorile generice din expresia matematic cu valori concrete.

    De ce natura ABSOLUT a IPOTEZEI este acceptat ca fiind de la sine neleas n condiiile n care ea contrazice cauzalitatea?
    NU SE POATE ALTFEL (vezi mai sus)! Procesul se numete OBSERVARE! nseamn c organismul viual lui Homo sapiens sapiens prezint i relaii cauzale SINCRONIZATE, care implic o perspectiv stabil asupra contextului exterior. Aceasta i permite s constate aspectele datorate SINCRONIZRII unor relaii cauzale, i care astfel se conserv (legile generale ale tiinei). Existena unor aspecte SINCRONIZATE (n orice situaie ABSOLUT) ale relaiilor cauzale exterioare se pot afla n contact cu procesele SINCRONIZATE ale organismului viu doar la nivelul IPOTEZEI. Fiind SINCRONIZATE, aceste aspecte doar se CONSTAT (se observ) n IPOTEZ. Nu se EXPLIC! Dar procesele SINCRONIZATE ale organismului viu i legile generale ale tiinei SUNT SPONTANE I I PSTREAZ STATUTUL INDIFERENT DE LOC I DE TIMP. Ca i cum referenialul SINCRONIZRII proceselor respective ar fi oriunde i oricnd INTERIOR ORGANISMULUI i/sau proceselor exterioare studiate. ADIC, aa cum artam mai sus, ar fi un REFERENIAL ABSOLUT la purttor! Sau: un referenial care i permite s fi oriunde i doreti (dumnezeu, LIBER?!). Este o perspectiv holografic pe care i tiina i religia s-au luptat din rsputeri s o ascund (PRIN DESINCRONIZARE). n acest context, o IPOTEZ este construit pentru a fi acceptat de oricine (oriunde i oricnd). Iar asta se poate ntmpla doar dac are o natur ABSOLUT. Aa c prima parte a IPOTEZEI lui Einstein are o natur ABSOLUT (altfel nu l-ar fi bgat nimeni n seam). Aceasta corespunde realitii care exist prin ea nsi i fr de care cauzalitatea n-ar putea fi construit! De aceea natura ei nu este discutat. Este a priori acceptat! Dar stupoare: cu o candoare patologic, pentru prima oar n istoria tiinei, n a doua parte a IPOTEZEI se stabilete c ntre ele (relativ?!), aceleai dou evenimente considerate SIMULTAN de observator, iau contact cauzal, pe baza unui semnal luminos cu vitez limitat.

    ATENIE! NC N-A NCEPUT DEMONSTRAIA: SUNTEM TOT LA NIVEL DE IPOTEZ. AL CRUI SENS POATE FI TRADUS ACUM ASTFEL: UN CONTEXT ABSOLUT ESTE RELATIV!. ECHIVALENT, DE

    11

    ASEMENEA, CU FORMULRI DE GENUL ACEAST FOAIE ALB ESTE NEAGR SAU ACEST CERC ESTE PTRAT...
    Sau, altfel spus, evenimentele afl c, eventual, nu sunt unice (c sunt dou) pe baza unui semnal luminos cu vitez limitat. Ele sunt observatori de o categorie inferioar. Fa de Einstein nsui care tie c sunt dou cu mult mai nainte, n prima parte a IPOTEZEI. Cum? Pi spune singur: mental... Cu siguran n cazul lui sintagma problem mental trebuie citit la propriu... Relativitatea simultaneitii este ideea c simultaneitatea nu este absolut, ci dependent de observator. Adic, conform relativitii restrnse formulat de Albert Einstein n 1905, nu se poate spune n sens absolut dac dou evenimente au avut loc n acelai timp atunci cnd evenimentele sunt separate n spaiu.- http://ro.wikipedia.org/wiki/Relativitatea_simultaneit%C4%83%C8%9Bii

    Dac se accept faptul c, din punct de vedere tiinific, nu se poate spune n sens absolut dac ele au avut loc n acelai timp (dovezile materiale ale fenomenului semnalele - nu ne pot oferi o astfel de informaie), atunci NU avem dreptul s LE CONSIDERM SIMULTAN N NICI O ALT CIRCUMSTAN.
    Pentru c oricare alt circumstan ar fi netiinific. Doar netiinific poi considera ceva ce n-ai posibilitatea s verifici pe baza unor semnale. Scuza cu problema mental nu ine (poate doar la propriu): Einstein, n mod mental, consider SIMULTAN cele dou evenimente. i, de asemenea, pune problema contactului lor intermediat de semnale, la fel de mental. Analiza asupra intervalului s2 este cu totul absurd: 1) Acesta nu exist n mod absolut dect n prima parte a IPOTEZEI (fr semnal luminos). Dup cum se exprim chiar geniul nu se poate spune n sens absolut dac dou evenimente au avut loc n acelai timp atunci cnd evenimentele sunt separate n spaiu. Sau: nc nu tim dac cele dou evenimente din capetele lui s2 chiar exist 2) De mai sus: la momentul de timp ta i evenimentul B(x1b, x2b, x3b, x4b) are loc n punctul din spaiu Pb, descris de coordonatele (xb, yb, zb) la momentul de timp tb. Nu ajung oare doar valorile de timp ta i tb , considerate n acelai referenial inerial S, pentru determinarea modului n care evenimentele se succed n timp?! Ba da! Dac tot le avem prin IPOTEZ (prin revelaiile lui Einstein) atunci simpla lor comparare ( , =, ) este suficient. Nu mai trebuie s analizm intervalul s2 cu ajutorul lor. Fa de variantele anterioare ale materialului am simit reacia fa de aceast eviden: total OSTIL i, evident, NEFONDAT! C ne place, c nu ne place, compararea are nevoie de evenimentele (distincte) respective, implicit de valorile ta i tb una lng alta, pe hrtie, n mod SIMULTAN (SINCRONIZAT, n orice situaie)! Sau altfel spus, N MOD ABSOLUT! Atunci: - prima parte a IPOTEZEI problemei mentale este total determinat , iar compararea evenimentelor se poate face exclusiv prin compararea coordonatelor lor, - a doua parte n-are nici un sens: nu face dect s-o contrazic pe prima: Dac a doua parte ar avea sens, atunci asta s-ar ntmpla din punct de vedre cauzal.

    12

    i n consecin motivul acceptrii semnalului luminos ca intermediar ntre evenimente ar fi la fel de valabil i n prima parte a IPOTEZEI, ntre observator - originea sistemului de referin - i evenimente. Numai c acolo, n mod strategic, NU ESTE INVOCAT (ar fi rezultat o relaie cauzal ntre dou relaii cauzale, care este nedeterminat, vezi mai sus)! Avem o situaie deja subliniat: dou naturi care SE EXCLUD RECIPROC n.n.) I (IPOTEZA - partea sa ABSOLUT,

    (IPOTEZA, partea mediat cauzal de un semnal luminos, n.n.), i care

    sunt acceptate SIMULTAN ca proprii naturii lui Homo sapiens sapiens. - considerarea SIMULTAN a ambelor pri n-are sens. i asta a fost atitudinea onest a fizicii clasice Compararea neag orice fel de relaie CAUZAL ntre evenimente, neag cauzalitatea ca metod! Toata lumea se face c nu vede c ea poate avea totui loc... O realitate exclusiv cauzal, n transformare continu, nu poate oferii un context propice comparrii a dou evenimente distincte oarecare. Un asemenea context trebuie s difere EXCLUSIV prin manifestrile acestora care numai astfel pot fi comparate. Adic el nsui s nu se transforme. Tocmai de aceea i geniul Einstein pornete n demersul su de la un context ABSOLUT. Pe care l neg . De fapt contextul ABSOLUT este chiar organismul viu. Pe care l neag ... M ntrebm undeva dac omul sta s-a ntrebat vreodat cine-l mbrca dimineaa? Adic cine era capabil s ordoneze chestiile alea (hainele) pe el (pe alt chestie care ntre timp rmnea tot el)... Adic pe ceva ABSOLUT?! Ce s-ar fi ntmplat dac procesele organismului su i-ar fi urmat teoriile relative?

    ntrebarea nu este lipsit de sens.


    n organism totul curge fr impuneri exterioare (dovad c n momentul morii totul se mprtie). Materia se mic liber! - procesele se SINCRONIZEAZ ABSOLUT de la nivelul punctelor spaiului. Micai mna ca s alungai o musc. Procesele fizice i chimice constituente ale minii (semnalele) trebuie s urmeze aceast micare. tiina spune c vitezele lor de desfurare sunt aproape comparabile cu cea a minii n micare. Dac micarea minii s-ar transmite exclusiv pe baza acestor semnale cu vitez limitat atunci efectele relativiste ale lui Einstein, de la nivelul structurilor organismului - dilatarea timpului, contracia lungimilor, ar trebui s fie evidente i complet diferite de la semnal la semnal! i atunci Einstein, cu ct ar fi ncercat s se mite mai mult cu att s-ar fi deformat mai tare: nu numai c nu s-ar mai fi putut mbrca, dar n-ar fi apucat nici vrsta de 30 de secunde. n Timpul nu exist! http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83 art c toate elementele teoriilor lui Einstein sunt construite n acelai mod inteligent Realitatea este considerat i apoi negat! Pur i simplu! NU SE GSETE NICI O URM DE LOGIC! Invenia lui Einstein se numete DOU IPOTEZE TOTAL OPUSE CONSIDERATE SIMULTAN. un context ABSOLUT este RELATIV! aceast foaie alb este neagr sau acest cerc este ptrat... Iat ce sunt nvai copiii notri la coal!

    13

    Este incalificabil! PENTRU C LIPSA DE CONSECVEN ESTE PREMEDITAT I FOARTE ELABORAT. OMUL NU CAUT ADEVRUL! DIN CONTRA! UN MECANISM BAZAT EXLUSIV PE TUPEU! TUPEU PROMOVAT CU OBSTINAIE CA GENIU! Tot acest demers pervers PENTRU A ASCUNDE UN ADEVR: transformrile lui Lorentz n-au fundament real. Ele sunt necesare doar pentru legalizarea unei imagini eronate a realitii. n lumina celor de mai sus efectele transformrilor Lorentz, relativ la viteza relativ aparent v, interpretate n cadrul Teoriei relativitii restrnse nu sunt dect nite interpretri greite: n aceast problem a timpului fizic, punctul de vedere nou, susinut de autor, se refer la dilatarea timpului, considerat ca o consecin a sincronizrii cuplate a ceasornicelor de ctre observatori. Potrivit acestei idei, nu scurgerea timpului comand mersul ceasornicelor, cum se crede n mod curent, ci dimpotriv, mersul ceasornicelor (msurarea, n.n.) comand scurgerea timpului. ADMIND C DILATAREA TIMPULUI NTR-UN REFERENIAL ESTE PROVOCAT DE OBSERVATORI, SE DOVEDETE FOARTE UOR C CELEBRELE PARADOXURI ALE RELATIVITII EINSTEINIENE NU AU NIMIC...PARADOXAL! FENOMENELE DE CARE SE OCUP ELE SE DESFOAR N MOD NORMAL, ASTFEL C PRELUNGIREA TINEREII, SAU CHIAR A VIEII, N RACHETELE RAPIDE DIN COSMOS, I PIERDE ORICE TEMEI. (BAZELE FIZICE ALE RELATIVITII EINSTEINIENE DE PROF. NICOLAE BRBULESCU, BUCURETI, ED. T. I EN., 1979, PAG. 12, 81).

    *** Raiunea i fructele sale teoretice i tehnologice au manifestri DESINCRONIZANTE (interaciuni) total distructive la adresa realitii, caracterizate de SINCRONIZARE absolut. Dar, atenie, modul n care tehnologia (sau oricare alt gest uman) acioneaz distructiv la adresa ordinii care anuleaz interaciunea la nivel universal, poate fi asemnat cu spargerea unui baraj n spatele cruia se afl un munte de ap (de interaciune!). Acesta, inevitabil, se va prvli n capul isteilor! i totul ncepe cu o mic crptur (tehnologic?!) nevinovat ntr-un mediu holografic SINCRONIZAREA absolut (singura categorie care are aparena unei stri geometrice care nu se schimb, fixe) implic faptul c punctule suport ale mediului respectiv prezint o micare reciproc echivalent informaional i echivalent, de asemenea, cu micarea NTREGULUI! O aciune greit (desincronizant) ntr-un punct implic represalii la nivel universal (karma?!).

    14

    Dar nu din motivele religioase cunoscute. Acestea (cum ar fi predestinarea morii, implicit lipsa de alternative din acest punct de vedere) nu fac dect s ne mpiedice s vedem c, de fapt, ne sinucidem atunci cnd alternativele la moarte exist (chiar n noi referina, SINCRONIZAREA).

    reacia Universului la desincronizare, devine o eventualitate ct se poate de plauzibil! Care, ns, poate fi evitat! Gndii-v la copiii Dumneavoastr! Atenie! Modelul holografic n expansiune al Universului nu este un simplu exerciiu intelectual. El se impune n mod forat! Cei care se blocheaz nainte de a accepta c acesta este la fel de real ca orice model cauzal pe care l accept deja (tocmai pentru c metoda cauzal nu poate exista fr el) sunt n cel mai mare pericol: apocalipsa este selectiv! Cauzalitatea este identic cu fenomenul cancer (i el tratat la aceasta adres). Ea are un suport fiziologic concret. Atta vreme ct a fost considerat self (propriu vieii) acesta sa extins. Acum, cnd este evident c este NONself, el va suporta reaciile strict direcionate ale Universului. ***
    S presupunem c recunoatei figura cuiva pe strad. Credei c asta se ntmpl pentru c ai enumerat n minte, sistematic, elementele (prile) acesteia, care s-au aezat perfect peste elementele imaginii persoanei respective, memorat anterior printre multe altele? Aa cum fac calculatoarele actuale ? Personal cred c nu. Fenomenul este greu de contientizat tocmai pentru c el are loc quasi instantaneu. Este foarte probabil ca procesul (fiziologic?!) s nu aib loc n timp (s n-aib un aspect cauzal). Iar, n aceste condiii, recunoaterea figurii cuiva este foarte probabil s nu fie defel un proces fiziologic. http://discromat.wordpress.com/2007/07/05/plansele-ishihara/

    Pe scurt, pentru Homo sapiens sapiens, apocalipsa,

    15

    Cei care au efectuat stagiul militar tiu despre ce este vorba. Ceea ce doresc s subliniez este c afeciunile oftalmologice eventual puse n eviden de aceste teste nu se refer exclusiv la culoare ci I LA MODUL DE CONSIDERARE A PUNCTELOR COLORATE. Doar punctele considerate simultan (de ex. A i B), pierzndu-i astfel individualitatea, pot forma un semn. Iar asta depinde de distana de la care ne uitm (de metrica aparent a spaiului considerat - putei s verificai cu zoom- ul cele mai variate posibiliti):

    16

    17

    Este evident c avem de-a face cu dou moduri strict distincte de a considera aceeai realitate: A) Sub form de imagini totalitatea punctelor acceptate simultan, SINCRONIZAT, B) Sub form de puncte individuale acceptarea punctelor pe rnd, NESINCRONIZAT, Interesant este faptul c perspectiva ochilor se SINCRONIZEAZ (percepnd imagini) imediat ce axele vizuale nu se mai concentreaz ntr-un punct de interes. Prin natura sa, considerarea punctului, se opune SINCRONIZRII (reuniunii simultane a celorlalte)! Nu poi vedea pdurea din cauza copacilor! vezi mai jos. i, la fel de important, considerarea punctului este un act de voin, o alegere (un dezechilibru). Despre obiectivele pe care o persoana trebuie s le aib n via s-au scris biblioteci ntregi de filozofie, teologie, istorie, fizic i trening n afaceri. Totul se rezum la mesajul frazei subliniate: punctul sau imaginea? Acesta nu trebuie bagatelizat: el semnific de fapt moartea sau viaa?. Voi arata mai jos c esena organismului viu este geometria. Pentru el prile unui context (interioare i/sau exterioare) n-au sens. Nou nscutul nu este orb, este doar SINCRONIZAT cu ntreg contextul, nu cu obiecte distincte. El este nc doar geometrie Noi suntem orbi! Ca mpratul din Hainele cele noi ale mpratului Geometria n-are cum s moar: SINCRONIZAREA care o genereaz este natural, spontan!

    Ea se poate doar DESINCRONIZA n pri: considerarea punctului (moartea?!) este un


    act de voin, o alegere (un dezechilibru). Pn acum se murea din netiin. De acum nainte se va muri la alegere... Cele dou moduri de a percepe realitatea (prin imagini i prin puncte distincte) sunt complet nemiscibile: se exclud reciproc. Consecinele lor sunt: geometria i relaiile cauzale. Geometria ca i relaiile cauzale sunt definite n Timpul nu exist, pag. 6, http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83 Ceea ce trebuie subliniat relativ la aceste definiii sunt aspectele amintite mai sus: - SINCRONIZAREA proceselor de contact al organismului cu mediul, n cazul geometriei, i - DESINCRONIZAREA acestora, n cazul relaiilor cauzale. O discuie, n termeni (deja) acceptai, despre ct de real este aparena geometric, SINCRONIZAT, a existenei i despre poziia ei fa de DESINCRONIZARE (cauzalitate), pornete de la un fapt incontestabil:

    18

    Ne uitm n jurul nostru (dar i n noi) i vedem procese care au loc n mod cauzal: cauza se transform ntotdeauna n efect Care, i el, la rndul lui, DISPARE! PARADOXAL,

    CT DE SIMPLU TREBUIE S FIE CA S NELEGEM: NOI (ORGANISMUL VIU) NU FACEM PARTE DIN REALITATEA CAUZAL PE CARE DOAR O COMUNICM LA NIVELUL EU- LUI! , BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 7, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare . Este chiar motivul pentru care putem considera REALITATEA CAUZAL dintr-un unic i stabil punct de vedere (o putem observa) . S explicitm: presupunem c Dr Jekyll observ fenomenul A. Teoretic, fenomenului A i urmeaz cauzal (dup un timp) fenomenul B. Dac, n acelai interval de timp, Dr Jekyll se transform n altcineva, n Mr Hyde de exemplu, atunci doar acesta din urm poate observa, eventual, fenomenul B. Subliniez c transformarea Dr Jekyll -> Mr Hyde, n timpul care separ fenomenele A i B, ar fi perfect natural ntr-o realitate cauzal. Se ajunge astfel n situaia n care, nici Dr Jekyll nici Mr Hyde, nu pot observa ambele fenomene i, deci, nu pot stabili vreo relaie (n cazul de fa de cauzalitate, intermediat de timp). Cunoaterea n-are fa de ce (cine) s se manifeste...

    Lucrurile se schimb doar care separ cauza (A) de efect (B). Atunci pe amndoi i cheam la fel: OBSERVATOR. Ar fi unica situaie n care poate exista ceea ce, generic, numim memorie.

    19

    20

    IAR ACETIA N-AU NICI O LEGTUR CU REALITATEA (n cazul transformrilor Lorentz Profesorul Nicolae Brbulescu demonstreaz fr echivoc acest lucru (Prof. univ. dr. doc. Nicolae Brbulescu, Bazele fizice ale relativitii einsteiniene, Ed. t. i En., Bucureti, 1979).

    21

    http://www.anticariatminerva.ro/bazele-fizice-ale-relativitatii-einsteiniene__nicolaebarbulescu__138261.html http://adsabs.harvard.edu/abs/1979bfrt.book.....B ): modelul demonstraiei mentale a lui Einstein reprezint doar o desincronizare a unor ceasornice care, iniial, sunt sincronizate absolut, fapt care permite considerarea vitezei relative v, identic n ambele sisteme de referin. Cum? Evident, n sistemul de referin n micare Einstein a montat dou ceasornice: unul cu care msoar viteza relativ i un altul, cu totul distinct, cu care msoar viteza luminii conform postulatului II..., proces din care rezult transformrile. Le arat pe rnd, cnd are nevoie Einstein - cea mai mare mistificare tiinific din istorie, http://www.scribd.com/doc/131799796/Einstein-cea-mai-mare-mistificare-

    22

    %C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83-din-istorie).

    23

    24

    25

    26

    https://www.youtube.com/watch?v=60PQRpo9T-Q

    27

    http://www.scribd.com/doc/153881185/ADEV%C4%82RUL-v%C4%83face-liberi

    28

    (PRECURSORI ROMNI AI CIBERNETICII, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1979, pag. 135 - BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 24)

    BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 26-30 , http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare Modul n care sunt alese fenomenele ntr-un experiment are la baza o ordine n timp, impus de sinapsele condiionate, structurate de semnale repetate.

    29

    Adic, TIMPUL (CARE IZOLEAZ PROCESE NESUCCESIVE NTR-UN COMPLEX VICIOS) NU SE AFL N COMPLEXUL VICIOS CI N CREIER. Cu viteza v, logic produs prin aspectul experimentului, este alterat ciclul vicios din care obiectele fac parte. Astfel, acestea nu se mai pot manifesta riguros din punct de vedere geometric: apar consecinele principiului de incertitudine al lui Heisenberg.

    Sau lucrurile care altereaz starea de cmp (strict geometric), armonia Universului... Homo sapiens sapiens (Eu-l) tie doar ce poate strica... Dovada c ceea ce tie are la baz exclusiv un mecanism fiziologic i n-are legtur cu realitatea este faptul lumina, prin care el percepe micarea cu viteza v nici mcar nu transport informaia cauzal de micare ntre obiecte. Ea se mic la fel fa de orice corp, surs sau receptor, ca i cum acestea ar fi, toate, n repaus relativ (experimentul Michelson Morley).

    30

    Timpul nu exist

    BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 14, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare .

    31

    32

    33

    Deci, dac acceptm realitatea cauzal atunci trebuie acceptat, de asemenea, c avem de-a face, n mod forat, cu dou nivele strict distincte care, numai mpreun, pot face posibil contactul cauzal cu exteriorul: 1) Unul este (referin?!), 2) Cellalt posed senzaia de timp n raport cu referina. Adic, una suntem i alta vedem! n condiiile n care existena evident a acestor dou nivele strict distincte de contact a lui Homo sapiens sapiens cu mediul este n mod premeditat ascuns prin educaie exist un paradox fundamental, care nu poate fi demontat de mii de ani: Corpora non agunt nisi fixata- Corpul nu reacioneaz fr a rmne stabil. Organismele se mic ca s NU SE MITE! Ele se mic coordonat (n interior) i/sau reacioneaz (n exterior) tocmai pentru a-i conserva o stare de echilibru (steady state). Aa (ne) vedem noi, Homo sapiens sapiens Paradoxul vine din faptul c micarea i starea de echilibru sunt SIMULTANE. Nu se poate stabilii o relaie cauzal ntre ele. i, ntrebarea natural care urmeaz este: care dintre ele este real? Am artat mai sus c nici una dintre ele nu poate lipsi dac metoda de analiz acceptat este cea cauzal. Dar ceea ce a fost ntotdeauna acolo, REFERINA, a fost bgat sistematic sub pre. S ncercm s construim prin inducie partea nevzut a Lunii. Am vzut mai sus c percepia imaginilor este instantanee. Acest fenomen este constatat demult n fiziologie i medicin. Dar n mod ciudat nu i s-a gsit pn acum o explicaie acceptat... Dar, ce constat totui fiziologia, medicina i celelalte domenii conexe:

    34

    - Reaciunea (percepia, micarea) este posibil numai n cazul unui complex de procese interioare dinamice. Organismul viu reprezint un astfel de complex. - De asemenea, aa cum se cunoate, reaciunea este tratat ca atare doar dac este relativ la stimuli ntmpltori. Aceste constatri semnific faptul c organismul viu este recunoscut ntr-un anumit mediu numai dac se poate mica (interior coordonat, i exterior - prin mecanismul reaciunii ) absolut independent (oriunde i oricnd). n aceste condiii i concluziile urmtoare sunt forate: 1) Micarea organismului este independent cauzal de orice form de manifestare material, aleas n mod arbitrar!

    Sau: nu exist manifestare material, interioar sau exterioar, i acceptat din punct de
    vedere cauzal, fa de care organismul viu s se afle la echilibrul unor interaciuni cauzale, deci n repaus. Micai- v puin prin cas i vei savura independena de orice manifestare material care s explice cauzal exact acea traiectorie pe care v deplasai printre mobile. Pe care, cu onor, Dvs. o controlai mai mult dect mulumitor. Atenie: nu v lsai pclii de cei care ncearc s explice respectiva micare prin bilanul de substan i energie al respectivei deplasri (deci dependena ei, din punct de vedere al

    substanei i energiei, de anumite manifestri materiale exterioare, hran, ap, aer etc.) . Nu despre
    asta este vorba ci despre parametrii concrei ai traiectoriei, forma ei, de neexplicat de nici o configuraie a vreunui cmp de fore. Structurile organismului Dvs. tiu, SIMULTAN, deci INDEPENDENT (vezi mai jos , pag. 17), i fiecare n raport cu toate celelalte, unde s se duc pentru ca Corpul Dvs. s nu reacioneze fr a rmne stabil. Micarea organismului viu este o micare SIMULTAN (deci INDEPENDENT) a fiecrui punct al su fa de oricare alt punct, propriu i/ sau din exterior. Este o MICARE ABSOLUT! Oricare dintre aceste puncte, micndu-se independent exclud ncadrarea lor arbitrar la organismul viu, oricare ar fi acesta. n consecin micarea respectiv este o proprietate a punctelor spaiului care are o natur holografic ( vezi BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 14, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare

    35

    Intuitiv MICAREA ABSOLUT este micarea soldailor la parad (vezi mai jos). Ei se mic pe
    un traseu nchis, relativ la organismul propriu dar i la fiecare din toate celelalte. Dar tocmai pentru a menine SINCRONIZAREA (aspectul general al formaiei). Care formaie se mic i ea fa de exterior. 2) Rezult c REFERINA, aspectul stabil (steady state) din evoluia oricrui organism viu, nu poate rezulta dect din SINCRONIZAREA permanent i nentmpltoare (continu), a MICRII ABSOLUTE de la nivelul punctelor spaiului. 3) REFERINA nu poate fi constituit de o structur material, determinat de legturi la echilibru (interioare i/sau exterioare)! REFERINA (aspectul stabil al evoluiei unor procese dinamice acceptate generic ca organism viu) NU ESTE MATERIAL! Dar ea poate fi n repaus aparent fa de materie: aa dup cum stai acum n faa calculatorului, totul curgnd prin dumneavoastr Pentru cei care suport o terminologie specializat, REFERINA este o simetrie. Orice contact material, n principiu, transform orice structur material. Paradoxal, un asemenea contact nu reuete totui (pe baza mecanismului mictor de reaciune) s modifice, ntre anumite limite, aspectul general al organismelor. Organismul NU este structur. El este SINCRONIZAREA MICRII ABSOLUTE. Prin reaciune organismul se resincronizeaz interior cu stimulului extern. i se SINCRONIZEAZ la exterior cu stimulul extern nsui. Dar aceste procese sunt spontane. Ele sunt generate de proprietile spaiului holografic. Cum ajungem la natura holografic a Universului? MICAREA ABSOLUT a fiecruia dintre punctele organismului viu semnific o micare permanent i nentmpltoare fr deplasare fa de Univers (orice deplasare are sens dac implic un nceput i un sfrit, decelabile doar fa de context, ceea ce ar anula permanena, implicit continuitatea micrii). Micarea fr deplasare (fr micare?!) nseamn micare pe un traseu nchis. Dar, sintagma fr deplasare fa de Univers este echivalent cu sintagma micare care determin conservarea proprietilor geometrice ale unei zone SINCRONIZATE.

    Universul este SINCRONIZAT:


    Mai jos voi schia un model geometric al realitii care va suporta, probabil, rezistena inerent apariiei unor metode cu totul noi de analiz. Exist, dup prerea mea, motive concrete, foarte cunoscute i analizate, care ar trebui s-i fac pe cei mai muli s depeasc efectele acestei rezistene. Unul dintre aceste motive este expansiunea Universului.

    36

    Acest proces a fost descoperit i verificat ntr-un numr imens de determinri experimentale. Din
    cte cunosc nu exist cazuri n care s se constate c procesul nu este real. Ceea ce a scpat analizelor i interpretrilor rezultatelor este c el ESTE IMPOSIBIL din punct de vedere geometric! Toate corpurile cosmice se deprteaz unele de altele cu o vitez direct proporional cu distana dintre ele. Ca i cum originea procesului s-ar afla simultan n centrul de greutate al fiecrui corp cosmic. Dar orice corp este nconjurat din TOATE direciile de alte corpuri (n linii mari se accept c Universul este omogen i izotrop). Aa c singura cale de scpare (de ndeprtare, n modul

    constatat experimental) de toate celelalte corpuri, simultan, este, pentru un anumit corp, exclusiv n el
    nsui. Ori asta nseamn, geometric, dispariia lui. Vi se pare o situaie de omis de o abordare tiinific ct de ct serioas? Cum depim impasul? Exist un fel de micare foarte puin sau chiar deloc analizat de specialiti: Corpurile masive au ntotdeauna satelii cu mase sensibil mai mici. Micarea acestora se consider c are ca referin centrul de greutate al corpului masiv (de exemplu una din legile lui Kepler stabilete c traiectoria planetelor n jurul Soarelui este o elips care are ntr-unul din focare Soarele nsui).

    n realitate exist o aciune reciproc: i sateliii genereaz o atracie asupra corpului masiv. Greu
    perceptibil experimental dar, cu siguran, manifest. Rezult c i centrul de greutate al corpului masiv se mic, de fapt, pe o traiectorie nchis. Ca, de exemplu, micarea compus pe care o face sistemul mna (corpul masiv) nvrtind lasoul (satelitul"). Sau ca o minge lovit tangenial pentru a lua efect (Magnus) dar al crui material nu este omogen distribuit.

    Dac sateliii sunt numeroi centrul de greutate al corpului masiv are o micare complicat, de asimilat cu o vibraie pe o traiectorie nchis.

    37

    De abia aceast nou entitate, corpul masiv i vibraia sa complicat pe o traiectorie nchis, se poate
    comporta ca i cum s-ar deprta simultan de toate celelalte corpuri masive din Univers, care se manifest similar. ndeprtarea are loc, n fapt, de-a lungul acelei traiectorii nchise care nu se manifest ca o deplasare. Ea este mai degrab o manifestare informaional ne geometric, un cod. Aa c, un corp cosmic masiv nu se mic niciodat inerial (traiectoria lui nu este continu, geometric descriptibil). Micarea lui prezint singulariti care o pun pe traiectorii care ocolesc orice eventual alt obstacol masiv. El tuneleaz (apropo de efectul tunel) ) fiecare punct al spaiului, inclusiv concentrrile de substan pe care le-ar ciocni dac s-ar deplasa continuu, geometric.

    Procesul este simultan pentru toate concentrrile de substan considerate distincte.


    Asta nseamn c el este, ntr-un anume fel, coordonat n toate punctele. Iar coordonarea este posibil doar dac fiecare punct al spaiului conine aceeai informaie. i anume toat informaia contextului. Acesta condiie implic natura HOLOGRAFIC a acestuia. - BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 10, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare Universul este, deci, SINCRONIZAT! Implicit REFERINA are i ea un aspect exclusiv geometric 1. n cazul lui Homo sapiens sapiens a fost impus sistemul care conine ambele principii:

    SINCRONIZAREA i NESINCRONIZAREA.
    Scopul este foarte bine definit De ce ar deranja faptul c omul ar putea cunoate adevrata realitate? Pi, foarte simplu: realitatea exist, conform principiului SINCRONIZRII, numai dac are o natur holografic. ntr-un astfel de context, oricare dintre puncte se SINCRONIZEAZ cu toate celelalte, dac: - are ce sincroniza - un soi de micare, - care, prin natura i parametrii si, face manifest o informaie comun (un cod) n cazul tuturor

    punctelor.
    S numim acesta abilitate a punctelor putere manifest de ordonare. Iar informaia respectiv (codul), identic n cazul tuturor punctelor, este implicit identic cu cea de la nivelul NTREGULUI. Problema este c un punct se poate SINCRONIZA cu toate celelalte la nivelul unor diferite elemente ale codului (informaiei comune). Aa c un punct poate crea un context SINCRONIZAT

    38

    (univers) cu totul nou n funcie de ce parte de informaie (de cod) alege s SINCRONIZEZE
    cu celelalte puncte. Iar acesta alegere nu implic vreo reacie din partea acestora. Sau orice punct este dumnezeu! Cu att mai mult un OM! Cunoscnd realitatea el i-o poate personaliza fr nici un fel d efort (n sensul cauzal al termenului). Cu alte cuvinte, Pn la un punct, aa are loc micarea printre mobile (de mai sus). Dar, pentru obinerea perspectiva trebuie schimbat. Nu noi (imaginea noastr limitat) trebuie s ne micm ci Universul din noi care va mica Universul NTREG: Adevrat v spun c, dac va zice cineva muntelui acestuia: "Ridic-te i arunc-te n mare", i dac

    , ci va crede c ce zice se va face,


    impus de imaginea cauzal: aceasta este scoas din context. Da fapt

    . (Biblia, Marcu 11:23).

    Sau: Nimic din ceea ce ceri Universului nu trebuie s se refere la tine ca la aspectul limitat (ca oricare . punct n mediul holografic)! Trebuie s-i doreti (s te SINCRONIZEZI cu) Cnd eti Univers i-i doreti lucruri mult mai mici nu faci dect s te spargi. : inima este motorul care nvrte sngele care este mediul holografic la nivelul cruia un organism ia contact permanent cu CREATUL CREATORUL su, Universul. Pe care l determin ca s fie el nsui determinat.

    Modul raional de analiz este probabil acceptat de cei mai muli dintre Dvs..
    Dac asta se ntmpl atunci cu siguran vei realiza ca existena REFERINEI (geometric) care este chiar fundamentul raiunii, v-a fost ascuns. Realitatea pe care v-o descriu, indiferent ct de neplcut de acceptat este, v-a fost ascuns din aceleai motive: CONTROLUL MOARTEA. *** Mediul natural al animalelor este SINCRONIZAT. Aa c, n cele mai multe dintre situaii animalele nu iau contact cu stimuli exteriori distinci, ci cu imaginea complet a mediului. Organismul lor nu prsete, pe timpul vieii, starea (geometric) de REFERIN. Deci nu exist nici un impediment n recepia SIMULTAN a tuturor imaginilor compatibile cu fenotipurile celulare avute la dispoziie. Acestea furnizeaz organismului respectiv o imagine global, UNIC, a contextului. Nu exist relaii gen micare relativ ntre eventuale pri ale acestei imagini globale. Animalul pur i simplu TIE!! ntr-un mediu accidental modificat exist stimuli , distinci. Contactul cu asemenea stimuli are loc prin aciune i reaciune. Cel puin la nivelul organismului nici acest gen de contacte nu las urme materiale.

    39

    Dup o reaciune eficient (prin cunoscutele procese feedback) tot ceea ce s-a ntmplat este c REFERINA a contactat doar aspecte distincte dar SINCRONIZATE (imagini) ale realitii: 1) cea de dinaintea aciunii stimulului, cnd organismul era perfect SINCRONIZAT, 2) i cea de dup reaciunea sa eficient, care a condus la restabilirea SINCRONIZRII. n cele din urm (dup reaciune), contactele materiale sunt depite iar ceea ce rmne este SINCRONIZAREA. Pn la coborrea omului din copac i urcarea lui pe culmile tehnologiei (adic napoi n copac) ntreaga realitate era sincronizat sau, n cel mai ru caz, ACCIDENTAL modificat. Aa c un organism TIA TOTUL! Dup aceea ea a fost sistematic modificat, . A aprut micarea relativ care este doar aparena relativitii reciproce a unor imagini trunchiate, legate de pauze de observare (timp). Relativitatea reciproc a imaginilor este indus prin mecanismele reflexelor condiionate (Pavlov, vezi mai jos), de modificri persistente aduse mediului natural. *** S explicitm: Cu toate c este neverosimil de simplu, modelul contactului lui Homo sapiens sapiens cu realitatea este greu de transmis prin limbaj Sunt dou nivele distincte de funcionare a proceselor interne: unul SINCRONIZAT i celalalt : a) IDENTIFICATORUL geometriei, avnd el nsui o natur exclusiv geometric, numit OBSERVATOR, unde - Definiie: geometria este UNICUL atribut al ntregului - Timpul nu exist! , pag. 4, i b) EU- l, suportul comunicrii cauzale a relaiilor dintre forme artificial delimitate, unde Definiie: relaiile cauzale sunt atributul exclusiv al prilor care, n cazul n care sunt considerate simultan, pot forma un "NTREG". EU- l este construit, pornindu-se de la OBSERVATOR (organismul viu, geometrie), care este forat s funcioneze pe pri (pierderea statutului de ntreg geometrie) cu ajutorul unor semnale repetate care structureaz sinapse condiionate (mecanismul reflexelor condiionate Pavlov). Deci: exist o entitate, Homo sapiens sapiens, care conine practic alte dou, complet distincte: una cu procese SINCRONIZATE iar cealalt cu procese NESINCRONIZATE. Aceste dou entiti distincte au o existen simultan, independent din punct de vedere fiziologic, separate fiind de la nivelul membranei celulare plasmatice. n cazul lui Homo sapiens sapiens zona SINCRONIZAT a organismului este acum incomplet (fr mini, rmase libere). Imaginea pe care aceast zon i-o poate face despre o realitate eminamente sincronizat este util vieii (care semnific SINCRONIZARE) dar este i ea incomplet (se refer la imagini ale unor obiecte). Pe baza acestor aspecte SINCRONIZATE, geometrice, dar limitate, nu se pot lua decizii complet determinate, cu finalitate supravieuirea (posibile n condiiile n care ntreg organismul ar funciona SINCRONIZAT - cu mini cu tot - ntr-o realitate SINCRONIZAT).

    40

    Acum: zona DESINCRONIZAT a organismului nu poate intra de principiu n contact cu o realitate complet i exclusiv SINCRONIZAT. Nu o poate vedea ca atare (implicit nu poate ti ce semnific viul Biblia, Eclesiastul, Cap. 11;5: Dup cum nu tii care este calea vntului, cum se ntocmesc oasele n pntecele maicii , tot aa nu cunoti lucrarea lui Dumnezeu, care face toate.). Zona DESINCRONIZAT este oarb: se limiteaz doar la succesiunea contactelor (la nivelul organelor de sim cu excepia ochilor (care au dou moduri de funcionare: ctre puncte sau ctre imagine). Interesant este faptul c perspectiva ochilor se SINCRONIZEAZ (percepnd imagini) imediat ce axele vizuale nu se mai concentreaz ntr-un punct de interes. Considerarea punctului, prin natura sa, se opune SINCRONIZRII (reuniunii celorlalte)! V las pe dumneavoastr s gsii analogii cu tipul de obiective pe care diveri ne sftuiesc s le urmrim n via. Acum: SINCRONIZARE nseamn STABILITATE n micare. n cazul celorlalte animale perspectiva zonei SINCRONIZATE (asupra realitii SINCRONIZATE), nseamn stabilitate (nemicare) relativ. Ele TIU, aa cum artam mai sus! Implicit, contactele cu realitatea (la nivelul unor structuri distincte) au loc doar accidental i n puncte, corespunztoare acestor structuri. Ele fiind ntmpltoare tind s destabilizeze SINCRONIZAREA. Ceea ce se i ntmpl local. Situaia se remediaz prin mecanisme feedback care restabilesc SINCRONIZAREA la nivelul ntregului organism. n cazul lui Homo sapiens sapiens contactele (ntmpltoare, accidentale, scoase din context) cu anumii stimuli au fost repetate att de des nct procesele feedback, de la un anumit nivel n sus (esut, organ, organism) nu au mai putut anula efectele. Nu s-a mai putut atinge niciodat reSINCRONIZAREA prin reaciune i deci (contactele) au rmas practic permanente. Acest nou mod de funcionare, , a cptat, printr-un proces de adaptare, un suport fiziologic de asemenea permanent: SINAPSELE CONDIIONATE. Aa c a devenit cronic. Dac nainte ea era doar un efect al contactului cu un stimul extern acum acesta (contactul), n urma repetrii, a devenit, n interiorul organismului, permanent (chiar n lipsa stimulului respectiv). n interiorul organismului procesele implicate n materializarea unui contact virtual au coeren (genernd structuri bine determinate) din cauza unui mecanism care ofer un referenial relativ de asemenea bine determinat, vezi Timpul nu exist, pag. 9, http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83. Contactul interior (dar virtual) implic, pentru a fi anihilat, o reaciune venit de data aceasta de acolo de unde veneau de obicei stimulii: din exterior. Mediul nu reacioneaz ns la stimuli virtuali venii din interiorul organismului! Dect dac este forat s-o fac. Cum? Prin aa zisele noastre aciuni. Acestea nu au dect un singur scop: s pun organismul n poziia de a recepiona stimuli ale cror efecte s se constituie ntr-o reaciune pentru contactul virtual interior. i de ai anula (temporar) efectele. Adic de al satisface. i care sunt aceti stimuli? Evident cei generai chiar de obiectul cu care organismul a avut repetatele contacte care au structurat SINAPSELE

    41

    CONDIIONATE. Aa zisele aciuni trebuie s pun organismul n contact cu acel obiect. Dar nti trebuie s-l gseasc. Aa c, iniial, au loc aciuni de cutare, lipsite de coeren geometric. Pentru coerena aciunilor respective este necesar un referenial absolut (relativ la structura a structurile - organismului la nivelul crora se manifest contactul virtual). Cnd aceasta este obinut (constituit chiar de obiectul cutat, la gsirea concret a acestuia) atunci aciunea se poate declana eficient. De subliniat c pentru iniierea aciunilor referenialul absolut este ntotdeauna format din obiectul concret + structuri ale organismului propriu. Adic, doar n condiiile implementrii sinapselor condiionate Adam i Ava au devenit contieni de propriul organism. NU nainte! Dup cum am artat, dup structurarea SINAPSELOR CONDIIONATE, contactele virtuale sunt quasi permanent manifeste n interior. Ele au ca suport fluxuri de substan i energie. Cantitile respective, acumulate pn n momentul n care aciunile concrete pot fi declanate n exteriorul organismului, reprezint suportul senzaiei de timp. Evident, senzaiile (avnd la baz cantiti diferite de substan i /sau energie) sunt diferite pentru stimuli concrei care apar la momente diferite n poziia de referine absolute a unor poteniale aciuni. ntre aceste momente se afl doar o pauz de observare (timpul concret - n care nu au loc alte contacte). Pe baza timpului, pentru Homo sapiens sapiens, obiectele concrete intr ntr-o relaie cauzal. Din nou: Dup cum am artat, dup structurarea SINAPSELOR CONDIIONATE, contactele virtuale sunt quasi permanent manifeste n interior. Aa c, n mod quasi permanent, Homo sapiens sapiens este forat s ntreprind (re)aciuni previzibile (controlabile), relative la obiecte cu care a avut contacte repetate, impuse. Acesta este rolul mecanismelor de inducere a reflexelor condiionate. Ele au un rol cu totul nociv n stabilirea unei relaii LIBERE a unui organism viu cu mediul su natural. Cele dou nivele distincte de funcionare a proceselor interne: unul SINCRONIZAT i celalalt OBSERVATORUL i EU- l, se manifest, respectiv, prin identificare i definire. Timpul nu exist! , pag. 5, http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83: n Teoria gravitaional a vieii se accept, pentru prima oar EXPLICIT, c exist dou procese fiziologice distincte implicate simultan i separat n contactul omului modern cu mediul: -identificarea, avnd ca obiect geometria i -definirea, avnd ca obiect relaiile cauzale. Atenie! Sintagma EXPLICIT subliniaz faptul c i tiina, ca metod, accept cele dou nivele de contact cu realitatea. ns NEEXPLICIT! M refer la faptul c orice model formal (analiz cauzal) se manifest ntr-un context iniial: 1) IPOTEZA CONDIIILE INIIALE I 2) QED ceea ce era de demonstrat.

    42

    IPOTEZA CONDIIILE INIIALE, n cazul analizelor cauzale i QED, n cazul celor probabilistice (vezi mai jos), sunt simultan acolo (pe hrtie)! ELE SUNT ACCEPTATE, n mod IMPLICIT, PRIN DOAR ANALIZA CAUZAL (i/sau PROBABILISTIC) ULTERIOAR, PRIN INDIVIDUAL, scoate ELEMENTELE RESPECTIVE din context, pe rnd, I LE MPRTIE N TIMP I SPAIU sau pe probabiliti. Unii pot fi surprini c o asemenea banalitate, cum este natura IPOTEZEI, peste care au trecut poate de mii de ori (pentru c este subneleas, prin mijlocirea procedurilor pedagogice), are o semnificaie att de important:

    Starea de consecin (efect) este acceptat ca atare doar dac este determinat, generic, n spaiu(de fapt geometric). Adic, pentru efect timpul nu exist! De exemplu, starea final B a unui proces A --> B nu poate fi considerat ca stare final dac ea continu s manifeste o evoluie n timp. i atunci B, ca s poat fi acceptat ca efect (element de baz al unei relaii cauzale) el trebuie s se manifeste sincron n toate punctele sale (fr alte relaii cauzale ntre eventuale pri constituente). Adic trebuie s fie strict geometric. PRADOX FUNDAMENTAL: pentru ca procesul cauzal care pare c la generat s aib sens, B trebuie s aib o cu totul alt natur (s nu prezinte o evoluie relativ n timp a unor eventuale

    43

    pri constituente)... i, implicit, el nu poate fi consecina unui proces cauzal care, de facto, l neag!

    DE CE ESTE ACCEPTAT (SUBNELES) ASPECTUL GEOMETRIC (SINCRONIZAT) AL REALITII? DE CE NU ESTE CONSIDERAT EXPLICIT? I, MAI MULT, DE CE ESTE NEGAT ULTERIOR? Cred c un rspuns este acum lesne de dat. Aspectul geometric preexistent oricrei relaii cauzale este dovada fraudei premeditate la care s-a pretat tiina (cte miliarde sunt cheltuite aiurea la CERN?)! Soluiile de compromis ale lui Einstein, cu geometria spaiu - timpului, sunt o contradicie n termeni: geometria (SINCRONIZAREA) realitii este opusul timpului ( ). i reciproc. Totui, unde i-a manifestat tiina utilitatea? ACEL CONTEXT NECAUZAL INDISPENSABIL ESTE CONSIDERAT PE PRI, SINCRONIZATE LA INTERIOR DAR UNA RELATIV LA ORICARE ALTA, DIN MOTIVE DE SINAPSE CONDIIONATE (CARE INTRODUC NTRZIERI N TRANSMITEREA SEMNALULUI NERVOS DE SINCRONIZARE). i asta exclusiv pe baza unor impuneri exterioare, nenaturale. N CONSECIN TIINA, PRIN METODA SA, SE OFER S LEGE EA NTRE ELE PRILE GEOMETRICE (IPOTEZA i QED), DAR PRINTR-O METOD NEGEOMETRIC.

    ns ea nu poate funciona eficient n acest mediu. CEEA CE AU REALIZAT I EI. AA C AU CREAT UN MEDIU OBIECTIV, N INTERIORUL CELUI HOLOGRAFIC, N CARE TIINA ESTE INDISPENSABIL I VERIFICAT. ntr-o realitate holografic ntreaga imagine a Universului se desfoar SINCRONIZAT n fiecare punct al spaiului (vezi imaginile de pe cioburile suportului spart al unei holograme). tiina a luat un fragment de imagine dintr-un punct, apoi (dup o pauz de observare timpprevzut de un anumit protocol, la nivel sinaptic) din alt punct a luat un alt fragment al imaginii respective, i aa mai departe. Astfel nct imaginea ntreag este ntins, fr rost, pe mai multe puncte, s le numim informaionale, absolut echivalente ntre ele. Dar pe care, prin procedeul de mai sus, le-a transformat n puncte diferite (n spaiu) observate pe rnd (n timp), conform protocolului. S-au realizat experimente, asamblate din pri, care se potrivesc acestui tip de imagine. Pe care, implicit, o confirm. 2 PRILE MEDIULUI ACESTA NOU AU, INEVITABIL, CRUSTE DE INCERTITUDINE (CONFORM PRINCIPIULUI RESPECTIV).

    44

    TOCMAI DIN ACEST MOTIV ELE AU PUTUT PRIMI ROLURI DISTINCTE DE CAUZE I/SAU EFECTE N PIESA CUNOATERE PRIN TIIN. DAR, DIN ACELASI MOTIV, MODELUL SU NU POATE FI NCHEGAT CAUZAL SUB FORMA TEORIEI MARII UNIFICRI. IAR PIESA ARE ASTFEL UN FINAL TRIST. N ULTIMA VREME A APRUT UN PROCEDEU SALVATOR (DE O PERVERSITATE CRUNT): ZONELE DE NEACOPERIT CAUZAL (CARE EXIST DIN CAUZA NATURII REALITII LA CARE METODA RESPECTIV N-ARE ACCES) SUNT UMPLUTE CU TRANSFORMRI CAUZALE IMPOSIBIL DE REPRODUS EXPERIMENTAL: TRANSFORMARILE ETALON (IMPLICND TEORIILE RESPECTIVE). CE COMOD: S EMII CHESTII UNIFICATOARE, IMPOSIBIL DE VERIFICAT I S CAPEI, EVENTUAL, PREMIUL NOBEL PENTRU ASTA ESTE DEJA PATOLOGIC Revenind: de la un context ordonat N MOD ABSOLUT IPOTEZA, se ajunge la QED, de asemenea, un context ordonat N MOD ABSOLUT i totul ar trebui s fie OK. Dar drumul cauzal dinspre IPOTEZ ctre QED are loc ntre pri care nu pot fi manufacturate i asamblate mai precis dect stipuleaz Principiul de incertitudine. Practic IPOTEZA nu poate genera QED! Dar QED exist independent (i este preluat). Dac se accept acest fapt toi tiineii trebuie si caute de lucru. Deci: cum poate fi obinut QED n condiiile de mai sus, altfel dect prin observare, adic exclusiv geometric? Sau:cum poate fi preluat (ilegal) QED ca i cum ar fi, de fapt, obinut (legal, printr-o metod acceptat) de tiin? Cauzalitatea i Probabilitatea determin QED! Aceasta este nuana oficial. n fapt probabilistica este metoda care acioneaz invers: efectul (QED) este preluat pe post de cauz a ntmplrilor probabilistice. Sau: Un zar cu ase fee trebuie s cad cu o anumit fa n sus ( 5 sau 1, sau 2 - QED pe post de cauz). Cte aruncri (IPOTEZA repetat?! - pe post de efect) ar fi necesare? Aa cum subliniam i n cazul cauzalitii, fr QED fixat, exterior metodei de analiz probabilistic, nu poate ncepe nici o astfel de analiz. Dac vom mri numrul de cauze (prin combinaii ale celor iniiale, de ex. 5 urmat de 1) vom constata c, chiar dac numrul acestora rmne finit, numrul de aruncri (necesar pentru a compensa nedeterminarea cauzal) crete (mult mai repede) spre infinit. Adic Princ. II al termodinamicii. Dar asta este o absurditate: fiecare din cauze (1, 2, 5, combinaii ale lor, etc.) sunt absolut definite (altfel, aa cum artam mai sus, n-am putea ncepe nici o analiz). Rezult c reuniunea lor nu are cum s fie nedefinit dect dac i-a bgat cineva coada (vestita dumnezeu nu joac zaruri care, de fapt semnific realitatea nu joac zaruri). Cu un numr suficient de aruncri (repetri de IPOTEZE) din orice IPOTEZE pot rezulta orice QED (zarul s stea pe muchie sau pe un col, etc.). Deci s-a putut renuna la cauzalitate (funcional doar n limitele principiului de incertitudine). i tot acest efort doar pentru ascunderea realitii necauzale, geometrice (n fapt preluate, acceptate) ...

    45

    Cauzalitatea i calculul probabilitilor sunt metodele care se completeaz reciproc, plecnd din punctele fixate, geometrice (IPOTEZA i QED), n dou sensuri opuse pentru a acoperii spaiul de nedeterminare dintre acestea. n condiiile n care capetele (IPOTEZA i QED) sunt geometrice dar limitate, rezult c inexistena Teoriei Marii Unificri i Princ. II se aplic metodei de analiz i mediului manufacturatcu ajutorul acestora. NU realitii! Universul este, de fapt, un perpetuum mobile geometric! S presupunem c avem o hart. Ea poate fi foarte exact dar practic nu este bun de nimic dac nu reueti s IDENTIFICI n teren un punct(n care te afli) care s corespund unei locaii de pe hart. Aceasta este referina considerrii deplasrilor ulterioare, PE HART i n realitate! tiina este cea care, generic, alege drumul ntre dou puncte de pe hart ne recunoscnd c acestea sunt ntotdeauna acolo: pe hart (pe hrtie) i n realitate. Adic, ele nu apar n urma parcurgerii drumului (a efecturii experimentului), aa dup cum susine ea. n aceste condiii procesul i-ar fi selfconsistent i n-ar mai exista Princ. II al termodinamicii. Dar asta ar implica faptul c punctul terminus, efectul, ar trebui s opreasc el nsui procesele. ESTE NS CUNOSCUT C NU QED NSUI OPRETE EXPERIMENTUL (N MOD CAUZAL). Un experiment (construit de Eu) s-ar desfura astfel la infinit (alt variant a Princ. II). Adic QED nu poate fi niciodat un efect absolut. O particul cutat, odat aprut ntr-un astfel de experiment, ar trebui s opreasc, ea singur, procesele respective dac acestea au fost corect alese, astfel nct ea s figureze pe post de efect, iar cauzalitatea ar fi o lege a naturii. DAR CAUZALITATEA NU-I ESTE SELFCONSISTENT, NU ESTE O LEGE A NATURII! i atunci trebuie ca cineva(OBSERVATORUL), din interpretarea unor rezultate, s identifice particula (ca i QED). i s zic hopa!. De ce este nc folosit aceast metod?!

    *** Zona comun a OBSERVATORULUI cu Eu-l este reprezentat de procesele fizico-chimice ale organismului viu. Interfaa care asigur manifestrile lor quasi independente (reciproc nedistructive, intre anumite limite), ntr-un context fiziologic unic, este membrana plasmatic celular 3. Am stabilit c doar OBSERVATORUL poate face legtura dintre cauza i efect prin faptul c nu se transform. Dar implicaia care rezult de aici arunc definitiv i iremediabil n aer cauzalitatea. Dac OBSERVATORUL nu se transform atunci singura posibilitate s ia totui contact i cu cauza i cu efectul este ca acestea s fac parte, la rndul lor, dintr-un context care, n realitate, NU SE TRANSFORM, ESTE EL NSUI GEOMETRIC?!

    46

    i atunci OBSERVATORUL, NEOFICIAL, ESTE BAZA CAUZALITII, DAR OFICIAL devine persona non grata, pentru c o distruge, i nu mai este descris pe nicieri 4. Contradicia de mai sus este baza Teoriilor relativitii: n experimentul mintal al deducerii transformrilor Lorentz este considerat doar semnalul luminos ntrun context propriu observatorului (EU-lui, sisteme de referin). Analiza este total lipsit de consecven n respectarea principiilor cauzale. Lumina n-are contacte fizice cu obiectele sistemelor de referin. Este chiar motivul pentru care, prin intermediul ei, acestora li se poate considera viteza relativ INERIAL: adic IZOLAREA. Ori viteza relativ nsi este, evident, o legtur ntre cele dou sisteme de referin aflate n
    micare INERIAL (IZOLATE?!). Legtura respectiv nu poate avea o natur material (cauzal) pentru c este acceptat ntre dou sisteme de referin considerate simultan i, mai mult, IZOLATE. Paradox? Relativitatea simultaneitii este ideea c simultaneitatea nu este absolut, ci dependent de observator (Cum? Evident doar prin msurare , n.n.). Adic, conform relativitii restrnse formulat de Albert Einstein n 1905, nu se poate spune n sens absolut dac dou evenimente au avut loc n acelai timp atunci cnd evenimentele sunt separate n spaiu.http://ro.wikipedia.org/wiki/Relativitatea_simultaneit%C4%83%C8%9Bii Voi postula (dac este nevoie) c aceast formulare reprezint chiar mesajul transmis de Einstein, relativ la simultaneitate. Descifrat corect acest text transmite, ns, cu totul altceva dect intenioneaz: Pentru c nu se poate spune n sens absolut dac ele au avut loc n acelai timp, atunci, din punct de vedere cauzal, nu exist nici un motiv s le considerm simultan ntr-o analiz oarecare. I, IMPLICIT, NU EXIST NICI UN MOTIV S LE CONSIDERM VITEZA RELATIV INERIAL SAU REPAUSUL! Atunci cnd consideri coordonatele unui eveniment se cheam c l cunoti. n realitatea cauzal asta se ntmpl dup msurtori ale unor semnale. n analiza mintal a lui Einstein, relativ la simultaneitate, un al doilea fenomen este considerat, pe baza coordonatelor sale, PRIN IPOTEZ! Adic SIMULTAN! Fr intermedierea vreunui semnal, luminos sau de alt natur. La fel ca n experimentul mintal din care se deduc Transformrile lui Lorentz, unde, prin ipotez, vitezele relative v = v = ct., care implic simultaneitatea, implicit, t = t, n orice situaie, pentru dou sisteme de referin ineriale (izolate),- Timpul nu exist!, pag. 27. Cnd consideri simultaneitatea prin ipotez ca s-o infirmi prin (metoda de) analiz: - fie ai o mare problem (de sntate) mental (presupui c te poi baza pe viziuni n analiza cauzal), - fie chiar te atepi s percepi simultan fenomenele, dar nu pe baza msurtorilor, cauzal, ci geometric (ceea ce, de altfel, este perfect natural, vezi mai sus).- Timpul nu exist!, pag. 42. http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83 Considerarea simultan a dou evenimente poate avea loc doar fa de referin, de OBSERVATOR.

    47

    Modul n care, ntr-un context ne manifest, poi observa lucruri diferite sau aceleai lucruri n situaii diferite, se datoreaz proprietilor holografice ale contextului - BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 67 Dar De ce este OBSERVATORUL exclusiv geometrie? Am vzut mai sus de ce (pentru c, paradoxal, altfel cauzalitatea n-ar mai fi posibil ). Exist i dovezi cauzale (tiinifice) n acest sens (pentru ca ciclul s se nchid): Dat fiind evoluia n timp (materializat prin latena ) a acestor procese, cum se explic faptul c o substan strin este decelat aproape instantaneu, iar organismul poate deja ncepe fabricarea anticorpilor adecvai? Karen Bulloch Universitatea San Diego, 1978. NTREAGA BIOLOGIE SE FACE C NU VEDE FAPTUL C ORICE CONTACT INTERIOR SAU EXTERIOR AL STRUCTURILOR SALE DISTINCTE CU MEDIUL, DAC N-ARE LOC INSTANTANEU, NECAUZAL, ESTE LETAL PENTRU UN ORGANISM VIU. N ORGANISM, N POFIDA LATENEI CHIMICE RELATIVE A PROCESELOR CONSTITUENTE, ACESTEA SE DESFOAR SIMULTAN ,NECAUZAL, NTR-UN CICLU NCHIS (mecanism pe care l vom mai ntlni i n alte situaii, n afara organismului viu, vezi mai jos).

    http://www.cssg.ro/html/cv/20.htm

    http://www.cssg.ro/html/membri.htm Fa de SIMULTANEITATEA pe care o promovez personal cred c abordarea Profesorului Restian difer doar din cauza premiselor:

    Transformrile interne ale organismelor nu au loc din aproape n aproape, pe msura desfurrii lor - un proces nu trebuie s ia sfrit (dup latena chimic ) pentru ca urmtorul s

    48

    nceap (cauzalitatea nu exist). S-ar constata n totdeauna nite valuri n relaia cu stimuli
    exteriori. Valuri care ar implica o reacie n timp, deci cauzal i, implicit, letal (vezi mai sus). Transformrile (DINAMICE, LA NEECHILIBRU, N MAREA LOR MAJORITATE) SUNT STRICT INDEPENDENTE. DAR REZULTATUL LOR (PE TIMPUL VIEII) ESTE ACEEAI DISTRIBUIE GEOMETRIC: ORGANISMUL VIU. LA FEL CA NITE SOLDAI LA PARAD: se mic total independent dar ordinea lor relativ este fix. Sunt COORDONAI.

    COORDONAREA permanent a proceselor la orice nivel (VIAA?!) este generat sistematic i spontan n natur. Poate fi ea consecina unei realiti cauzale? Evident NU! Aparena cauzal este EXCLUSIV rezultatul metodei de analiz BAZAT PE PROCESE NECOORDONATE (NESIMULTANE, SECVENIALE, N TIMP)!

    N CONTACT CU ACESTEA ORICE COMPLEX DE PROCESE COORDONATE ESTE


    DESTABILIZAT IAR REZULTATUL DEVINE, EL NSUI, SECVENIAL (este cunoscut c, n cazul structurilor vii, acestea i schimb n totdeauna modul de manifestare n urma experimentelor in vivo)! Cu alte cuvinte, ntr-un anume fel, latena chimic a proceselor distincte este fcut ne manifest la nivelul organismului ca ntreg (ordine stabil, strict geometric).

    49

    Mecanismul respectiv (descris n materialele postate la aceast adres) realizeaz conservarea pe termen nedefinit a proprietilor geometrico - funcionale a elementelor structurale proprii organismului. Fenomenul are loc n pofida contactelor materiale cu exteriorul. Adic starea de NTREG (geometrie, OBSERVATOR) a organismelor este, de fapt, starea lor natural. Cum s-a putut ajunge la o aberaie aa cum este cauzalitatea? Fiecare avem n noi implementate prin natere (OBSERVATORUL) i prin educaie (EU-l) dou categorii cu totul ne miscibile prin natura lor. Un fel de Dr Jekyll i Mr Hyde. Ca i cum natura, dup un proces foarte elaborat de generare a organismelor (OBSERVATORI), ar fi uitat tocmai esenialul: s le doteze cu mecanismele necesare supravieuirii. Iar organismele, doar ulterior, le descoper singure (EU- l) Situaia este absurd ntruct procesele (generarea i supravieuirea organismelor) trebuie s fie, n mod forat, SIMULTANE: pentru ca un nou organism s poat fi generat este necesar s existe SIMULTAN o mam supravieuitoare. i care s fi fcut singur, i pentru prima oar, descoperirile absolut necesare supravieuirii cu alte cuvinte s fi APRUT. Variantele tiinifice (modele cauzale) care implic etape de apariie a VIEII (a mamei iniiale) s-au dovedit a fi de nereprodus experimental (cauzal). REZULT C VIAA (OBSERVATORUL) NU APARE! VIAA ESTE (selfconsistent?!)! Cu alte cuvinte NATURA NU UIT NICIODAT NIMIC RELATIV LA VIA. i asta pentru simplul fapt c nu are cnd: toate procesele implicate au loc SIMULTAN! ntrebarea ce a fost mai nti, oul sau gina? n-are sens! Geometria lucrurilor exist: De ce? Pentru c un triunghi (format din trei puncte considerate simultan) reprezint un ntreg (form) doar PENTRU OBSERVATOR. Dar ea nu este acceptat la balul cunoaterii! Pentru EU triunghiul nu exist. Exist doar punctele (pri), considerate trei, pe rnd , conform unei definiii. Cnd spui definiia nu observi nimic, nu identificinimic. i invers! Deci: Discernerea ADEVRULUI este o problem suficient de delicat. Dar este o fals problem! n realitate ADEVRUL se TRIETE (se identific instantaneu), NU SE DISCERNE (n TIMP)!

    ALTERNATIVELE PARIALE I / SAU SUCCESIVE (evident, mortale) LA CONTACTUL, INIIAL SIMULTAN, AL STRUCTURILOR ORGANISMULUI CU REALITATEA, au fost implementate, n cazul lui Homo sapiens sapiens, prin mecanisme generate din exteriorul contextului. De exemplu: ncercai s v imaginai un scenariu posibil n care primul individ descoper, nenvat de prinii si, avantajele mersului biped ...

    50

    Dac mersul biped ar fi fost biologic necesar supravieuirii, inventatorul nici n-ar fi apucat s-i manifeste creativitatea: eventualii lui prini (ne mergtori) ar fi murit nainte de a-l concepe! Unde mai punei c NIMENI NU POATE NVA MERSUL BIPED N MOD NATURAL, NESPRIJINIT. Evoluia unor Homo sapiens sapiens noi nscui, prsii n jungl, este foarte cunoscut. Cnd au fost descoperii ei mergeau, toi, n patru labe. S fie doar o coinciden c ei au supravieuit acolo mergnd n patru labe?! Evident, NU! n schimb mersul biped este exclusiv (impus) ulterior apariiei individului Homo sapiens sapiens i, n mod evident, NENECESAR din punct de vedere biologic. Iar nenecesar VIEII N MEDIUL SU NATURAL este doar un eufemism pentru mortal, n acele condiii Aa c Homo sapiens sapiens a fost fcut biped dar a fost retras ntr-un mediu artificial, n care s poat supravieui astfel modificat. Acest mediu a devenit carcera (sau proteza) lui, pe care i-o apr mpotriva mediului natural, acum ostil pentru el... Relaia protez - protezat devine simbiotic. Proteza nlocuiete o funcie. O funcie care lipsete nseamn o disfuncie n relaia cu dumanul comun, mediul natural... Dar, aa cum am vzut mai sus, atunci cnd proteza (hamul bebeluului) este impus, atunci, ea nsi, determin dispariia funciei (o disfuncie). n toat literatura de specialitate faptul c minile au rmas libere (n urma bipedizrii forate) este apreciat ca o nou funcie, superioar. Semnificaia real a fenomenului este ns c minile au devenit libere s prseasc relaia de echilibru informaional cu mediul natural n care exista organismul respectiv . Organismul (ntregul) a rmas fr mini (generic fr coast, vezi mai jos). i asta printr-o impunere exterioar. Ele, n aceast stare (libere, de fapt fr funcie n cadrul organismului ca ntreg) , reprezint o disfuncie. ntreaga evoluie (progres?!) a societii umane nu reprezint dect manufacturarea (acum posibil) a unor noi tipuri de proteze, corespunztoare unor disfuncii derivate (neuroendocrin) din aceast disfuncie iniial. Ele, protezele, formeaz noul mediu n care Homo sapiens sapiens a fost retras. Relaia simbiotic menionat mai sus genereaz fenomenul urmtor: cu ct devin mai sofisticate cu att acestea creeaz slbiciuni mai mari pe care le protezeaz. Efortul de a explica tiinific c protezarea este o evoluie natural, n condiiile n care evidena arat contrariul, dovedete reaua intenie a celor n cauz. Pe scurt: un mediu natural NU POATE GENERA NICI DISFUNCII I NICI PROTEZELE CORESPUNZTOARE. Superioritatea omului (Homo sapiens sapiens) fa de alte vieuitoare este cea mai trist eroare pe care o putem considera. Omul nu este superior, el este doar EXTERIOR realitii geometrice n care acestea evolueaz. Ca atare este incomplet (prin protezare) i, implicit, manifest. Faptul c restul vieuitoarelor sunt integrate unui context caracterizat de completitudine, ne manifest, determin aparenta incapacitate a acestora de a se apra mpotriv aciunilor umane. i eroarea este trist pentru c n aceste condiii omul (Eu-l) i este exterior (manifest, ostil) lui nsui (ca OBSERVATOR)! Prile se manifest mpotriva ntregului...

    51

    Vestea bun (sau proast) este c NTREGUL a fost scit prea tare: s-a hotrt s ntoarc loviturile protezailor... Joaca s-a terminat! Spuneam undeva c dac marile averi sau puterea ar aduga o secund la durata vieii cuiva, ele ar avea un sens... Dar n-au! Ct de greu este s observi aa ceva Cei bogai i/sau puternici se vor sufoca (fr vreo revoluie) n propria put(e<->oa)re. Simt, deja, c muli dintre dumneavoastr sesizeaz similitudini, care nu pot fi ntmpltoare, cu nvtura lui Isus, pe care biserica a transformat-o n religie. Aa cum a transmis-o El, era, de fapt, foarte uor de NELES! http://www.scribd.com/doc/110861381/Centrul-Bibliei Altruismul este singurul egoism sntos! Prin concentrarea efectului aciunilor noastre ctre tot Universul, ctre orice punct al su, l form ca, prin natura sa holografic, s ne zideasc n adevrata noastr natur (de asemenea holografic) cu o putere pentru care nu s-a inventat cuvntul. Dragostea de TOT este dragoste de sine. Reciproca poart un singur nume: MOARTEA! Singurul context care v protejeaz este cel care ofer viaa. Dar NU-L CUNOATEI. NU vi se pare ciudat c avei o alt reacie dect orice alt fiin care este expus unui context necunoscut? Aceasta, NTOTDEAUNA, n astfel de situaii, se oprete. Tot ce a creat CIVILIZAIA UMANA pn acum: 1) Nu folosete ctui de puin pentru a se putea rspunde la ntrebarea Ce este viaa? (pentru A APRINDE LUMINA), 2) Folosete, n schimb, doar pentru a motiva individul s nainteze orbete, n ntuneric. Bine dar toi fac la fel... Halal confort! O s v povestesc o ntmplare trita de mine, personal. Exact acum doi ani, ntr-o dup amiaz, aveam nite timp de pierdut prin parcul Parlamentului (Casa poporului). Am ntrziat pn pe la orele 21. S-a ntunecat. Atunci, faada cldirii (latura dinspre B-dul Libertii) a fost iluminat cu proiectoare foarte puternice. Nu dup mult timp observ un fenomen ciudat: multe pasri de zi (pescrui, rndunele de mare, din cele care s-au adaptat la Dmbovia de civa ani buni) se strng deasupra zonei, n btaia reflectoarelor. Zburau n cercuri largi, n linite, ca fermecate. Care o fi explicaia (sunt pasri de zi care-i deregleaz astfel grav ritmul biologic)?! S-ar putea ca cineva s se fi gndit s le dea de mncare n curtea Parlamentului, la ora aia?! Absurd! n plus, ncercnd s verific i aceast puin probabil ipotez, am urmrit civa indivizi mai insistent: nimeni nu a aterizat deloc pn la ora 24. Atunci lumina aceea s-a stins. Dintr-o dat, toate, au nceput s fac un zgomot de nedescris i s se agite isteric. Pe urm s-au linitit i au plecat... i pentru ele, a doua zi, a rsrit, Soarele, lumina care d, nu ia viaa!

    52

    Nu numai noi avem plcerea pervers de a ne sinucide privind ca hipnotizai spre faruri de main. Cnd ni se ia aceasta plcere facem urt. BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 67 http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare.

    *** Selfconsistent ar putea avea definiia de mai jos cu sublinierea c materia poate fi nlocuit de orice alt categorie (VIATA de ex.) caz n care nici limita materialist n-ar mai avea (nici ea) sens: AUTOCONSISTN s. f. principiu n filozofia materialist potrivit cruia materia nu are nevoie de nimic din afara ei pentru a se desfura pn la formele cele mai nalte de contiin; proprietate fundamental a materiei de a se susine prin ea nsi. (< auto1- + consisten) Sursa: MDN (2000) | Adugat de raduborza | Semnaleaz o greeal | Permalinkhttp://dexonline.ro/definitie/autoconsisten%C8%9B%C4%83. Sau, mai concret: Definiie: selfconsistena (autoconsistena) unui sistem implic, simultan, completitudinea acestuia. Este vorba despre o stare ABSOLUT NEMANIFEST. i este limbajul selfconsistent (este un proces care se poate crea pe el nsui fr s aib nevoie de nimic din exterior)? Astfel, este el complet, ntreg? Evident, NU! i lipsete ntotdeauna ceva i lipsete suportul (creatorul) care relaioneaz elementele sale concrete, distincte (teorema lui Kurt Gdel?!)! Dac nu simii mesajul textului de mai sus v sugerez s propunei oricui nu este de acord cu el urmtorul experiment: s nregistreze orice i orict crede de cuviin, prin (orice) limbaj, dup care s se sinucid. Asta dac crede c exist ansa s fie reprodus ulterior, exclusiv dup informaiile coninute n ceea ce a nregistrat, astfel nct limbajul s-i manifeste selfconsistena. Examenul poate fi susinut cu crile la ndemn... Scuza cu da, dar anumite explicaii, descrieri, modele poate vor fi gsite ulterior, nu ine: nseamn c nu te poi folosi de limbaje ACUM (pentru a te reproduce). Ci numai atunci (cnd o fi - dac aa ceva se va ntmpla vreodat)! Pn atunci, TCERE! n schimb, exist situaii n care ne putem pronuna instantaneu. De exemplu: Definiie: ADEVRUL (NTREGUL) este! Aceast aparent definiie exprim selfconsistena acestuia. ns ea nu respect principiul limbajului acela de a transmite ceva anume. Este exclusiv identificare! Avem de-a face doar cu consecina contactului a ceva complet, caracterizat exclusiv de geometrie(OBSERVATORUL) cu geometria ADEVRULUI, singurul su atribut (cf. definiiei de mai sus), dat fiind c (i) el este complet, NTREG.

    53

    n mod evident, completitudinea ADEVRULUI implic o natur care nu poate avea ca suport limbajul (nu este accesibil prilor, Eu-lui adic definibil). El este doar identificabil! Din acest motiv, la aceast adres, demersurile s-au fcut pentru gsirea NEADEVRULUI selfconsistent singurul ADEVR care poate fi transmis prin limbaj. Adic o teorie, absolut logic (care NEAG ADEVRUL prin natura sa), dar care, n acelai timp, se neag i pe ea nsi (selfconsisten) ARTND ADEVRUL.

    Cam asta ar reprezenta o teorie logic, cauzal, care ncearc s demonstreze c realitatea este necauzal, geometric (aa cum face tipul de mai sus). Meritul acestei teorii ar fi c, fa de teorema lui Gdel, nu-i realizeaz doar selfconsistena negnduse, ci pune i ceva n loc: un model geometric al realitii n care VIAA are locul su, absolut natural. Atunci cnd am pornit pe acest drum (acum mai bine de douzeci de ani) am hotrt c, evident, nu trebuie s folosesc ci btute (pentru c toate aveau ca suport limbajul, oricum s-ar fi numit acesta dar, n mod cu totul greit, ele cutau s modeleze totui ADEVRUL, fr s poat modela nsui limbajul ca proces): David Hilbert, se spune, a fcut o criz de nervi (teorema lui Gdel i spulbera nu doar munca de ani de zile din interiorul propriei coli ci i filosofia de via). Orice limbaj formal, orict de bine specificat (vreau s spun perfect) este incomplet. http://www.scoala-de-psihologie.ro/inteligenta-fenomenala-nu-estesuficienta/ . Paradoxal, n pofida succeselor, era evident faptul c tiina devine contient de eroarea sa. i c, de fapt, prin metoda respectiv, nu mai cuta ADEVRUL. Asemenea altor tiine ale naturi (evident c este vorba i despre fizic, n.n.), biologia i-a pierdut astzi o mare parte din iluzii. Ea nu mai caut adevrul. Ea i construiete propriul su adevr. - Franois Jacob, laureat al premiului Nobel, n lucrarea sa Logica viului, Editura enciclopedica romn, Bucureti 1972, pag. 38. Situaia nu are la baz incapacitatea. Ci (vezi mai sus) o eroare de principiu. Dar nimeni n-a avut puterea s recunoasc deschis greeala. Cu alte cuvinte, ntr-un anume fel, latena chimic a proceselor distincte este fcut ne manifest la nivelul organismului ca ntreg (ordine stabil, strict geometric). n ce fel?

    54

    BIOCENTRISM - Manual de utilizare, pag. 32 http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare Organele de sim (ca, de fapt, toate structurile organismului) sunt interconectate n aa fel nct latena chimic s poat fi fcut ne manifest. Ele sunt inter relate sub form de lan cauzal nchis (sau ciclu vicios, vezi Timpul nu exist, pag. 13). Stabilitatea unei astfel de manifestri implic simultaneitatea (coordonarea) proceselor. i, de asemenea, izolarea cauzal fa de exterior (implicnd o aparen strict geometric, prin anularea efectelor latenei chimice relative ). Personal am numit acest nou tip de relaie lan ordonat nchis. Un astfel de model este viabil exclusiv dac include un etalon cu suport fiziologic al ordinii de desfurare a proceselor. Acesta, strict informaional, i innd cont de dispunerea spaial relativ (forma) structurilor organismului i de latena chimic specific a proceselor, trebuie s le impun totui desfurarea coordonat, simultan. Ca un dirijor pentru o mare orchestr simfonic.

    Rezultatul ar fi o dispunere geometric riguroas, stabil, a proceselor respective. Etalonul menionat mai sus (localizat la nivelul SNC, vezi Cancer - Teoria gravitaional a vieii de ing. fiz. Gabriel Pascu, pag. 8, http://www.scribd.com/doc/52059100/Cancer-Teoriagravita%C8%9Bional%C4%83-a-vie%C8%9Bii-de-ing-fiz-Gabriel-Pascu) ofer un referenial ABSOLUT pentru desfurarea proceselor dinamice (majoritare) ale organismelor. La contactul cu stimuli externi lanul ordonat nchis se transform (prin anularea local a simultaneitii desfurrii proceselor) n lanuri cauzale nchise clasice sau feed back-uri. Acestea regleaz stabilitatea proceselor fa de efectele fiziologice ale stimulilor concrei. Ele reprezint nite refereniale relative pentru procesele organismului. i, n principiu, ies din funcie atunci cnd s-a ajuns la forma-funcia ideal, corespunztoare etalonului. Atunci cnd toate organele funcioneaz paralel (lanul ordonat nchis) punnd informaie simultan, la grmad (Karen Bulloch- 1978), organele de sim genereaz o imagine automat geometric a realitii (toate punctele acestei imagini sunt accesate simultan). Considerarea viciozitii (nchiderii ordonate) a unor manifestri cauzale, exterioare organismului viu de data aceasta, dar cu care acesta se gsete la echilibru, urmeaz n mod natural.

    55

    Ea a fost definit i subliniat nc din 1945 de inginerul Paul Postelnicu, relativ la interpretarea ecuaiilor lui Maxwell - IPOTEZA COMPLEXULUI VICIOS publicat n lucrarea PRECURSORI ROMNI AI CIBERNETICII, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1979, pag. 135: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------n dezvoltarea acestei ipoteze, voi expune mai nti noiunea general a complexului sau a sistemului vicios... ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------Dac ntr-o serie de fenomene A, B, C, ... , M i N, A este cauza lui B, B a lui C,... , M a lui N i N a lui A, zicem c grupul de fenomene A, B, C, ... , M i N formeaz un ciclu vicios. Denumim sistemul material n care se produce acest ciclu, complex sau sistem vicios. Mai departe se spune: Din faptul c fenomenul vicios elementar, oscilaia e att de rspndit n natur (s-a afirmat c lumea e format din vibraii), c legile fundamentale ale unui domeniu care se pare c mbrieaz ntreaga natur (electricitatea), anume legile lui Maxwell, snt vicioase (vibraiile electromagnetice snt o consecin a acestor legi), am putea conchide c viciozitatea e o proprietate esenial chiar a materiei nsi i c din aceast construcie vicioas a materiei, deriv secretul vieii i printr-o generalizare hazardat sau exagerat, am putea spune c viciozitatea st chiar la baza genezii lumii. Materia ar reprezenta o organizare vicioas a energiei, iar viaa, o organizare vicioas a materiei (implicit a energiei). Dup cum napoia materiei se ascunde energia, fora vital, acea enigm a naturii, denumit i elan vital, entelechie etc. de diferitele doctrine metafizice, n-ar fi dect forma extern sub care ne apare nou un complex vicios progresiv. Desigur ns c aceast ipotez singur n-ar putea explica totul. Inginerul Postelnicu spune totul cu o singur excepie: c viciozitatea, odat instaurat, are o natur strict geometric, c materia astfel organizat i pierde proprietile caracteristice: micarea, interaciunea etc.. BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 25, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISMManual-de-utilizare Pn n acest punct, aparent, modelul realitii este dat de mixtul substan + radiaie. Natura sa strict geometric se difereniaz: aspecte caracterizate de form - substana, i aspecte caracterizate de simetrie -radiaia ntre care se manifest micarea material. Odat cu constituirea ciclurilor vicioase, substana i radiaia devin exclusiv geometrieformsimetrie. Pentru percepia noastr curent (Eu-l) asta nseamn c materia dispare. Rmne NTREGUL (cunotina?!). Dar cum? Ciclul sau complexul vicios NU COMUNIC CAUZAL CU EXTERIORUL FIIND, N CONSECIN, CARACTERIZAT EXCLUSIV DE PARAMETRII GEOMETRICI, DE FORMSIMETRIE. n interiorul acestor complexe viteza v (echivalentul latenei chimice de la nivelul organismelor) este ne manifest (procesele au loc ncet cu viteza v dar astfel orientate relativ nct aparena la nivelul NTREGULUI este de micare coordonat - NEMICARE - nu pe rnd MICARE RELATIV). Exist, i la acest nivel, etalonul necesar coordonrii. El este reprezentat de ADN - ul incorporat de particulele suport ale realitii geometrice (r.g.). Adic ale radiaiei.

    56

    Cu alte cuvinte micarea material(cu viteza v, n lungul ciclului) i atinge scopul: transform materia (mixtul substan + radiaie) n geometrie (formsimetrie). Astfel materia se integreaz n r.g.. Noi considerm materia din exteriorul complexelor vicioase, prin experimente specifice. Fenomenele suport ale acestor experimente reprezint, NTOTDEAUNA, doar fraciuni NESUCCESIVE de-a lungul complexului vicios nsi. Viteza v devine manifest ntre ele doar pentru c orientarea relativ a vitezelor fenomenelor considerate (NESUCCESIVE, prin aspectul experimentului) determin o rezultant ctre exteriorul sistemului formal respectiv (msurabil?!) . Numai c acest exterior exist doar pentru c n-a fost considerat, de asemenea, prin aspectul experimentului. Modul n care sunt alese fenomenele ntr-un experiment are la baza o ordine n timp, impus de sinapsele condiionate, structurate de semnale repetate. Adic, TIMPUL (CARE IZOLEAZ PROCESE NESUCCESIVE NTR-UN COMPLEX VICIOS) NU SE AFL N COMPLEXUL VICIOS CI N CREIER. Dac, ipotetic, toate fenomenele incluse ntr-un ciclu vicios ar fi considerate prin experiment atunci, paradoxal, n-ar mai rmne nimic de msurat (manifest) pentru exteriorul sistemului. Experimentul ar dispare din punct de vedere cauzal, mpreun cu timpul i cu ciclul vicios studiat i cel mai bun exemplu este lumina, care nu interacioneaz cauzal cu sursele i /sau receptorii (care, pentru ea, nu exist). Cineva ar putea s obiecteze: dar efectele fotoelectric, fotochimic, termic, laser ale luminii ce sunt? Nu reprezint interaciuni cauzale (deschise) ale luminii cu materia? Ceva nu se potrivete n tabloul acesta! OK, avem nite relaii cauzale n fiecare din cazurile de mai sus! Nu exist oare aceste fenomene cauzale i ntr-o surs i/sau ntr-un receptor oarecare? Ba da! i totui viteza luminii (chiar dac este vorba despre viteza ei n interiorul unui anumit material) nu se nsumeaz vectorial cu vitezele acestora. De ce oare? PARADOX!? Evident, NU! Pentru c niciunul dintre fenomenele de mai sus nu are loc individual, aa cum sunt considerate din punct de vedere formal. Toate apar simultan i complexul devine, automat, vicios = nchis. Timpul, micarea, interaciunea, dispar toate. Situaie n care lumina nu mai relaioneaz cauzal cu materia. Timpul nu exist, pag. 67.

    57

    Pentru a mai avea ce s transmit prin limbaj (matematic), noii fizicieni ncearc s modeleze cauzal viciozitatea (prin transformri etalon):

    Inspecting Equations (3) and (5), one easily observes that E =E and B =B . Thus, the set (,A ) and (,A ) describe the same physical situation. Because of this, we call the transformation (6) a gauge transformation. http://www.scholarpedia.org/article/Gauge_theories Obiectele acestor transformri (,A ) i (,A ), considerate distincte, ar trebui s aib relaii cauzale (identificabile experimental). N-au! Atunci exist aceste transformri? Descriind un acelai fenomen fizic este evident c NU! Genernd, exclusiv la nivelul limbajului (matematic), manifestri care n-au nici o legtur cu realitatea, fizica a devenit o deviaie comportamental! Unii, cu siguran, au intuit-o. Se spune c laureatul premiului Nobel Wolfgang Pauli i primea eventualii doctoranzi dup urmtorul protocol: i punea s adune civa ceteni de pe strad, dispui s piard cteva minute ntr-o sal de seminar, i s le explice tema lucrrii lor de doctorat. Dup care i ddea pe fizicieni afar i ncerca s intuiasc respectiva idee doar din explicaiile pe care le ddeau acei oameni obinuii, cu totul nefamiliarizai cu subiectul. Dac reuea, candidatul era acceptat. Dac nu, nu! Spuneam mai sus c transformrile etalon sunt nite deviaii comportamentale. ncercai s transmitei semnificaia lor (exist dar nu exist) unui om normal Iar scuza c omul nu se pricepe nu ine: Pauli nu v-ar fi primit ca doctorand El ncerca s menin legtura cu realitatea depind bariera limbajului. Intuia c ADEVRUL transcende acestui obstacol. Pe la nceputul anilor '90 m duc la redactorul ef de atunci al revistei tiin i Tehnic, domnul Ioan Albescu, cu cteva pagini dactilografiate. Aveam nevoie de prerea cuiva aflat n poziia de a fi forat s depeasc sistematic acest obstacol, n relaia dintre tiin i publicul larg.

    58

    Pe scurt, puneam problema criteriului de adevr folosit n aprecierea produselor tiinifice, teoretice i experimentale, n condiiile n care nu exista (cum nu exist nici astzi - cu excepia acestei adrese) un model al sistemul nervos central, suportul relaiei informaionale dintre Homo sapiens sapiens i mediu. Atta vreme ct nu se cunoate procesul de generare al unui model, implicit a limbajului respectiv, nu se poate spune dac ntre model (cu suport limbaj) i realitate (care o fi ea) exist o relaie BIUNIVOC. Este de bun sim c i aceast etap din evoluia Universului ar trebui considerat ntr-un model tiinific. PENTRU C, N MOD EVIDENT, EXIST! I PENTRU C, FR EA, NIMIC NU POATE FI ADEVRAT! n condiiile realitii tiinifice de astzi, la fel de evident este i concluzia c s-a renunat deliberat la gsirea mecanismului de generare a modelelor (nici un model formal acceptat nu conine ceva despre acest mecanism). Implicit s-a renunat la gsirea biunivocitii lor n raport cu realitatea (a ADEVRULUI). Situaie subliniat de Franois Jacob. i fa de care oamenii de tiin sunt ntotdeauna grozav de sensibili ... Iniial domnul inginer Albescu avea o atitudine plin de condescenden, fr repro. Pe msur ce citea puteam s observ un straniu fenomen Dopller pe figura domniei sale: se nroea vznd cu ochii. Spre sfrit a explodat: Vrei s distrugi tot?!. i mi-a aruncat foile n fa. Am plecat micndu-m c un robot. Fr s pot gndi sau spune ceva. ntre timp cred c am reuit totui s distrug tot. Nu tiu dac explicaiile date la aceast adres au o form corespunztoare scopului, pentru fiecare cititor n parte. Dar n mod verificat ele sunt canonice relativ la cteva idei: - Universul, realitatea, este geometric i fix. Acest context are un suport strict distinct (cu care n-are nici o legtur cauzal), care, aparent paradoxal, se mic (se umfl). Doar la nivelul suportului aspectului su geometric, Universul a fost supus unei evoluii: a aprut dintro criz, conducnd, inevitabil, la dispariia printr-o criz. Ceva n genul unei fntni arteziene: materialele i apa au aprut ntmpltor n poziii adecvate, construind-o, dup care i-au continuat drumul oprind apa i demolnd-o. Formasimetrie este definit n BIOCENTRISM..., dar intuitiv este identificabil cu forma fntnii + simetria curgerii apei. Suportul (materialele, apa) se mic n ideea c formasimetrie trebuie s se conserve. Marele secret este c elementele suportului pot respecta acest deziderat doar dac micarea lor respect simultan regula ndeprtrii fiecreia de toate celelalte (fr interaciuni), manifestndu-se astfel exclusiv ca suport al unor formesimetrii riguros determinate. Postulez aici c rezultanta n orice punct a tuturor tipurilor de interaciuni reciproce ntre orice elemente distincte care susin o formsimetrie stabil este 0, n pofida micrii relative. Numai c acest postulat nu poate fi respectat de elementele suportului n mod natural, geometric. Micarea lor trebuie s fie o micare al crui rezultat este negeometric. Nu poate fi dect o micare pe o traiectorie nchis care genereaz o stare fix, corespunztoare unui cod. La nivel punctual acest model

    59

    exist i are la baz tot transformri etalon. Numai c aceste transformri trebuie s se ntmple n mod coordonat, simultan, la nivelul tuturor acestor elemente (implicit puncte ale spaiului). Cum ntre aceste elemente nu exist nici o legtur cauzal, coordonarea implic faptul c informaia global se afl simultan i la nivelul fiecruia dintre elementele suport. Ceea ce determin natura holografic a contextului. Asta nu exist nc n fizic... i nici n-are ce cuta acolo! Geometria rezult dintr-un cod?! DA! - expansiunea Universului (ndeprtarea oricrui obiect cosmic, simultan de toate celelalte) este un proces posibil exclusiv prin existena acestui cod, manifestat strict coordonat (n fiecare punct al spaiului). - Partea proast este c nu exist o legtur cauzal ntre elementele suport i formsimetrie (altfel forma fntnii + simetria curgerii apei, ar fi aprut cauzal, ca o lege general a tiinei de exemplu). Formasimetrie nu poate determina nerespectarea regulii ndeprtrii generalizate a elementelor suport (pe baza creia ea exist de fapt). i deci nu poate opri un proces de diluie care n cele din urm o vor face fr sens (dispariia Universului). - Omul (i nu alt tip de organism) este imaginea persistent a unui Univers fix la nivel geometric dar n transformare la nivelul suportului acestui context. El (OBSRVATORUL) se mic fr s se transforme. Universul face i el acelai lucru. Dar la nivelul suportului acesta din urm nu este complet i nchis (a aprut dintr-o criz, conducnd, inevitabil, la dispariia printr-o criz). OBSERVATORUL (NU EU-l!) este complet i la cest nivel. Prin intermedierea proprietilor holografice poate da persisten Universului, EXCLUSIV DE LA NIVELUL SU, PRIN EL NSUI. BIOCENTRISM - , pag. 62, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare Observatorul i conserv forma n timpul micrii (conservnd o relaie nchis , bine definit) n acelai mod n care simetriile r.g. se conserv n timpul expansiunii geometrice a acesteia: pe baza unui ADN (cod) urmat de particulele suport. Diferena este c la nivelul organismelor, sub influena formelor exterioare r.g. exist dou procese de umflare opuse ca sens, controlate prin suporturi ADN specifice i al cror rezultat este o form de micare bine determinat, stabil n raport cu ambele procese de umflare (vezi pag. 15). n sensul formsimetrie (structuri rezultate n urma legturilor sau n urma unor procese dinamice) > schimbri de metric (procese), la nivel celular, elementele structurii urmeaz codul ADN-ului (aa cum l cunoatem cu toii acidul dezoxiribonucleic), iar n sensul procese (schimbri de metric) -> formsimetrie (structuri), la nivelul organismului superior, rolul de ADN este ndeplinit de modelul temporal ideal - de la nivelul SNC (vezi Cancer - Teoria gravitaional a vieii de ing. fiz. Gabriel Pascu, pag. 120, http://www.scribd.com/doc/52059100/Cancer-Teoria-gravita%C8%9Bional%C4%83-avie%C8%9Bii-de-ing-fiz-Gabriel-Pascu. Astfel nct, interfaa care asigur aceste manifestri quasi independente, ntr-un context fiziologic unic, este membrana plasmatic celular:

    60

    - ea reacioneaz la semnalele (potenialele) electrice de (co)ordonare a proceselor de ctre modelul temporal ideal, devenind opac la fluxurile masice i/sau ionice, - de asemeni, nu reacioneaz cu procesele interioare ale celulei. Adic se comport ca un robinet sau asemeni curentului de emitor al unui tranzistor, care n urma unei semnal de o anumit natur permite manifestarea unor fluxuri de cu totul alt natur. n cazul de fa, ntre celul i exteriorul su. Ceea ce face fiecare celul nu poate fi influenat direct de aceste semnale dect n situaii cu totul speciale (o ordine relativ a acestora la manifestri de mediu - procese de adaptare). - Codul implicat n acest proces este UNIC n cazul Universului i al OM- ului (ADN-ul i modelul temporal). Prin intermediul lui are loc conexiunea invers generatore a stabilitii absolute n pofida micrii: dinspre formsimetrie spre suportul acesteia. Generic, n aceast idee a aprut (cu totul spontan!) Adam (SINGURUL OM, pn la ISUS). - Doar atta vreme ct a existat ca atare, complet (cu coast), s-a pus problema veniciei (lipsei timpului). La nivelul VIEII i a UNIVERSULUI (principiului II al termodinamicii nu exista). Finalitatea respectiv, perpetu, devenind suport (cu ADN-ul implicat) al altor Universuri, diferite exclusiv dimensional. ADN-ul + modelul temporal (cu diferite suporturi) este motorul OZN-urilor - Legtura invers dintre cele dou ADN-uri, ale Universului (coninut de radiaie i n mod evident manifestat de reproducerea imaginilor pe cioburile suportului pe care a fost nregistrat figura cu franje de interferen a hologramei - vezi, de asemenea, BIOCENTRISM...), i al OM- ului (de la nivel celular i de la nivelul sistemului nervos central care conine etalonul de ordine al proceselor organismului modelul temporal) a fost rupt prin implementarea sinapselor condiionate. - Realitatea este format din procese constituite din cicluri vicioase speciale sau lanuri ordonate nchise cu manifestri strict geometrice (coordonate, simultane, de-a lungul acestor cicluri). ORGANISMUL viu (lan ordonat nchis) ia contact de asemenea COORDONAT (simultan, la nivelul tuturor substructurilor) cu realitatea. Odat cu implementarea sinapselor condiionate, care introduc ntrzieri n primirea semnalelor de coordonare ntre pri ale organismului, acestea au nceput s se mite NEcoordonat, virtual, ntre ele, la nivele de organizare superioare celulei. Imaginile percepute ale stimulilor exteriori receptai au nceput de asemenea s se mite NEcoordonat, VIRTUAL, ntre ele. Micrile virtuale ale imaginilor create la nivel mintal sunt percepute n alt ordine dect cea din ciclul vicios: sunt NEcoordonate. Mai mult: organismul viu, OBSERVATORUL, avea acces la perspectiva coordonat, HOLOGRAFIC, a realitii. Asta nsemna c accesul la un singur punct al spaiului nsemna accesul la ntreaga informaie a UNIVERSULUI (CUNOATERE ABSOLUT?!). Micrile virtuale ale imaginilor create la nivel mintal care sunt percepute n alt ordine dect cea din ciclul vicios (Necoordonate) au rupt legtura cu aceast perspectiv complet. Chiar n aceste condiii, anumite procese ale organismului sunt asociate COORDONAT (simultan, geometric - observare ) i doar la nivel local, de structur fiziologic, cu fenomene specifice ale ciclurilor vicioase exterioare. Ceea ce semnific interaciune a unei structuri a organismului cu mediul. Cum interaciunea prilor (de obicei a minilor) Eu-lui (fa de interaciunea ORGANISMULUI ca NTREG) este NEcoordonat n raport cu mediul, ea introduce NEcoordonarea sa n ciclul vicios cu care a luat contact, la nivelul unui fenomen distinct.

    61

    Micarea COORDONAT n lungul ciclului vicios respectiv este alterat i transformat n micare aa cum o poate percepe Eu- l, CAUZAL. Distrugnd ciclurile vicioase, COORDONATE, prin observare parial i manufactur, Eu-l creeaz realitatea material, care acum devine obiectiv?! Este proba pe care tiineii o mping n fa atunci cnd solicit fonduri de cercetare. Mai prost stau cu OZN-urile. Doar cu greu le mai pot nega fr s par ridicoli. Iar alea funcioneaz altfel... Cineva anume are un rol covritor n alterarea sistemului VIU, COORDONAT i stabil i crearea realitii materiale. Alterare nceput cu lipsirea lui Adam de coast Blestemat este acel cineva! *** Cu puin efort cred c mecanismul unei argumentaii (la nivel limbaj) care se neag pe ea nsi (selfconsisten) poate fi acceptat (sau, cel puin, luat n considerare). El nu este ilogic. Este, poate, neobinuit. ncercnd s urmez exemplul lui Wolfgang Pauli, de mai sus, voi da cteva exemple concrete. Imaginai-v c un numr de martori oculari trebuie s identifice un suspect de delict. a) Atunci cnd ei sunt pui s descrie (s defineasc) suspectul ei vor oferi descrieri cu att mai diferite cu ct numrul lor este mai mare. De ce variaz (se neag?!) aceste descrieri? Iat o ntrebare la care, cu siguran, Freud ar avea o mulime de explicaii, pentru fiecare martor ocular n parte. b) ns, pui s-l identifice, dintr-un numr de persoane sau de imagini fotografice, ei vor indica, cu o probabilitate sensibil crescut, aceeai persoan. Poate tocmai de aceea proba identificrii vizuale este proba luat de cele mai multe ori n considerare. n primul caz acioneaz Eu-l iar n al doilea, OBSERVATORUL. i atunci ce este OBSERVATORUL (cel cu care putem vedea ADEVRUL)? Este orice, dar nainte de (sau n loc de) exprimare (evident, printr-un limbaj oarecare). Avei mai jos un exemplu n acelai sens: Biblia, Ioan, cap. 18: a) http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=18 37. Deci i-a zis Pilat: Aadar eti Tu mprat? Rspuns-a Iisus: Tu zici c Eu sunt mprat. Eu spre aceasta M-am nscut i pentru aceasta am venit n lume, ca s dau mrturie pentru adevr; oricine este din adevr ascult glasul Meu. 38. Pilat I-a zis: Ce este adevrul? i zicnd aceasta, a ieit iari la iudei i le-a zis: Eu nu gsesc n El nici o vin; b) http://biblia.resursecrestine.ro/ioan/18 37 Atunci un mprat tot eti!, I-a zis Pilat. Da, a rspuns Isus. Eu sunt mprat. Eu pentru aceasta Mam nscut i am venit n lume, ca s mrturisesc despre adevr. Oricine este din adevr ascult glasul Meu.

    62

    38 Pilat I-a zis: Ce este adevrul? Dup ce a spus aceste vorbe, a ieit iari afar la iudei i le-a zis: Eu nu gsesc nici o vin n El. Mat 27.24; Luc 23.4; Ioan 19.4-6 Avem dou mrturii (subliniate cu rou) sensibil diferite. Din punctul meu de vedere (selfconsistena limbajului care neag ADEVRUL) o analiz pe text n-are nici un sens. De aa ceva se ocup teologii... ns referirile la ADEVR din aceste versete reprezint secretul fundamental, ascuns cu bun tiin de ORICE Biseric. Isus i mrturisete profesiunea de credin: M-am nscut i am venit n lume, ca s mrturisesc despre adevr (M-am nscut i pentru aceasta am venit n lume, ca s dau mrturie pentru adevr). n pofida diferenelor sensul rmne fr echivoc: revelarea ADEVRULUI! i atunci cnd Pilat ntreab Ce este adevrul? EL nu se exprim, TACE?! Aa ceva NU SE POATE! S mrturiseti o asemenea profesiune de credin, s suferi aa cum a suferit Isus n virtutea acesteia, i S TACI?! NU! TOCMAI ACEAST TCERE REPREZINT RSPUNSUL LUI ISUS: ACEAST TCERE DEZVLUIE ADEVRUL! IAR PILAT DOVEDETE C LA IDENTIFICAT: SE SPAL PE MINI! CEILALI NS, L-AU CRUCIFICAT... Spun oare bisericile ADEVRUL? Pentru c ele cic l transmit prin limbaj (Biblia). Dac le ntrebi cum l TRIESC... Aici este cu totul alt poveste ("S faci ce zice popa, nu ce face popa!") n realitate ADEVRUL se TRIETE (se identific), NU SE DISCERNE! ADEVRUL este ferecat n VOI! ELIBERAI-L! i EL v va face liberi! -------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    63

    Timpul nu exist, pag. 1, http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83

    64

    Radiaia electromagnetic, suportul semnalelor de contact cu Universul pentru Homo sapiens sapiens, are o vitez limitat. Dar atta vreme ct aceasta este aceeai n toate situaiile NICI MCAR NU TRANSPORT INFORMAIA CAUZAL DE MICARE RELATIV NTRE CORPURI (baza oricrui model tiinific de Univers). Ea se mic la fel fa de orice corp, surs sau receptor, ca i cum acestea ar fi, toate, n repaus relativ. Dac lucrurile ar sta ntr-adevr aa, ar nsemna c micarea relativ perceput prin intermediul luminii nu exist din punct de vedere fizic:ea este doar consecina unui mod specific omului de a cunoate lumea. i, implicit, corpurile ar exista simultan. Adic ar fi integrate unui context exclusiv geometric (NEMICARE), pierzndu-i astfel identitatea, aa cum voi arta mai jos.

    Timpul nu exist, pag. 52 v, v

    65

    BIOCENTRISM c- BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 17, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare .

    c, c

    r.g.

    r.g.

    c. c.

    66

    v. BIOCENTRISM, pag. 28: Reiau o idee anterioar spunnd c micarea material implic faptul c n ciclu vicios fenomenele se nvrt cu viteza v, dar simultan, SINCRONIZAT (n lungul ciclului vicios nu exist micare relativ ntre ele). Aa c aceast vitez este ne manifest: s-a obinut pe baza conservrii regulii ndeprtrii generalizate (fiecare de toate celelalte, cu viteza c) a acestor cicluri (eventual obiecte cosmice nconjurate de satelii). Ca atare ea este viteza cea mai convenabil stabilitii contextului, care a devenit n ntregime geometric. Dac viteza v este NE manifest, de ce ne referim la ea?

    De exemplu, corpurile cosmice cu satelii: sistemele respective sunt att de stabile (manifest procese interne desfurate n ciclu nchis care nu sunt grevate de principiul II al termodinamicii) nct nu mai conteaz dect ca form (perpetuum mobile?!). Spre deosebire, prin experimentele fabricate de Homo sapiens sapiens rezult observarea distinct (de ciclu) a obiectelor. Consecina direct este c viteza relativ v a obiectelor devine manifest, exclusiv pentru Homo sapiens sapiens. Astfel, astronomia poate oferii o mulime de parametrii legai de modul relativ de micare al prilor componente ale sistemului cosmic respectiv. Atunci cnd verific diferite teorii, n experimentele respective, el modific logic viteza obiectelor fa de viteza v a micrii lor materiale. Logic, adic aa cum crede el c se ntmpl lucrurile, observndu-le aiurea, ca mai sus. Fenomenele suport ale acestor experimente reprezint, NTOTDEAUNA, doar fraciuni NESUCCESIVE de-a lungul complexului vicios nsi. Viteza v devine manifest ntre ele doar pentru c orientarea relativ a vitezelor fenomenelor considerate (NESUCCESIVE, prin aspectul experimentului) determin o rezultant ctre exteriorul sistemului formal respectiv (msurabil?!) . Numai c acest exterior exist doar pentru c n-a fost considerat, de asemenea, prin aspectul experimentului. Modul n care sunt alese fenomenele ntr-un experiment are la baza o ordine n timp, impus de sinapsele condiionate, structurate de semnale repetate.

    67

    Adic, TIMPUL (CARE IZOLEAZ PROCESE NESUCCESIVE NTR-UN COMPLEX VICIOS) NU SE AFL N COMPLEXUL VICIOS CI N CREIER. Cu viteza v, logic produs prin aspectul experimentului, este alterat ciclul vicios din care obiectele fac parte. Astfel, acestea nu se mai pot manifesta riguros din punct de vedere geometric: apar consecinele principiului de incertitudine al lui Heisenberg. Acestea sunt ineria, frecrile, principiile termodinamicii etc.. Sau fructele cunoaterii Sau lucrurile care altereaz starea de cmp (strict geometric), armonia Universului... Homo sapiens sapiens (Eu-l) tie doar ce poate strica... Dovada c ceea ce tie are la baz exclusiv un mecanism fiziologic i n-are legtur cu realitatea este faptul lumina, prin care el percepe micarea cu viteza v nici mcar nu transport informaia cauzal de micare ntre obiecte. Ea se mic la fel fa de orice corp, surs sau receptor, ca i cum acestea ar fi, toate, n repaus relativ (experimentul Michelson Morley).

    Tocmai de aceea, ntre anumite limite, REFERINA (organismul viu) nu se comport ca materie (cu proprietile sale acceptate: micarea i/sau interaciunea). Ea se poate constitui ntr-un observator exterior acesteia. Este o proprietate a spaiului (aici cu semnificaia de nematerie)! Este, cred, de prisos s amintesc aici c organismul viu este un soi de loc de ntlnire temporar, de vrtej, n care intr i din care ies fluxuri mai mult sau mai puin ntmpltoare de substan i energie (ca ntr-un conveier, vezi mai jos). Rezultatul acestor curgeri, ns, este caracterizat de o SINCRONIZARE perfect. ntrebarea care se pune n mod natural ar fi: de ce SINCRONIZAREA respectiv (viaa?!), fiind o proprietate a spaiului, nu apare spontan oriunde i oricnd? Rspunsul se refer la MICAREA ABSOLUT, o micare special care, avnd loc pe o traiectorie nchis, altereaz orice proprieti geometrice proprii devenind un suport strict informaional - cod -

    68

    BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 14 http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare. Punctele spaiului i punctele organismului (celulele) trebuie s conin acest cod pentru a putea materializa SINCRONIZAREA ABSOLUT. L-am numit ADN i ntr-un caz i n cellalt. Codul permite manifestri geometrice independente de suportul lor (simetrii - ca moleculele de apa care se mic pe traiectorii nchise atunci cnd susin valurile). Spaiul care IMPUNE SPONTAN SINCRONIZAREA ABSOLUT A MICRII ABSOLUTE (VIAA?!) pe baza unui acelai cod (ADN) este realitatea geometric (r.g.) - spaiul holografic n expansiune, . Exist manifestri geometrice (forme fixe fa de suportul lor) exterioare acestui spaiu al cror suport nu conine codul respectiv (nu posed micarea pe o traiectorie nchis). Pentru Homo sapiens sapiens aceste forme reprezint ceea ce generic numim substan. Substana intrnd n contextul realitii geometrice (r.g.) o determin pe aceasta s se manifeste relativ la ea ca i radiaie. Substana este ca o cutie iar radiaia (implicnd codul respectiv) ca rolele unui conveier

    http://www.youtube.com/watch?v=SMEQgGcl1ik. Interesant de subliniat este modul n care rolele se deplaseaz pe suprafaa cutiei: cu maxime i cu minime succesive i mobile de presiune (rezultnd, doar pentru cutie, aspectul de unde sinusoidale?!). Pentru ca micarea s aib loc rolele trebuie s fie SINCRONIZATE. De subliniat c n situaia respectiv n realitate nimic nu se mic: - fiecare din punctele rolelor ajunge ntotdeauna de unde a plecat micndu-se , ATENIE, SIMULTAN (NU SUCCESIV), - punctele cutiilor sunt fixate prin legturi. - punctele rolelor nu se mic fa de punctele de pe cutii cu care iau contact. - exist o micare aparent a rolelor fa de cutii a crei manifestare (la nivelul presiunii) are un aspect sinusoidal. Pentru a rspunde ntrebrii de mai sus (de ce SINCRONIZAREA respectiv (viaa?!), fiind o proprietate a spaiului, nu apare spontan oriunde i oricnd?) trebuie subliniat c rolele (punctele spaiului) reprezint un cod pentru c ele nu pot sincroniza orice aspect geometric (ceea ce ar genera haos). Numrul de aspecte geometrice sincronizabile este finit. Ca i cum suprafeele rolelor n-ar perfect curbe ci ar avea un numr dat de fee. De aceea micarea punctelor spaiului pe un traseu nchis este un cod(ADN). Ca atare SINCRONIZAREA poate fi transmis doar unor manifestri materiale care conin i ele un cod. Adic se mic sincronizat pe un traseu nchis (personal l-am numit lan ordonat nchis). Codul ADN este relaia dintre un aspect geometric (formsimetrie) i dimensiune (metrica spaiului). Adic, pentru anumite dimensiuni i aspecte geometrice rolele pot utiliza doar anumite fee, ntr-un numr mai mare sau mai mic.

    69

    Traseul nchis al conveierului din figura de mai jos nu este ales n mod ntmpltor: toate manifestrile materiale ne atinse de manufacturile lui Homo sapiens sapiens sunt integrate unor astfel de trasee devenind ne manifeste, SINCRONIZATE, geometrice. Ceea ce percepem ca via sunt doar lanuri ordonate nchise observabile ca atare (simultan n fiecare punct) la anumite dimensiuni. Acestea sunt date de latenele chimice manifeste (din cauza sinapselor condiionate) ale proceselor de observare. Relaia dintre lanurile ordonate nchise care se manifest strict geometric (formsimetrie) i dimensiune (metrica spaiului) este dat chiar de un ADN (cod) specific. Numai posesorii acestui cod pot dezvolta lanuri ordonate nchise la o dimensiune observabil pentru noi. Adic viaa (vizibil pentru noi) poate proveni exclusiv din ceea ce acceptm ca via. Bineneles c exist via invizibil pentru noi, la alte dimensiuni, implicnd alte coduri ADN. Pentru Homo sapiens sapiens micarea manifestrilor gen procese (substaniale, materiale) nu este nici permanent nici nentmpltoare: este relativ! Ea este consecina faptului c, pe baza unui protocol indus, sunt alese cutii care, de-a lungul traseului conveierului se deplaseaz SIMULTAN, SINCRONIZAT cu o vitez v(ne manifest) dar care NTRE ELE(de ex., cutiile n1 si n2) manifest o vitez relativ REZULTANT, aa cum reiese din figura de mai jos.

    Voi folosi aici un citat din articolul IPOTEZA COMPLEXULUI VICIOS de ing. Paul Postelnicu publicat n lucrarea PRECURSORI ROMNI AI CIBERNETICII, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1979, pag. 135: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------n dezvoltarea acestei ipoteze, voi expune mai nti noiunea general a complexului sau a sistemului vicios... ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------Dac ntr-o serie de fenomene A, B, C, ... , M i N, A este cauza lui B, B a lui C,... , M a lui N i N a lui A, zicem c grupul de fenomene A, B, C, ... , M i N formeaz un ciclu vicios. Denumim sistemul material n care se produce acest ciclu, complex sau sistem vicios Este acceptat deja c acesta definiie corespunde cu cea a conexiunii feed-back. AMINTESC CEEA CE DEJA ESTE, DE ASEMENEA, CUNOSCUT I ACCEPTAT: STABILITATEA SISTEMULUI DESCRIS MAI SUS IMPLIC FAPTUL C FENOMENELE, DE LA A LA N, SE DESFOAR SIMULTAN.

    70

    Dar, nici n acest caz, i nici n multe altele din foarte vasta literatur a domeniului, nu se face sublinierea c sistemul vicios NU COMUNIC CAUZAL CU EXTERIORUL FIIND, N CONSECIN, CARACTERIZAT EXCLUSIV DE PARAMETRII GEOMETRICI, DE FORM. Alt implicaie este aceea c abordarea cauzal a sistemelor vicioase nu se poate face dect prin ruperea lor n timp. n continuare: i acum cteva consideraii generale. Cel mai simplu ciclu vicios ni-l putem imagina sub forma a dou fenomene x i y, legate astfel ca variaiile lui x cu timpul t s produc pe y i reciproc variaia lui y s produc pe x. Expresia matematic a acestei relaii, n cazul cel mai simplu din punct de vedere fizic i matematic, este y = adx : dt i x = bdy : dt. Fr s intrm n detalii, se vede c separnd variabilele, ajungem la binecunoscuta ecuaie diferenial a oscilaiei sinusoidale, fenomen amintit nc de la nceput.

    Cele dou ecuaii celebre ale lui Maxwell, care formeaz legile fundamentale ale electricitii sunt vicioase (URMEAZ UN CICLU CAUZAL -SPAIOTEMPORAL- NCHIS, n.n.):
    1) Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului electric ce strbate acest contur. 2) Variaia unui cmp magnetic produce un cmp electric, a crui circulaie de-a lungul unui contur nchis este proporional cu variaia fluxului magnetic ce strbate acest contur.

    Se observ c legile lui Maxwell sunt vicioase i simetrice.


    Din faptul c fenomenul vicios elementar, oscilaia e att de rspndit n natur (s-a afirmat c lumea e format din vibraii), c legile fundamentale ale unui domeniu care se pare c mbrieaz ntreaga natur (electricitatea), anume legile lui Maxwell, snt vicioase (vibraiile electromagnetice snt o consecin a acestor legi), am putea conchide c viciozitatea e o proprietate esenial chiar a materiei nsi i c din aceast construcie vicioas a materiei, deriv secretul vieii i printr-o generalizare hazardat sau exagerat, am putea spune c viciozitatea st chiar la baza genezii lumii. Materia ar reprezenta o organizare vicioas a energiei, iar via, o organizare vicioas a materiei (implicit a energiei). Dup cum napoia materiei se ascunde energia, fora vital, acea enigm a naturii, denumit i elan vital, entelechie etc. de diferitele doctrine metafizice, n-ar fi dect forma extern sub care ne apare nou un complex vicios progresiv. Desigur ns c aceast ipotez singur n-ar putea explica totul.

    71

    Articolul a fost publicat n 1945. Deci: Se observ c legile lui Maxwell sunt vicioase i simetrice. VICIOS = NCHIS, conform definiiei de mai sus. Adic se manifest simultan: ciclul se nchide, evident, simultan i n acelai punct de unde a pornit (i asta este valabil, simultan, pentru orice punct de pe el). Rezult c efectele lor n exteriorul complexului au o natur necauzal, pur geometric. n cadrul crui unic fenomen procesele ELECTRICE I MAGNETICE descrise de aceste ecuaii se manifest simultan (vicios, geometric)? Evident, m refer la lumin care, implicit, nu

    relaioneaz cauzal cu nimic altceva.


    Cineva ar putea s obiecteze: dar efectele fotoelectric, fotochimic, termic, laser ale luminii ce sunt? Nu reprezint interaciuni cauzale (deschise) ale luminii cu materia? Ceva nu se potrivete n tabloul acesta! OK, avem nite relaii cauzale n fiecare din cazurile de mai sus! Nu exist oare aceste fenomene cauzale i ntr-o surs i/sau ntr-un receptor oarecare? Ba da! i totui viteza luminii (chiar dac este vorba despre viteza ei n interiorul unui anumit material) nu se nsumeaz vectorial cu vitezele acestora. De ce oare? PARADOX!? Evident, NU! Pentru c niciunul dintre fenomenele de mai sus nu are loc individual, aa cum sunt considerate din punct de vedere formal. Toate apar simultan i complexul devine, automat, vicios = nchis. Timpul, micarea, interaciunea dispar toate. Situaie n care lumina nu mai relaioneaz cauzal cu materia. Exact ca n cazul organismului viu care este, i el, vicios din punct de vedere cauzal (n pofida contactelor cu materia, pe timpul vieii, el i rmne self consistent, neschimbat). Doar Homo sapiens sapiens (de ex. Einstein care s-a ocupat nu ntmpltor doar de efectul fotoelectric) ia ce-i convine din complexul vicios ca s se laude c-a mai descoperit ceva. Relaiile cauzale descoperite de Eu, sunt doar urmele unui complex vicios de fenomene lsate pe pri cu naturi diferite ale dispozitivelor experimentale, desfurate n timp (pauze de observare) i spaiu. Modelele formale ale acestor urme distincte sunt observate apoi simultan (GEOMETRIC) pe fila de hrtie de ctre OBSERVATOR (care constat astfel viciozitatea lor). Pe baza acestui mecanism emit:

    Din nou similar cu modul n care se ntmpl lucrurile n organismul viu, n pofida latenei a proceselor constituente. Parafraznd vestitul : Totul e deertciune se poate spune ca postulatul de mai sus este echivalent cu Chiar dac tiina ar reui s descopere totul, atunci TOTUL va fi exclusiv geometrie (deertciune, din punct de vedere cauzal ?!).

    72

    Cam aa ar arta urma lsat de complexul vicios lumina (exclusiv GEOMETRIE) pe un experiment (cauzal) specific.
    2

    Situaia n care Eu-l (Homo sapiens sapiens) modific natura realitii este aceea n care el rupe stricta coordonare n fiecare punct al spaiului a manifestrilor constituite ca lanuri ordonate nchise (n care micarea coordonat genereaz un context stabil, nemanifest, geometric) transformndu-le n materie cu proprietile ei acceptate: micare, interaciune, datorate necoordonrii BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 25, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISMManual-de-utilizare Aa c o malformare (o desincronizare a proceselor) strict intern , dat de senzaia de timp, nu numai c i modific percepia despre realitate dar l i foreaz s acioneze n virtutea acestei imagini false realiznd o pseudorealitate care corespunde acum obiectiv (EXPERIMENTAL) respectivei imagini. Baza pseudorealitii sunt motoarele (i/sau generatoarele).

    Interfaa fiziologic ntre EU i OBSERVATOR, care nlesnete manifestrile lor simultane este localizat ntre celul i nivele superioare de organizare a structurilor, acolo unde au loc majoritatea contactelor cu mediul. Este vorba de membrana plasmatic celular . - ea reacioneaz la semnalele (potenialele) electrice de (co)ordonare a proceselor generate de etalon, devenind opac la fluxurile masice i/sau ionice, - de asemeni, nu reacioneaz la procesele interioare ale celulei. Adic se comport ca un robinet sau asemeni emitorului unui tranzistor, care n urma unei semnal de o anumit natur permite manifestarea ordonat a fluxurilor ntre celule la nivelele superioare de organizare: esut, organ, organism.

    73

    ntrebarea pe care o simt explodnd n mintea cititorului este: i totui ceea ce vd SE TRANSFORM (generic SE MIC). Nu mi se nzare! Dar dac eu nu m transform i nici ceea ce vd nu se transform (astfel nct s-l pot observa din starea mea stabil) atunci ce se ntmpl de fapt? Atenie: observarea nu este o manifestare. Ea poate avea ntr-adevr loc exclusiv ntre entiti exclusiv geometrice (care nu se transform). Tocmai de aceea ea nu are loc n timp. De ex.: nici un model al vreunui mecanism fiziologic grevat de latene chimice ntre procese nu poate descrie viteza cu care reacionai (reflex) astfel nct s putei merge pe biciclet. Rspunsul la ntrebarea dumneavoastr este: fenomenul este explicabil n condiii de geometricitate (stabilitate) total dac considerm un context holografic n care elementele suport (cele care sunt considerate simultan pentru a obine o aparen geometric) sunt absolut echivalente din punct de vedere informaional i se deprteaz generalizat (fiecare de toate celelalte - sau: contextul se umfl). Pentru clarificare voi face apel la un citat mai lung din BIOCENTRISM Manual de utilizare, pag. 18, http://www.scribd.com/doc/95041657/BIOCENTRISM-Manual-de-utilizare : Sau: Particulele r.g. prezint o micare relativ ntre ele. Aceast micare relativ implic contacte care ar anula orice posibilitate ca acele particule s devin suportul unor simetrii i/sau forme. ADN-ul este legtura formal dar continu, de la nivelul particulelor suport ale simetriilor i/sau formelor, pe baza creia se evit contactele pe care le implic micarea acestora. Pentru vizualizarea acestor modele imaginea cu balonul pictat care se umfl cred c este foarte potrivit. PGADN ar fi punctele de pe balon, aflate la intersecia diferitelor figuri desenate, care se mic, pe msur ce balonul se umfl (scade metrica), n aa fel nct s nu apar spaii goale ntre figuri. Dac am considera c balonul este plin i c procesele au loc n 3D, cred c imaginea ar fi i mai apropiat de realitate. Ceea ce lipsete acestei reprezentri intuitive ar fi aspectul c n funcie de micarea PGADN figurile de pe balon se pot modifica n totalitate. Acum foarte muli ani circulau pe pia nite vederi (fotografii) care simulau micarea: n funcie de unghiul din care o priveai doamna din imagine se dezbrca sau se mbrca, de exemplu (imagini total diferite). Adic, ntr-u anumit fel, atitudinea punctelor suport ale imaginii se schimba COORDONAT fa de privitor. S ne imaginm c PGADN sunt cristale (diamante?!) lefuite foarte fin, cu un numr mare dar fix de fee cu forme distincte. Le introducem ntr-un lichid transparent att de dens (sau la o asemenea presiune) nct diamantele rmn n suspensie n interiorul unui vas cu pereii transpareni. Dac pereii vasului se umfl, presiunea crescnd corespunztor, diamantele vor iniia o vibraie cu aparena unei micri de deprtare fiecare de toate celelalte. Care va fi perspectiva unui observator exterior atunci cnd raze de lumin ptrund n vas? n funcie de metrica (relativ la observator) i de poziia fiecrui diamant (de asemenea relativ) observatorul va vedea diferite simetrii (imagini) avnd c suport diamantele. Fenomenul ar fi similar cu acela n care toate diamantele ar fi considerate simultan genernd un unic cristal care i-ar expune, n funcie de poziia observatorului, cte o fa. Interesant de observat este faptul c, dac vasul transparent nu s-ar mai umfla dar un singur diamant s-ar roti expunndu-i alt fa ctre observator el s-ar integra astfel unei simetrii sau alteia activnd-o sau, din contra, fcnd-o s dispar pentru observator (aflat n repaus fa de diamantele n repaus relativ, de asemenea - adic, la o metric dat), aparena devenind identic cu situaia anterioar n care toate diamantele se micau: un mare diamant care se rotete. Adic Unul e n tot i totul e n unul (LA FEL DE PUTERNICI; AA SE POATE IMPUNE NEMICAREA INDEPENDENT I ORDONAT NTREGULUI UNIVERS!). Imaginea intuitiv de mai sus ar fi valabil naintea implementrii sinapselor condiionate: accesul fie i numai la unul din punctele spaiului (holografic, n care toate punctele sunt echivalente din punct de vedere informaional pentru a se putea coordona toate diamantele sunt identic lefuite) permite cunoaterea absolut.

    74

    Situaie care are o stare fix: ti un punct ti TOT! Dup implementarea sinapselor condiionate accesul este limitat doar la (anumite) obiecte: El (Homo sapiens sapiens) are acum perspectiva unei mute pe spinarea unui elefant n mar: zona la care are acces direct, piele, muchi, se mic, pentru ea, dezordonat sau nu (dup anumite legi generale) n funcie de distana de la care se uit, n caz c-i ia zborul. Cum, din cauza timpului, perspectiva asupra NTRGULUI elefant n mar nu poate fi obinut niciodat , legile generale coexist cu acceptarea dezordinii ca atribut final al aspectului micrii elefantului, la care musca are acces. De fapt acea micare dezordonat asigur integritatea structural (geometric) a NTRGULUI elefant n mar (care face posibile inclusiv legile generale). - (vezi Timpul nu exist! , pag. 44, http://www.scribd.com/doc/131616609/Timpul-nu-exist%C4%83). Sau: dac, din perspectiva OBSERVATORULUI, poi vedea permanent TOT balonul din orice punct al su este ca i cum ai avea aceeai dimensiune cu el: el este n tine i tu n el, SIMULTAN. i am artat c asta se poate ntr-un context holografic. O imagine n trei+una dimensiuni ar fi c te-ai deprta de el pe msur ce se umfl. Adic nu se ntmpl nimic, aspectul este acelai: TI (similar cu IDENTIFICI , OBSERVI)! A vedea, a TI, a IDENTIFICA , a OBSERVA (a cunoate?!) este echivalent cu a exista n acest context. Am vzut c, dac un diamant se rotete el selecteaz exact imaginea acestei micri din contextul suportat de toate diamantele. Relaia ne cauzal dintre punct i NTREG ntr-o realitate holografic se numete CUNOATERE. Este relaia care se stabilete ntre suportul unei holograme i cioburile n care aceasta este spart: ciobul (oricare ciob) tie ce tia suportul iniial. Este cauzal relaia dintre imaginea iniial i imaginile de pe cioburi? NU! Nefiind cauzal atunci nu este o relaie : este COORDONARE la nivel de punct (ca a soldailor de mai sus). Aici intervin proprietile sinapselor condiionate : ele introduc micri virtuale ntre pri ale organismului care introduc micri virtuale ntre imaginile obiectelor observate. COORDONAREA la nivelul organismului dispare Spre deosebire, o parte a organismului trebuie considerat suma structurilor i proceselor dinamice care rmn coordonate i mai pot forma, local, un lan ordonat nchis astfel nct comportarea geometric a proceselor incluse s permit observarea unui obiect (a unei anumite figuri de pe balon). Implicaia fundamental este c prile organismului cu proprieti exclusiv geometrice (pentru care dimensiunea n-are sens) capt totui dimensiuni date, FINITE, proporionale EXCLUSIV cu pauzele de observare n relaia dintre ele implementate la nivel sinaptic (implicit cu latenele chimice ale proceselor dintre observri). Imaginile obiectelor ale cror procese de observare implic pauze de observare cu parametrii foarte diferii de cei implementai sinaptic sunt ajustate corespunztor (cu microscoape, telescoape, etc.). Cumulul dimensiunilor prilor organismului genereaz dimensiunea de asemenea FINIT a acestuia. Homo sapiens sapiens simte nevoia s-i pun frunza de vie: capt contiina de sine n raport cu UNIVERSUL. Dac poi vedea doar pri (figuri) de pe balon relative la dimensiunea ta (dat de pauzele de observare- timp- n considerarea acestora) automat se pierde perspectiva holografic: o figur are sens doar la o anumit stare de umflare a balonului (de fapt, vorbim despre metric) relativ la o unic dimensiune a ta. Atunci, pe msura umflrii, fiecare figur este considerat la metrica permis de parametrii sinapselor condiionate mpreun cu valorile latenelor chimice (la metrica la care procesele de recepie a stimulilor se pot ncadra n lanuri ordonate nchise). Cum metrica figurii se schimb iar parametrii sinapselor condiionate i latenele chimice rmn fixe, dimensiunea imaginii figurilor se modific. Rezult micare. Se mic fa de noi i fa de alte figuri.

    75

    i acesta micare aparent ar putea sugera, n cele din urm, ceva despre aspectul necauzal al realitii: orice parte (figur) observat s-ar deprta de toate celelalte. Numai c procesele de observare cauzal sunt alterate i ele de anumite semnale. Acestea se manifest ca nite latene chimice (artificial introduse) n desfurarea fenomenelor exterioare. Micrile aparente rezultate nu se mai supun regulii ndeprtrii fiecare de toate celelalte din care transpir lipsa legturii cauzale dintre ele (cu toate ca situaia este considerat la nivelul procesului de expansiune a Universului). Acum parametrii micrii sunt relativi exclusiv la obiectele considerate ntr-un numr finit, dup protocoale introduse de semnale, care permit orice fel de evoluie. Este aparena micrii cauzale (relative) ntr-un context stabil. Asta vedem

    Você também pode gostar