Você está na página 1de 125

MIRCEA BECA

APICULTURA
TEORIE SI PRACTICA

ALBA IULIA 2009

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

APICULTURA
APICULTURA este activitatea care ofera practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber. APICULTURA are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste APICULTURA.

1. ALBINA I FAMILIA DE ALBINE


Albina face parte din ordinul Hymenoptera, una dintre cele mai avansate grupe de insecte, caracterizat prin via social i organizarea indivizilor n familie. Familia de albine funcioneaz ca un "supraorganism" n care funciile de respiraie, nutriie, reproducie i aprare se regsesc att la nivel individual ct i social, n cadrul acestei familii regsindu-se diviziunea muncii, desfurarea n comun a activitilor legate de adunarea i prelucrarea hranei, ngrijirea urmailor, concentrarea puterii reproductoare a coloniei la o singur femel (matca) i civa masculi (trntorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.Apariia la sexul femel a celor dou caste (matca i lucrtoarea) este expresia naltei diviziuni a muncii atins de aceast specie n ndeplinirea funciilor sociale. Albina lucrtoarea este o noutate n evoluie, este o minunat diversiune de la dezvoltarea reproductiv normal, a femelei. Pentru a nelege mai bine viaa familiei de albine este necesar cunoaterea componenei acestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de dezvoltare prin care trec albinele de la ou la albina adult i a dinamicii coloniei pe parcursul anului, a perioadelor condiionate de mediul exterior i cules.

1.1. COMPONENA FAMILIEI DE ALBINE

Matca este singura femel capabil de reproducie, de mperechere cu trntorii (n mod obinuit se mperecheaz cu pn la 10 trntori) i s depun ou fecundate (din care vor iei mtci sau lucrtoare) sau nefecundate (din care vor iei trntori). Se deosebete uor de celelalte albine prin form i mrime, avnd corpul mai lung, capul mai mic i abdomenul foarte dezvoltat i acoperit pn la jumtate de aripi. n plin activitate de ouat, primvara-vara, cntrete ntre 250 i 280 grame. Este cea mai longeviv dintre membrii familiei de albine putnd tri pn la 8 ani (este ns eficient econonic doar un an-doi, dup care
Pagina 2

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

trebuie schimbat), este activ pe toat perioada vieii putnd depune 1500-2500 i chiar 3000 de ou n 24 de ore n luna iunie. n aceast perioad de pont intens regina este atent ngrijit i bine hrnit de albinele din suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrnit cu ultima pictur de miere. Matca este apt de mperechere numai pn la 20-30 zile de la eclozionare, dup care, n lipsa mpereherii, ca depune numai ou nefecundate din care vor iei doar trntori ("matc trntori"). Nu prsete stupul dect n trei cazuri: dup perioada de maturizare, cnd trebuie s se mperecheze, la ntemeierea unei noi familii, cnd iese cu o parte din albinele lucrtoare i trntorii din stup sub form de roi i ultima situaie, cnd stupul este puternic infestat cu Varroa sau ali parazii, bacterii, virusuri, etc. este urt mirositor fiind impropriu pentru supravieuirea albinelor n stup Albinele lucrtoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducie (n lipsa mtcii pe o perioad mai mare de timp, ovarele acestora se pot dezvolta i depun ou dar din aceste ou sterile vor iei numai trntori, sunt aa numitele familii bezmetice). Capul albinei lucrtoare are o form triunghiular iar abdomenul este egal n lungime cu aripile. Limba le este bine adaptat pentru cules, n medie are 6,4mm lungime iar picioarele sunt prevzute cu panerae (corbicule) destinate colectrii i transportului polenului. Albinele lucrtoare mai sunt adaptate pentru hrnirea puietului (au dezvoltate glandele faringiene), producerea cerii (au glande cerifere), aprarea cuibului (dispun de ac) i pentru supravieuirea pe timpul iernii (dezvoltarea corpului adipos, un adevrat rezervor de energie). Durata de via a albinei lucrtoare depinde de gradul de uzur ca urmare a activitilor intense desfurate de aceasta (creterea puietului i activivitatea de cules nectar i polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primvar, martie pn vara, n jurul lunii august) triesc numai 40 de zile pe cnd albinele eclozionate toamna triesc pn n primvara viitoare, cnd se face schimbul de generaii (6-9 luni). Lipsa creterii puietului n familie, n aceast perioad, precum i corpul gras bine dezvoltat pe permite s triasc att de mult. Numrul albinelelor lucrtoare dintr-o familie cu dezvoltare normal variaz n funcie de sezon. Dac la nceputul primverii sunt ntre 10000 i 20000 albine, n timpul verii sunt ntre 40000 i 60000 albine iar toamna n jur de 20000-30000 albine. Trntorii reprezint masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionai din ou nefecundate. Corpul lor este mai mare dect al lucrtoarelor i a mtcii, lungimea este aprox. 15-18mm, greutatea ntre 200 i 280mg (cel mai obinuit 230mg), capul este rotunjit, antenele trntorului au cu o articulaie n plus fa de cele ale albinei lucrtoare cu ochi foarte bine dezvoltai, mirosul sensibil i vederea trntorilor, adaptat la lumina cerului i a zrii, ajutndu-i la detectarea uoar a mtcilor ieite la mperechere. Au o tromp scurt, de aceea nu pot culege cu ea nectarul floral, n schimb le permite s primeas hran de la albinele lucrtoare (n primele 4 zile de via) sau se se hrneasc singuri cu mierea din celulele fagurilor (la maturitate). Durata de via a trntorilor este ntre dou i opt sptmni i variaz n funcie de sezon (activ sau perioad de repaus) i de zona geografic. Durata total de zbor a unui trntor este, n medie, de 4 ore n perioada de vrf a sezonului i cc. 2 ore jumtate spre sfritul acestuia. Primvara trntorul poate zbura, ntr-o singur zi, aproximativ 24 minute iar vara 36 minute, pe o distan de peste 7km fa de stupul de origine. Trntorii emit un feromon care acioneaz ca un liant pentru apropierea lor n aer, n timpul zborului de mperechere i n culoarele de zbor i care, de asemenea, atrage regina virgin n zonele de mperechere. Trntorii nu au ac, glande cerifere i piesele armturii bucale folosite la recoltarea polenului. Ei nu culeg nectar, nu particip la organizarea sau aprarea familiei de intrui, nu contribuie la producerea hranei pentru colonie i nici la polenizare. Rolul principal al trntorilor este de a mperechea mtcile i de a asigura astfel perpetuarea speciei. Pe lng acest rol trntorii mai contribuie, prin prezena lor pe faguri, la realizarea unui regim termic optim necesar creterii n bune condiii a puietului precum i la ventilarea stupului.
Pagina 3

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Ctre sfritul verii, ncepnd cu iulie-august, cnd albinele se pregtesc pentru iernare, trntorii sunt izgonii din stup de ctre albinele lucrtoare i, dac pe perioada sezonului activ erau primii n orice alt familie, aveau liber-trecere, acum nu le mai este permis intrarea. Adunai n grupuri pe stupului sau pe peretele frontal al stupului, nfometai, trntorii mor n scurt timp de foame. n familiile fr matc, orfane sau cu mtcile nemperecheate sau vrstnice, trntorii sunt tolerai i pe timpul iernii.

1.2. CUIBUL FAMILIEI DE ALBINE


Cuibul este spaiul n care triete i se perpetueaz familia de albine. n stare natural, slbatic, albinele i construiesc cuibul n scorburile copacilor, sub streaina caselor, n poduri, n crpturile stncilor sau n orice alt loc care le ofer spaiu suficient pentru creterea puietului i le feresc de interperii. Omul exploateaz albinele n stupi primitivi sau sistematici. Interiorul unui stup populat este ocupat cu faguri cldii din ceara secretat de glandere cerifere ale albinelor lucrtoare, fiecare fagure fiind alctuit din mai multe mii de celule de forma unor prisme hexagonale, cu fundul n form de piramid triunghiular. Celulele sunt aezate spate la spate pe cele dou fee ale fagurelui, astfel c fiecare fa a fundului unei celule alctuiete o parte din fundul a trei celule de pe partea opus. Fundul celulei are astfel o form triromboidal, unghiul celui mai mare romb fiind de 109, iar a celui mai mic 7032'. Albinele au preferat pentru construcia celulelor forma hexagonului regulat deoarce aceast form geometric are perimetrul cel mai mic, are un numr mai mare de perei comuni, ceea ce economisete material la construcia lor i asigur cea mai mare rezisten la rupere n cazul umplerii inegale a celulelor nlturate. Fagurii sunt aezai vertical i sunt, n general, paraleli. Distana dintre faguri este de 12 mm, acest spaiu permind trecerea cu uurin a albinelor i efectuarea diferitelor lucrri n stup. n restul stupului spaiul necesar circulaiei este de 8 mm, spaiile mai mari dect aceast dimensiune fiind blocate de ctre albine cu construcii de cear iar spaiile mai mici propolizate. Grosimea fagurelui cldit este, n medie, 25 mm. Fagurii noi construii au culoarea alb, alb-glbuie, dar pe msur ce sunt crescute generaiile de albine devin bruni apoi negrii, ca urmare a tegumentelor rezultate n urma nprlirii larvelor i nimfelor ce ader de pereii celulelor. Acumularea, cu fiecare generaie de albine crescut, a acestor tegumente, duce la micorarea diametrului i a adncimii celulelor, motiv pentru care albinele le alungesc. La fagurii noi, grosimea pereilor celulelor este de 0,35-0,40 mm iar la cei vechi este de 0,80 mm. Acumularea de cmi nimfale i de excremente eliminate de larve duce la ngroarea fundurilor fagurilor vechi, la creterea lor n greutate. Astfel, dup 6 generaii de puiet, masa fagurilor se dubleaz, iar dup 17 generaii, se tripleaz. Aceste transformri, la fagurii vechi, de dimensiune a celulelor precum i acumularea, n cear, a bacteriilor i altor ageni patogeni, precum i a diferitelor substane folosite n tratamente are efecte negative asupra vigurozitii albinelor (albinele eclozionate din aceti faguri sunt mai mici), sntii (aceti faguri sunt surs de infecie pentru puiet) i productivitii albinelor. La stupii sistematici fagurii sunt prini n rame de lemn, putnd fi astfel scoi din stup, examinai, aezai apoi la loc i poate fie extras mierea din ei fr a distruge fagurele. Pe fagure sunt mai multe tipuri de celule. Dup mrime, form i destinaie, celulele pot fi categorizate n: celule de lucrtoare, de trntori, de mtci (botci) i celule intermediare. Celulele de albine lucrtoare sunt ntrebuinate la creterea puietului albinelor lucrtoare i la depozitarea rezervelor de hran (miere i polen). Diametrul acestor celule este de 5,38-5,42 mm, latura 3 mm i o adncime de 12 mm (celulele n care se cresc puiet) sau 16mm (celulele folosite la depozitarea mierii). n funcie de vechimea fagurilor, grosimea pereilor i volumul celulei de lucrtoare se modific astfel: Tipul fagurilor Grosimea pereilor celulei Volum Faguri noi 0,12 mm 0,282 cm3 Faguri vechi (10-12 generaii puiet) 0,18-0,20 mm 0,250 cm3
Pagina 4

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

celule.

Capacitatea de stocare a celulei de lucrtoare este de 0,40-0,43 g miere i 0,19-0,20 g polen. Un fagure Dadant are ntre 8000-9000 celule de albine lucrtoare; pe 1dm2 de fagure sunt ntre 800-850

Celulele de trntori servesc la creterea puietului de trntor i, n perioadele de cules intens, la depozitarea mierii. Se gsesc, de obicei, pe partea lateral i inferioar a fagurilor. Sunt mai mari dect celulele de lucrtoare, diametrul mediu al acestor celule fiind de 6,6 mm (cu limite de 6,25-6,70) i adncimea de 13-16 mm. Pe 1dm2 de fagure sunt 520 celule de trntori. Celulele de matc (botci) sunt construite i folosite de ctre albine la creterea larvelor de matc. Numrul acestora variaz n funcie de necesarul de mtci al familiei. Cnd familia de albine roiete, sunt crescute cteva sute de botci, pe marginile laterale i de jos a fagurilor (botci de roire). Cnd familia i schimb linitit matca sau cnd a pierdut-o n mod subit (e orfan) albinele cresc doar cteva botci, n mod frecvent pe partea central a fagurelui (botci de schimbare linitit i botci de salvare). Cele mai bune sunt botcile de schimbare linitit deoarece larvele sunt hrnite din timp cu lptior de matc iar mtcile obinute din aceste botci sunt mtci dezvoltate deoarece au beneficiat din timp de hrana larvar, au fost crescute de la vrsta optim. Mtcile obinute din botcile de salvare sunt mtci mai mici, frecvent au abdomenul triunghiular, nu sunt de calitate deoarece albinele, n disperarea lor, vzndu-se orfane, iau n cretere i larve cu o vrst mai mare de 3 zile. La interior botcile sunt de form cilindric iar la exterior au forma unei ghinde. Diametrul lor este de 1021mm iar adncimea acestora este de 20-25mm. Culoarea lor este aproximativ aceeai ca a fagurelui pe care sunt cldite deoarece albinele aduc i secret prea puin cear nou, prefernd s foloseasc ceara celulelor mrginae. n primele zile, pn la cpcire, suprafaa exterioar a botcilor este neted i foarte subire dar dup ce albinele cpcesc botca ncep s-o ngroae cu un strat de cear, pe care contureaz baza unor celule mici i astfel botcile iau forme diferite. Pe timpul unui cules intens botcile sunt aproape acoperite de fagurii albi, noi, crescui pe lng ele, albinele avnd nevoie de spaiu pentru depozitarea nectarului. n mod obinuit, dup ce mtcile au ros cpcelul de cear din vrful botcii i au eclozionat, botcile sunt distruse de ctre albinele lucrtoare. n afar de celulele de lucrtoare, trntori i matc albinele cldesc i celule de trecere. Acestea sunt celule de form neregulat, aflate la locul de ntlnire dintre cele trei tipuri de celule principale. De asemenea mai cldesc celule de fixare a fagurelui de leaurile ramei. Cuibul, pentru o mai bun ventilaie, este stabilit de ctre albine n dreptul urdiniului i este format din mai muli faguri, n care se gsesc ou, puiet n diverse stadii de dezvoltare (necpcit sau cpcit), albine i provizii de hran (miere i pstur). Albinele i organizeaz cuibul, n mod natural, astfel: pe fagurii centrali, unde regimul termic este propice creterii i dezvoltrii, se afl puietul. Cantitatea de puiet descrete spre fagurii periferici, astfel c ansamblul celulelor ocupate de ou, larve i nimfe ia o form aproximativ sferic (primvara i toamna) sau elipsoidal (vara). n fagure, deasupra puietului i lateral de acesta, albinele depoziteaz pstur i miere sub form de coroni. Pe msura apropierii de marginile laterale ale cuibului, cantitatea de hran crete ajungnd ca pe fagurii mrginai s se gseasc doar miere i pstur. Ordinea n cuibul de puiet este dat de modul n care matca i organizeaz, metodic, ponta. Ea nu-i depune oule la ntmplare n celulele goale ntlnite ci ocup n mod sistematic spaiul disponibil, pornind depunerea oulor din fagurele mijlociu al cuibului, mergnd din centrul lui ctre margini, n cercuri din ce n ce mai largi, sub forma unor inele concentrice. Cnd cercul de pe faa fagurelui pe care ou este suficient de larg, ea trece i depune ou pe cealalt fa a fagurelui, apoi trece pe cei doi faguri alturai, din stnga i din dreapta fagurelui mijlociu. Acolo ns cercul ocupat cu ou este mult mai restrns fa de primul fagure. Stadiile de aceeai vrst a puietului sunt foarte bine grupate pe faguri, ceea ce permite reglarea, de ctre albine, a temperaturii i umiditii optime creterii puietului. Albinele menin n cuib o temperatur de 3335C i o umiditate relativ de 75-80C. Sunt ns i cazuri n care, din cauza temperaturilor exterioare sczute care urmeaz imediat dup o perioad cald, primvara, i a faptului c nu sunt destule albine acoperitoare
Pagina 5

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

pentru nclzirea puietului, a cuibului extins pe mai muli faguri, puietul s nu mai fie suficient nclzit , s se rceasc i s moar. Albinele elimin din celule, n scurt timp, acest puietul mort. Pentru izolarea cuibului, n special primvara i toamna, albinele propolizeaz intens crpturile ce apar n stup. n perioadele lipsite de cules, pentru economisirea rezervelor de hran, albinele pot distruge puietul de trntor. n perioada optim pentru dezvoltarea cuibului, cu surse de nectar i polen din abunden i temperatur exterioar confortabil (n jurul datei de 15 iunie), fagurii unei colonii nsumeaz aproximativ 120 dm2 de puiet. Odat cu scderea n intensitate a culesului, suprafaa ocupat cu puiet se reduce la cca. 70-80 dm2 cu puiet. Ctre sfritul sezonului activ, dup 15 august, n cuib sunt doar 40-50 dm2 puiet.

1.3. HRANA ALBINELOR


Hrana albinelor const din nectarul prelucrat n miere, polenul prelucrat n pstur i din lptiorul de matc. Pe lng aceste produse, albinele, ca s triasc, consum i ap. Nectarul este secretat de glandele nectarifere ale florilor. Este un produs complex ce se prezint sub forma unei soluii dulci, glucidice, avnd o concentraie de zahr diferit, n funcie de specia de plant care l-a produs, de umiditatea i temperatura aerului (condiiile de clim). Cel mai concentrat nectar l produc plantele melifere la care tubul corolei lipsete, n condiii de temperatur ridicat i umiditate sczut. Albinele prefer nectarul n concentraie de 50%. Nectarul este aspirat din flori cu ajutorul trompei i depozitat n gu. Ajunse la stup, culegtoarele regurgiteaz nectarul colectat i l dau altor albine, sau, n cazul unui cules de mare intensitate, cum este cel de salcm, l depoziteaz, singure, direct n celule. Transformarea nectarului n miere se face pe cale fizic (prin ventilaie, prin intermediul creia se realizeaz eliminarea surplusului de ap pn la o concentraie de 18%) i pe cale biochimic (transformarea zaharozei n fructoz i glucoz prin aciunea invertazei elaborate de glandele faringiene ale albinelor mai n vrst de 21 zile). Pentru ca procesul de evaporare a apei s se desfoare mai repede, nectarul este mprtiat de albine n ct mai multe celule, astfel suprafaa de evaporare este mai mare. Regurgitarea repetat a nectarului favorizeaz transformarea nectarului n miere, nectarul mbogindu-se cu diferitele substane din glandele salivare ale albinelor tinere. Pentru albine, mierea reprezint unica surs de energie. Polenul, denumit i pinea albinelor, este recoltat de pe flori cu piesele bucale, gruncioarele de polen fiind umectatate i lipite cu miere regurgitat din gu, preluat apoi cu picioarele anterioare i depozitat pe paneraele picioarelor posterioare sub form de ghemotoace. Odat ajus n stup, albina depoziteaz polenul cules n celulele fagurelui. Ea introduce pintenul de la membrul mijlociu pe sub sferul i se debaraseaz astfel de ghemotocul de polen, dup care l preseaz cu capul, pentru eliminarea aerului. Dup ce dou treimi din celul sunt ocupate cu polen tasat, albinele pun deasupra acestuia un strat subire de propolis. n timpul unui cules intens celulele sunt completate cu miere pn la umplere i apoi sigilate cu un capac de cear. n lipsa aerului polenul intr ntr-un proces de fermentaie lactic transformndu-se n pstur. Apa este un component vital al hranei albinei, fiind un element indispensabil vieii. Corpul albinelor este format din ap n proporie de 75-80%. Hemolimfa are un coninut de 90% ap. Apa consumat de albine provine din nectar sau de la sursele de ap disponibile n zon. Ea particip la producerea lptiorului de matc i la reglarea temperaturii cuibului n zilele clduroase de var (albinele sacagie aduc ap n stup i, prin ventilare, cuibul se rcete).

1.4. STADII DE DEZVOLTARE


Viata albinelor este foarte scurta. In sezonul activ primavara si vara, albinele traiesc 35-45 de zile. Numai acelea nascute toamna traiesc pana la 6-9 luni, ajungand pana in primavara viitoare. Pentru a inlocui pierderile zilnice si a spori numarul de albine, matca oua neantrerupt, de la sfarsitul iernii pana toamna tarziu.
Pagina 6

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Metamorfoza cuprinde totalitatea transformrilor morfo-fiziologice ce se desfoar n cadrul unui ciclu complet, evolund prin stadiile de ou, larv, nimf i adult. La insecte, metamorfoza este controlat de trei hormoni: un hormon de cretere, care permite larvei s creasc, s se mreasc; un hormon juvenil, care menine stadiul larvar i se opune nimfozei i un hormon de nprlire, ecdisona, care provoac nimfoza. Secreia hormonilor depinde de un sistem neuroendocrin comparabil cu sistemul ortoparasimpatic de la vertebrate. De ndat ce constat c s-a cldit primul fagure, matca l umple cu ou. n jurul ei se strnge un grup de 10-12 albine; sunt cele care-i formeaz suita"; aceste albine nsoitoare au grij de hrana ei, dndu-i mereu lptisor ; o mngie cu antenele, o cur i i ling corpul. Ele percep primele substana de matc dovada pentru ele c matca este prezent. Cnd matca depune ou n cuib, se sprijin cu picioarele de dinapoi pe marginea celulei respective, i introduce abdomenul n celul pn la fund i depune acolo oul.Oul depus de matc pe fundul celulei st n poziie perfect vertical n prima zi, n a doua zi se nclin puin (aprox. la 45 de grade), pentru ca n a treia zi s fie culcat pe fundul celulei. Matca pornete depunerea oulor din fagurele mijlociu al cuibului, mergnd din centrul lui spre margini, n cercuri din ce n ce mai largi. Cnd cercul din acel fagure este suficient de larg, ea trece i depune ou pe a doua fa a fagurelui, apoi ocup cu ou cei doi faguri vecini, din dreapta i din stnga celui mijlociu ; acolo ns cercul ocupat de ou e mult mai restrns fa de primul fagure. n felul acesta, dac s-ar tia un cuib n seciune, s-ar vedea c forma lui e aproape sferic. Albinele au adoptat forma sferic deoarece cea mai potrivit pentru a putea fi acoperit la nevoie cu trupurile lor, alcatuind un ghem strns deasupra puietului ca s-i in de cald, mai ales n cazul cnd ar aparea dintr-odat o vreme prea rece. n lipsa albinelor acoperitoare, puietul din celule rcete i moare. Oule depuse pe fundul celulelor au forma alungit asemntoare unor bastonae lungi de 1,4-1,6 mm, sunt curbate ctre partea dorsal i rotunjite la capete, au un capat mai ascuit, mai subire (polul caudal sau anal) care are o substan cleioas cu care se prinde de fundul celulei, iar cellalt mai gros, (polul oral sau cefalic) are un orificiu numit micropil, pe unde va ptrunde n ovul spermatozoidul pentru fecundare. n aceast parte se va dezvolta capul viitorului individ. Culoarea oului e alb; este nvelit ntr-o coaj chitinoas care are pe ea desene hexagonale. Obinuit, n celulele de albine lucrtoare, oule sunt fecundate, pe cnd n celulele mari i largi oule sunt nefecundate i din ele se nasc numai trntori. ntre fagurii cuibului i n special pe poriunile ocupate de puiet, stau albine mai numeroase, albinele clocitoare, care pstreaz acolo o temperatur constant de 34C, cu o umiditate relativ de 5560%, de care puietul din cuib are nevoie. Condiiile mediului din cuib au mare influen asupra procesului de dezvoltare a puietului, astfel ca prin ridicarea sau scderea temperaturii cuibului numai cu 1-2C, durata de dezvoltare se scurteaz sau se lungete cu 1-2 zile. Stadiul de ou dureaz trei zile, timp n care n interiorul sau au loc intense procese de diviziune celular. Celulele ce rezult din aceste diviziuni se organizeaz i formeaz foie care vor schia treptat tegumentele, tubul digestiv, aparatul reproductor, sistemul nervos etc. Dup trei zile, de cnd matca a depus ou n primul fagure din cuib, larva tnar eclozioneaz, dar nainte de ecloziune cu cteva ore, albinele doici depun n jurul oului lptior care nmoaie corionul i faciliteaz ecloziunea. Coaja oulor ncepe s se desfac i apar larvele, care sunt ca nite viermi mici, albi, lungi de 1,6 mm, curbai ventral, avnd o greutate de 0,1 mg. Dup apariia larvelor, albinele doici, tinere i capabile s produc mult laptior, vars asupra lor aceast preioas hran, n care larvele noat n cerc, cu gura deschis. Consumul de lptior se realizeaz prin cavitatea bucal iar discontinuitatea dintre intestinul mediu i cel posterior face ca n tot acest stadiu s nu se elimine fecale. Indiferent de casta careia i
Pagina 7

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

aparin, n primele trei zile de via, larvele sunt alimentate cu lptior i greutatea lor crete de la 0,1 mg la aproape 5 mg. Din ziua a patra, numai larvele de matc sunt alimentate n continuare exclusiv cu cantiti mari de lptior, iar cele de lucrtoare i trntori cu un amestec de miere, polen i ap. O larv, n ntreg stadiul larvar, este vizitat de ctre doici de aproximativ 10000 ori, cel mai frecvent n ziua a 5-a, de dou ori pe minut. Se afirm c laptiorul oferit larvelor de lucrtoare i trntori ar fi mai puin valoros, comparativ cu cel destinat mtcilor care are o cantitate mult mai mare de acid pantotenic. Dezvoltarea larvelor n urma acestei hrane e excepional, cci dei ele primesc lptior n primele trei zile de la ieirea din ou, greutatea lor ajunge de la 0,1 mg la 142 mg, adic cresc de 1.400 1.500 ori n acest scurt interval de timp(lucratoare), de 2700 (larvele de matc) i de 3300 ori (larvele de trntor). La sfritul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate i albinele cpcesc celula cu un cpcel poros ce permite ptrunderea aerului, format din cear i polen. n acest moment, larvele de lucrtoare au o greutate medie de 140 mg, iar cele de mtci i trntori au n jur de 250 i, respectiv, 340 mg. Condiiile de cules i cele meteorologice pot spori sau diminua aceste cifre, astfel nct n condiii slabe de hran, corpul albinelor la ieirea din celule poate avea doar 60% din masa corporal normal. ncepnd cu a patra zi de stadiu larvar, adic dup ase zile de la depunerea oului n celul, albinele doici hrnesc larvele cu o hran compus din polen, miere i apa, hran predigerat. Aceasta le dezvolt corporal, nct n cea de a 9-a zi de la depunerea oului larvele umplu n ntregime celulele. Organele interne ale larvei de albin sunt asemntoare tuturor castelor, au corpul adipos foarte dezvoltat (65% din masa corpului larvei) i posed glande sericigene cu care vor secreta materia necesar gogoaei ce o es la sfritul acestui stadiu. n ziua a 6-a (a 9-a de la depunerea oului) larva ntins ncepe sa-i creasc coconul. n sfrsit, ncepnd cu cpcirea larvelor, acestea trec n stadiul de nimf pn n cea de-a 21-a zi de la depunerea oului, cnd prsesc fagurele natal ca albine. Nimfele nu mai primesc nici un fel de hran de la albinele doici. Nimfa la nceput are culoarea alb i forma asemntoare albinei adulte, neavnd ns aripi. Transformarea larvei n nimf ncepe la 2 zile dupa cpcire. Transformarea este foarte lent, insesizabil. ncepnd cu a 11-a zi de la pont, apar schiate cele trei pri ale corpului: capul, toracele i abdomenul. Sub tegumentele nc moi ncep s se formeze mugurii aripilor, picioarelor i ai pieselor bucale. Ultima naprlire are loc n mod obinuit chiar n ziua ieirii din celul a albinei adulte. Cnd albinele cresc o matc nou, pregatesc o celul special, spaioas, ca o cup, aezat cu deschiderea n jos, botca. Ele silesc matca s depun ou n astfel de celule iar albinele doici au grij nu numai ca lptiorul s nu-i lipseasc, ci larva de matc s aib chiar de prisos. Lptiorul e hrana larvelor de matc pn la cpcire. Forma botcii este asemntoare cu aceea a unei ghinde mari i lunguiee. Stadiul nimfal la matc e mai redus. Durata stadiului larvar este de 5,5 zile la matc, 6 zile la albina lucratoare i de 7 zile la trntor. n decursul acestui stadiu larva nprlete de 4 ori, iar nveliurile detaate ader la fundul celulei. Prima nprlire se produce la 12-18 ore, a doua la 36 de ore, a treia la 60 de ore i a patra la 80-90 ore, iar durata nprlirii este de 8 minute. La sfritul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate i albinele cpcesc celula cu un cpcel poros ce permite ptrunderea aerului, format din cear i polen. Matcile tinere se nasc din botci n cea de-a 16-a zi de la depunerea oulor n botci. Pentru dezvoltarea mtcii sunt necesare 16 zile, din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larv i 7,5 zile stadiul prenimfal. Pentru dezvoltarea unui trntor sunt necesare 24 zile de la depunerea oului pn la ieirea din celul. Puietul de trntor se recunoate n stup nu numai dup faptul c ocup celulele mari, dar i dup forma deosebit a cpcelelor, care n loc sa fie plate, ca la albinele lucratoare, acestea sunt bombate. Puietul de trntor este grupat deseori catre marginea ramelor, spre partea lor inferioar, sau n primul col atunci cnd matca are acces la el. Pentru dezvoltarea albinei lucrtoare sunt necesare 21 de zile din care 3 zile dureaz stadiul de ou, 6 zile stadiul de larv i 12 zile stadiul prenimfal i nimfal. Ciclul de dezvoltare la trntore, lucrtoare i matc

Pagina 8

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Durata dezvoltrii nu este exact, ea putnd fi mai lung sau mai scurt n funcie de rasa de albine de care aparine i , mai ales, n funcie de condiiile exterioare i de condiiile de alimentaie a larvelor, un rol deosebit de important avnd totodat i temperatura ce se creeaz la nivelul puietului. Puietul din celulele de la periferia cuibului necesit pentru metamorfoz o perioad mai lung de timp dect cel situat n mijlocul cuibului, probabil din cauza dificultilor de meninere a unei temperaturi i umiditi constante. Lucrtoarea care eclozioneaz este o insect cu dezvoltare fiziologic neterminat. Ea trebuie s mai consume mult polen timp de 6-8 zile pentru ca tegumentele s i se pigmenteze complet, glandele hipofaringiene s i se dezvolte, acul s devin funcional etc. Cnd creterea s-a terminat, ea nu mai consum polen, dar azotul necesar va fi acoperit de cantitile mici de proteine i aminoacizi liberi prezeni n miere.

1.5. VIAA FAMILIEI DE ALBINE PE PARCURSUL ANULUI


Sub influena mediului, n corelaie cu succesiunea anotimpurilor, n familiile de albine au loc importante modificri n ceea ce privete numrul de albine din familie, longevitatea acestora, relaiile sociale din interiorul coloniei, etc. Ciclul anual al coloniei de albine este strns legat de succesiunea anotimpurilor, de evoluia vegetaiei pe parcursul anului, a florei care-i asigur hrana necesar dezvoltrii. n funcie de acest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita urmtoarele perioade: 1.5.1. Perioada creterii albinelor tinere pentru iernare Ctre sfritul culesului principal (sfritul lunii iulie), puterea familiei de albine ncepe s scad. treptat, ajungnd la 50% fa de nceputul primului cules principal. ncepnd cu prima decad a lunii august, perioad n care se nregistreaz scderea simitoare a culesului, adeseori ncetarea acestuia, activitatea de zbor a albinelor precum i intensitatea creterii puietului se reduce vizibil, totodat nregistrndu-se o mortalitate mare n rndul albinelor. Albinele care rmn sunt foarte uzate, matca ncetinete mult ouatul i albinele alung trntorii din cuib. Apariia culesurilor trzii, de nectar i polen, n aceast perioad, stimuleaz ponta mtcii ns intensitatea creterii puietului nu atinge nivelul din var. Treptat, albinele care au participat la culesurile de var, pier. Albinele iesite din celule in lunile de toamna nu mai au o activitate asa de intensa ca generatiile de albine din primavara si vara. Cu toate ca depunerea oualor de catre matca scade mereu, totusi puterea familiilor de albine nu scade in aceeasi masura datorita faptului ca organismul albinelor tinere iesite toamna din celule nu se uzeaza asa de mult si astfel albinele au o viata mai lunga. Albinele ce eclozioneaz n perioada august-noiembrie sunt albinele care vor ierna. Ele triesc ntre 7 i 8 luni. Albinele eclozionate n toamn vor ngriji i hrni puietul de primvar. Dei au vrsta calendaristic mare, aceste albine sunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine se datoreaz faptului c particip ntr-o mic
Pagina 9

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

msur la creterea puietului i la activitatea de cules nectar i polen, i datorit acumulrii de rezerve lipoproteice n corpul gras, n urma consumului intens de pstur. Cu rezerve de hran suficiente n stup i n organism, cu albine tinere,familia este pregtit s intre n perioada urmtoare, 1.5.2. Perioada de iernare, a repausului de iarn Pe msura rcirii timpului, o dat cu scderea temperaturii sub 12C, ouatul mtcii, creterea puietului i zborurile nceteaz, familia de albine intrnd n perioada de iernare, a repausului de iarn, care ncepe de din octombrie-noiembrie i se termin n ianuarie-februarie, cnd matca i reia activitatea i n cuib apare puietul. Scderea temperaturii su 12C la familiile slabe i 8C la familiile puternice determin albinele s prseasc fagurii laterali i s se restrng pe fagurii din mijlocul cuibului i s formeze, n dreptul urdiniului, ghemul de iernare, ce are o form apropiat unei sfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece aceasta are suprafaa minim raportat la un volum maxim fiind astfel forma perfect pentru conservarea temperaturii. Albinele pe perioada iernii sunt active i se organizeaz n intervalele dintre faguri, ntr-o anumit ordine ierarhic. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai n vrst, ce stau mai aproape unele de altele i formeaz "coaja ghemului". Aceste albine acoper complet intervalul dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stnd cu capul orientat spre interiorul celulei i cu aripile puin ridicate, poziie n care rmn nemicate. Coaja ghemului are o grosime de 2,5-7cm, temperatura meninndu-se constant la nivelul acesteia n jurul valorii de 6-8C. Albinele din interiorul ghemului se dispun mai afnat i produc cldur, prin micri caracteristice de picioare, abdomen i aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei). Scaderea temperaturii sub 140C prezinta pericol pentru intreaga familie de albine. Cand temperatura ajunge aproape de 140C, albinele se nelinistesc, incep sa se miste mai activ, produc caldura si temperatura in ghem incepe sa creasca. Cand temperatura ajunge la limita superioara albinele se linistesc si intra in stadiul de pastrare a caldurii. Producerea caldurii, atat de necesara pentru mentinerea vietii albinelor in timpul iernii se face pe seama consumului de miere. n funcie de mrimea populaiei familiei de albine, perioada din an, temperatura exterioar i starea creterii de puiet, n ghem se realizeaz temperaturi diferite. Astfel, de la ncetarea pontei i a creterii puietului i pn la reluarea lor, n mijlocul ghemului se realizeaz temperaturi maxime de 20C (la 0C temperatura exterioar) i pn la 25C cnd afar temperatura este foarte sczut. Cnd temperatura exterioar ajunge aproape de 14C, spre sfritul lunii ianuarie, nceputul lunii februarie, albinele se ncep s se mite mai activ, produc cldur mai mult iar temperatura din ghem ncepe s creasc. Dac n interiorul acestuia, cnd se ncepe creterea puietului, temperatura este de 34-35C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albine se menine n jurul valorii de 6-8C. Ct timp sunt n ghem, pe timpul iernii, albinele nclzesc doar ghemul i nu interiorul stupului, diferena de temperatur dintre interiorul stupului i exterior fiind doar de 1-2C. Producerea cldurii n timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele se hrnesc cu mierea i pstura care se afl doar n fagurii ocupai de ghem. Ele se mic n sus, pe faguri, apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea de miere consumat de o familie normal dezvoltat pe timpul iernii variaz ntre 7 i 10 kg. In timpul acestei perioade puterea familiilor scade putin ca urmare a pierderii albinelor prea batrane. In prima parte a perioadei de iernare, familia de albine nu creste puiet. Spre sfritul iernii, odat cu apariia puietului si cu creterea temperaturii, crete i cantitatea de hran consumat, iar familia intr n perioada nlocuirii albinelor btrne, de toamn, cu cele tinere, de primvar.

1.5.3. Perioada nlocuirii albinelor care au iernat


Pagina 10

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

n perioada cuprins ntre sfritul lunii ianuarie i nceputul lunii februarie, dac timpul este prielnic, familia de albine asigurat cu provizii de hran suficient i protejat de schimbrile brute de temperatur, matca ncepe ouatul. Ouale sunt depuse in celulele fagurilor din mijlocul ghemului de albine Temperatura din interiorul ghemului urc pn la 34-35C, crendu-se astfel condiii optime pentru creterea puietului. Pn la zborul de curire matca depune zilnic ntre 20-100 ou zilnic. Dup efectuarea zborului i apariia n natur a nectarului i polenului proaspt, de la plantele melifere cu nflorire devreme i pomii fructiferi, ponta mtcii se intensific ajungnd, n luna aprilie, la o medie de 1000 ou pe zi. Albinele batrane, care au iernat, se uzeaza si sunt inlocuite cu albine tinere. Numarul albinelor tinere creste mereu. Daca la inceputul primaverii, in cursul lunii martie, ele reprezentau cel mult 1/4 din numarul total al albinelor, la inceputul lunii aprilie ele reprezinta . La sfritul lunii aprilie familia de albine este format numai din albine eclozionate de curnd. Dac albinele care au iernat pot hrni doar o singur larv, avnd o capacitate de hrnire a puietului foarte redus, albinele tinere, eclozionate primvara, pot hrni 2-3 sau chiar 4 larve. Datorit acestei capaciti mari de hrnire a larvelor posedat de ctre aceste albine tinere, a disponibilitii nectarului i polenului proaspt, a intensificrii pontei mtcii, ritmul de cretere, de dezvoltare a familiei de albine se accelereaz, familia intrnd n urmtoarea perioad. 1.5.4. Perioada de dezvoltare a familiei de albine Pe msur ce vremea se nclzete i n natur apare un cules de ntreinere constant, activitatea de ouat a mtcii se intensific (depune peste 2000 de ou n 24 de ore), numrul albinelor care eclozioneaz l deptete pe cel al albinelor btrne, epuizate, care mor, iar populaia familiei de albine crete n ritm alert. Dezvoltarea maxim a coloniei de albine se realizeaz n luna mai-iunie, n perioada de nflorire a salcmului. Concomitent cu creterea capacitii de secreie la albinele doici a hranei larvare, a lptiorului de matc, are loc i creterea numrului acestor albine tinere. Dac la nceputul primverii, pentru o albin doic reveneau 3-4 larve, ctre sfritul primverii se ajunge ca 3-4 albine doici s hrneasc o larv. Se produce astfel un dezechilibru ntre numrul de albine doici existente n colonie i numrul larvelor de ngrijit, e surplus de doici, care nemaiavnd de lucru, de hrnit larvele, i consum propriul lptior produs, ceea ce determin dezvoltarea ovarelor acestor albine. Aceast modificare de ordin fiziologic determin i modificarea comportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive i familia intr n frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale i de jos a fagurilor, n care matca depune ou, i hrnesc mai puin matca care scade n greutate, devine mai uoar, apt de zbor. Aglomeratia din stup creste si seara albinele stau ciorchine la urdinis. La roit contribuie si lipsa de spatiu din cuib, blocarea fagurilor cu miere si polen, precum si caldura din stup. Ouatul scade brusc iar la puin timp dup ce primele botci sunt cpcite, deci n preajma ieirii din botci a mtcilor tinere, matca btrn mpreun cu o parte din albine i trntori prsesc stupul sub form de roi. Inainte de a parasi stupul, albinele isi incarca gusile cu miere. Dupa cateva minute, roiul se asaza pe ramura unui copac sau in alta parte. Cu primul roi zboara cam 50% din populatia familiei de baza. n a 9-a zi dup ieirea primului roi (roi primar), poate iei al doilea roi (roi secundar) care este mai mic dect precedentul i are matc tnr, nemperecheat. De obicei albinele in captive mtcile tinere n botci, pentru a le elibera pe rnd, n funcie de plecarea roirurilor, ceea ce le face pe acestea s "cnte", s emit sunete repetate i ascuite ce pot fi auzite chiar din afara stupului. Cteodat ns albinele scap nesupravegheate botcile, iar cu o dat cu roiul pleac mai multe mtci virgine. La o zi-dou dup roiul secundar poate iei al treilea roi i peste o zi al patrulea roi, roirea continundu-se pn n momentul n care familia ce a roit va rmne cu mai puin de 1kg de albine.
Pagina 11

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Din cauza inactivitii albinelor n perioada premergtoare roitului, ct mai ales din cauza slbirii familiei de albine prin divizare, tocmai n preajma sau n timpul culesurilor de producie, roitul se soldeaz cu nsemnate pierderi de producie, fapt pentru care este considerat, de apicultorii comerciali, ce urmresc producia, un fenomen nedorit. Dac roitul coincide cu perioada culesului mare (principal), recolta de miere este pierdut aproape n totalitate. La inceputul perioadei de crestere numarul albinelor de stup este egal cu acela al albinelor culegatoare. In timpul aparitiei frigurilor roitului, numarul albinelor de stup este de 3 ori mai mare decat al celor culegatoare iar dupa aceea cele doua grupe de albine devin din nou egale. In mod obisnuit, aducerea nectarului in stupi de catre albinele culegatoare continua din primavara pana toamna tarziu, insa sunt perioade cand strangerea de nectar este mai mare, ajungand pana la cateva kilograme pe zi. Aceste perioade de inflorire masiva a plantelor melifere alcatuiesc culesurile principale. In tara noastra, perioadele de cules variaza dupa regiune, din mai pana la sfarsitul lunii septembrie Culesul principal se refer la nflorirea masiv a principalelor plante melifere care ofer producii ridicate de miere (salcm, tei, floarea-soarelui). Pentru valorificarea integral a culesului principal este necesar ca familia s aib un numr mare de albine, ntre 60000 i 80000 de indivizi, i s fie inut n permanen n stare de activitate. Apicultorul trebuie s ia toate msurile pentru a menine activ familia de albine pe perioad culesurilor, s se asigure c aceasta este sntoas, c are spaiu suficient pentru depozitarea nectarului i a polenului, pentru ponta mtcii i s evite, prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei n frigurile roitului. Sezonul de roire natural dureaz, n ara noastr, de la sfritul lunii mai pn ctre sfritul lunii iulie. In timpul culesului mare, albinele depun o munca intensa pentru stangerea si depozitarea nectarului. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat ajungand la jumatate fata de puterea de la inceputul lunii iunie, ca urmare a scaderii ouatului matcii si a uzurii albinelor in timpul culesului. Dupa terminarea culesului, matca incetineste si mai mult ouatul si albinele alunga trantorii din stup. Odat cu terminarea culesurilor de producie, pe la sfritul lunii iulie, familia de albine intr, din nou, n perioada creterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.

Pagina 12

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

2. CRESTEREA SI INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE


2.1. CERCETAREA CUIBULUI
Verificarea activitatii coloniilor de albine, examinarea cuibului sau orice alta interventie trebuie sa se faca : cu un scop precis, ct mai rapid, fara miscari bruste, fara a alunga cu mna albinele ce zboara n jur, n zilele frumoase, fara vnt si cnd n natura exista un cules de ntretinere. naintea examinarii cuibului si n timpul examinarii se vor lua urmatoarele masuri: spalarea minilor; folosirea echipamentului de protectie; folosirea fumului pe deasupra ramelor numai atunci cnd este nevoie etc. A sosit si marele moment. Plini de emotie facem prima cercetare a cuibului. Iata ce recomanda un mare apicultor roman, C. ANTONESCU: "Inainte de a deschide stupul se dau pe urdinis 2-3 pufnituri de fum. Albinele "alarmate"de fum incep sa se indoape cu miere si nu mai dovedesc tendinta de a intepa. Apicultorul se aseaza apoi intr-o parte sau in spatele stupului si cu miscari calculate, servindu-se de dalta ridica mai intai capacul, apoi podisorul sau scandurelele de podisor. Nu este bine sa stam in fata urdinisului: impiedicam intrarea si plecarea albinelor zburatoare din stup; albinele se irita si apoi ne inteapa. Dupa deschiderea stupului se dau cateva pufnituri de fum de-a lungul spetezelor superioare ale ramelor pentru alungarea albinelor intre intervalele acestora. Se introduce dalta intre ultima rama si peretele stupului, pana ce se deslipeste de rama urmatoare, fara smuncituri. Aceasta rama, cu sau fara albine, se asaza provizoriu in ladita de transportat rame si roiuri acoperindu-se cu capacul pentru a nu atrage albinele straine si evita iscarea furtisagului. In spatiul liber creat se trage usor rama urmatoare si dupa ea - daca este necesar - altele, in acelasi mod, tot cu ajutorul daltii. Scoaterea ramelor din stupii cu albine se face cu toata atentia pentru a se evita strivirea albinelor prin smucirea, izbirea sau frecarea ramelor de peretii stupului sau albinele de fagurele urmator, fapt care irita si provoaca albinele sa atace operatorul. Niciodata nu se va scoate din stup o rama cu fagure inainte de a se largi spatiul dintre aceasta si rama urmatoare cu 17-18 mm. Rama care urmeaza sa fie examinata se apuca cu ambele maini de umerase, se scoate din cuib si se tine in pozitia avuta in stup, deasupra acestuia pentru ca matca si albinele ce s-ar desprinde de pe fagure sa cada in stupul lor (matca si albinele tinere care cad pe jos, in afara stupului, nu se mai pot intoarce in stupii lor, se ratacesc, intra in alti stupi si pier). Dupa ce s-a examinat fagurele pe o parte (tinandu-l cum s-a mai aratat, cu speteaza in sus in pozitie orizontala), se ridica in sus mana dreapta, in asa fel ca speteaza de sus sa ia pozitia verticala. Apoi se roteste rama cu 180 grade pentru a fi examinata si pe cealalta fata a ei. La inceputul primaverii si in perioadele lipsite de cules, nu se descopera niciodata cuibul pe toata suprafata lui, ci numai cateva rame, restul ramanand acoperite de podisor sau scandurelele de podisor. Cu prilejul unei interventii in cubul unei familii se executa toate lucrarile de sezon, evitandu-se redeschiderea pentru a doua oara in cursul aceleiasi zile sau a doua zi. Constatarile si lucrarile efectuate se trec in caietul de insemnari zilnice si apoi in "Carnetul de stupina". Cand este nevoie de a trece la cercetarea si restructurarea cuibului altei familii, se va alege un stup din extremitatea sau mijlocul stupinei, fiind si aceasta o masura de prevenire a furtisagului." - Albinele si...noi;1984.
Pagina 13

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

2.2. ORGANIZAREA UNEI STUPINE


Ca in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de rezolvat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. TOTUL trebuie facut cu atentie, dupa o prealabila documentare (literatura de specialitate se gaseste) si mai ales cu multa tenacitate. INCEPUTUL De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 bucati), iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Trebuie doar sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. ALEGEREA VETREI STUPINEI. Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinelor este de 3 km. Aceasta suprafata (2826 hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata perioada sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa. De obicei intr-un an bun se pot obtine de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen. Amplasarea stupinei se face pe o vatra insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. ASEZAREA SI ORIENTAREA STUPILOR Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. Stupii se aseaza pe suporturi special destinate acestui scop, sau pe tarusi, la inaltimea de 25-30 cm deasupra solului, orizontal sau usor inclinati in fata. De la suprafata pamantului pana la scandura de zbor, drept in fata urdinisului, se recomanda asezarea scandurii inclinate, pe care se aseaza albinele cand vin de la camp inainte de a intra in stup. La orientarea stupilor se tine seama ca urdinisurile sa nu fie indreptate in directia vanturilor predominante, sau in directia de zbor a albinelor sa nu existe o alta stupina, care ar atrage si retine cea mai mare parte a albinelor culegatoare. Intre doua stupine trebuie sa fie o distanta de 2-3 km, asta in functie de potentialul melifer al zonei. In mod obisnuit, stupii sunt orientati cu urdinisurile in directia sudica, pentru ca dimineata razele solare sa stimuleze iesirea timpurie la zbor a albinelor, iar in cursul zilei, pe timp de canicula, soarele sa incalzeasca peretele lateral si apoi cel din spate al stupului. Vopsirea stupilor se va face in culori deschise (gri, alb, galben, albastru, bleu, vernil), dar pentru a ajuta albinele sa se orienteze si sa previna ratacirea lor, este bine ca stupii sa fie vopsiti in alb, galben, albastru, culori ce pot fi usor identificate de catre acestea.

NUMEROTAREA STUPILOR Pentru a avea o evidenta cat mai clara in stupina, fiecare stup trebuie sa fie numerotat. Numerotarea se face cu ajutorul unor tablite confectionate din tabla sau placi pe care sunt scrise numerele. Aceste tablite se
Pagina 14

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

aplica pe pertii frontali ai stupilor, deasupra urdinisului. Dimensiunile tablitelor sunt variabile (60x40 mm, 80x 50 mm, etc), iar cifrele sunt scrise cu vopsea alba pe fond alb. Numarul se da familiei de albine si nu lazii si insoteste familia cand se muta in alt stup. Daca familia este roita artificial, numarul vechi ramane la familia de baza cu matca varstnica, iar roiul nou va primi un alt numar. ALEGEREA TIPULUI DE STUP. Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupul este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia de albine, fiind necesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dar i pentru transportul acetora in vederea valorificarii culesurilor de productie. Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei categorii sunt diferite variante constructive. Ce trebuie stiut despre stupi: De orice tip, de orice fel ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate n construcie pentru a fi uor de mnuit i transportat. Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei de albine n perioadele de vrf din lunile mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarea recoltei. Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditiilor de microclimat necesare cuibului. Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele. Prin alegerea lor trebuie sa asiguram albinelor conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un adevar este sigur: un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influenta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele de deal, montane sau nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. ACHIZIIONAREA FAMILIILOR DE ALBINE De regul, familiile de albine se procur la nceputul primverii, n lunile martie-aprilie, sau toamna, n lunile septembrie-octombrie, perioade n care exist posibilitatea deschiderii stupilor i efectuarea unui control amnunit asupra materialului biologic i echipamentului de faguri pentru a determina prezena mtcilor i calitatea acestora. Excepie fac roii, care n condiiile rii noastre se procur n lunile mai-iunie. Acestia sunt buni cu conditia ca sa fie destul de puternici si dotati ulterior cu o matca tanara. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti pentru a se putea evita bolile. Informaii preliminare: - numrul de stupi oferit, uzura, model (vertical, ME, orizontal) - numrul familiilor de albine, pe cte rame sunt i ce tip. - felul vnzrii: pre global sau cu de-amnuntul, per bucat, dac se vinde prin lichidarea stupinei; pre - dac se vinde prin alegere de ctre cumprtor; pre - dac se vinde prin oferta exclusiv a posesorului stupinei; pre - dac se cumpr prin alegere la ntmplare; - se poate condiiona intervalul privind vnzarea? - adresa corect, telefon, cu date privind modul de a se ajunge la stupin. Perioada de livrare 15.04 15.05 1 buc. 10 buc.
Pagina 15

Condiii tehnice Matca Rame cu faguri cldii, de 435x300 mm

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Albin la familia pe rame de 435x300 mm Puiet la familia format pe rame de 435x300 mm Puiet pe rame Hran (miere)

7 - 8 spaii ocupate 4 - 5 rame 50% 7 8 kg

NOT: Limitele inferioare corespund nceputului perioadei, iar cele superioare sfritului acesteia Pentru ca familia de albine s ndeplineasc condiiile de mai sus, se admite ntrirea acesteia, de ctre vnztor, cu puiet i rezerve de hran luate de la alte familii de albine sntoase din stupina sa. Un interval (spaiu) ntre dou rame, trebuie s cuprind n perioada activ 200 g albine n cazul ramelor de 435x300 mm. Aprecierea calitatilor unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: Prolificitatea matcii. Este unul din factorii principali care determina puterea unei familii. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aproximativ 150.000-180.000 in decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame poate spune ceva despre calitatea matcii. O matca trebuie sa fie activa, pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu: prin schimbarea unei matci intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la descendenti. Rezistenta la iernare. Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tine seama pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile). Parametrii luati in calcul sunt: mortalitatea albinelor, consumul de hrana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. Blandetea albinelor. Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare in stup si nu numai. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula. Rezistenta la boli si daunatori. In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie se intampla ca la oameni. O casa mai curata- un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. Harnicia la cules. Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au un numar mare de zboruri peste zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. De obicei un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. Productia de miere. Este indiciul principal. O familie care la sfarsitul sezonului activ i-a asigurat rezervele de hrana si a dat si o mare cantitate de miere marfa, este valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Familiile de albine trebuie s provin din zone i stupine indemne de boli, iar tratamentele specifice s fi fost fcute corect i la timpul optim. Relaiile sigure le ofer att apicultorul proprietar, ct i familiile de albine prin tot comportamentul lor morfofiziologic. Se resping de la cumprare familiile slabe, care au pete de diaree pe faguri i pe elementele stupului, puiet diseminat cu semne de boli micotice sau bacteriene, albine i matc cu defecte fizice i parazitate de Varroa jacobsoni. Familiile de albine trebuie s fie puternice, cu fagurii bine acoperii de albine (familiile de albine normale trebuie s aib toamna cel puin 2 kg albin, iar primvara min. 1,5 kg ). Familiile de albine trebuie s dispun de suficient miere n faguri (14-15 kg miere toamna i 7-8 kg primvara). Matca s fie tnr, prolific (periori vizibili pe torace i abdomen, iar n faguri s existe puiet de toate vrstele - de la ou de o zi i pn la albine ce eclozioneaz) i fr defecte. Puietul pestri indic o matc necorespunztoare, acolo unde nu a fost depistat vreo boal a puietului.
Pagina 16

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Fagurii pe care este organizat cuibul s fie relativ noi, de aceeai mrime, bine fixai n cadrul ramei i corect cldii. La cumprare vnztorul este obligat s prezinte certificat sanitar-veterinar cu privire la starea de sntate a familiilor de albine. Familiile de albine cumprate nu se amplaseaz pe vetre situate la distane mai mici de 5 km de la locul de cumprare, dat fiind riscul depopulrii prin ntoarcerea albinelor la vechea vatr. UN SFAT FINAL: Participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta, este de preferat. Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

2.3. TIPURI DE STUPI


Albinele i stabilesc adpostul, n mod natural, n scorburi de copaci, crpturi de stnci, stlpi, poduri sau n alte locuri care le ofer protecie mpotriva interperiilor. nc din vechime, omul a adus albinele n preajma locuinei sale, ncercnd astfel s valorifice produsele oferite de albine, n special mierea i ceara. Stupii sunt construcii din lemn sau poliuretan fcute de om pentru adpostirea albinelor n vederea exploatrii economice a acestora. La nceput albinele au fost adpostite n stupi simpli (trunchiuri de copaci scobite, conie), n care nu era posibil intervenia omului, fagurii erau fici, nu se puteau lua, extrage mierea i refolosi. Acum se folosesc stupi sistematici, cu rame mobile, ce fac posibil intervenia omului n cuib i folosirea raional a tuturor produselor apicole. n practica apicol sunt folosite mai multe tipuri de stupi. La noi n ar, cei mai folosii stupi sistematici sunt: Stupul orizontal Stupul vertical cu magazine Stupul multietajat

n stupi albinele i formeaz cuibul, se dezvolt i desfoar activiti specifice cum ar fi culesul de nectar, polen i propolis, creterea larvelor, cldirea fagurilor, etc. Indiferent de tipul stupului (orizontal, vertical cu magazine sau multietajat), prin modul lui de construcie trebuie s asigure familiei de albine urmtoarele condiii: - s fereasc colonia de interperii (ploaie, vnt, cureni de aer, umezeal, ari); - s aib un volum suficient, s fie ncptor, s asigure spaiul necesar dezvoltrii maxime a familiei de albine pimvara-vara i depozitrii rezervelor de miere i pstur; s permit micorarea sau mrirea volumului prin adugarea de rame sau corpuri, n raport cu ciclul de dezvoltare a coloniei pe timpul anului i cu evoluia culesurilor; - s aib o greutate care s permit transportul cu uurin dintr-un loc n altul (important pentru pastoral); - la inspecie, prin dispunerea ramelor, podioarelor, diafragmelor, corpurilor i a altor accesorii s se stnjeneasc ct mai puin activitatea coloniei de albine; - dimensiunile constructive ale prilor componente s fie standard, s aib aceleai dimensiuni pentru a putea folosi cu uurin materialele apicole noi comercializate n magazinele specializate i pentru a se putea muta dintr-un stup n altul; - s fie construit dintr-un material rezistent, uor (lemn, poliuretan) care s ofere protecie la ocurile mecanice i la atacurile oarecilor. Ca regul general, pentru nfiinarea unei stupini este foarte important ca stupii s fie de acelai tip, cu ram unic, de aceleai dimesiuni.
Pagina 17

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Indiferent de tipul stupului, el este alctuit din urmtoarele pri principale, fixe sau mobile: fund, corp, podior i capac. Opional mai poate fi dotat cu diafragme, hrnitoare, gratii Hanneman precum i alte accesorii folosite ntr-un scop sau altul. n paginile dedicate celor trei modele de stupi putei gsi detaliile constructive ale acestora (dimensiuni) precum i alte informaii legate de prile lor componente. 2.3.1. STUPUL ORIZONTAL n ara noastr se folosete stupul orizontal STAS nr.4170/1976. n acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face pe orizontal fa de sol. Acest stup este confecionat din scndur de 20 mm grosime. Fundul este fix, confecionat din scnduri ncheiate ntre ele n faluri i aezate n lungimea stupului i este ntrit n partea posterioar cu dou bare transversale cu seciunea de 50 x 30 mm i o lungime de 516 mm. Corpul are forma paralelipipedic, fiind confecionat din scnduri aezate longitudinal, ncheiate n fal simplu i are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116 m3 sau 116 l. Peretele frontal are, n partea sa inferioar, dou urdiniuri nalte de 20 mm, diferite ns ca mrime, primul avnd lungimea de 300 mm iar cellalt de 150 mm.Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20 mm, sprijinindu-se pe brul corpului, este rabatabil, fiind prevzut cu dou balamale cu care se fixeaz de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 917 x 605 x 110 mm. Partea superioar a capacului este plan, fiind construit de scndur subire, de 10 mm. n pereii laterali sunt dou deschideri longitudinale, lungi de 380mm i nalte de 30mm prevzute cu sit metalic cu ochiuri de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaia pe timpul zilelor de canicul, n timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral. Stupul orizontal este prevzut cu 20 de rame, dou diafragme (de reducere a cuibului i de separare) i 6 scndurele de podior, confecionate din scndur subire precum i cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport. Ramele din interiorul stupului orizontal au urmtoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435 mm, limea 300 mm, speteaza de sus are 470 mm lungime, 25 mm lime i 20 mm grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10 mm, limea de 37 mm n partea superioar i de 25 mm n partea mijlocie i inferioar, avnd n partea de jos un canal dreptunghiular n care intr i se fixeaz speteaza inferioar care are o seciune ptrat (10 x 10mm). Diafragmele sunt construite din scnduri de 15 mm grosime sau placaj i sunt ntrite jur mprejur cu o ram de 30 mm lime, prevzut cu nut iar la dimensiuni i funcionalitate nu sunt identice. Prima diafragm servete la separarea familiei de albine ajuttoare (diafragm etan sau separatoare) i are dimensiunile de 484 x 330 x 15 mm, speteaza de sus 470 x 20 mm care formeaz umerae de 20 x 11 mm pentru sprijinirea diafragmei pe falurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se mparte n dou compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge pn la fundul stupului, iar sus pn la faa inferioar a scndurelelor podiorului, astfel c albinele nu pot trece dintr-un compartiment n altul. Pentru o mai bun etaneizare, pe fundul stupului i pe pereii laterali, lng diafragm, pot fi btute ipci subiri care acoper eventualele spaii libere create de suprafaa deformat a pereilor sau a marginilor diafragmei. Cea de-a doua diafragm se folosete pentru reducerea cuibului, are aceleiai dimensiuni ca i prima, n afar de nlime, fiind mai scurt cu 20 mm (310 mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permind circulaia albinelor n spaiul liber format ntre partea de jos i fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, pe o fa, n partea de sus, este prevzut cu cte dou distanatoare. Dispozitivul pentru transport este alctuit dintr-o bar de fixare care se aeaz perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite micarea, deplasarea acestora i, implicit, strivirea albinelor. Greutatea stupului gol este de 41 kg. 2.3.2. STUPUL VERTICAL CU MAGAZINE n practica apicola din tara noastra este standardizat stupul vertical cu un corp si magazin STAS nr.1138/80. n acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontala fata de sol, ca si n cazul
Pagina 18

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

stupului orizontal. Diferenta fata de acesta este ca, pe lnga ramele de cuib, de 300 mm, n care albinele cresc puiet, stupul vertical are si rame mici, puse n magaziile asezate deasupra corpului, n care albinele pun exclusiv miere. Avantajul acestui tip de stup este, asadar, diferentierea clara ntre cuib si ramele din care se extrage miere, usurinta cu care se poate extrage mierea si faptul ca familia de albine se deranjeaza la extractie foarte putin. Fundul stupului este fix. Corpul stupului are o forma aproape patrata si contine 10 rame de cuib de 435 x 300 mm. deasupra corpului pot fi fixate, pe brul care l nconjoara lateral sus si n falturile superioare, una sau doua magazine. Ramele de magazin sunt la dimensiuni ca si la stupul orizontal, singura diferenta fiind naltimea acesora, de 162 mm. Au deci dimensiunile exterioare de 435 x 162 mm, dimensiunile interioare de 415 x 134 mm si o suprafata a fagurelui n rama de 55,610 mm2 . Stupul vertical cu magazine este potrivit pentru stuparitul pastoral deoarece permite luarea magazinelor de pe corp, transportul lor separat, deci este mai usor dect stupul orizontal si permite obtinerea de miere de calitate, pe sortimente distincte de flora.

Pagina 19

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

3. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DE ALBINE IN PERIOADA DE TOAMNA


De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de albine, dezvoltarea optima in primavara i valorificarea culesurilor n sezonul urmtor! In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite s reziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvoltare a familiei de albinei. Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib: 1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME) 15-20 kg de miere de bun calitate n faguri, minim 0,5 kg rezerve de pstura. Acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. 3.1. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp, cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere: 3.1.1. Asigurarea de matci tinere si viabile S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel: isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici (intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane (dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. 3.1.2. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc, periodic, in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. 3.1.3. Asigurarea cu faguri de calitate
Pagina 20

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. 3.1.4. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri: descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului; hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile; deasemenea o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. 3.1.5. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea va fi carata de albine in cuib. Atentie! Nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se confunda cu impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. 3.2. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cum bine se stie, albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: 3.2.1. Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri (fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Pagina 21

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

3.2.2. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de pastura, fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura, fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile, privind calitatea, facute la cei cu miere. 3.2.3. Hranirile de completare Cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare? Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui (mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. In sistemul de ntreinere n stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie i se las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare. In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteice pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric (sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari (2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. 3.3. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa, pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Cuibul trebuie sa fie bine proporionat, bine organizat, cu coroane bine formate de miere, cu faguri de calitate, mai nchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz mai bine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a corpului, iar deasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : - amplasarea bilaterala: este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. - amplasarea unilaterala: se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. - amplasarea centrala: fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
Pagina 22

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti (mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor. Familiile de albine mai slabe se vor unifica, iar cele care nu au suficiente rezerve de miere vor fi ajutate cu rame de la alte colonii sanatoase. Se va avea in vedere efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destructor) conform metodelor de tratament autorizate.

Pagina 23

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

4. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DE ALBINE IN PERIOADA DE IARNA


Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Apicultorul trebuie sa aiba in vedere: - depirea perioadei de iarn n condiii ct mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata in limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie, - inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul valorificarii primelor culesuri, n special a culesului de salcm. 4.1. Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare: bilaterala si unilaterala. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. In ce consta impachetarea unilaterala? La stupii orizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotch) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. 4.2. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului; familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti, altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu (in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. Este recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5 cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor, un mare stupar roman recomanda: "orificiul de aerisire din podisor trebuie sa fie de marimea unei palme". Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante (urdinis-podisor), se va asigura albinelor o traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura, etc. Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele cazuri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. 4.3. Aplicarea tratamentelor de toamna
Pagina 24

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. 4.4. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop, stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate. 4.5. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii, lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3 saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop (improvizat, chiar!) ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele? - un zumzet moderat si uniform, e un indiciu ca totul este in regula. - un bazait puternic, ne indica faptul ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. - un zumzet slab, inseamna ca albinele sunt infometate. - zumzetul neuniform si plangator, indica absenta matcii Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta numindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. 4.6. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C, in lunile decembrie, ianuarie, februarie, sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: - curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada, imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. 4.7. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). - familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta; albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 23 ori, pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur
Pagina 25

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

si simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent (turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri, dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. - familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita (aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. 4.8. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre, o facem cu grija. Ce trebuie sa urmarim: - sa poata fi protejata de vanturile reci. - sa asigure linistea necesara albinelor; daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. - sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor (sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie: instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor. 4.9. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute; este un adevar, numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !

Pagina 26

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

5. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DE ALBINE IN PERIOADA DE PRIMAVARA


ncepnd cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multe verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond. Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i de a ndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol. Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului, aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii n funcie de prezena puietului cpcit i necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii de sntate dup aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor de pe fundul stupului. Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiective ca la revizia sumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea condiiile de dezvoltare a familiei de albinei. Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarte importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de ntreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie. Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza: creterea unei cantiti corespunztoare de puiet pentru a asigura populaia de albine culegtoare necesar valorificrii culesurilor. meninerea familiilor de albine n stare activ pentru a culege nectarul existent asigurarea spaiului necesar depozitrii mierii. limitarea pierderii de albine ca urmare a roirii naturale nmulirea septelului prin roire artificial Principalelel masuri care se iau sunt: 1. organizarea i strmtorarea cuibului n aa fel nct s nu rmn dect fagurii acoperii cu albine, dup care are loc refacerea mpachetrii. Cuibul se organizeaz astfel: un fagure cu provizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel nct toi fagurii s fie bine acoperii cu albine. 2. lrgirea cuibului, cnd timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7 zile) de faguri bun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure cu puiet, dar pe msur ce timpul devine mai favorabil se introduce chiar n mijlocul cuibului (spargerea cuibului). Procednd astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet n ultima decad a lunii martie ci exist ntr-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlocul lunii aprilie in functie de conditiile de clima, la 7-8 faguri cu puiet cpcit din care o mare parte va ecloziona la sfritul lunii, iar la momentul nfloririi salcmului va exista un numr suficient de albine culegtoare pentru valorificarea culesului. Unul din neajunsurile acestei metode de lucru este uneori apariia frigurilor roitului chiar n perioada culesului la salcam, de aceea n paralel se pot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la puterea necesara valorificarii culesurilor, dar a diminua pe ct posibil pierderea acestora prin roire.

5.1. UNIREA FAMILIILOR DE ALBINE PRIMVARA


Primvara se unesc numai familiile care au ieit slbite din iarn, au rmas orfane sau au fost atacate de nosemoz. n aceast din urm situaie, unirile se fac numai ntre familiile care sunt nc viabile i ar putea da o anumit producie. Altfel, este de preferat s fie nimicite.
Pagina 27

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Operaia de unire a coloniilor trebuie s respecte anumite principii: - Cnd se unesc dou colonii puternice n vederea unei producii mrite se recomand ca nainte cu 24 ore, fiecare din ele s primeasc de la ali stupi cte un fagure cu puiet necpcit, fr albin acoperitoare. Albinele devin mai active cnd se face operaia de unire a doua zi. - Unirile nu se fac ntre colonii puternice i colonii nejustificat de slabe, cci acestea din urm e posibil s fie bolnave de vreo boal molipsitoare, iar operaia va da rezultate negative. Este mai bine ca dou colonii slabe s fie unite ntre ele, alegnd drept gazd pe aceea cu matca mai tnr, mai bine conformat, prolific i cu un cuib mai compact i fr goluri. - n situaia c 2-3 familii contopite sunt slabe, nu trebuie s se considere c s-a format prin aceast operaie o colonie puternic. Ea va fi considerat mediocr nc ctva timp, i chiar ajutat de 12 ori cu cte o ram cu puiet cpcit, luat din ali stupi din prisac, pn i ia avnt n munc, n dezvoltarea cuibului i acumularea de rezerve nsemnate n stup. - Colonia sau coloniile care urmeaz s fie contopite cu cea care este gazd trebuie s aib n momentul operaiei albine cu guile pline de miere, silindu-le la aceast aprovizionare prin ciocnirea pereilor stupului lor i cteva rbufniri de fum ntre faguri. n felul acesta colonia gazd va primi bucuroas pe noile sosite cu guile pline. - La unirea celor dou uniti este bine ca operaia s se fac ntr-un stup gol de aceeai msur, care se pune pe locul ocupat de stupul gazd. n felul acesta albinele ambelor familii se simt strine n cas nou i operaia reuete pe deplin. - Colonia care se altur, ct i cea gazd, trebuie s fie pregtite cu cteva ore nainte printr-o uniformizare a mirosului, iar ca msur de precauie matca coloniei gazd s fie provizoriu nchis ntr-o colivie. Albinele vor elibera matca n urmtoarele 3-4 ore dup unire. Uniformizarea mirosului ambelor uniti se face prin mai multe mijloace: ori se pune ntre ramele celor dou cuiburi cte un tampon de vat mbibat cu un parfum, ap de colonie, esen de melis ori garoafe, sau se pune pe fundul ambilor stupi cte o pungu cu cteva grame de naftalin. Uniformizarea cu acelai miros ntre colonii nu se face la mai muli stupi deodat, n aceeai zi, cci poate da natere la furtiag. n cazul cnd ea are loc totui, parfumul va fi schimbat: la unele se folosete de exemplu apa parfumat, la altele esena de melis, etc. Timpul ct trebuie lsate albinele ca s-i uniformizeze mirosul depinde de orele cnd operaia se face; dac ea are loc n plin zi i, deci, o mare parte din albine sunt afar la cules, trebuie lsate cel puin 3 ore pentru ca toate, venind la stup, s aib acelai miros. Dac operaia se face seara, aa cum este de dorit cci unirile de seara sunt cele mai reuite, operaia de unire se poate face dup 20-30 de minute de la uniformizare cu acelai miros, cci toate albinele se gsesc n stup. Este recomandat folosirea metodei intercalrii fagurilor pulverizai acoperii cu albine de la ambele colonii. Fagurele pe care, n momentul unirii, se afl matca gazd, rmne pe loc mpreun cu cel vecin pentru ca ea s nu se gseasc la nceput ntre albine strine, ci numai ntre cele ale stupului ei. Regruparea puietului celor dou uniti, n stupul gazd, se face astfel: la mijloc, se aeaz fagurii cu puiet deschis; iar n dreapta i stnga puietul cpcit, mrginit pe ambele pri cu ramele cu hran. Pentru fiecare 250 g. (o ram) albine aduse n stupul gazd se las 1,5 rame cu miere. Cel puin un fagure trebuie s aib pstur, pentru ca matca s poat fi n continuare alimentat. Cnd puietul necpcit este prea numeros, fagurii se mpart i altor stupi din prisac. n felul acesta o parte din albinele tinere trec la cules. A. Metoda folosirii stupului strin Cele dou familii care urmeaz s fie unite, se apropie treptat. Fagurele cu matca aleas i albinele acoperitoare se mut n mijlocul stupului nou. Stupul nou se pune n locul celor doi stupi ce urmeaz a fi unii. Fagurii cu puiet i hran din ambii stupi dup ce au fost periai n faa urdiniului noului stup sunt repartizai lng fagurele cu matc. Albinele i dau seama c sunt n stup strin, cci nu mai afl acolo mirosul cunoscut, intr cu ezitare, se nfresc i conlucreaz. Fagurii cu puiet ce provine din stupul mtcii respective se pun lng fagurele pe care ea se afl; puietul cellalt se aeaz alturi i apoi rezervele de hran. ATENIE! Dac se folosete unul din cei doi stupi ale cror familii se unesc, este nevoie ca matca s fie protejat n colivie, altfel ar putea fi omort. De asemenea, se face i uniformizarea mirosului.
Pagina 28

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

B. Metoda ziarului perforat 1. Cnd familia primitoare se afl n stup orizontal, se ridic diafragma, se acoper familia deasupra cu un ziar care se rsfrnge i n plan vertical, astfel ca familia cu matc s fie complet izolat. Ziarul care acoper ramele n plan vertical va fi perforat n mai multe locuri cu un pix. Familia orfan este aezat n spatele ziarului, dup care se pune diafragma la loc i se reface mpachetarea, dup ce n prealabil podiorul a fost pus la loc. n timpul nopii albinele rod ziarul, se contopesc i conlucreaz fr stnjenire. Familia orfan nu va avea urdini. Dup 2-3 zile se observ c familia este linitit, iar matca este n activitate, aa c se va reduce numrul fagurilor la strictul necesar. De asemenea se reface mpachetarea. 2. Dac familia primitoare este ntreinut n stup vertical cu fundul fix, pentru c spaiul este mult mai mic dect la stupul orizontal, familia orfan va fi redus la 3-4 faguri. Din familia cu matc se ridic diafragma i 12 faguri mrginai, dup care se aeaz ziarul perforat i familia orfan. Se nchide stupul i dup 2-3 zile se reduce familia la numrul de faguri necesari i se mpacheteaz din nou. Cu 24 de ore nainte, se unific mirosul aa cum s-a artat mai sus.

5.2. ECHILIBRAREA BIOLOGIC A FAMILIILOR DE ALBINE PRIMVARA


Familiile de albine puternice (5-6 rame cu puiet i 7-8 rame cu albin) dac au rezerv de hran i sunt amplasate lng o surs de cules se dezvolt intens fr prea multe intervenii din partea apicultorului putnd ajunge la dezvoltare maxim i inactivitate (pregtire de roire) naintea culesului de la salcm. Pentru a preveni aceast stare nedorit (roirea timpurie) i pentru echilibrarea biologic a ntregului efectiv, n a doua parte a primverii (aprilie) efectum urmtoarele lucrri: dimineaa, n zilele nsorite nainte de plecarea albinelor la cules, pulverizm cu uic diluat sau sirop din ceap cuibul, urdiniul i scndurelele de zbor la un numr egal de stupi format din familiile cele mai puternice (6-7 rame cu puiet cpcit i mult albin tnr) i cele mai slabe din stupin, dup care facem schimbarea de loc pe vatr ntre stupii puternici i cei mai slabi. Prin aceast micare albina culegtoare din stupii puternici, la ntoarcerea de la cules populeaz familiile slabe. n aceeai zi dar n timpul prnzului cnd temperatura este cea mai ridicat facem i un schimb de rame cu puiet. Se procedeaz astfel: lum cte o ram cu puiet cpcit gata de eclozionare de la alte familii puternice care nu au participat la cedarea de albine prin schimbarea locului pe vatr i o introducem n familiile slabe, dar populate cu albin culegtoare de la care ridicm cte oi ram cu puietul cel mai tnr pe care l ducem la cretere familiilor puternice de la care am luat cte o ram cu puiet cpcit. Schimbul de rame cu puiet ntre familiile puternice i slabe se va repeta de 3-4 ori la interval de o sptmn fiind siguri c prin aceasta echilibrm biologic ntreg efectivul din stupin putnd valorifica culesul de la salcm fr pierderi.

5.3. STRUCTURAREA PERIODIC A CUIBULUI


n tehnologia de cretere a albinelor, scoaterea ramelor cu puiet cpcit din cuib i nlocuirea lor cu rame goale pentru ouat, este o metod utilizat n perioada de formare a roiurilor, pentru prevenirea roirii naturale sau pentru mputernicirea familiilor. Aceast metod aplicat cu o anumit ritmicitate n sezonul apicol activ se constituie ntr-un procedeu de intensificare a pontei mtcilor i poart denumirea de structurarea periodic a cuibului. Structurarea periodic a cuibului se aplic n stupin ncepnd cu sfritul lunii aprilie pn la jumtatea lunii august, la toate tipurile de stupi. La stupii verticali cu 10 rame i magazine, cnd familia nu ocup toate ramele din stup, se practic un compartiment tip-buzunar, cu volum variabil, pentru fagurii cu puiet cpcit recoltai periodic, izolat de compartimentul mtcii prin gratii separatoare. Cnd familia de albine ocup ntregul stup, iar spaiul pentru fagurii cu puiet devine insuficient, se amenajeaz compartimentul de cretere i eclozionare a puietului cpcit deasupra cuibului, ntr-un corp sau n dou magazine. Fagurii cu puiet cpcit sau aproape de cpcire, ridicai periodic n compartimentul de cretere, sunt nlocuii cu fagurii din care a eclozionat puietul, stropii cu sirop din zahr. Ridicarea la interval de 7 zile a dou rame cu puiet cpcit din compartimentul de ouat a mtcii n compartimentul special amenajat sau vidarea cuibului de puiet (ridicarea fagurilor cu puiet n totalitate) la interval
Pagina 29

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

de 14 zile, asigur o intensificare a creterii puietului cu pn la 30 % fa de metodele obinuite, cu condiia respectrii ritmicitii i stimulrii familiilor de albine cu sirop 1/1, n perioadele lipsite de cules. naintea culesurilor de producie, compartimentul de cretere a puietului se desfiineaz prin ridicarea gratiilor separatoare, iar familiile sunt pregtite pentru cules. Structurarea periodic a cuibului stimuleaz creterea puietului i, prin asigurarea spaiului necesar de ouat, previne frigurile roitului.
(Romnia apicol nr.2/1995, pag. 11)

Pagina 30

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

6. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DE ALBINE IN PERIOADA CULESULUI


6.1 FACTORII CE INFLUENEAZ PRODUCTIVITATEA FAMILIILOR DE ALBINE
6.1.1. PUTEREA FAMILIEI DE ALBINE ntr-o familie puternic sunt multe albine tinere sntoase care valorific cu succes culesul existent n natur. s-a stabilit c familiile puternice strng de 3 ori mai mult miere dect cele slabe. Astfel, timp de 2 sptmni o familie puternic de 6 kg a strns cu 50% mai mult miere dect 4 familii a cte 1,5 kg de albin fiecare. Este cunoscut faptul c odat cu creterea masei familiei pn la 5 kg, cantitatea de miere colectat crete att n general ct i la o singur albin. Cu alte cuvinte, albinele ntr-o familie puternic lucreaz mai intens. Astfel de colonii arat o productivitate mult mai mare dect familiile slabe. Dar dac familia de albine devine prea mare, de 8-10 kg, productivitatea ei scade. Aceasta se explica prin faptul c numrul de albine ce lucreaz n stup este relativ acelai att n cazul unei familii mari ct i n cazul unei familii mici. Cu alte cuvinte, ntr-o familie mare este mai mare procentul de albin culegtoare din numrul total de albin lucrtoare. Tabel. Cantitatea albinelor culegtoare n funcie de puterea familiei de albine Cantitatea de albine n colonie, mii 15 25 30 40 50 60 Cantitatea de albine culegtoare mii % 2.3 15 7.5 30 12.0 40 20.0 50 30.0 60 39.0 65

Atunci cand n natur este un cules slab, cantitatea de culegtoare ce iese n cmp este mic n comparaie cu cantitatea total de albin n stup. Deoarece ntr-o familie slab o albin zburtoare trebuie s asigure cu hran mai mult puiet dect ntr-o familie puternic, toat mierea colectat n familia slab se duce pentru creterea puietului. Odat cu intensificarea culesului din natur, cnd colectarea nectarului are loc mai uor i cu mai puine cheltuieli pentru familie, ntr-o familie slab cantitatea de albin zburtoare se micoreaz, iar n una puternic crete pe contul albinelor tinere, care pn acum nu erau ocupate. Aa dup cum rezult i din tabel, n familiile puternice ies la cules mai multe albine dect din cele slabe. Mai mult dect att, atunci cnd sunt bune condiii de cules, albinele uit de puiet i arunc toate forele la colectarea rezervelor de hran. n acest caz toate albinele care au mplinit vrsta de 5 zile ies la cules. n cazul condiiilor bune de cules se mrete i cantitatea de miere adus n gu de o albin la un zbor. Dac familia colecteaz zilnic 1 kg de miere, atunci o albin aduce n gu 7,1 mg, iar dac familia strnge 4 kg, atunci o albin aduce odat 28 mg. Dup cum rezult din aceste date, dac ncrctura unei albine s-a mrit de 4 ori, atunci i recolta zilnic a familiei ntregi se va mri de 4 ori. Trebuie s tragem o concluzie interesant atunci cnd sunt condiii bune de cules, dar aceasta se ntmpl foarte rar doar cteva zile pe an, nu se mrete numrul de zboruri pe zi al albinei, ci doar ncrctura ei.
Pagina 31

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

n timpul culesului o familie puternic se va strdui s-i fac rezerve de miere ct mai mari, iar una slab s creasc ct mai mult. Astfel, odat cu creterea cantitii de albin n familie se va mri cantitatea de miere strns dar se va reduce creterea familiei. Cnd este cules intens, zilnic mor multe albine. Ctre sfritul culesului principal cantitatea de albin din stup se reduce simitor. Cu att mai mult atunci cnd a fost un cules puternic i de lung durat. Familiile foarte mari iniial, termin culesul principal slbite considerabil, deoarece ele au avut puin puiet care s nlocuiasc pierderile mari de albin. Familiile de putere medie rmn la acelai nivel deoarece au i albin zburtoare i puiet suficient s nlocuiasc pierderile inevitabile din timpul culesului. Familie slabe la sfritul culesului se ntresc, dar au puin miere. Influena culesului principal asupra diferitor tipuri de familii Tipul familiei Familie slab Familie puternic Familie foarte mare nainte de culesul principal Cantitatea de albin Rezervele de miere Puin Mici Medie Mult Mici Mici Dup culesul principal Cantitatea de albin Rezervele de miere Mult Mici Medie Mic Mult Mult

Familiile de albine de putere mic strng mai puin miere pentru c au puine zburtoare comparativ cu cantitatea de puiet. n aceste familii albinele aduc n gu aproape de 2 ori mai puin dect albinele din familiile puternice. Aceste albine sunt de calitate mai joas, durata vieii lor este mai mic cu 1/3 dect la albinele din familiile puternice. Fiind suprasolicitate, ele se uzeaz i mor mai repede. n concluzie: 1. Apicultorul trebuie s formeze familii de putere optim nainte de cules. 2. Mai bine o familie puternic, dect dou slabe. 3. Familiile foarte mari ies slbesc considerabil n timpul culesului intensiv i de durat. 4. Familia puternic face rezerve de miere n timpul culesului 5. Familia slab crete puiet i nu-i mrete rezervele de miere atunci cnd sunt condiii de cules. 6.1.2. STRUCTURA DE VRST A FAMILIEI DE ALBINE Albinele lucrtoare din stup se mpart n dou grupe: grupul albinelor n vrst (albinele culegtoare) i grupul albinelor tinere (ele sunt ocupate n stup). Pentru a valorifica eficient culesul principal n familia de albine nu sunt necesare doar albine zburtoare ce aduc nectar, dar i albine tinere nezburtoare - ce lucreaz n stup. Ele prelucreaz n miere nectarul adus, l depoziteaz n faguri i l cpcesc cu solziori de cear. Grupul de albine tinere trebuie s fie suficient de mare ca s fac fa frontului de lucru oferit de albinele n vrst zburtoare. Astfel, n stup trebuie s existe un echilibru: albinele n vrst aduc nectarul, iar cele tinere trebuie sl prelucreze i s-l depoziteze. Dac culesul principal este slab, albinele zburtoare depoziteaz singure nectarul adus de ele. Dac ns culesul este puternic, apare un grup special de albine tinere care primesc nectarul pentru prelucrarea lui ulterioar. n cadrul prelucrrii ele adaug n nectar secreia glandelor hipofaringiene ce conine fermentul invertaza. El este de 4-5 ori mai puternic la albinele ce primesc nectarul, dect la albinele doici. Vrsta albinelor la care ele devin culegtoare depinde n mare msur de starea familiei, a cuibului i a nivelului culesului din natur. Astfel, dac este un cules intens i familia e puternic, atunci albinele devin culegtoare de la vrsta de 5 zile, iar dac n schimb avem o familie slab, albinele vor sta n stup i vor crete puiet adic vor fi albine doici. n concluzie: 1. Albinele lucrtoare se mpart n dou grupe: albine n vrst, zburtoare, care aduc nectarul i albine tinere, din stup, care il prelucreaz. 2. Pentru valorificarea eficient a culesului trebuie s existe un echilibru ntre aceste grupe.
Pagina 32

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

3. Numai familiile puternice asigur echilibrul ntre albinele tinere i cele n vrst, adic asigura structura optim de vrst a albinelor n stup. 4. Albinele tinere trebuie s fie suficient de multe pentru a reui sa prelucreze nectarul adus de cele n vrst. 5. n familiile slabe sunt prea multe albine tinere, care nu ies din stup, comparativ cu cele zburatoare i astfel familia nu valorific pe deplin culesul existent n natur. 6.1.3. MATCA I PUIETUL Prezena mtcii i a puietului influeneaz esenial lucrul albinelor la culesul i prelucrarea nectarului. Dac matca lipsete din stup, atunci toate activitile ncetinesc pn se stopeaz cu totul. Este vorba de producerea cerii, cldirea fagurilor, creterea larvelor, strngerea i prelucrarea nectarului i a polenului. Odat cu apariia mtcii n stup, se restabilesc funciile familiei de albine ca un sistem biologic unic. De exemplu, absena mtcii fertile n stup reduce n jumtate productivitatea familiei de albine n timpul culesului. Dac se introduce o matc tnr fertil starea familiei se restabilete. n timpul culesului principal nu se fac manipulri cu mtcile. Mtcile nu se scot i nu schimb atunci cnd familia lucreaz la cules. Mtcile se schimb nainte de culesul principal pentru ca la nceputul culesului s avem matc fertil n stup. De asemenea o mare influen asupra produciei de miere o are vrsta mtcilor. Familia cu o matc tnr de 1 an colecteaz cu 40% mai multa miere dect una cu matc de 3 ani, iar o familie cu matc de 2 ani cu 20%. Astfel nlocuirea la timp a mtcilor este o condiie obligatorie pentru asigurarea culesuri mari i familii puternice. Cantitatea mare de puiet cpcit n familia de albine n timpul culesului principal este un factor benefic, deoarece puietul este surs de albine pentru perioada imediat urmatoare. Puietul menine n form familia de albine fr mari cheltuieli de hran i de lucru din partea albinelor. Dac culesul principal este scurt i durata lui nu depete 15 zile, atunci cu ct familia crete mai mult puiet, cu att strnge mai puin miere. Este o legtur invers ntre cantitatea de puiet i cantitatea de miere colectat. Reducnd cantitatea de ou depuse n fagurii destinai pentru miere, apicultorul va crete productivitatea familiei de albine. Dac ns culesul principal este de lung durat, 25 30 zile, atunci absena sau cantitatea mic de puiet conduce la creterea productivitii familiei doar n primele 12 14 zile. Ulterior, deoarece familia nu se completeaz cu albine tinere, ea slbete esenial i nu este n stare s valorifice condiiile de cules din a doua jumtate a culesului principal. n acest caz apicultorul va crea condiii de depunere a oulor n prima jumtate a culesului i va mpiedica depunerea oulor n a doua jumtate. Avem nevoie de albin tnr mai mult n timpul culesului, dect dup terminarea lui. Dar nu trebuie limitata ponta mtcii n perioada pregtirii albinelor de iernare. n caz contrar rezultatele iernrii se vor nruti drastic. n iarn nu se intr cu albin btrn. n concluzie: 1. ntr-o familie orfanizat albinele devin derutate i i reduc considerabil activitile. Matca confer siguran familiei. 2. Matc tnr este mai preferabil dect una btrn. n general, mtcile se schimb odat la 2 ani. 3. n cazul unui cules intensiv de scurt durat e de dorit s avem puin puiet. 4. n cazul unui cules de lung durat ne vom asigura s avem mai mult puiet pentru a doua jumtate a culesului. 5. Pentru a asigura un cules bun n sezonul urmtor, nu vom mpiedica ponta n timpul pregtirii pentru iarn. 6.1.4. FAGURII GOI I VENTILAREA N STUP Pentru prelucrarea nectarului adus i depozitarea mierii, albinele au nevoie de faguri goi. Este cunoscut faptul c albinele completeaz cu nectar o suprafa de faguri mai mare dect e necesar pentru miere. Astfel, dac albinele vor avea puin spaiu de depozitare, atunci cantitatea de miere colectat de ele se va reduce cu 60%. n timpul culesului principal apicultorul trebuie s asigure albinelor loc pentru depozitarea nectarului.
Pagina 33

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Atunci cnd culesul nu este destul de puternic, 1,5 2 kg pe zi, este suficient un corp de magazin pentru 6 8 zile. Dac ns culesul este mai puternic i cantitatea de miere colectat zilnic ajunge la 2,5 4 kg, atunci sunt necesare dou corpuri de magazin deasupra corpului principal. n 6 zile aceste corpuri vor fi umplute i vor fi schimbate cu altele noi. Trebuie s menionm c nu se vor pune rame cu faguri artificiali, ci cu faguri cldii, deoarece culesul este de scurt durat i albinele nu au timp pentru cldirea fagurilor. Fagurii artificiali scad productivitatea aproape la jumtate, albinele pierzand multe fore pentru cldirea lor. Pentru ca familiile puternice de albine s valorifice pe deplin culesul din natur, ele trebuie nzestrate cu cel puin 24 30 faguri cldii. Odat cu acumularea rezervelor de miere n stup, instinctul de colectare se diminueaz. De aceea, trebuie scosi la timp fagurii plini, ridicand astfel productivitatea albinelor cu circa 30%. Scoaterea fagurilor n timpul zilei deregleaza ritmul normal de lucru al albinelor si, de aceea, ei se vor scoate n a doua jumtate a zilei. Nectarul adus de albine n stup conine mult ap pn la 50%. Pentru uscarea intens a lui, albinele l depun n locurile cele mai calde din stup lng puiet. Mai nti albinele umplu doar 1/3 din inaltimea unei celule i asigur o bun ventilatie n stup pentru a ndeprta surplusul de umezeal. La 1 kg de miere depozitat n faguri, albinele trebuie s ventileze 2 kg de vapori de ap din stup. Dac intr-un stup se adaug 4 kg de miere pe zi, aceasta nseamn c albinele au ventilat cu aripioarele lor 8 kg de ap. Acest lucru cere un mare consum de energie din partea albinelor. Pentru a evita aceste pierderi de energie, care nu sunt altceva dect miere consumat de albine, apicultorul va asigura ventilarea cuibului n timpul culesului prin deschiderea complet a urdiniului inferior. Dac aceasta nu e suficient, se va lsa o crptur ntre fundul i corpul stupului. Stupii vor fi ferii i de aciunea direct a razelor solare. n concluzie: 1. Dac culesul e de intensitate medie se adaug un corp de magazin, iar dac este intens dou corpuri. Corpurile se schimb la fiecare 6 zile. 2. n corpurile de magazin se pun doar rame cu faguri gata cldii. 3. Familie puternic trebuie s aib la dispoziie 24 30 rame cu faguri gata cldii. 4. Fagurii cu miere se scot n a doua jumtate a zilei pentru a nu deranja albinele de la cules. 5. Asigurarea unei ventilaii bune n stup evit pierderile de energie (miere) ale albinelor. 6.1.5. AMPLASAREA STUPILOR N TIMPUL CULESULUI Pregtirea familiilor puternice pentru cules si asigurarea lor cu faguri nu este suficient pentru obinerea recoltelor mari de miere. Este necesar ca fiecare familie s aib cmpuri melifere puternice n raza economic de zbor. Pentru a avea permanent n vecintatea stupinei un masiv melifer puternic, trebuie s transportm stupii de la un cmp la altul. In pastoral se obin cele mai bune culesuri. Familiile de albine din stupinele mari sunt transportate de 34 ori intr-un sezon. nainte de nceperea sezonului, apicultorul va alctui harta i balana melifer a viitoarei locaii i va nota tipul plantelor i culturilor melifere, suprafaa lor si perioada de nflorire. n funcie de aceste date se vor planifica ieirile n pastoral. Dac culesul este de intensitate slab, priscile temporare vor fi formate din 25 30 familii de albine. La un cules mediu vor fi mpreun pn la 50 60 familii, iar n condiii favorabile se poate forma o prisac de 70 100 familii. Practicand un stuparit stationar, acestor familii nu le putem asigura nici mcar un cules de ntreinere pe durata ntregului sezon. Cheltuielile legate de transportarea stupilor sunt de 5 ori mai mici dect venitul ei. De asemenea e important s fim ct mai aproape de sursa melifer. Cu ct albinele zboar mai departe dup nectar, cu att consum la ntoarcere mai mult nectar. Dac, de exemplu, distana este mai mare de 8 km, albina se ntoarce la stup fara nimic. Influena distanei pn la masivul melifer asupra recoltei de miere Distana de la prisac pn la masivul melifer, km Cantitatea de miere recoltat de o familie, kg 0.8 14.8 1.6 10.6 2.4 9.7
Pagina 34

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

3.2 4.8 6.4

8.2 6.2 2.4

Trebuie s menionm faptul c stupinele nu se amplaseaz n vecintatea liniilor de nalt tensiune (<100 m) deoarece cmpurile electromagnetice irit albinele, facandu-le agresive i, astfel, micsorand recolta de miere cu 40%. Pentru a evita pierderile suplimentare de albin vom avea grij ca direcia de zbor s nu intersecteze o arter de transport, sau o ap lat (iaz sau lac). De asemenea, stupinele nu vor fi amplasate mai aproape de 100 m una de alta. Urdiniurile stupilor vor fi orientate spre rsrit. Aceasta mrete cu nc 10 15% recolta de miere n comparaie cu familiile din stupii orientati cu urdiniurile spre asfinit. n concluzie: 1. nainte de nceperea sezonului se elaboreaz harta i balana melifer, planificandu-se ieirile n pastoral. 2. Stupinele se amplaseaz n mijlocul masivelor melifere. Dac este cules slab, atunci se amplaseaz cte 30 stupi mpreun, iar dac e puternic pn la 100. 3. Distana ntre stupine nu mai mic de 100 m. 4. Stupinele nu se amplaseaz sub linii de nalt tensiune, lng ci ferate sau drumuri aglomerate. n direcia de zbor a albinelor nu vor fi iazuri i lacuri. 5. Urdiniurile se orienteaz spre rsrit.

6.2. ORGANIZAREA CUIBULUI PENTRU CULESURILE DE PRODUCIE


A. Stupii verticali La marginea cuibului, spre vest, se pune o ram de acoperire pentru puiet, cu miere i pstur. Se pun apoi, la marginea cuibului, n ambele pri ale stupului, ramele cu puietul cel mai tnr, iar spre centru puietul cpcit. n mijlocul acestuia se introduce o ram cu fagure cldit, bun de ouat sau un fagure artificial pentru crescut i ouat, dup ce anterior a fost scoas rama de acoperire din partea estic a cuibului. Procednd astfel s-a creat un spaiu destul de mare pentru ouatul mtcii ntr-un singur corp. Prin instinct albinele au tendina de blocare cu miere a ramelor mrginae, prin care se reduce spaiul cuibului cu 20%, dar prin mutarea puietului tnr (ou, larve) la margine, sunt reinute de la instinctul lor de organizare, cel puin 14 zile ct dureaz culesul de la salcm n condiiile cele mai bune. B. Stupii orizontali De regul toi apicultorii dezvolt familiile de albine la captul vestic al stupului. Tot n aceast parte se organizeaz i cuibul pentru cules, n dreptul urdiniului. Ramele cu puietul cel mai tnr se aeaz la peretele din partea de vest fiind urmate, spre centru, de ramele cu puietul din ce n ce mai matur. Dup ultima ram cu puiet se introduce un fagure artificial, apoi o ram de acoperire cu miere i pstur. n centru, cuibul se sparge cu un fagure bun de ouat, astfel c n total am asigurat cuibul cu 10-11 rame, dup care introducem ramele pentru depozitarea mierii marf. Aceste rame trebuie s fie egale numeric cu ramele cu puiet al fiecrei familii. Se tie c n aceast perioad albinele nu suport desprirea cuibului (spargerea lui) pentru care acioneaz energic, dirijnd matca s ou nti n fagurii cu care s-a spart cuibul, care la aceast organizare, dup cum s-a vzut sunt 1-2 ca numr. Ouatul acestor faguri dureaz cel puin 10-12 zile, timp n care mai eclozioneaz puietul de pe 1-2 rame, deci este asigurat spaiul pentru activitatea mtcii pe toat perioada culesului.
(Romnia apicol nr.5/1994, pag. 5)

6.3. ORGANIZAREA STUPARITULUI PASTORAL


Pentru asigurarea unei bune reuite a stupritului pastoral este necesar s se efectueze unele lucrri pregtitoare cum sunt: Cunoaterea bazei melifere i evaluarea resurselor nectarifere din zona respectiv; Cunoaterea drumurilor de acces;
Pagina 35

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Alegerea i fixarea vetrei. Primvara timpuriu se prefer locurile ferite de cureni, iar vara cele ferite de aria soarelui. Stabilirea datei probabile la care va ncepe nfloritul plantelor ce ofer cules albinelor; Planificarea din timp a succesiunii deplasrilor, a mijloacelor de transport, a braelor de munc suplimentare necesare pentru ncrcarea i descrcarea stupilor; Planul deplasarii n pastoral trebuie pregatit din vreme, stabilind numarul de stupi ce vor fi transportati, vetrele temporare, procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei n vigoare, efectuarea tratamentelor antivarroa etc. 6.3.1. Metode si mijloace de practicare a stuparitului pastoral Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, economice etc. Deplasarea necesit n primul rnd autorizaie de stuprit pastoral, emis de Comisia judeean de baz melifer pentru repartizarea locului ales i nu este posibil dect cu certificat sanitar-veterinar de sntate eliberat de medicul veterinar. Este interzis deplasarea familiilor bolnave. n cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral, a normelor sanitarveterinare, a codului silvic si a oricaror reglementari legale, se aplica sanctiuni. Stuparitul pastoral se practica n doua forme: 1. Cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.); 2. Cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate, existnd o multitudine de tipuri si variante constructive. Pregatirea deplasarii stupinelor nainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor melifere, stabilindu-se locul n care urmeaza a fi amplasata stupina. Cu cteva zile nainte de data aproximativ a deplasrii stupilor se va face un control amnunit al strii acestora, reparndu-se defeciunile constatate. Vor fi chituite toate crpturile pentru a se evita ieirea albinelor n timpul transportului, ceea ce ar provoca pierderi de albine i ar crea mari dificulti nsoitorilor. Se vor revizui i repara toate anexele stupilor necesare deplasrii (site de ventilaie, tije metalice de fixare, deschiderile de ventilaie din capace). Se va efectua o revizie amnunit a familiilor de albine, stabilindu-se puterea acestora, cantitatea de puiet, rezervele de miere, ndeprtndu-se din stupi fagurii ce conin cantiti mari de miere necpcit. Acetia se vor nlocui cu faguri goi. Prezena n cuib n timpul transportului a fagurilor cu cantiti mari de miere necpcit sau nectar proaspt, provoac supraconsumul de ctre albine, creterea accentuat a temperaturii din cuib, eliminarea intens a vaporilor de ap, cu efecte deosebit de nocive. Fagurii proaspei construii se pot scoate pentru a evita ruperea lor n timpul transportului. Impachetarea stupilor Operaia de mpachetare a stupilor trebuie s asigure familiilor de albine urmtoarele condiii: - fixarea perfect a ramelor i a prilor componente ale stupilor, pentru a se evita deplasarea acestora, strivirea i agitarea albinelor. La stupul orizontal dac corpul este umplut cu faguri, imobilizarea este asigurat prin modul de construcie a ramelor. Dac stupul nu este umplut cu rame, ultima ram se imobilizeaz cu ajutorul unor cuie btute n peretele stupului. La stupii verticali, datorit faptului c tot spaiul din cuib este ocupat cu rame, nu se pune problema deplasrii ramelor de cuib. n magazine, ramele fiind fr distanatoare, se strng lng cei doi perei laterali i se fixeaz cu cuie sau se completeaz spaiul liber cu rame goale, fr faguri. n felul acesta se formeaz n mijloc un spaiu pentru refugiul albinelor i circulaia aerului. - asigurarea unui spaiu de refugiu pentru albine, corespunztor cu gradul de dezvoltare a familiei i a unei ventilaii intense n timpul transportului. Datorit deplasrii stupilor, mai ales pe drumuri accidentale care are ca efect direct un consum ridicat de miere temperatura din cuib crete i pentru a asigura o temperatur corespunztoare prin micorarea densitatatii de acoperire a fagurilor, o parte din albine prsete fagurii cu puiet i se ridic la partea superioar.
Pagina 36

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

De aceea se impune asigurarea spaiului de refugiu amenajat n diferite moduri n funcie de tipul de stup utilizat, precum i asigurarea ventilaiei intense. Lipsa acestora produce supranclzirea cuibului, intensificarea metabolismului albinelor, creterea consumului de hran, acumularea n organism a unui surplus de ap care se elimin mai greu, apariia fenomenului de oprire care produce n cele din urm moartea albinelor adulte i a puietului. Primvara i toamna, familiile de albine pot fi transportate cu spaiu de refugiu numai sub capac. La stupul orizontal, prin suprapunerea scndurelelor podiorului, spaiul de refugiu este asigurat ntre spetezele superioare ale ramelor i capac, ventilaia se asigur prin orificiile de ventilaie din capac, prevzute cu plas de srm. La stupul vertical ventilaia se asigur prin suprapunerea n locul podiorului a sitei de ventilaie, peste care se pun podiorul i apoi capacul. Pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu pnza metalica. - nchiderea perfect a urdiniurilor i acoperirea perfect a tuturor fisurilor i orificiilor prin care ar putea iei albinele n timpul transportului. Seara, cnd zborul a ncetat complet, obligm eventualele albine de pe scndura de zbor s se retrag n stup, stropindu-le cu ap sau folosind puin fum cu mare atenie ca acesta s nu ptrund n stup. n momentul n care toate albinele s-au retras n stup, urdiniurile se nchid cu nchiztoarele de urdini sau cu burete. Daca n stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru), sau sa transportam stupii cu urdinisurile deschise avnd montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Trebuie avut grija nsa ca sosirea la destinatie sa se faca n primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze apa pe deasupra sitelor. Transportul stupilor Aezarea stupilor n mijlocul de transport se face n aa fel ca poziia ramelor s fie pe direcia celor mai accentuate i dese micri imprimate de efectuarea transportului. Astfel, n autocamioane care circul pe osele, micarea imprimat ramelor prin porniri, accelerri, opriri, impune aezarea stupilor n aa fel ca ramele s fie orientate paralel cu direcia de deplasare a autovehiculului, iar n cazul drumurilor accidentate sau a mijloacelor de transport care imprim o legnare a ncrcturii, stupii se aeaz n vehicul astfel ca poziia ramelor s fie perpendicular pe direcia de deplasare a acestuia. Transportul se face noaptea. Numai pe vreme rece, noroas se efectueaz i n timpul zilei. Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. Toamna si primavara daca timpul este friguros transportul se poate continua chiar si pe timpul zilei Dup ce mijlocul de transport a ajuns la locul destinat care n prealabil a fost pregtit (iarba cosit, terenul nivelat) se procedeaz la descrcarea stupilor. Stupii se vor dispune paralel cu masivul melifer pentru a se evita depopularea familiilor. La asezarea pe noua vatra se va avea n vedere ca plasarea stupilor sa nu fie n aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata n spatele altei stupine vom pierde o parte din culegatoare. Se trece la deschiderea urdiniurilor, ceea ce se face dintr-o dat i nu pe toat lungimea, dnd astfel posibilitatea albinelor de a se lovi de materialul cu care s-a nchis urdiniul i a le obliga astfel s execute zborul de orientare. La cteva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente. Familiile sunt lsate s se liniteasc, iar n ziua urmtoare se execut despachetarea stupilor i pregtirea lor pentru cules. Dupa instalarea stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul Utilaje i materiale necesare pentru pastoral: Afumtor, mti, mnui, trgi pentru transportul stupilor, cntar de control, band de hrtie pentru izolat, medicamente, crpe pentru urdini, pulverizator ap. nchiderea stupilor
Pagina 37

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Stupii nu se pot nchide oricum si oricand. nchiderea stupilor n perioadele n care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi folosite si n timpul deplasarilor prelungite n pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de peretii stupilor. n situatiile n care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor asigura si cu apa n faguri. Densitatea recomandata de stupi la hectar 14-18 colonii la salcm, 6-10 la tei, 1-2 la floarea soarelui, 0,5 la bostanoase n culturi intercalat si 1-2 n culturi pure, 4-6 la leguminoasele perene, 3-5 la zmeuris.

Valorificarea unor tehnologii noi n stuparitul pastoral Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele trebuie nsrmate att orizontal ct si vertical (cel putin pe mijloc). Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelor divizate sau clasice. Dezavantajele acestora pot fi nlaturate prin adaptari de dispozitive cum ar fi cele referitoare la: mperecherea matcilor n stupina pavilion Matcile ies din familie pentru mperechere si la napoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil, necesar pentru orientarea lor. nlaturarea neajunsului se face prin: vopsirea tuturor fetelor stupilor n culori diferite: galben, maro, crem, albastru, bleu, alb etc. suprafata vopsita nedepasind 0,4-0,5 m2; aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla ct mai variate pe fetele stupilor (tinndu-se cont de modul de perceptie al albinelor); folosirea unor repere (arbusti, pietre, steaguri etc.); nucleele de mperechere vor fi plasate la naltimi diferite, cu urdinisurile orientate ct mai variat. Paravnturile Folosite la urdinisuri, paravnturile duc la eliminarea aproape n totalitate a curentilor reci, marindu-se astfel efectivul de albine. Nefolosirea acestor paravnturi determina ncetarea ouatului matcii de timpuriu toamna, iar primavara depunerea oualor ncepe mult mai trziu dect n stupii plasati jos si feriti de curentii reci. Familiile de albine intra astfel n iarna cu efective mbatrnite si uzate, iar primavara pier mai timpuriu, neavnd timp suficient sa se dezvolte pna la primul mare cules. Daca avem paravnturi montate la pavilion, acesta se poate orienta n orice directie, fara a lua n seama din care parte bate vntul. Paravnturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm grosime si pot fi marite sau micsorate n raport de dorinta si necesitati. Culesurile trzii Ca surse de cules la sfrsitul verii se pot folosi fnetele din luncile rurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de ntretinere.

6.4. VALORIFICAREA CULESULUI DE LA SALCM DE CTRE FAMILIILE DE ALBINE SLABE


Unele familii de albine nu pot valorifica culesul de la salcm n msur s asigure o cantitate apreciabil de miere marf dect dac se iau unele msuri speciale. nainte de a fi deplasate la masivele de salcm, familiile de albine se verific sub aspectul dezvoltrii lor, stabilindu-se: familiile apte s culeag independent.
Pagina 38

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

familiile slabe La aezarea pe noua vatr se va ine seama de modul cum vor fi folosite, adic independent sau mperecheate. Stupii familiilor slabe vor fi amplasai perechi, doi cte doi. Dup declanarea culesului, n cea de-a treia zi, seara, unul din stupii din fiecare pereche, va fi mutat pe un loc nou, la circa 6 8 m distan de vechiul loc. Stupul rmas va fi deplasat ca s ocupe centrul spaiului dintre cei doi stupi pereche, care la aezare vor avea o distan ntre ei de cel mult 60 70 cm. n acest stup, care va primi culegtoarele de la cel deplasat, se va crea spaiul necesar depozitrii mierii. Nu este necesar s se ia msuri pentru protecia mtcii deoarece pe timpul culesului nu se pune problema atacrii acesteia de ctre albinele culegtoare de nectar, venite din familia mutat. Familia mutat i va forma un nou lot de culegtoare n 2 3 zile. Datorit nectarului adunat n cele trei zile de cules nu se va da ap n hrnitor familiei rmas fr culegtoare. Trebuie reinut c de la o familie puternic se obine mai mult miere dect de la dou familii slabe.

Pagina 39

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

7. TEHNOLOGIA INMULTIRII FAMILIILOR DE ALBINE


7.1. ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural. In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare, care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate. Legat de data cand parasesc stupul, roiurile se impart in: timpurii, atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii, cand familiile roiesc in luna iulie. Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15. Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. 7.1.1. PRINDEREA ROIULUI NATURAL I INTRODUCEREA ACESTUIA N STUP n cazul cnd roiul se aeaz pe o ramur de pom i aceasta poate fi sacrificat, aceasta se va tia, scuturnd ulterior roiul n roini. Cnd roiul se aeaz pe o ramur sau pe alt suport care nu poate fi tiat, se va scutura direct n roini prin loviri puternice. Dac suportul nu se mic, desprinderea roiului se face prin periere, dup o prealabil stropire cu ap. n situaia cnd roiurile se aeaz pe suporturi greu accesibile, prinderea lor se poate face cu ajutorul unui fagure fixat de o prjin. Acesta se apropie uor de ciorchinele roiului i dup trecerea albinelor pe el se scutur n roini. Pentru introducerea roiului n stup se pune un magazin gol pe stupul vertical n care albinele se toarn deasupra ramelor de cuib. Operaia se face seara. Stupul trebuie s fie curat i flambat la interior, dac a mai fost vreodat ocupat de albine. Stupul care are un miros respingtor sau are pereii mucegii este refuzat de albine, acestea prsindu-l a doua zi, ieind i adunndu-se pe acelai loc n care s-au aezat i n ziua precedent. Stupul pregtit pentru adpostirea roiului va avea: 2-3 faguri cldii, noi;
Pagina 40

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ram cu pstur i min. 2 kg de miere; ram cu puiet necpcit, ridicat din stupul care a roit; cteva rame cu faguri artificiali; Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia. Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop. Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dup introducerea roiului n stup, acesta nu se va controla 24-48 de ore. La nceput albinele au tendina de a forma ghem i abia mai trziu se dispun pe faguri. n serile urmtoare, dac constatm c albinele nc sunt n form de ghem, cu ajutorul unei diafragme mpingem cu grij ghemul spre faguri. Ele vor fi obligate s ocupe spaiile dintre rame i astfel datorit mtcii i a mirosului de cear, vor ncepe s construiasc celule pe fagurii artificiali. 7.1.2. PRINDEREA UNUI ROI N PDURE Practica aparine unui apicultor din Vosges - Belgia. n fiecare an el i mprospteaz stupina cu roiuri naturale. Capcana se compune din 4 nuclee, fiecare avnd un urdini de 4 cm. n interior, n centru, exist o ram nchis la culoare care a coninut puiet; de o parte i de cealalt exist cte o ram cu fagure artificial, apoi cte un fagure construit de un an, n total 5 rame. Pereii nucleului se freac n interior i exterior cu frunze de ment proaspete, iar cteva frunze intacte sunt puse pe rame, n interior. Pe fiecare latur a ramei centrale se prelinge cte o linguri de miere. Nucleul se aeaz ntr-un pom, la o nlime de 2,5 m. n fiecare sptmn se remprospteaz frunzele de ment i se completeaz mierea consumat. Dup ce albinele au ocupat capcana, la 10 zile sunt aduse n stupin.

7.2. ROIREA ARTIFICIALA


Roiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in general 3-5) cu puiet in toate stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata. Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlate a septelului si evitarea roirii naturale. Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dezvoltare, in zile senine si calde si cand exista culesuri in natura. Practicarea roirii este ideala in perioada de debut a perioadei de roire cand familia inca nu a intrat in frigurile roitului. 7.2.1. NECESARUL ANUAL DE MTCI n general necesarul anual de mtci poate fi schematizat astfel: -10% rezerv, pentru nlocuirea diferitelor pierderi din stupin; -20% pentru formarea de roi; -50% pentru nlocuirea anual a mtcilor vrstnice i neproductive;

(Romnia apicol nr.6/1993, pag. 9)

7.2.2. RECUNOATEREA BOTCILOR DE SCHIMBARE LINITIT Mtcile de schimbare linitit apar n afara perioadei de roire i n general n familii cu instinct de roire foarte slab, cu un comportament deosebit de armonios, foarte productive i cu o organizare perfect a cuibului n orice perioad a sezonului. Numrul botcilor n procesul de schimbare linitit a mtcii este mult mai mic dect a botcilor de roire (35 buc.) i apar n condiiile din ara noastr la sfritul lunii IUNIE pn la mijlocul lunii IULIE.
Pagina 41

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Aceste botci se formeaz pe marginea lateral sau de jos a ramelor sau chiar n centrul acestora, de multe ori grupate cte 2-3, de mrime foarte mare, cu pereii foarte ngroai de cear, ntotdeauna crescute pentru a primi un ou i niciodat n jurul unei larve, cum se ntmpl la botcile de salvare. Acelasi lucru se intampla si cnd matca este btrn, epuizat sau cnd este mutilat n urma unui accident sau a interveniei apicultorului. Si atunci albinele cresc maximum 2-3 botci, mari, pe partea central a fagurilor din care vor iei mtci de calitate. n lumea apicol se consider c aceste mtci, provenite din botci de schimbare linitit, sunt cele mai bune. Apicultorul poate obine botci de schimbare linit n trei faze: 1. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu caliti biololgice i productive deosebite. 2. Amputarea cu ajutorul unei forfecue a aripilor anterioare sau a unui picior din fa a mtcii care trebuie schimbat din cauza vrstei naintate, dar fr s se provoace rnirea sau strivirea unei alte pri anatomice vitale (cap, torace, abdomen) astfel nct matca s-i poat continua ouatul n condiii normale. Din cauza acestei infirmiti aparente (matca nu se folosete de aripi pentru depunerea oulor) albinele din familia respectiv hotrsc nlocuirea ei prin schimbare linitit. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor n care matca va depune ou, silit de lucrtoare, apoi vor hrni din abunden,cu lptior de matc, larvele din aceste botci ca viitoarele mtci s beneficieze de condiii optime de dezvoltare nc de la nceputul creterii. 3. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmrete prezena, numrul i poziia botcilor. Cnd botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedeaz la scoaterea (decuparea) botcilor i se formeaz tot atia roi cte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaz nc doi faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare i miere, din aceeai familie n care au crescut botcile, precum i o ram cu fagure artificial destinat clditului. Dac dorim s producem n continuare botci crescute n condiii de schimbare linitit, lsm matca infim mai departe n stupul su. Cuibul se completeaz cu 2-3 faguri cldii de la rezerv i 2-3 faguri numai cu puiet cpcit de la alte familii de albine . Conform aceluiai ciclu de 12-14 zile, situaia se repet, n cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedeaz la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestor operaii se face pn se obine ntregul necesar de mtci de care este nevoie pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare i pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupin. La ultimul ciclu, cnd nu se mai dorete obinerea de botci, n familia respectiv se las o ram cu o botc, urmnd ca matca care eclozioneaz s o nlocuiasc pe mama ei vrstnic i infim. Roii astfel formai, cu mtci crescute prin schimbare linitit, se stimuleaz din dou n dou zile cu cte 300400g sirop de zahr n concentraie de 1:1 pn ce matca ncepe s depun ou. Dup ce roii cu mtci tinere iau dobndit autonomia necesar unei familii n dezvoltare, se procedeaz la unificarea familiilor ale cror mtci trebuie s fie nlocuite cu aceste mtci tinere, astfel: Varianta 1. ntr-o diminea linitit se nltur din stup matca veche ce urmeaz s fie schimbat i familia de albine se las n starea de orfanizare pn ctre sear. Acest interval de timp permite dispariia total a orcrei urme de feromoni, ceea ce face ca populaia familiei respective s accepte cu uurin prezena altei mtci sau chiar s o prefere. Se procedeaz apoi la transvazarea ramelor cu faguri i populaia de albine din stupul organizat n familia-roi cu matc tnr, intercalnd, dup ncetarea zborului, ntre cele dou grupe de rame un hrnitor cu 500g sirop de zahr n concentraie 1:1. n ziua urmtoare se scoate hrnitorul i se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau n cursul dimineii cte 1-2 rame cu puiet i albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie nlocuit i se introduce dup ultima ram din familia nou cu matca tnr. n felul acesta culegtoarele (care sunt mai agresive i accept mai greu matca nou) se ntorc n familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blnde, rmn s creasc puietul de pe fagurii respectivi. Cnd familia care urmeaz s fie desfinat prin unificare nu mai are dect 4-5 rame cu populaie, tot n cursul dimineii,
Pagina 42

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

se nltur matca veche, epuizat, lsndu-se familia orfan pn dup-masa, seara, cnd se transvazeaz n familia primitoare dup acelai procedeu ca n varianta 1. 7.2.3. SCHIMBAREA LINITIT A MTCII PRIN GOLIREA STUPULUI DE PUIETUL NECPCIT Cu circa 35-38 de zile nainte de a avea nevoie de botci mature dm fiecrei familii din care intenionam a crete mtci, cte 2 rame cu puiet cpcit, fr albine, lund cte o ram de la dou familii bune. Tot acum se ncepe hrnirea cu sirop n care adugm polen proaspt 10-15% recoltat n ziua precedenta de la alt familie, cci la familia cresctoare nu aezam colectoare de polen. Dac stupii nu pot fi vizitai zilnic, aezam sub podior o turta fcut cu 20 % polen, pe care o completam cu miere i zahr pudr pn la epuizare. Dup 12 zile, deci cu circa 23-26 de zile nainte de a avea nevoie de botci, procedm la ridicarea tuturor ramelor n care majoritatea puietului este necpcit sau sunt nsmnate cu ou i le plasam n alte familii, marcndu-le cu o pionez pentru a le recunoate n vederea napoierii dup cpcire, aducnd n locul lor o ram cu puiet cpcit i o ram goal stropit cu sirop pentru nsmnare. Dup 4 zile repetam operaia, nlocuind rama proaspt nsmnat cu o alta goal nsoit de o ram cu puiet cpcit. Hrnim n continuare, n felul artat i dup alte 4 zile (deci a 8-a zi de la declanarea creterii), repetm operaia. n general, acum apar primele botci nsmnate. Dup alte 4 zile, cnd deschidem stupul, botcile au deja larve de 2-4 zile. n eventualitatea c la controlul anterior nu s-au gsit botci, acum se gsesc cu siguran. Deci, socotind 12 zile de cnd am dat 2 faguri cu puiet cpcit, + 12 zile pn cnd observam botcile cu larve de 2-4 zile, + 10 zile pn la eclozionare = 34 zile. Mtcile crescute n familiile care nu au reacionat dect la patrulea interval de 4 zile vor ecloziona n circa 36 de zile de la pornirea creterii. Lsm botcile n familia cresctoare, pn la 1-2 zile nainte de eclozionare, cnd, cu cte o ram cu puiet cpcit i o botc existent sau altoit, putem forma 5-6 nuclee de familie cresctoare, formate prin stolonare de la alte familii. Familia cresctoare (cu matca vrstnic) rmne cu restul puietului, cu ramele cu rezervele de hran, cu albinele de pe acestea i cu toat albina zburtoare, completndu-i-se fagurii lips cu rame cu faguri artificiali. Prin metoda descris mai sus care nu trebuie aplicat rigid se pot produce mtci n serii continue, timp de 2-3 luni. Metoda este foarte maleabil. Cnd creterea e nceput mai trziu, nu mai e nevoie de ntrire i operaiunile ncep direct cu faza eliminrii puietului tnr. Nici respectarea termenului de 4 zile nu e obligatorie, ramele putndu-se ridica i din 3 n 3 zile sau, cnd matca nu i-a depus oule n ramele depuse de noi ci n cele din care a eclozionat puietul, ne acomodm situaiei. 7.2.4. CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate: productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina proprie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. Principalele lucrari ce se executa in aceste conditii sunt: - cresterea controlata a matcilor de calitate ; - imperecherea matcilor in nuclee ; - introducerea matcilor in familiile de albine. Tehnologiile cele mai simple si mai sigure de aplicat in aceasta directie sunt: 7.2.4.1. Producerea matcilor - conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala.
Pagina 43

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila, asta si functie de locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet; - sa aiba cuiburile bine impachetate; - sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se va respecta strict tehnologia fara a incerca introducerea elementelor "novatoare". 7.2.4.2. Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor asa ca a insista in acest sens este o greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Metoda 1 Inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate se recolteaza cele mai frumoase cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct stupilor unde dorim sa schimbam matca. Metoda 2 Se alege o familie de albine puternic i care a dat n anii precedeni o producie bun de miere i cear. Se introduc 2 faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare mpreun cu albinele ce-i acoper, luai de la alte familii din stupin. Lucrrile de ntrire se fac n timpul nfloririi pomilor fructiferi, la amiaz, cnd cea mai mare parte din albinele culegtoare sunt la cules. ZIUA -12...-13 - 6...- 7 - 3...- 4 0 (n botci au aprut larvele!) +8...+9 (au fost cpcite primele botci) DATA 1 MAI 6-7 MAI ~ 10 MAI ~ 12-13 MAI ~ 20-21 MAI OPERAIA Prima mputernicire: 8/6+2(pc+a) A doua mputernicire: 10/8+2(pc)=12/10 Apar botci nsmnate! ORFANIZARE. Matca, mpreun cu fagurele cu puiet i albine pe care s-a gsit, formeaz un prim roi. Acesta mai primete 2 faguri cu puiet de la alte familii din stupin DIVIZAREA FAMILIEI CRESCTOARE I FORMAREA NUCLEELOR DE MPERECHERE
Pagina 44

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

+12 +17...+25 +20...+25 +30 +33 (3 sptmni de la eclozionarea mtcilor)

~ 24-25 MAI ~ 29 MAI6 IUNIE ~ 1-6 IUNIE 11 IUNIE 14 IUNIE

ECLOZIONEAZ MTCILE! MPERECHEREA MTCILOR. NCEPEREA OUATULUI. REVIZIE (n cel mai bun caz exist puiet cpcit) REVIZIE. Se ndeprteaz mtcile care nc nu au depus ou i se desfiineaz nucleele de mperechere

Fagurii cu puiet i cu albin se vor verifica cu atenie nainte de a fi introdui n stup, pentru a nu lua odat cu ei i mtcile familiilor ajuttoare. Dup 5-6 zile operaia se repet dar fagurii vor fi numai cu puiet cpcit, fr albin. Familiile ajuttoare primesc de fiecare dat faguri cldii n locul fagurilor luai. Familia de baz primind 4-5 faguri cu puiet i cca.500 g albine se ntrete repede i cuibul ei de 12 rame devine nencptor. Acest lucru duce la nceperea pregtirilor pentru roit prin construirea de botci. Familia se controleaz la fiecare 4-5 zile i dup ce botcile au fost cpcite se trece la divizarea acesteia i formare nucleelor de mperechere. NOT: 1. Roii se fac slab: -o ram cu miere -o ram cu puiet si botc -o ram cu puiet cpcit i albinele acoperitoare, luat de la alt familie 2. Imediat dup mperecherea mtcii i nceperea activitii de ouat, roii se ntresc, sptmnal, de 2-3 ori, cu cte o ram cu puiet la eclozionare. 3. Roii formai pe trei rame, a cror mtci se mperecheaz n luna iunie, se vor ajuta cu 2 rame cu puiet cpcit de la alte familii, iar cei la care acestea se mperecheaz n luna iulie, cu 3 rame (cte una la 7 zile) 7.2.4.3. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Metoda 1 Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi (cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza: - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri; unul cu puiet capacit si un altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure cu hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie! Se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. Aici se vor marca 15 celule cu ou,pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in
Pagina 45

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele - in afara de cele 30 alese - se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - In tot acest timp familia orfanizata sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele,pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie! Nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Metoda 2 Procedeul este urmtorul: Spre sfritul culesului de salcm se alege din stupin cea mai bun familie de albine. n acest stup A, astfel ales, se introduce n mijlocul cuibului o ram nou bine cldit, care a fost stropit n prealabil cu sirop cldu. A doua zi se alege o alt familie B tot bun, care va deveni cresctoarea de botci. Aceasta se orfanizeaz, ridicndu-i-se matca i toate ramele cu puiet necpcit, cu care se face un roi. Totodat, n acest stup cresctor de botci se vor scutura 2-3 rame cu albine tinere. A treia zi, adic dup aprox. 70 de ore de la punerea ramei la ouat n stupul A, se ridic aceast ram i cu ajutorul unui creion se lrgesc puin celulele n care sunt ou, din 5 n 5, cam 25 pe o parte i 25 pe cealalt parte, n aa fel ca atunci cnd se recolteaz botcile s nu se distrug vreuna de pe partea cealalt a ramei. Se introduce apoi rama n mijlocul stupului B care a fost orfanizat i are mult albin tnr. Se comaseaz albina pe ct mai puine rame, avnd n centru rama cu ou, care peste cteva ore vor deveni larve i vor fi luate imediat n cretere de ctre albine. Dup aceast operaie se nchide stupul i nu se mai controleaz 10 zile. Pe parcursul celor 10 zile se pregtete materialul biologic care va beneficia de aceste botci (roiuri, nuclee, nlocuirea mtcilor corespunztoare, etc). n a 11-a zi se ridic rama cu botci din familia B, se recolteaz botcile care se planteaz unde este nevoie (roiuri, nuclee, etc care trebuie s fie gata pregtite cu 24 de ore nainte de plantarea botcilor) i unde vor ecloziona. Pe aceast ram se las dou botci pentru ca i acest stup s-i fac matc i se reintroduce rama n stup. Cu aceast metod se obin 20-45 mtci la o singur cretere. Creterea mtcilor se poate face astfel n orice perioad a anului cu condiia s existe trntori maturi n stupi i albinele s beneficieze de flor abundent i nectar suficient. Prin aceast metod se pot face una sau cel mult dou creteri de mtci n acelai stup, dar nu mai multe pentru a nu slbi familia respectiv. 7.2.4.4. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii: - existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile, cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci din comert). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primate decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta; in cazul prezentei puietului capacit, acceptarea se face mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile decat cele batrane.
Pagina 46

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedeaza? - in cazul in care familia nu este orfana, se identifica matca si se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului pe o suprafata cu miere necapacita pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile se deschide din nou cuibul urmarindu-se reactia albinelor. Daca acestea nu mai sunt agresive inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important: albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide o data stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. In ceea ce priveste introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, fie sub un capacel protector (ca un degetar) pentru mai multa siguranta. 7.2.4.5. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere" sau in corpuri de stup compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat pozitionat astfel: doua la un perete, pe capete, si un al treilea pe peretele opus, in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza, nucleul se poate refolosi introducand o alta botca. Dupa ce introducerea botcii se executa urmatoarele : - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive, vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci).

7.2.5. METODE EFICIENTE DE NMULIRE A FAMILIILOR DE ALBINE INTRATE N FRIGURILE ROITULUI 5.2.5.1 MUTAIA SIMPL A DOU FAMILII Se aplic la familiile de albine intrate n frigurile roitului i se constituie ca o metod eficient de combatere a roitului natural i de valorificare mai intens a culesului. Cnd se constat prezena botcilor de roire deja cpcite, se va trece la o grupare a familiilor de albine - cte dou familii la fel de puternice: A-cu botci de roire, B-fr botci de roire.
Pagina 47

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Pe locul familiei A se aeaz un stup nou N, echipat cu faguri artificiali. n acest stup se va transvaza din familia A, rama pe care se gsete matca (nainte se distrug toate botcile) i o ram cu miere, apoi se vor scutura toate albinele familiei A. nainte ca albinele din stupul A s se scuture n noul stup familia se afum, iar stupul se ciocnete pentru ca albinele s se ndoape cu miere. Familia N este pus n situaia unui roi foarte puternic. ATENIE!!! Operaia se face cnd timpul este nsorit, la amiaz.

N matca

N A B Stupul nu va avea montat magazinul sau dac acesta este montat, nu se vor lsa faguri cldii n el, deoarece albinele evit s creasc fagurii artificiali din cuib i atunci matca urc n magazin i nsmneaz fagurii cldii. Familia A, fr albine i matc, dar creia i se las 1-2 botci din cele mai frumoase, se aeaz n locul familiei B, iar familia B se mut pe un alt loc n stupin. Acest loc poate fi lng roiul N, cu aceeai direcie de zbor. Familia A se va popula pe seama albinelor culegtoare ale familiei B i a albinelor tinere ce vor ecloziona n decurs de o sptmn, iar din botcile existente va apare noua matc. n roiul N, albinele i matca se vor comporta ca un roi natural, cldind n scurt timp toi fagurii artificiali. Mrimea cuibului acestui roi se va dimensiona foarte bine pentru c dac se vor introduce prea muli faguri artificiali, acetia vor fi cldii defectuos. Familiei B, pn la formare albinelor culegtoare care s-au pierdut prin emigrare la familia A, i se administreaz (2-3zile) cte 200-300 ml sirop de zahr 1:1 la hrnitor sau ntr-un fagure gol. Familia B i adun hrana necesar pentru iarn nc de la primul cules. Dac ea a fost mutat n apropierea roiului N, va putea avea un rol important la culesul urmtor cnd albinele acestuia vor fi epuizate n urma primului cules. Atunci, pentru ca s se obin o recolt bun de la acest cules, B se unete cu N formnd o puternic colonie de strnsur. Se las matca cea mai tnr din cele dou. Metoda nu compromite culesul, ci, dimpotriv, duce la valorificarea mai intens a acestuia, deoarece populaia de culegtoare cedat roiului N nu are puiet de hrnit, iar familia B rmas fr culegtoare i formeaz repede o nou generaie care va participa la cules 7.2.5.2 DIVIZAREA FAMILIEI Se ridic toate ramele cu puiet i albina de acoperire, se introduc n alt stup, apoi se amplaseaz pe un alt loc din stupin, lsndu-se n vechea familie numai matca pe o ram cu puiet necpcit, un fagure cu provizii i albina zburtoare care se ntoarce n stup. Cuibul se completeaz cu 4-5 faguri artificiali funcie de puterea familiei. Obligate s refac cuibul familiei n ntregime, albinele ies din frigurile roitului i revin n starea normal. n stupul nou format se va crete o matc tnr din botcile existente (se las numai 2-3), iar din puiet se va forma albina zburtoare, familia putnd rmne de sine stttoare sau se poate uni la intrarea n iarn cu alt familie din stupin, n familia unit, rmnnd, de regul, matca tnr. 7.2.6. METODE DE INTRODUCEREA MATCILOR IN FAMILIILE DE ALBINE 7.2.6.1. Reguli generale. dup transport, mtcile nu vor fi eliberate imediat ntr-o familie de albine care de curnd a avut o matc n plin pont.
Pagina 48

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

orfanizarea familiei de albine: n familia care urmez s primeasc o nou matc este obligatorie absena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in familiile trantorite. eliminarea albinelor nsoitoare din cuc mbuntete procentul de acceptare a mtcilor n familia de albine. perioada de acomodare: matca va trebui s stea nchis n cuc suficient de mult timp pentru ca albinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate. vrsta albinelor i puterea familiei de albine: albinele tinere, pana in 10 zile manifest o mai slab agresivitate i de obicei accept usor o nou matc. momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vntului de intensitate i ploilor reprezint sunt condiii propice. hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr n momentul nlocuirii unei mtci este foarte necesara in lipsa culesului natural. In apicultura,operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie stiut ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata.Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza sunt descrise 5 metode de succes, considerate printre cele mai sigure si care pot fi abordate de orice apicultor. 7.2.6.2. Metoda coliviei tip "capac": acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor, o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. Din punct de vedere practic nu s-au observat diferente mari de procentaj, decat in anii nefavorabili apiculturii. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm. Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub, lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului, dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri, incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putem verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa care distrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. 7.2.6.3. Introducerea cu alcool: acceptare 80 - 95 % O alta metoda folosita de noi, mai rar insa, este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. Istoric, metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa, apoi fiind preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta, fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori care pot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade, sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de
Pagina 49

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. Metoda este eficienta, rapida, matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac", insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. 7.2.6.4. Metoda roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este o metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru de vedere, prin rezultatele obtinute, nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment, anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. Probabil ca multi apicultori care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta. Iata cum se procedeaza pentru a introduce matcile: In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules, introducem intr-o roinita (fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop, pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. Sa concluzionam: dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanara acceptata, cu fagurii claditi si insamantati.In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem de introdus matci valoroase. 7.2.6.5. Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam: seara, izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflata in aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet. Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfel format, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de decizia personala a stuparului. 7.2.6.6. Metod simpl de nlocuire a unei mtci Se prinde matca veche ce trebuie nlocuit i se introduce ntr-o cuc. Apoi se aeaz ntre rame n mijlocul cuibului, sprijinit ntre dou rame alturate. Aici se las pn a doua zi pentru ca albinele s se familiarizeze cu noua situaie. Cuca va fi pregtit din timp cu un cpcel de cear peste care va fi tras cpcelul metalic, astfel nct matca s nu poat fi eliberat de albine. A doua zi matca veche va fi nlocuit cu cea nou, aezndu-se cuca n acelai loc. De aceast dat cpcelul metalic al cutii nu va mai fi tras peste cpcelul de cear, pentru ca albinele s poat elibera matca, roznd ceara. 7.2.7. INGRIJIREA ROIURILOR ARTIFICIALE DUPA FORMARE
Pagina 50

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Dupa formarea roiurilor, indiferent de metoda utilizata, acestea vor fi controlate obligatoriu dupa aprox. 10 zile pentru a vedea daca matcile introduse si-au inceput depunerea pontei. In cazul in care roiurile au fost dotate cu botci capacite, aproape de ecloziune, depunerea pontei incepe dupa cel mult 25 de zile, perioada necesara ecloziunii matcii, instalarii maturitatii sexuale si imperecherii acesteia. Daca dupa scurgerea perioadei mentionate nu se constata prezenta oualor in celulele fagurilor, inseamna ca roiul respectiv a ramas fara matca. In aceasta situatie se procedeaza launificarea roiului cu o familie mai slaba din stupina pentru valorificarea albinelor acestuia si a evita aparitia albinelor ouatore. Daca se constata, cu ocazia controlului, prezenta matcilor, a oualor si a larvelor, roiurile vor fi ajutate pentru intarire cu 1-2 faguri cu puiet capacit, fara albine, proveniti din familii puternice din stupina. Se recomanda ca aceasta operatiune sa se execute periodic la intervale de 2-3 saptamani, pana cand roiurile artificiale vor atinge dezvoltarea unor familii de putere medie. In cuibul roiurilor artificiale trebuie sa se gaseasca permanent 5-6 kg de miere. In cazul in care nu exista cules in natura, aceste rezerve de hrana vor fi asigurate cu faguri cu miere luati de la alte familii. Pe masura dezvoltarii, apicultorul va executa periodic operatiunea de largire a cuibului pentru a asigura spatiul necesar cresterii puietului. 7.2.8. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albine derivate din roiuri artificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corpul de baza la sistemul vertical (minim 10 rame). Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inaintea culesului principal de la salcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame cu rezerve de hranamiere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele. Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiului de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau in sezonul urmator. 7.2.9. TIEREA ARIPILOR MTCILOR I. Se face n urmtoarele scopuri: -stabilirea vrstei acestora. n acest caz se taie n primul an aripa stng a mtcilor, iar n anul urmtor, aripa dreapt, a celorlalte -mpiedecarea plecrii roiului primar -nlocuirea mtcilor de ctre albine, prin schimbare linitit. Aceast operaie se execut primvara n perioada nfloririi pomilor fructiferi, deoarece matca poate fi mai uor gsit pe faguri, ntre albine. Dup ce matca a fost gsit, se ndeprteaz albinele din jurul ei, suflnd uor asupra lor i matca se prinde de aripi cu mna dreapt, ntre degetul gros i arttor. Apoi matca se prinde de torace cu mna stng, degetul gros fiind dedesubt i arttorul deasupra. Cu ajutorul unei foarfeci mici pe care o inem n mna dreapt, devenit acum liber, se taie ambele aripi dintr-o parte, cam jumtate din lungimea lor. Pentru obinuin n executarea acestor lucrri e bine s se fac mai multe exerciii pe trntori. Dac se dorete declanarea fenomenului de schimbare linitit, se taie complet aripile de pe ambele pri. II. Pentru prevenirea roitului si inmultire se poate face urmatorul lucru: Cind e pe terminate salcamul se taie o aripa si un picior la matca si in 4 zile albinele vor incepe sa creasca o botca sau 2 pe primele rame. Cind botca e coapta (adica atunci cand mai sunt aproximativ 3 zile pana la eclozionare) se omoara matca batrina ca sa nu apara vreo surpriza. Matca fiind intr-o famile puternica va incepe repede ponta, iar pina la tei familia de albine va fi la loc. In acest timp, de la o familie puternica, se ridica in fiecare saptamana cate o rama cu puiet capacit fara albina si se da familiei cu matca tanara. Matca va fi hranita bine si odata ce are celule goale, va oua. Daca mai raman botci, se fac roi artificiali. Daca exista vreo familie care are mult puiet larvar si mai putina albina, se inlocuiesc ramele cu larve ale acesteia cu rame cu puiet capacit de la o famile puternica pentru ca aceasta sa nu intre in frigurile roitului.Astfel se poate extrage si miere, pot exista si familii puternice si neroitoare. De la a 3-a generatie raman foarte putine familii care mai roiesc.
Pagina 51

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Pagina 52

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

8. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI


In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri concrete. 8.1. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel: spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Atentie mare insa! Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. La aparitia unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acesti faguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la extremitati. Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea maxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Cum procedam: de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. La peretele stupului asezam doi faguri (unul
Pagina 53

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

cu miere si altul cu miere si pastura), apoi fagurii care formeaza cuibul (purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3 faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Daca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Din familia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. 8.2. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii
Pagina 54

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.

Pagina 55

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

9. PRODUSELE APICOLE
9.1 MIEREA DE ALBINE
Mierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci culese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, le mbogesc cu substane proprii i le depoziteaz n celulele fagurilor. n funcie de materia prim utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de niere: floral si man. Mierea floral poate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur specie de plante nectarifer (mierea de salcm, tei, floarea soarelui etc, sau polifloral cnd necarul provine de la mai multe specii de plante). Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc n florile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca urmare a unor procese complexe de sintez i secreie. Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de rou) provine din sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantelor (altele dect glandele nectarifere), rezultate n urma metabolismului unor insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) care paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana. Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru nsuirile sale nutritive, ct i pentru efectele sale terapeutice. Mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct de vedere biologic, n compoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman. 9.1.1 SECRETIA DE NECTAR SI FACTORII DE INFLUENTA Sursa principala de hrana a albinelor este furnizata de glandele nectarifere ale florilor si de polenul acestora. Albinele mai recolteaz secretiile dulci ale glandelor extraflorale dispuse pe diferite parti ale plantei precum si secretiile unor paraziti din familiile Lachnidae si Lecaniidae care se hranesc cu seva plantelor parazitate (miere de mana). Secretia nectarului fiind rezultatulunor procese fiziologice complexe, productia de nectar este conditionata de o serie de factori legati de planta (specia, varietatea, varsta plantei, etapa infloririi, pozitia florii, etc.) sol (compozitia chimica, gradul de fertilitate, umiditatea, nivelul apei freatice, agrotehnica aplicata) si de conditiile meteorologice. Dintre conditiile meteorologice temperatura joaca un rol hotarator.Secretia nectarului incepe la majoritatea speciilor la temperatura de 120C, intensitatea secretiei creste pana la 20-260C, dupa care scade progresiv incetand total la 350C. Umiditatea atmosferica adecvata secretiei de nectar este cuprinsa intre 60-80%. Precipitatiile abundente si de durata survenite in timpul infloririi diminueaza concentratia de zaharuri a nectarului sau il spala total, iar vanturile contribuie la evaporarea acestuia. Influenta nefavorabila prezinta seceta insotita de temperaturi ridicate. Timpul cel mai favorabil este cel calduros cu zile senine, fara vant, alternand cu ploi calde de scurta durata, cazute in special noaptea.

9.1.2 GREUTATEA SPECIFIC A MIERII Greutatea specific a mierii depinde de coninutul ei n ap, respectiv crete i descrete pe msura micorrii cau sporirii procentului de ap. La un coninut n ap de 15% corespunde o greutate specific, la 200C, de 1,4350 kg/l, iar la 18% ap corespunde 1,4171 kg/l. Un kilogram de miere are un volum de aproximativ 700 mililitri. La -360C mierea nghea, n care caz volumul ei scade cu 10%, iar la nclzire se dilat, la 250C volumul ei mrindu-se cu 5%. Mierea cristalizat pus la o temperatur de 350C sau n baie de ap la 500C se transform n lichid.
Pagina 56

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Greutatea specific a mierii se poate face la nivelul stupinelor astfel: ntr-un vas de sticl se cntrete exact un kg de ap, dup ce n prealabil s-a luat tara vasului i s-a nsemnat nivelul apei. Apoi, vasul se golete, se usuc i se umple cu miere pn la semn, dup care se cntrete. Diferena dintre greutatea vasului cu miere i tara acestuia reprezint tocmai greutatea specific a mierii. 9.1.3 COMPOZIIA CHIMIC A MIERII Din punct de vedere chimic, mierea de albine reprezint un amestec complex, a crui compoziie depinde de originea floral, condiiile meteorologice, modul de pstrare i de metodele de extragere a acesteia. n compoziia ei intr ap, substane zaharoase i nezaharoase. 1. Apa caracterizeaz gradul de maturitate i calitatea mierii, de coninutul n ap depinznd conservarea i cristalizarea ei. Procentul de ap din miere este invers proporional cu gradul de umplere al celulelor. Cpcirea acestora se face dup ce ele au fost umplute, iar umiditatea a sczut pn la 20%. Valoarea normal pentru acest parametru este de 17-18%, o miere prea uscat fiind greu de extras i condiionat, iar una prea umed risc s fermenteze i gustul i este atenuat. O miere pasteurizat cu peste 21% ap poate fi stocat mai multe luni, dar o miere recoltat de apicultor n aceste condiii dup cteva sptmni va fermenta. Acest fenomen natural se va accentua odat cu creterea umiditii peste 18%, la o temperatur cuprins ntre 14 i 240C. Determinarea coninutului de ap se face cu refractometrul. 2. Substanele zaharoase. Zaharurile reprezint 95-96% din substana uscat a mierii, ele fiind n principal reprezentate de glucoz i fructoz. Coninutul mediu al mierii n glucoz este de 31%, iar n fructoz este de aproximativ 38%. Glucoza (dextroza) este uor solubil n ap, mai puin dulce dect fructoza i de dou ori mai dulce dect zaharoza. Deoarece ea cristalizeaz foarte uor, mierea cu un coninut ridicat de glucoz nu este indicat ca hran pentru albine n timpul iernii. Fructoza (levuloza) prezint o mare capacitate de solubilizare n ap, cristalizeaz greu i incomplet. Att glucoza ct i fructoza prezint proprieti fermentative. Glucoza i fructoza iau natere din invertirea zaharozei sub influena enzimei invertaza, iar raportul dintre ele este variabil la diferite sorturi de miere, de regul ns cantitatea de fructoz este superioar celei de glucoz. n mierea de salcm, pomi fructiferi, trifoi, castan comestibil i salcie, coninutul n fructoz este superior celui de glucoz, pe cnd la cea de ppdie, floarea-soarelui i rapi, acesta este mai sczut. Invertaza, la un pH de 6-6,8, scindeaz zaharoza n glucoz i fructoz, ntr-un raport de 1:1. proveniena sa n miere este numai n mic parte din nectar, ea fiind din secreiile glandelor hipofaringiene ale albinelor mai vrstnice de 21 de zile. n perioadele cu nectar din abunden i cnd acesta se gsete n apropierea stupinei, albinele nu au timpul necesar, nici n timpul transportului i nici n stup, s-i adauge saliv i respectiv fermeni, astfel c mierea rezultat va avea un coninut mai mare de zaharoz. S-a constatat c cu ct cantitatea de glucoz se apropie de cea a fructozei, cristalizarea are loc mai repede. Astfel, cnd raportul ntre glucoz i fructoz este de circa 1:1, mierea cristalizeaz ntr-o lun, iar cnd acest raport este de circa 1:1,5 cristalizarea are loc abia peste 2 ani. Amestecul de glucoz i fructoz din miere i imprim acesteia dulceaa, proprietile higroscopice, valoarea caloric i proprietile fizice. Zaharoza, este un dizaharid format dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz, are o mare capacitate de solubilizare, cristaliznd ns foarte uor. 9.1.4 RECOLTAREA, EXTRACIA I CONDIIONAREA MIERII Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape: - recoltarea nectarului, - prelucrarea enzimatic, - reducerea cantitii de ap. Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice.
Pagina 57

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitarengurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare. Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide). Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil. Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine un produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp. Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear. Calitatea mierii extrase ct i capacitatea ei de pstrare, depind n mare msur de gradul de maturare pe care mierea l are n momentul recoltrii. Recoltarea ramelor n vederea extraciei mierii se face atunci cnd fagurii sunt plini, iar albinele au cpcit 1/3 din celule ncepnd din partea superioar (acest fapt indic maturarea complet a mierii). Nu se recolteaz ramele care suprafee cu puiet i cele care au pstur i miere. Se recomand ca recoltarea s se fac nainte de ncetarea culesului pentru a preveni furtiagul. Sfritul culesului se stabilete dup terminarea nfloritului plantelor melifere, dup scderea activitii albinelor. Albinele devin irascibile, dau trcoale locurilor unde se simte miros de miere, iar cercetarea stupilor este dificil din cauza albinelor hoae. La intervenie stuparul va da 2-3 fumuri la urdini. Albinele prevenite astfel de intervenie, i vor umple gua cu miere i vor deveni mai puin irascibile, neputnd s mai nepe deoarece nu se pot ndoi. n cazul n care sunt gsite botci de schimbare linitit se va forma un roi nou. Dac unele familii sunt pregtite s roiasc, se mut stupul cu matca n alt loc, iar cu o ram cu botci i dou cu puiet lsate pe locul vechi, se formeaz un roi nou. La stupii verticali cu magazine se ridic magazinul de pe stup, se controleaz cuibul de unde se scoate o ram mrgina, se sparge cuibul cu o ram cu fagure artificial, se pune magazinul napoi, dup care se scot ramele cu miere din acesta. Dac se recolteaz ramele din magazin nainte de ridicarea lui de pe corp, nu se mai poate controla cuibul deoarece acesta, primind albinele din magazin i pe cele care se ntorc de la cules, va deveni suprapopulat, albinele se vor revrsa peste marginea corpului de stup, ceea ce va ngreuna controlul i reaezarea magazinului. Ramele cu miere se scot din stup dup prealabila lor scuturare i apoi mturare cu pana sau peria, pentru ndeprtarea tuturor albinelor, avnd grij ca acestea s cad deasupra ramelor rmase, pentru a nu se pierde matca. Nu se vor lsa familiile fr magazin prea multe ore deoarece, albinele fiind nghesuite numai n corpul de jos, pot intra n frigurile roitului. Recoltarea se face cu mult grij pentru a nu stropi stupul cu miere, fapt ce ar produce declanarea furtiagului. n acelai scop stupii vor fi inui deschii ct mai puin. Dac extracia mierii se realizeaz spre sfritul sezonului apicol, se recomand ridicarea, pe ct posibil, a fagurilor vechi, rupi, prost cldii, cu numeroase celule de trntori pentru ca dup extragerea mierii, acetia s fie reformai
Pagina 58

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Pe msur ce se recolteaz, fagurii se introduc n ldie de transport (sau n corpuri de stup). Acestea se acoper cu capacul sau cu podiorul i se transport n ncperea unde se efectueaz extracia. n ncperea amenajat pentru extracia mierii nu trebuie s ptrund albine, iar temperatura s fie de minim 200C, deoarece la o temperatur mai sczut mierea devine vscoas, se extrage greu, fagurii se rup i rmne mult miere pe pereii celulelor. Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3 ori mai vscoas dect la 30C. Pentru a obine miere de calitate superioar, nainte de extracie fagurii se sorteaz dup culoare n dou categorii. n prima categorie intr toi fagurii de culoare deschis n care nu s-a crescut puiet sau n care s-au crescut numai cteva generaii. n a doua categorie intr toi ceilali faguri. Mierea provenit din a doua categorie este ntotdeauna de culoare mai nchis din cauza pigmenilor provenii din materiile existente n fagurii respectivi (nveliuri tegumentare, larvare i nimfale). nainte de a se introduce n extractor, de pe faguri se cur crestturile de cear i propolisul, apoi se descpcesc. Operaiunea de descpcire se execut cu ajutorul unui cuit descpcitor, nclzit n prealabil n ap fierbinte. Cu acesta se reteaz partea superioar a celulelor mpreun cu cpcelele de cear. Aceste resturi se adun n tava de descpcit unde, prin intermediul unei site, se separ mierea de cear. Descpcirea fagurilor se mai poate face i la rece cu ajutorul furculiei de descpcit, ai crei dini se introduc pe sub cpcele i printr-o ridicare brusc se realizeaz descpcirea celulelor. Fagurii descpcii pe ambele fee vor fi sortai dup greutate, (pentru buna echilibrare a rotorului extractorului), apoi introdui n extractor i aezai n suporturile existente pe rotorul acestuia. La nceput nvrtirea extractorului se va face ncet i uniform, viteza mrindu-se progresiv pn se aude fitul caracteristic al mierii proiectate pe pereii rezervorului extractorului. Pentru a preveni ruperea fagurilor, mierea de pe prima fa nu se extrage complet, ci numai aproximativ jumtate dup care fagurii se ntorc pe cealalt parte, din care mierea se poate extrage complet. n medie se consider c sunt necesare 240 de turaii pe minut, ceea ce corespunde cu 70-80 de nvrtituri de manivel. Dup terminarea extragerii complete a mierii de pe aceast fa, fagurii se ntorc din nou cu partea din care mierea a fost extras doar parial, pentru a fi complet extras. Sub aciunea forei centrifuge mierea este extras din celule i se colecteaz pe fundul extractorului de unde, prin intermediul unui robinet este evacuat. nainte i dup folosire, tot utilajul se spal cu ap fierbinte i o soluie de 5% sod, dup care se limpezete bine cu ap curat i se usuc prin expunere la soare. Pe msur ce fagurii sunt dai la extractor, sunt depozitai n corpuri de stup ferite de accesul albinelor i reintrodui n familiile de albine, pe ct posibil seara sau noaptea. Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum. Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea. Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluznd nclzirea, afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o combinare a acestor procese). Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus ntr-o anumit stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc. Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia! Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt: umiditatea excesiva! bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare! particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei! procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!
Pagina 59

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Ca urmare, principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii primari din apicultura sunt: 1. Prefiltrarea (strecurare) 2. Limpezirea (decantarea) 3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori) 4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20% 5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul 6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori) 7. Imbutelierea si etichetarea. Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente. Acesta reine impuritile grosiere, dar adevrata maturare i limpezire a mierii se produce n maturatoare unde are loc pierderea surplusului de ap i o stratificare a corpurilor strine n raport cu greutatea lor specific. Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare. In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie. Timpul necesar pentru limpezirea mierii este n funcie de vscozitatea ei, de nlimea maturatorului i de temperatur. Astfel limpezirea unui strat de miere de 1 m nlime la diferite temperaturi dureaz: la 100C 15 zile la 150C 6,5 zile la 200C 3 zile la 250C 1,5 zile la 300C 18 ore la 350C 10 ore n stupinele mici unde mierea se trece direct n bidoane, dup extracia i filtrarea ei, impuritile care se ridic la suprafa se pot lua cu o lingur de lemn dup cteva zile. Mierea se pstreaz la temperatura de 140C n depozite cu umiditate sczut (max. 60%) i n vase bine nchise. Se recomand ca mierea s nu depeasc 18% ap pentru a nu fermenta. Printr-o pstrare ndelungat a mierii n ncperi cu o temperatur cuprins ntre 20 i 250C mierea pierde din arom i se nchide la culoare. Valoarea biologic a produsului depinde n mare msur de respectarea unor reguli de igien. Se recomand ca vasele de pstrare s fie curate, emailate, din oel inoxidabil, tabl alb cositorit, din aluminiu sau material plastic.Pstrarea mierii se face n camere special amenajate n acest scop, care trebuie s fie curate, uscate, cu ventilaie bun i fr mirosuri specifice. n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti. In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h. Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pagina 60

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori. Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionata la stupina, de catre apicultor; Depozitarea mierii Depozitarea mierii se va face ntr-un loc uscat, rcoros (ideal +15C) i departe de o surs de iluminare direct. Utilizarea ncperilor cu temperaturi mai mari de 35 C este interzis. Dac umiditatea mierii este de peste 19%, depozitarea se va face la rece (sub 11C). Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a cldi fagurii din cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet. Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite. Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acestea particip la cpcirea fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la construirea fagurilor, dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear. Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de albine au o mare plasticitate legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei. La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul cu aerul i formnd astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor, apoi sunt frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor. Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru 1 kg de cear sunt necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori. Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere. Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine, practic, producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, nclinaia genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de cldit. Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ puin variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%), hidrocarburi (12-13%). Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i bactericid i se ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea fagurilor artificiali. Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n cazul rcelilor, infeciilor cavitii bucale, gt 9.2.1. OBTINEREA CERII Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse: a. Reformarea fagurilor vechi. Trebuie practicat n mod constant, anual, intr-o stupin. n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii noi care s poat fi crescui n perioadele optime. Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fagurii vechi i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet nlocuii, durata optim de exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu patrunde prin el.
Pagina 61

9.2 CEARA

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezultate din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de albine sntoase, de mrime i greutate normal. Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat. Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol. b. Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii. Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine. c. Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear dar nu deosebit de nsemnat. In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de inspecie a familiei de albinei. d. Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare (ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre apicultor. Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet pentru a fi cldii. 9.2.2. PRIMENIREA ANUALA A FAGURILOR Fagurii vechi trebuie dati la topit fara mila. Motivele sunt binecunoscute (focare de infectie pentru albine, ceara mai putina etc.). Albinele secreta ceara fara voia lor, cu atat mai mult cu cat aduc mai multe provizii in cuib si sunt mai multe larve de hranit. Cand cuibul este plin, albinele nu mai produc ceara, nu mai cresc larve si drept urmare productia scade, colonia pregatindu-se de roire. Instinctul de roire poate fi mult diminuat prin claditul fagurilor artificiali. 9.2.3. RAMA CLDITOARE Rama clditoare d posibilitatea albinelor s valorifice secreia glandelor cerifere i s construiasc faguri, care n mod obinuit conin celule de trntor. n acest fel se satisface i instinctul albinelor de a cldi celule de trntor. n aceast situaie albinele nu mai modific celulele de albine lucrtoare din fagurii artificiali introdui la cldit, pentru a crete trntori i fagurii artificiali vor fi lucrai uniform numai cu celule de albine lucrtoare. Astfel, rama clditoare constituie i un mijloc eficace de ngrdire a creterii exagerate a trntorilor. Fguraii crescui, chiar dac nu ocup toat lumina ramei clditoare, trebuie recoltai la 3-4 zile, prin tiere cu ajutorul unui cuit, pentru a nu permite creterea puietului de trntor, pentru care albinele consum mult energie i hran. n vederea valorificrii operative a acestor faguri recoltai di rama clditoare este bine ca n fiecare stupin s existe un topitor solar n care acetia se topesc pe msura recoltrii. Dac se las o perioad mai mare de timp fagurii nerecoltai, larvele crescute n celule vor trece n stadiul prenimfal, i vor ese nveliul nimfal, iar acesta va reine la topire o bun parte din cear. Rama clditoare poate fi: -ram obinuit fr fagure, -ipca superioar a ramei, -hrnitorul jgheab din plastic sau lemn, -ram special construit RCS (ram clditoare special) ce are leaul superior mobil, prile laterale ale ramei fiind prinse cu vinclu n vederea sprijinirii ramei. n treimea superioar cele dou laturi sunt prinse cu o ipc pentru susinerea celor dou laturi, sub ipc existnd un fagure crescut. Leaul mobil poate fi
Pagina 62

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

nlocuit cu un hrnitor, iar n lipsa acestuia, golul creat va fi umplut de albine (care nu suport spaiile goale) cu un fagure natural. De asemenea i rama de magazin poate fi folosit ca ram clditoare, cnd este introdus n cuib i la care s-au lipit de speteaza superioar i inferioar, dou fii de 1-2 cm fagure artificial, acesta servind ca nceput pentru cldirea fagurilor. Aceast ram clditoare are un front de lucru mai larg pentru albine i o capacitate mai mare, satisfcnd foarte bine cerinele de producere a cerii. Este bine s se nsemne rama clditoare cu o piunez, pentru ca la deschiderea stupului aceasta s se vad mai bine, fr a se confunda cu o alt ram. O atenie deosebit trebuie la scuturarea albinelor i la recoltarea fagurilor din ramele clditoare, pentru a nu pierde sau vtma matca, care de multe ori se gsete pe aceti faguri unde depune ou. La recoltarea fagurelui din ram se las o fie de 10 mm, care ajut la pornirea i dirijarea construciilor urmtoare. n cazul n care RC este folosit i pentru a dirija concentrarea acarienilor, n vederea combaterii biologice, vom evita s tiem cpcelele de trntori cpcii de pe aceti faguri, ntruct procednd astfel, acarienii vor iei i vor ataca mai devreme larvele i indivizii aduli i n acelai timp, se vor nmuli mult mai repede. De regul, fagurele este construit cu celule de trntor i se recolteaz periodic, fie nainte de cpcirea puietului, fie dup cpcirea acestuia, avnd n vedere c femelele acarianului Varroa prefer s-i depun oule n celulele de trntor, pe larvele de 5-6 zile, iar dup cpcire sunt prinse n celule, unde i continu nmulirea. Prin recoltarea periodic a fagurilor cu larve de trntor se elimin din stup un mare numr de parazii Varroa. Dac utilizm hrnitorul la nceputul primverii, acesta se aeaz ntre diafragm i fagurele de acoperire. La nceputul nfloririi pomilor este mutat ctre cuib, ntre ultimul fagure cu puiet i cel de acoperire, pentru a da o mai mare posibilitate albinelor s nceap cldirea fagurilor sub hrnitor. n cazul n care fagurele este cldit cu puiet de lucrtoare i are puiet n el, nu se recolteaz dect dup eclozionarea acestuia. Deoarece spaiul ramei clditoare special (RCS) este prea mic, necesitnd controale dese n cuib, folosirea acesteia nu este indicat, exceptnd perioada de primvar cnd folosirea ei nu stric prea mult regimul termic. Examinarea ramei clditoare ne poate indica lucruri importante cu privire la starea familiei sau situaia culesului: dac apar nceputuri de botci pe margine = pregtire de roit; cldirea cu celule de albine lucrtoare = matc tnr, semn c trebuie s mrim cuibul; cldire normal (cu celule de trntor) i depozitare de miere = cules bun; dac albina nu cldete RC trebuie cutat cauza: boal, lipsa de hran, lipsa mtcii etc. oprirea cldirii = lips cules, sau anomalii etc 9.2.4. EXTRAGEREA CERII 9.2.4.1. Extragerea prin fierbere cu apa Extragerea cerii din fagurii vechi se face mult mai greu. Se recomanda ca acestia sa fie topiti cu aparatura de specialitate. In lipsa acesteia, fagurii vechi se scot din rame, se taie in bucati mici de 4-5 cm si se pun la muiat in vase cu apa de ploaie, timp de 2-3 zile. Apoi, se introduc treptat intr-un vas cu apa de ploaie fierbinte, amestecand cu o lopatica din lemn. Cand ceara s-a topit o strecuram prin intermediul unei site mai rare, dupa care o stoarcem cu ajutorul unui dispozitiv de presare. Este bine ca apa de ploaie sau zapada (cele mai recomandate) sa nu fie in contact cu obiecte feroase, pentru a nu provoca saponificarea cerii. In cazul in care ceara nu se strecoara ea ramane cu impuritati si trebuie retopita de mai multe ori pentru indepartarea acestora. Uneori, este nevoie a se retopi chiar si dupa strecurare. Fierberea cerii fara apa duce la inchiderea ei la culoare. Vasul nu va fi lasat nesupravegheat, stiind ca la incalzire mai mare se formeaza o spuma, care, odata ajunsa la foc, arde ca benzina si poate produce accidente sau incendii. Dupa strecurare vasul se va izola bine in vederea unei decantari cat mai reusite. Ceara racita, de obicei dupa 24-48 de ore (daca izolarea a fost eficace), se scoate din vasul de intarire, se usuca si i se indeparteaza stratul spongios si impuritatile adunate la partea de jos a calupului.
Pagina 63

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Ceara rezultata prin razuire poate fi topita cu o alta sarja, sau pastrata pentru a fi predata ca bostina. 9.2.4.2. Extragerea la rece a cerii Fagurii preinmuiati sunt scosi la ger si lasati sa se scurga pe o sita sau tabla. Apa care ramane in invelisurile nimfale, marindu-si volumul, va determina desprinderea integrala a invelisurilor care de obicei adera la peretii celulelor. Pe o razatoare mare cat o foaie de tabla (confectionata cu ajutorul unei table si a unui cui), marginita de o rama inalta de 6 cm, se freaca fagurii inghetati adusi in casa. Sub razatoare se afla o lada unde sunt colectate particulele de faguri rupti de razatoare (nu mai mari de 3-4 mm). Dupa terminarea operatiei, particulele sfaramate sunt puse intr-un vas peste care turnam 3-4 kg sare la suta de litri apa rece (de 400C), apa sarata trebuind sa acopere intreaga masa de particule. Dupa 20 de minute, invelisurile nimfale imbibate cu sare, devin mai grele si cad la fund. Particulele de ceara, fiind usoare, se ridica la suprafata si sunt adunate cu o sita. Dupa strangere, ceara este spalata in 3-4 ape curate si se pune la topit cu apa de rau sau de ploaie. Cand toata masa este topita fara sa dea in clocot, ceara se pune la decantat. 9.2.4.3. Extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar Topitorul solar prezinta un caz aparte fiindca, pe langa avantajele pe care le ofera, ca simplitate, eficacitate si curatenie, ingradeste mult si risipa de ceara. Topitorul solar reprezinta un mijloc relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obinerea de cear de calitate deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace. Este util pentru stupinele de mai mici dimensiuni ca mijloc foarte economic de obinere a cerii. Reziduurile de pe sita topitorului se curata dupa fiecare folosire, trecandu-se la bostina. In unele cazuri se indica asezarea unei panze de tifon pe sita topitorului solar. Acesta are capacitatea de a retine resturile fine ca polenul, praful etc., ajutand la cresterea calitatii cerii. Se recomanda folosirea unui topitor cat mai mare pentru a introduce fagurii cu rame cu tot. Prelucrarea fagurilor vechi, desi nu are un randament prea grozav, este totusi comoda si ofera o ceara de o calitate si culoare foarte buna. Indepartarea reziduurilor de pe sita topitorului trebuie facuta cat timp sunt calde, luand sita cu totul si rasturnand-o in lada pentru bostina. Bostina nu este bine a se pastra de la un an la altul din cauza acarienilor consumatori de ceara. 9.2.5 CONSTRUIREA UNUI TOPITOR SOLAR Pentru construirea unui topitor solar, exist cteva repere valabile indiferent de mrimea lui: Repere Corpul se poate executa din lemn, aluminiu (este mai scump), etc., materiale care trebuie s asigure o greutate rezonabil i s reziste la intemperii. Pentru a obine un randament mrit, folosirea a dou foi de sticl este obligatorie. Distana dintre ele se stabilete la 1- 1,5 cm. Pentru a nu crete greutatea total, se alege sticla cea mai subire existent pe pia. Fixarea colilor se face practicnd n grosimea scndurii dou falturi decalate i prin folosirea unui silicon transparent. Tot n scopul mririi randamentului, corpul se izoleaz n interior cu un strat subire de polistiren, vat mineral sau un alt material izolator termic. Tava pe care se aeaz fagurii se doteaz (n partea inferioar) cu o sit care s rein corpurile strine cerii. Tot interiorul corpului se vopsete n negru (mai puin tvile de depozitare i colectare). Cu un topitor care respect cerinele de mai sus se poate topi orice produs ce conine cear, cu meniunea c randamentul de extragere depinde de vechimea fagurilor. Cu ct fagurii sunt mai negri, cu att botina rezultat are un procent mai mare de cear. Situaii Apicultorii care folosesc un topitor solar remarc dou situaii cnd acesta este parial eficient:
Pagina 64

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

La prelucrarea fagurilor foarte vechi. Pentru a extrage ceara dintr-un astfel de fagure, este nevoie de o temperatur mai mare, dect pentru un fagure alb. Cnd soarele nu este prea puternic. Operaiunea de extragere a cerii, n cele dou cazuri menionate, se mbuntete mult, dac se respect principiile enumerate mai jos. Adic existena unui geam dublu i izolarea termic a corpului, care nu fac altceva dect s creasc randamentul termic cu peste 40%. n fapt, un topitor solar, poate fi asimilat cu un panou solar n care se obine ap cald menajer, unde izolarea termic i asigurarea unui strat de aer (prin folosirea celor dou coli de sticl), poate aduce dup unii autori, o cretere a randamentului cu 60%. Model de topitor solar

Topitor solar dup Eva Crane, Bees and beekeeping, 1990, pag. 432 Topitorul solar pentru cear din figur poate fi utilizat pentru obinerea unor mici cantiti de cear. Nu are nevoie dect de energie solar i poate produce o cear curat. Cldura de la soare topete bucile de cear care sunt plasate pe baza de metal a unei tvi. Capacul const din dou foi de sticl dispuse la 5 mm distan una de cealalt. Topitorul trebuie nclinat nspre soare. Dedesubtul bazei de metal care reflect razele soarelui se afl un strat izolator, iar cldura este atras nuntrul cutiei. Ceara topit curge de pe tav, lsnd n urm cea mai mare parte din reziduuri, i ajunge ntr-un container unde se solidific, iar reziduurile rmase, impuritile, se aeaz pe fundul vasului. ntr-un al doilea vas curge cear mai curat, dect n primul vas. Este recomandat ca fagurii s fie inui n ap cu cteva ore nainte de a fi pui n topitor, astfel nct cmile larvare s se mbibe cu ap (i nu cu cear la topire), i pentru ca mierea rmas s se spele. Dac fagurii sunt negri sau conin polen, ei trebuie tiai n buci mici i inui n ap 1-2 zile. Este preferabil ca apa s fie de ploaie, iar dac se folosete ap curent, la aceasta trebuie adugat oet n proporie de 0,1%. 9.2.6 REGULI GENERALE CARE INFLUENTEAZA CANTITATEA SI CALITATEA CERII EXTRASE Calitatea cerii depinde de: sortarea fagurilor, metodele de extractie, spalarea si inmuierea corespunzatoare a fagurilor, modul si durata topirii fagurilor, calitatea apei si a vaselor folosite, conditionarea si pastrarea ulterioara, etc.
Pagina 65

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

In afara de calitatea apei, o importanta deosebita o prezinta calitatea materialelor din care sunt confectionate recipientele sau vasele folosite pentru incalzirea si prelucrarea cerii (decantoare, prese, vase de fiert). Ceara se deterioreaza si isi schimba proprietatile fizico-chimice cand vine in contact cu metale ca fierul, cuprul si zincul. Ea contine 15% acizi grasi liberi care intra usor in reactie cu majoritatea metalelor si bazelor, formand compusi colorati, care imprima cerii o culoare bruna, asemanatoare ruginii (in combinatie cu cuprul ceara devine verde, iar cu zincul bruna-murdara), iar la vasele de fonta si cupru creste procentul de saponificare. Cele mai bune vase sunt cele din lemn, din ceramica, din aluminiu, vase emailate sau din otel inoxidabil. Se pot folosi si vasele cositorite dar trebuie avut in vedere ca cositorul se detaseaza treptat de pe vas, asa ca operatia de cositorire trebuie repetata. Maruntirea si spalarea fagurilor in mai multe ape, pana ce apa ramane curata, are o deosebita importanta, contribuind la dizolvarea resturilor de miere, polen, excremente, coloranti organici si alte impuritati care degradeaza calitatea cerii extrase. Trebuie neaparat evitata amestecarea propolisului cu materia prima. In afara de spalare, inmuierea fagurilor cu 2-3 zile inainte contribuie la imbibarea pana la saturare a camasilor nimfelor si a celorlalte substante neceroase existente, care in timpul topirii ar absoarbe ceara. Printr-o spalare si inmuiere corespunzatoare contribuim la sporirea randamentului de ceara extrasa. Camasile nimfelor absorb ceara ca o sugativa. Absorbtia cerii se datoreaza fenomenului de capilaritate si odata ajunse aici, particulele fine de ceara sunt retinute datorita coeziunii moleculare. Numai ceara lichida ce nu mai poate fi absorbita, picura si poate fi recoltata. Din aceasta cauza, fagurii vechi trebuie inmuiati cu multa constiinciozitate timp de 2-3 zile inainte de topire, in apa calda si dedurizata, care are o putere de inmuiere mare si dizolva mai usor substantele solubile. 9.2.7 STERILIZAREA CERII Avand in vedere faptul ca sporii de loca isi pastreaza puterea contaminanta chiar si dupa 40 de ani, pentru a distruge toate formele agentului patogen, in special cele sporulate, ceara trebuie sterilizata prin metode fizice, chimice sau biologice, in conditii cu totul speciale, fiind nevoie de un echipament adecvat. Din aceasta cauza, confectionarea fagurilor este recomandat a se face numai in unitatile specializate, confectionarea artizanala negarantand o sterilizare adecvata. 9.2.8 DESAPONIFICAREA CERII La prelucrarea cerii se folosete ap distilat, de ru sau apa rezultat din precipitaii, iar vasele vor fi din lemn, oel inoxidabil, aluminiu sau emailate. n caz contrar aceasta poate emulsiona i saponifica. Desaponificarea cerii se face prin topire i splare repetat cu ap moale i cu ajutorul acidului sulfuric, care neutralizeaz toate srurile alcaline din cear i pune n libertate impuritile aflate n ea. Acidul sulfuric se adaug n apa de topire i splare n proporie de 0,1-0,2% din masa cerii i el se ndeprteaz la ncheierea operaiunii prin splare cu ap. n timpul tratamentului, acidul sulfuric mbuntete culoarea cerii, corpurile strine se depun la fundul vasului, iar legturile cear-ap se distrug. Acidul sulfuric se adaug la apa de topit i nu invers, iar n timpul fierberii, focul s fie mic i ntreaga operaiune s nu dureze mai mult de o jumtate de or, deoarece, ceara devine sfrmicioas i se nchide din nou la culoare. Dup rcire i solidificare, reziduurile se cur de pe partea inferioar a blocului de cear, i aceasta se topete din nou, n ap cu 2% acid oxalic, timp de 10 minute pentru a-i reda culoarea. n timpul fierberii se spumuiete mereu i se amestec pn nu mai apare spum. Urmtoarea retopire se face cu ap mai mult i se adaug 1% acid oxalic, pentru a-i reda cerii culoarea natural 9.2.9. CONDIIONAREA CERII Condiionarea cerii const n limpezirea i splarea acesteia. Limpezirea i splarea acestora se face prin topirea repetat a calupurilor de cear n ap dedurizat (asa cum este i apa de ploaie) la temperaturi de pn la 90C. 9.2.10. CONSERVAREA FAGURILOR DE LA REZERVA Fagurii de rezerva se pot tine in corpuri ME sau Dadant, asezate in stive de cate 8-10 corpuri, in aer liber, prevazute cu panza de sarma jos, la primul corp si sus, peste ultimul corp, pentru a asigura o permanenta
Pagina 66

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ventilatie (efect de cos). Stivele vor fi asezate pe capre de lemn la inaltimea de 30-40 cm de la pamant si adapostite contra ploilor si zapezii. Fagurii vechi, retinuti dupa recoltarea mierii, sunt expusi distrugerii gaselnitei daca nu reusim sa-i topim imediat. Daca nu reusim sa topim imediat ceara, se recomanda acoperirea fagurilor cu o folie de polietilena sau introducerea lor intr-un sac de material plastic, expunandu-se pe un strat de tabla soarelui fierbinte de vara. In decurs de 10 minute fagurii se desprind de pe sarme, ramele se curata imediat, iar fagurii se comprima cu mainile formand bile rotunde pe care, dupa comprimare, le vom pastra pana toamna tarziu, cand ne vom face timp pentru a extrage ceara. Folosirea fumigatiilor cu sulf: Fumigatiile cu sulf sunt cele mai indicate pentru tratarea fagurilor de la rezerva. Acestia, vor fi tratati, dupa stivuire, prin afumare cu pucioasa, fiecare stiva, fiind mai intai acoperita etans, pentru a retine astfel fumul printre rame cat mai mult posibil. Tratamentul va fi aplicat toamna (2 tratamente la interval de 10 zile) si o singura data primavara in aprilie, dupa tratament descoperind din nou sita superioara. Pentru a evita problemele de fermentaie la ramele de cat, se recomand ca acestea s fie lsate s fie linse de albine (1 pn la 2 zile) dup ultima recolt, punnd caturile in stupi nainte de depozitare. Este important sa se evite a se lasa ramele cu faguri (fr rezerve) n aer liber datorita contactului cu diversi contaminanti si praf din aer, vehiculate de vant sau animale si pasari. Aceste rame pot de exemplu s fie depozitate ntr-un dulap cu rafturi sau ntr-un frigider vechi. Vaporii de acid acetic glacial pot la rndul lor s previn intrarea moliei cerii n rame. Dac este posibil, se poate utiliza o metod biologica de tratament folosid Bacillus thuringiensis (vedei datelor privitoare la biocide) Se poate utiliza n egal msur i tehnica de congelare (min. 24 ore la temperatura de -18 C) Produse precum naftalina, paradiclorbenzenul, tetraclorura de carbon SUNT INTERZISE! Pentru a reduce riscul de dezvoltare a nosemozei, se recomand s se dezinfecteze ramele cu acid acetic glacial care se pune ntr-o ceac pe partea superioar a ramelor. Aceast operaiune trebuie s se efectueze la o temperatur cuprins ntre 20 i 25 C ntr-o ncpere bine aerisit (nu n camera de extracie a mierii). nainte de a le reamplasa n stupi, este important sa se aeriseasca bine ramele i caturile astfel tratate.

9.3 PROPOLISUL
Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase si cleiuri vegetale (55%), cear vegetal (30%), uleiuri eterice (10%), si polen (5%), cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe care l folosesc n principal pentru astuparea fisurilor stupului, a asigura etanseitatea in stup si impotriva patrunderii apei din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor i a altor suprafee din stup precum si a corpurilor straine pe care nu le pot elimina afara din stup. Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: mesteacan, plop, cire, viin, castan, brad, molid etc. Albinele strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca i polenul. Propolisul are o densitate mai mare decat a cerii de albine iar daca este pus in apa se scufunda. Este insolubil in apa si partial solubil in alcool. La 15 grade C este dur si friabil, iar la temperaturi mai ridicate devine moale si lipicios. Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat. Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii care secret aceste rini) sau n funcie de sezon primavara i toamna albinele colecteaz mai mult propolis. Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: cicatrizante, antivirale, antifungice si antibacteriene (bactericide si bacteriostatice), antioxidante, biostimulatoare. Calitatile antimicrobiene sunt puternic influentate de speciile de provenienta si sunt rezultatul actiunii unor substante biologic active cum sunt flavonoizii. Cercetarile efectuate pana in prezent arata ca propolisul are o eficienta remarcabila in foarte multe boli ce tin de mai multe domenii ale medicinii umane dermatologie, chirurgie, stomatologie, otorinolaringologie, ginecologie dar si in medicina veterinara. Efectele sale anestezice sunt exceptionale: de 3,5 ori mai mari decat a cocainei si de 5,2 ori mai mari decat a novocainei.
Pagina 67

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Albinele propolizeaz spaiile libere cu mrimea de pn la 3,5 mm, iar zona cu propolizarea cea mai intens este zona de deasupra cuibului. Albinele culegtoare de propolis l adun ori de cte ori l gsesc n natur, dar mai ales n lunile august i septembrie, ntre orele 10 i 15 cnd afar este cald, cci atunci acesta este maleabil i uor de recoltat Prin recoltarea la un interval de 30 de zile, randamentul de recoltare pe familia de albine crete de 1-2 ori fa de recoltarea la un interval de 60 de zile. 9.3.1 Colectorul de propolis. Colectorul tip folie n general apicultorul poate obine propolis din: rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze) mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis; nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va cura; utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseaz deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros); Aplicarea colectorului de propolis se face astfel: - prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt propolizarea

sitei.

- cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtarului lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita din plastic i apoi pnza colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis. n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cu propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial. Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator). n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/colonie/an. Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin corpurile straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etan pentru a se pstra principiile active. Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice. Colectorul de propolis poate fi si o folie de linoleum dur, cu dimensiunile de 42/33 cm, putnd ave utilizri multiple. Poate fi utilizat ca podior (cnd e aezat deasupra ramelor din corpul de jos, dnd astfel posibilitatea circulaiei albinei i n cat, iarna acoperind 8 rame de cuib), ca foaie de control (fiind aezat pe fundul stupului cu fa colorata n sus, dup ce s-a fcut ultimul tratament cu Varachet aceasta fiind combustibil ce se va ridica la revizia de primvar, uurnd lucrrile de curire a fundului stupilor). Dup ridicare foaia se cur sumar, se spal, se dezinfecteaz i se pstreaz pn la o nou utilizare. Pe post de colector de propolis se folosete toamna (ntre 1 august 30 septembrie) i primvara (cnd apare la albine tendina de propolizare). Este aezat cu faa colorat pe spetezele ramelor din cuib. Trebuie avut grij ca albinele s aib posibilitatea de a se deplasa n cat la hrana din rame sau la cea din tav i s asiguram o ventilaie corespunztoare. Din dou n dou sptmni ridicm colectorul de pe rame i rzuim propolisul depus, separnd cu grij propolisul de cear, i eventualele impuriti, putnd recolta ntr-o zi de la 50 de familii, aproximativ 0,5 kg de
Pagina 68

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

propolis de cea mai bun calitate. n aceast perioad, dac n magazine mai exist cantiti mici de miere, acestea vor fi furate de albinele din cuib, fr posibilitate de furtiag dac executam rapid lucrarea de descpcire, lucru care nu se va ntmpla dac nu exist aceast placa despritoare. n cazul n care avem probleme cu hrnirea pentru completarea rezervelor de hran, pe aceste plci se aeaz farfurii sau tvie pe care se pun borcane cu sirop cu gura n jos pe tvi i cu 1 sau 2 bee de chibrit pentru ca siropul s poat fi luat de albine. Se realizeaz astfel o hrnire suplimentar a familiilor de albine nelsnd nici o ans albinelor hoae sau viespilor, care pentru a ptrunde pn aici ar trebui s traverseze ntreaga familie. n plus, prin acest sistem nu avem pierderi de albine care la utilizarea altor sisteme se neac. Pentru amnunte se pot cerceta revistele: Romnia apicol 2000, numerele 10-11, i Apicultura n Romnia 1987, nr 7. Concluzii i recomandri: dispozitivele de recoltare a propolisului formate din estur textil impregnat cu material plastic cu ochiuri de 1 mm, cu suport din linoleum sau pnz groas, de dimensiunea podiorului, aezate deasupra ramelor, asigur o cantitate medie de 150 g propolis/familie de albine, cu un interval optim ntre recoltri de 30 de zile. 9.3.2 Tinctura de propolis Tinctura de propolis se obtine prin introducerea propolisului fin maruntit in alcool de 85-95* Cel mai recomandat este alcoolul de secara. Ca sa puteti faramita bine propolisul, mai intai bagati-l in congelator. Din 200 ml alcool de 90*si 60 gr propolis, se face o solutie alcoolica de 30 %. Se tine la intuneric 7-8 zile, in care timp se agita din cand in cand. Dupa care se filtreaza prin doua tifoane cu vata la mijloc. Indicatii: epiderofitia plantara, zabaluta de origine micotica si streptococica, pitiriazisul fetei, intertrigo cervicial si axilar, cu diateza exudativa, dermatite, neurodermatite, pruritul scrotului si vulvei, eczeme umede si uscate, dermatoze pruriginoase. Se indica in mod deosebit in psoriazis, pomada ducand la ameliorarea acestei boli. In bronsitele cronice se recomanda cate 15-30 picaturi de trei ori pe zi, intr-un pahar cu apa. Lista bolilor in care propolisul se foloseste ca adjuvant este foarte lunga.

9.4 POLENUL
Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care la maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective. Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile. Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie. Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elemente nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine: Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale. n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc. Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i derivatul su natural pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz care i dovedesc valoarea n numeroase situaii. 9.4.1. OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemotoace de polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula. La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.
Pagina 69

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n medie de 5-7 mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile. I. Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a aduna polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n cazul mierii, n perioadele cnd natura l ofer. 1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat cu depozitarea, acesta este mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o perioad lung de timp. 2. Dup depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa numita pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate. Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se refera la obinerea polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri. Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn n octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada de abunden a acestuia: aprilie-iunie. Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru, violet sau rou. II. Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia: flora polenifer existent calitatea i atractivitatea polenurilor puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit) nsuirile genetice ale coloniilor prezena rezervelor de pstur n stup condiiile de vreme tipul de colector Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate fi ntre 10 i 30 kg de polen n funcie de factorii enumerai mai sus. 9.4.2. COLECTOARELE DE POLEN Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ, care determin dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora ntr-un spaiu colector, inaccesibil albinelor. Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3 prti: 1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polen placa activa. - o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la trecerea prin ea, ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre. - cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm. - placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt obligate sa treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stup cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup. 2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El este acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la partea inferioar este
Pagina 70

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat pentru a-l goli i cura. 3. corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permite ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor. Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia pot uneori bloca intrarea albinelor la urdini. Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la 10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc) Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora: 1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului; 2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului: 3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu. 4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac. Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de sol, unde i umiditatea este mult mai mare! Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nu pot fi vizitate zilnic. Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului: montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu puiet i doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie); n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, fr ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete colectarea polenului. cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia de lucru; asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsai s treac prin suspendarea activitii colectorului asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1 kg la celelalte tipuri). meninerea cureniei colectoarelor 9.4.3. CONDIIONAREA I PSTRAREA POLENULUI RECOLTAT Polenul este un produs natural care n mod normal conine i o anumit cantitatea de apa, unele impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic. 1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dar i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit. 2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consum. O metod de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 8-10% prin uscare. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu. - Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de uscare. - Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din greutatea iniial. 3. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura de +4C. Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista diveri parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Pagina 71

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse. Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de timp pentru a nu aparea noi forme active de parazii. Conservarea prin congelare! Temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mai necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. 9.4.4. PSTRAREA POLENULUI N AMESTEC CU ZAHR PUDR Polenul proaspt colectat se amestec cu zahr de granulaie fin, n proporie de 2:1, ca greutate(2 pri polen + 1 parte zahr pudr). Amestecul se preseaz foarte bine n vase de culoare nchis (sticl sau plastic alimentar). Pentru a-l feri de mucegire la suprafa, este indicat ca nainte de nchiderea vasului s se acopere amestecul cu un strat suplimentar de zahr pudr sau cu un strat de miere de circa un deget grosime. Se pstreaz la loc uscat, rece i ntunecos. S-a constatat c polenul astfel conservat fiind folosit ca hran pentru albine determin creterea puietului ntr-un ritm deosebit de intens, chiar dup doi ani de pstrare la temperatura camerei. Polenul rmne moale i cu umiditatea normal. Polenul conservat prin acest procedeu poate fi preparat n turtie i administrat astfel albinelor, sau poate fi amestecat cu nlocuitorii de polen ce se administreaz n hrana albinelor. Turtele respective se administreaz familiilor de albine numai dup zborul de curire. Pentru sntatea personal se amestec cu mixerul o anumit cantitate din polenul astfel conservat, cu miere, servindu-se 1-2 lingurie dimineaa cu pahar cu ap nainte de micul dejun.

10. BAZA MELIFERA


Pagina 72

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Prin baza melifera se intelege totalitatea plantelor melifere aflate in raza utila de activitate (2-3 km) a albinelor. Plantele melifere sunt acele specii de plante care pot asigura albinelor materia prima necesara supravietuirii si dezvoltarii lor. In cadrul lor distingem plante nectarifere (produc numai nectar), polenifere produc numai polen) si nectaro-polenifere (produc atat nectar cat si polen), precum si plante de la care albinele colecteaza mana (vegetala sau animala.) Conditiile unei bune baze melifere: sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai apropiate de vatra stupinei; sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna. Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei: Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra n perimetru stupinei, dupa modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale, paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici). Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic: n care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala de miere, m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla n masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale). Alegerea vetrelor de stupina: Se va face n functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicata depasirea numarului de 100 de stupi. Adapostirea stupilor nu este recomandata: - pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), - in apropierea cailor ferate, - a drumurilor intens circulate, - a grajdurilor de animale - a lacurilor mari. Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor. La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine, starea drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc. Asezarea stupilor: Se recomanda: pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis; stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe
Pagina 73

F = M/m,

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

rnd (cand sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 n semicerc si cu urdinisurile in directii diferite). iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat formand oglinda stupului. Cercetarea acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul sezonului. Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui: Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in general in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile pedoclimatice. Conditiile pedoclimatice: Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie optima a nectarului. Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil). Secretia de nectar nu incepe sub 100C, devine optima intre 20-320C si apoi scade treptat pana la + 350C . La majoritatea plantelor melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa ntre 16-250C. Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de nectar. Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. Plantele ce au nectariile adapostite n profunzime (trifoiul rosu) produc in zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea: Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce precipitatiile abundente influenteaza negativ n timpul infloririi. Umiditatea optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia de nectar putnd inceta cu desavrsire. Varietatea plantei: Secretia maxima de nectar la arbori este ntre 20-40 ani. Florile de la baza faceliei sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vrf. Observaii fenologice i meteorologice Plantele melifere, n funcie de condiiile de desprimvrare, nu nfloresc n fiecare an la aceleai date calendaristice, dar ele nfloresc ntotdeauna n aceeai ordine i n general la aceleai intervale de timp unele fa de altele. - Salcmul nflorete la 38 de zile de la nflorirea caisului. (Dac, de exemplu, caisul a nflorit la 5 aprilie, salcmul va nflori la 13 mai). - De la nflorirea mrului pn la cea a salcmului trec 24 de zile. - De la nflorirea gutuiului (ultimul pom fructifer care nflorete), mai trec 9-10 zile pn la apariia culesului la salcm. - De la apariia primelor frunzulie ale teiului vor trece 60 de zile pn la nfloritul salcmului. - Un punct orientativ n privina nceputului culesului de salcm este apariia mugurilor florali ai acestuia. Cnd ei vor avea 2-2,5 cm lungime, vor mai trece maximum 10 zile pn la nceperea culesului.
Pagina 74

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

n jurul datei de 12-14 mai apar situaii neplcute, caracterizate prin rciri brute, posibile cderi de brum, vnturi puternice i reci, cauznd pagube apiculturii i agriculturii. Aceste manifestri sunt cauzate de interpunerea ntre soare i pmnt a unei pulberi de stele ce cndva s-au ciocnit n cosmos. n aceste zile nu este indicat s se fac roiri pentru c exist riscul rcirii puietului.

10.1. ARBORI SI ARBUSTI MELIFERI


10.1.1. ARBORI

Salcmul alb este considerat cea mai important specie melifer. nflorirea ncepe n luna mai i se continu pn la sfritul lunii iunie. Prin practicarea stupritului pastoral apicultorii pot asigura 2 3 culesuri pe an. Producia de miere este evaluar la 1000 kg./ha. Mierea este incolor sau uor colorat n galben cu arom specific de salcm, mult apreciat pe piaa intern i la export. Ofer importante culesuri de producie.

Teiul nflorete n cursul lunilor iunie iulie, la 15 zile dup salcm. Durata de nflorire a celor trei specii (teiul cu frunz mare, teiul cu frunz mic, teiul argintiu) luate mpreun este n medie de 30 zile. Producia de miere este evalut la 800 1200 kg./ha Mierea de tei este de culoare galben nchis, cu gust plcut i arom pronunat de tei, cu caliti alimentare i terapeutice deosebite. Ofer importante culesuri de producie.

10.1.2. ARBUTI Zmeurul este considerat cel mai valoros arbust melifer. nflorete n lunile iunie iulie. Perioada de nflorire dureaz aproximativ 25 zile. Cultivat la cmpie, are o nflorire mai timpurie, n aprilie mai i dureaz 10 14 zile. La munte producia de miere estimat este de 50 200 kg./ha. Mierea de zmeuri este de culoare rocat-glbuie i foarte gustoas.

Pagina 75

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

10.2. CULTURI AGRICOLE


Floarea-soarelui reprezint principala cultur melifer din zona de cmpie. nflorete n lunile iunie iulie. Perioada de nflorire a unui lan este de 20 25 zile. Culesul la floarea soarelui este destul de stabil i constant, suplinind adesea teiul. Florile ofer albinelor nectar i polen de culoare galben. Producia de miere n medie este de 60 kg / ha. Ofer importante culesuri de producie.

cmpie.

Rapia este o plant melifer valoroas pentru zona de

nflorete n aprilie, iar perioadade nfloriri dureaz pn n mai. Furnizeaz nectar i polen ntr-o perioad cnd fora melifer ete srac. Producia de miere este de 35 100 kg/ha. Mierea monoflor de rapi este de calitate bun, are culoarea galben-deschis i cristalizeaz foarte repede. Porumbul este o valoroas plant polenifer. nflorete n luna iunie pn n octombrie, n funcie de data semnatului. Polenul este de culoare galben i are un coninut bogat n proteine, la care se adaug un factor de cretere, cu rol important n dezvoltarea organismelor tinere. De pe un hectar de porumb se estimeaz c se pot obine 22 kg. polen proaspt iar de la o plant 1 gram.

Coriandrul nflorete n lunile iunie-iulie, furniznd un lung cules de var care se ealoneaz aproximativ pe 30 zile. n anii favorabili producia de miere este de 100 - 500 kg / ha. Mierea monoflor de coriandru are gust i miros caracteristic. Albinele cerceteaz florile i pentru polen.

Pagina 76

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Lucrena nflorete n luna mai (coasa I) sau n iulie-august(la coasa II). Producia de miere este apreciat la 25 30 kg. / ha. Iar n culturi irigate 200 kg. / ha. Pentru a spori participarea albinei melifere la polenizarea lucernei se vor asigura familii puternice i o ncrctur de 8 10 familii /ha., amplasate n interiorul parcelelor sau n imediata lor apropiere.

Trifoiul alb este una din cele mai melifere specii de trifoi, fiind intens cercetat de albine pe toat durata zilei. Albinele culeg nectar i polen cafeniu-nchis. Durata nfloriri este lung, din luna mai, pn toamna n octombrie. Producia de miere evaluat este de 100 250 kg / ha.

10.3. POMII FRUCTIFERI

Mrul este cea mai valoroas specie melifer dintre pomii fructiferi. nflorete abundent n luna aprilie mai. Secret mult nectar i mai ales polen, care contribuie la ntreinerea i dezvoltarea timpurie a familiilor de albine. Producia de miere este de 30 42 kg. /ha. Mierea monoflor este galben, cu arom plcut i cristalizeaz repede dup extracie.

Prul nflorete n luna aprilie. Durata de nfloriri a unui pom este de 10 14 zile i ofer albineleor att nectar ct i polen. Polenul este foarte necesar pentru creterea puietului primvara i pregtirea familiilor de albine pentru culesul principal de la salcm. Producia de miere este evaluat la 18 20 kg.

Pagina 77

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Gutuiul, fa de ceilali pomi fructiferi este specia cu nflorirea cea mai trzie, ealonat n mai - iunie. Florile sunt intens cercetate de albine. Producia de miere evaluat la gutui este de 90 kg. /ha. Ofer familiilor de albine importante culesuri de ntreinere.

Prunul, nflorete n luna aprilie i ofer familiilor de albine culesuri de ntreinere de nectar i polen. Producia de miere evaluat la aceast specie este de 20 30 kg. /ha.

Cireul este o specie nectaro-polenifer bun, cu nflorire abundent, care desfoar ealonat n luna aprilie. Producia de miere obinut de la cire este de 30 40 kg. /ha.

Viinul nflorete n luna aprilie i ofer familiilor de albine culesuri de nectar i polen. Producia de miere obinut de la cire este de 30 40 kg. /ha.

Caisul este una din speciile pomicole cu nflorirea cea mai timpurie, n martie aprilie, nainte de nfrunzire. Ofer culesuri att de nectar ct i de pollen, contribuind la ntrirea i dezvoltarea familiilor de albine ieite din perioada de repaus.

Pagina 78

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Piersicul nflorete timpuriu n martie aprilie Producia de miere medie este evaluat la 20 40 kg. /ha. Alturi de cais , sunt specii valoroase pentru apicultur pentru c ofer primele culesuri de ntreinere care stimulez activitatea albinelor ieite din iarn.

10.4. SPECII DECORATIVE


Speciile decorative ofer familiilor de albine culesuri de ntreinere de primvara devreme (martie aprilie) pn toamna trziu, prin nflorirea lor ealonat.

Ghiocei

Zambile

Narcise

Gladiole

Alte specii decorative

10.5. SPECII ERBACEE SPONTANE


Zburtoarea este o specie melifer apreciat pentru culesul din zona de deal i de munte. Perioada de nflorire ncepe n luna iulie i se ealoneaz pn n august, n funcie de altitudine. Florile secret nectar din abunden. Condiiile optime de secreie a nectarului sunt: Temperatura de 21 - 26C i umiditatea atmosferic de 60 70%. De aceea culesul la zburtoare este foarte variabil i nesigur, producndu-se abundent o dat la 6 7 ani. n condiii favorabile producia de miere variaz ntre 200 - 600 kg. / ha.
Pagina 79

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Mierea moniflor de zburtoare este transparent, de culoare verzuie, cu arom i gust plcut.

Pagina 80

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

10.6. SPECII MEDICINALE


Levnica este una dintre cele mai valoroase plante melifere din flora erbacee, prin nfloritul de lung durat care se ealoneaz din iunie pn n august i prin potenialul su melifer ridicat. Producia de miere evaluat la aceast specie este de 50 100 kg. /ha. Mierea de levnic este galben aurie cu nuane verzui, aromat i cu gust plcut.

Menta nflorete din iunie pn n august, fiind foarte atrgtoare pentru albine, care recolteaz nectar i polen. Caracteristic pentru nectar este coninutul mare n vitamina C. Producia de miere este de 100 200 kg. /ha. Mierea este brun rocat , cu arom pronunat de menti gust plcut.

Roinia sau iarba stupilor, floarea roilor nflorete n lunile iunie- august, oferind familiilor de labine un bun cules de ntreinere, fiind cercetat intens mai ales n miezil zilei. Producia de miere este de 100 150 kg. /ha. Florile sunt de culoare alb-glbuie, alb sau liliachie, cu miros de lmie.

Isopul nflorete abundant n lunile iunie iulie pe durata a 30 zile. Utilizat n scopuri medicinale se poate cosi de dou ori, fapt ce determin a doua nflorire n septembrie octombrie, oferind albinelor culesuri valoroase ntr-o perioad cu flora melifer tot mai rar. Producia de miere evaluat este de 50 100 kg. /ha.

Pagina 81

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Salvia este o valoroas specie melifer din flora spontan, care nflorete n mai iunie i ofer familiilor de albine culesuri de nectar i polen valoroase. Producia de miere evaluat la aceast specie ajunge n medie la 300 kg. / ha.

Anghinarea nflorirea se desfoar pe o perioad lung de timp, din iunie pn n septembrie. Producia de miere este evaluat la 150 400 kg./ ha. Albinele recoletaza de la anghinare i polen de culoare alb cenuie.

10.7. SPECII MELIFERE TIPICE

Facelia sau floarea albinelor este cea mai valoroas plant melife tipic. Importana ei este legat de capacitatea nectarifer mare ct i de perioada de vegetaie, care permite ealonarea nfloririi, pentru acoperirea golurilor de cules din ar. De la facelie albinele culeg polen de culoare mov, mai ales la nceputul nfloriri i nectar pe toat perioada. Producia de miere este evaluat la 300 1000 kg./ ha. Mierea are culoare galben deschis. Peritada de nflorire se situeaz n lunile mai octombrie, n cazul culturilor ealonate.

Pagina 82

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

11. MANAGEMENTUL FAMILIEI DE ALBINE


11.1. AMPLASAREA STUPINELOR Ca regula generala, permanent in stupina se va asigura igiena, ordinea i curenia. Se recomand amplasarea stupinelor in zone cu o flor bogat i diversificat. Sursele de polen au o importan deosebit mai ales primvara, dar si la sfarsitul verii cand se creste albina de iernare i la sfritul toamnei pentru a avea rezervele de proteina in partea a doua a iernarii. Vetrele permanente vor fi uscate, protejate de vant, cu expunere la soare in special pe perioada diminetilor mai reci si umede departe de livezi i/sau culturi ce sunt supuse unor tratamente fitosanitare regulate. Dac n zonele de amplasament a stupinelor nu exist surse naturale de ap, este bine s se aiba n vedere dotarea stupinei cu o adptoare cu ap potabil pentru a nu recolta apa contaminata din natura 11.2 INSPECTIA STUPULUI In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile i ramele pe sol, evitand astfel contaminarea cu bacterii din sol. Utilizarea unor produse pentru calmarea albinelor - Utilizarea afumatorului/ pulverizarea cu apa si pentru unificarea albinelor Afumtorul se folosete cu moderaie. Se recomand ca i combustibili pentru afumator produsele vegetale naturale uscate (ex. surcele uscate de fag). n perioada de cules, ESTE INTERZIS utilizarea de compui rinoi, uleiuri, cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduuri toxice. Pentru pulverizarea cu apa in calmarea albinelor (vaporizare) se va utiliza doar apa din reeaua de distribuie sau cea care rspunde la normele de potabilitate. Produsele utilizate pentru unificare trebuie s fie de calitate alimentar.

Pagina 83

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

11.3. SCHIMBAREA FAGURILOR se vor controla n mod regulat ramele cu faguri din corpuri i caturi. Se recomand ca n fiecare an s se nlocuiasc aproximativ 25% din faguri unui stup in special cei provenind de la ramele de corpuri (fagurii cei mai nchii la culoare). nnoirea regulat a fagurilor ofer dinamism coloniilor i scade presiunea infecioas asupra acestora. Ramele cu faguri de productie pot fi confectionate din faguri de ceara sau din plastic alimentar. n nici un caz, fagurii brun nchis spre negru nu se vor folosi n caturi. In apicultura ecologica se vor utiliza numai faguri artificiali proveniti din ceara ecologica

n caz de furtiag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa se reduca urdiniurile pna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.

11.4. EVITAREA FURTISAGULUI Evitarea amplasarii stupilor n linie Evitarea vopsirii cu aceeasi culoare, mai ales cand stupii sunt amplasati foarte aproape unul de altul Evitarea oricarei operaiuni ce risc s provoace furtiagul: - nu lsai ca materialul de stupin s fie lins de albine n aer liber, n afara stupilor! - nu lsai nesupravegheate in aer liber ramele ce conin miere! - evitai sa lucrati cu familii slabe!

11.5 PRINDEREA (CAPTURAREA) SI INTRODUCEREA ROILOR Pentru capturarea si formarea de noi familii de albine din roiuri naturale se vor utiliza de echipamente in conformitate cu normele de bune practici enumerate mai sus. Roiul capturat se va aseza pe faguri noi de cldit Se va evita hrnirea cu miere a crei provenien nu se cunoate.

11.6 PATOLOGIE-BOLILE ALBINELOR Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal; Tratamentele mpotriva varroozei se vor face doar cu produsele acceptate i nregistrate n registrul de produse farmaceutice de uz veterinar de catre ANSVSA- ICPBMV (a se analiza lista acestora existenta pe site-ul: http://www.icbmv.ro/nomenclator.aspx) Utilizarea de medicamente autorizate pentru apicultura organic (ca de ex. acizi organici, uleiuri volatile); Bolile cu declarare obligatorie: Acarapioza, loca american, loca european, gndac de stup - Aethina tumida, varrooza i acarianul Tropilaelaps sunt boli cu declarare obligatorie. Pentru varrooz intreg teritoriul Romniei este considerat zon de infestare i ca atare declararea nu mai este necesar.

Acarapis woodi

Loca americana

Varooa destructor
Pagina 84

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Loca europeana Aethinia tumida Tropilaelaps clareae Bolile cu declarare obligatorie - Msuri de luat: Dac se suspecteaz prezena unei boli cu declarare obligatorie sau dac se constat mortaliti anormale, fr a putea determina cauza, trebuie s se fac imediat declaraia la autoritatea sanitar-veterinar local, unde este arondata stupina. Medicii veterinari vor preleva mostre ce vor fi trimise la DSV ; Dac se confirm vreuna din bolile sus-menionate, se stabilete o zon de protecie pe o raz de minimum 3 km. In aceast zon de protecie, se interzice vnzarea, comercializarea, transportul, nchirierea, mprumutul, debarasarea de familiile afectate, de mtci, de faguri, de stupi sau de ustensilele anexe provenind din focar sau din zona respectiv. Apicultorii sunt deasemenea obligai s aplice msurile de combatere prescrise de agenie (ANSVSA). Sub controlul ageniei se vor aplica msuri specifice n funcie de boala constatat (diagnosticat). n cazul n care se prezint mortaliti anormale, apicultorul trebuie s trimit din proprie iniiativ un eantion (o mostr) la laboratorul autorizat. In acest caz, acesta va suporta costurile analizei. Tratamente Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal. Apicultorul trebuie s aplice strategia de combatere cuprins n textele reglementatela nivel national. In acest sens trebuie consultat legislatia oficial pe care ANSVSA trebuie sa o popularizeze prin intermediul DSV locale, respectiv prin medicii veterinari de circumscripie. Anumite medicamente veterinare necesit o prescripie veterinar. In acest caz, trebuie s contactai medicul veterinar de circumscripie. Nu se vor utiliza dect medicamentele veterinare autorizate i puse pe pia pentru albine sub formularea lor apicol, n funcie de modalitile recomandate prin etichetare, notificare sau reet veterinar. Produsele medicinale veterinare pentru tratamentul bolilor albinelor se desfac prin reteaua farmaciilor veterinare sau alte magazine specializate pe apicultura. Se va respecta modul de administrare si foarte important nu se vor trata niciodat familiile de albine n perioda de recolt i /sau n prezena magazinelor de recolta a mierii. Ca regula generala nu se vor aplica tratamente preventive. Pn n prezent nu sunt autorizate antibioticele si sulfamidele - pentru tratamentul nosemozei nu exista tratamente cu antibiotice (ex. Fumagilina este interzisa). Reziduuri - Mierea contaminata (n afara normelor) va fi distrusa. Produse medicamentoase expirate - Ambalajele i produsele de tratament expirate (benzi vechi) trebuiesc depuse in containere cu deeuri special amenajate (medicamente expirate). Msuri preventive pentru evitarea imbolnavirilor Este important a mentine in stupina numai familii puternice si o baza melifera care sa ofere in primul rand resurse bune de polen. Nu se vor lasa niciodat n stupin, nesupravegheai, faguri cu miere i polen.
Pagina 85

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Nu se vor hrani albinele cu suplimente gluco-proteice pe baza de miere si polen nesterilizate sau a caror sursa provine din afara stupinei proprii sau de la familii slabe si cu semne de boala din propria stupina. Stupii se vor urmari permanent pentru depistarea oricaror semne de boala! Nu se vor interschimba materiale si echipamente la stupii afectati de boli infectioase! Utilizarea soclului antivarroa ca instrument util pentru monitorizarea si reducerea infestarii cu Varroa si aplicarea de tratamente adecvate. 11.7 IDENTIFICARE FAMILIILOR DE ALBINE Orice apicultor trebuie s se nregistreze la Direcia Sanitar-Veterinar. Aceast obligativitate se aplic tururor apicultorilor si independent de numarul de stupi sau productia obtinuta. Pentru a se nregistra la DSVSA, deintorii de albine trebuie s se adreseze la DSV de pe raza localizarii stupinei -ca vatra permanenta si sa completeze formularul de cerere de nregistrare, conform legislatiei nationale. n acest scop este recomandabil s se numeroteze toi stupii pentru a se asigura trasabilitatea. 11.8. STUPARIT PASTORAL. In Romania stuparitul pastoral este reglementat Legii apiculturii nr. 89/1998 republicata (2010) Se aleg vetre temporare n zone care nu prezint riscuri. Este foarte important sa existe relatii bune de colaborare si dialog cu proprietarii sau cu persoane din vecinatatea vetrei pentru a lua cunotin de tratamentele efectuate n zona respectiv. 11.9. PESTICIDE/ ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)/ METALE GRELE n zonele de mari culturi melifere sau de livezi, este foarte recomandabila colaborarea cu proprietarii sau locatarii pentru a lua la cunotiin de tratamente efectuate/prevzute sau despre prezena de culturi cu organisme modificate genetic (OMG). este important ca apicultorii sa se asigure ca stupinele sunt amplasate departe de zonele de stropiri i de pulverizari (inei cont si de derivaii rezultati!). n caz de tratament al resurselor melifere: - este ideal ca stupinele sa fie deplasate din zona de contaminare, - dac nu este posibil, stupii trebuiesc nchii temporar pe perioada de aciune a produsului pulverizat. n producia de polen, trebuie s se evite zonele tratate si cele care prezinta riscuri (poluare prin hidrocarburi, metale grele). n cazul existenei n apropiere (proximitate) a unei culturi modificate genetic (pe o raz de 5 km), polenul recoltat risc s fie clasificat ca i OMG. Acest fapt este bine de stiut in apicultura ecologica unde mierea poate fi declasificata ca ecologica. Pentru a evita prezena metalelor grele, trebuie s se evite instalarea stupilor ntr-un mediu industrial poluat cu metale grele (n apropierea ntreprinderilor poluante sau n apropierea zonelor unde se construiesc ntreprinderi poluante). Simbol pentru mediu contaminat! Dac nu este posibil s se ndeprteze sursa de contaminare, stupina trebuie deplasat din zona respectiv! 11.10. HRANIRI Alimentaia artificial este permis numai n cazurile n care supravieuirea familiilor de albine este n pericol, iar organismele de inspecie i certificare prin derogare pot autoriza hrnirea artificial cu zahar sau sirop de zahr sau nlocuitori obinui din culturi ecologice; Hrnirile artificiale se sisteaz cu 15 zile nainte de nceperea unui cules de producie;
Pagina 86

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Dac exist suspiciune asupra prezenei de sirop din miere, mierea va fi recoltat separat i dat albinelor in hrnirile de iarn. Dac se suspecteaz prezena de produse ilegale (nepermise), mierea va fi depus la containere specifice pentru distrugere. Utilizarea unui produs interzis (de ex produse cumparate pe baza de miere si polen nesterilizate care pot contamina cu spori si micelii ai unor boli specifice albinelor, produse cu adaosuri de medicamente interzise); Hraniri pe baza de zahar La stupii pentru producia de miere, nu se administreaz nici un fel de hrnire n perioada de cules i/sau n prezena corpurilor de recolta (magazinelor de productie) de miere. Hrnirile sunt permise doar cand stupina produce doar lptior de matc. Fabricarea suplimentelor de ctre apicultor Se va utiliza doar zahr de calitate alimentar. Pentru preparea de siropuri, se va utiliza ap care corespunde normelor de potabilitate. Zaharul se va depozita la adpost de orice surs de contaminare chimic i/sau biologica (ex. absena rozatoarelor i a altor insecte, o ncpere uscat, sacii nchii ermetic etc.) Produse obtinute industrial se vor utiliza zaharuri digerabile pentru albine. se va urmari ca siropul sa nu fermenteze. Hrnirile de stimulare Pe baza de miere Nu se vor hrani niciodat familiile de albine cu miere ce nu provine din stupina proprie pentru a evita transmiterea agenilor patogeni i /sau a reziduurilor din alte stupine. Nu se vor introduce in stupi niciodat rame de rezerv de origine necontrolat. Pe baza de polen Se va evita polenul suspect sau conservat necorespunztor. Polenul trebuie s fie de origine cunoscut (din propria stupin, din familii sanatoase). Pe baza de turte glucidice si gluco-proteice Trebuie s fie realizate fr miere i/sau polen care provine din afara stupinei proprii i s nu contina produse toxice sau produse veterinare (solicitai un certificat de calitate de la furnizor!). Aceste produse nu trebuie utlizate dect dac sunt de calitate alimentar i fr adaos de antibiotice sau sulfamide (validata de atestarea furnizorului). - Este foarte important ca apicultorul sa fie atent la utilizarea unui produs interzis (ex.suplimente cu adaos de antibiotice) - Dac mierea conine produse nepermise, va fi distrus.

Pagina 87

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

11.11. MSURI CE SE IAU N CAZUL NEPTURILOR DE ALBINE I. n principiu, prezena oricrei stupine trebuie s fie semnalat cu indicatoare de genul ATENIE ALBINE. n cazul n care o persoan este nepat, trebuie ndeprtat foarte repede acul din piele, prin rzuire cu dalta apicol sau cu unghia, evitndu-se prinderea sa cu degetele, pentru c n aceast situaie se preseaz veziculele cu venin i secreiile acestora vor ptrunde n ntregime n piele. Locul nepat va fi va fi afumat cu cteva rafale de fum sau va fi splat pentru a ndeprta mirosul de venin. Pentru diminuarea intensitii durerilor, locul nepat va fi fricionat cu o soluie de hipoclorit de sodiu (ap Javel) sau cu o soluie de amoniac 20% sau cu ceap tiat sau cu frunze de ptrunjel sau cu oet sau cu ap srat. Se aplic apoi o compres cu ghea, cu ap rece la care s-a adugat sare sau se poate folosi tinctura alcoolic de propolis. Dac umfltura persist, se fac pansamente sterile cu praf de sulfamid sau cu aureomicin pomad. Cnd neptura a fost aplicat n gur i sunt semne de asfixie, se vor ine n gur buci de ghea sau sare, ori se cltete gura n mod repetat cu ap rece. Un efect mai mare se obine prin masticarea a 2-3 cei de usturoi. Dac o persoan a primit mai multe nepturi se recomand pentru calmarea durerilor Antinevralgic sau Algocalmin, iar pentru combaterea simptomelor alergice se recomand administrarea pe cale bucal a unui comprimat de Feniramin, Romergan, Nilfan sau Metilfeniramin. n cazul unor persoane mai sensibile, neptura albinei poate fi fatal. Acestea fac reacii alergice, manifestate prin mncrime pe tot corpul, accelerarea respiraiei, senzaii de sufocare, lein, rcirea i nvineirea extremitilor. n aceast situaie se va lua o jumtate de pahar cu ap alcoolizat n care s-au pus pentru aduli 8-10 picturi de amoniac concentrat, iar pentru copii 4-6 picturi. Administrarea acestei soluii se va face dup provocarea n prealabil a vomitrii. n situaii mai grave de oc anafilactic, cnd btile inimii se rresc, se va face de urgen apel la un medic care va aplica injecii cu adrenalin sau efedrin. Pn la sosirea medicului, se fac frecionri puternice pe membre, ira spinrii i ceaf. II. Intepaturile albinelor Unul dintre motivele pentru care unii oameni ocolesc aceasta frumoasa indeletnicire este acela a intepaturilor de albina. In realitate pentru marea majoritate cateva intepaturi nu ar trebui sa fie o problema. Necazurile apar insa la cei care prezinta o alergie puternica la acestea. Iata cum se pot indeparta aceste consecinte: "Acul se reteaza orizontal cu unghia, cu dalta apicola sau cu cutitul. Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile: alcool cu propolis 10%, solutie de amoniac 10% sau hipermanganat 1/1000, otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata. Pe cale orala se vor lua: Romergan, 1 drageu a 0,30 g sau o lingurita de sirop cu Romergan. Tot ca antihistaminice mai sunt in comert: Feniramin, comprimate a 0,050 g si 0,10 g, Nilfan, drageuri a 0,025 g, supozitoare a 0,001 g. Tot pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant: Clorocalcin solutie la flacon, 20-40 picaturi intr-o lingura cu apa sau pe o bucata de zahar, Calciu 200 comprimate, o tableta dizolvata in apa, sau Lactat de calciu comprimate a 0,500 g sau solutie de Lactat de calciu 15 g la 150 g apa distilata, 1-2 lingurite. In caz de soc anafilactic, se vor lua urmatoarele masuri dar numai de catre personalul medico-sanitar: 1) in primele 5 minute Calciu gluconic solutie 10%, injectie profund intramuscular sau intravenos foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10.000, profund intramuscular; 2) urmat de o injectie de Fenergan ( Romergan ), o fiola intramuscular profund; 3) daca socul continua, injectiile se repeta la 10-15 minute (dupa Gautier). In concluzie, avem convingerea ca avand la indemana o trusa cu medicamentele amintite, lucrand cu calm si cu respectarea recomandarilor facute si cei mai sensibili la veninul de albine se vor putea delecte in orele libere cu frumoasa indeletnicire a apiculturii." - Apicultura in Romania nr.1/1980 - dr. I. Buzatu

Pagina 88

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

11.12. OBSERVAII IN STUPINA FR A DESCHIDE STUPUL Luna martie: albinele ies la zbor de curire = colonie normal. Dac albinele intr repede n stup fr a ezita sau a mai ntrzia la urdini, sigur acea colonie are matc. Dac pe urdini ies i trntori, nseamn c stupul are o matc btrn sau o matc tnr care s-a mperecheat n ultimele zile ale toamnei, albinele neavnd timp s-i mai elimine. Albinele ieite n zbor las materiile fecale pe scndura de zbor sau pe peretele frontal al stupului = diaree sau chiar nosemoz. De asemenea, cnd albina se trie n faa stupului i nu poate zbura, este suspect de acarioz sau nosemoz. albinele aduc polen = exist puiet de hrnit; numrul mare al culegtoarelor de polen indic prezena unei mtci prolifice i a unui cuib extins, iar numrul mic al acestora indic o colonie slab, cu matc btrn i cu puiet puin; albinele ies n zbor la o temperatur mai cobort dect obinuit, deci la 9-100C = nevoie mare de ap pentru puiet; albine multe ce zboar la amiaz n faa urdiniului i n jurul stupului = zbor de recunoatere pentru albinele tinere ce s-au nscut n iarn; puiet eliminat n stare de nimf = lips pstur n stup; eliminarea din stup a psturii ntrite, albicioas i pietrificat = umiditate excesiv care a dus la apariia ciupercilor nocive; urme de cristale de miere scoase afar pe urdini = mierea s-a cristalizat n faguri; urdiniuri aburinde i brumate n zilele reci de primvar = colonie puternic cu mult puiet n cuib; n cursul anului: larve de trntori eliminate n lunile aprilie- mai = rezerve insuficiente de hran; o intens activitate de zbor a trntorilor n luna mai = semn de pregtire a coloniei pentru roit; prezena resturilor de albine pe scndura de zbor i pe oglinda stupului = posibil: boal, oareci, psri etc.; albine care intr i pleac grbite = activitate normal; dac am introdus suficieni faguri cldii nu este necesar s mai deranjam albinele; albinele i prelungesc mult zborul (chiar dup amurg) = descoperirea unei surse neateptate de cules sau declanarea unui furtiag la o familie strin. Pentru elucidarea cauzelor, se impune depistarea direciei de zbor. albine care nu activeaz, paz sporit, activitate timid la urdini = lipsa mtcii sau o alt anomalie (matca plecat la mperechere etc.) = trebuie gsit cauza; matc care cnt = n stup sunt mai multe botci care au rmas nedistruse dup roire. Pentru elucidarea cauzei i remediere, se impune deschiderea i verificarea familiilor n cauz. zbor intens i dezordonat de albine, multe ies i se ntorc imediat la urdini, altele alearg pe peretele stupului sau n lungul scndurii de zbor, parc ar cuta ceva; ridicnd podiorul fr s folosim fum albinele parc plng = matc disprut; la urdini activitate normal, doar cteva albine tremura din aripi i abia merg legnndu-se pe scndura de zbor iar pe oglinda stupului se afl multe albine moarte i unele trag s moar = o boala nosemoza sau o intoxicaie; albine moarte (de ordinul sutelor) pe oglinda stupului = o intoxicaie puternic n zon. Se impune depistarea surselor de intoxicaie i luarea msurilor corespunztoare. albine puine care intr i ies agale pe urdini iar la ascultare se aude un zumzet domol = familie bezmetic (atenie! matca poate s piar i datorit scuturrii ramelor); miros neplcut care iese pe urdini = loc;

Pagina 89

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

zgomotul i ventilaia abundent produse pe timpul serii i al nopii = cules intens; Se impune asigurarea spaiului optim pentru depozitarea nectarului (faguri cldii, artificiali sau, n cazul stupilor verticali, echiparea cu magazine). vrem s tim dac botca introdus a fost primit iar matca s-a mperecheat: nu este nevoie s deschidem neaprat stupul; dac activitatea de la urdini este bun n comparaie cu a altor stupi i dac sltnd podiorul albinele sunt linitite, nseamn c ori au botc, ori matc nemperecheat, ori matc care a nceput s ou; atunci cnd albinele zboar intens, pleac grbite i se ntorc caznd pe scndura de zbor, avem o activitate normal i un cules bun; dac activitatea la urdini este ndoielnica i deschiznd stupul albinele ne atac i umbl nelinitite, se mprtie, zboar = o deficien; dac albina zboar ovielnic la urdini = furtiag; trntori scoi la urdini fr a mai fi lsai s intre = ncetarea culesului natural i msura luat de albine pentru economisirea rezervelor de hran; activitate slab la toi stupii i linite desvrita pe timpul nopii = criza de nectar; dac activitatea redus se manifest numai la un stup, cauza poate fi ieirea unui roi. Se impune o verificare a cuibului. prezena la urdini a unui numr mare de albine, nseamn fie paz sporit (caracteristic stupilor fr matc sau cu matc nemperecheat), fie aerisire deficitar; aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdini (aa numita barb) avertizeaz apicultorul c roitul e aproape, sau c trebuie s lrgeasc cuibul; zborul intens, foarte abundent i aparent dezordonat, n fa unui stup arata c familia respectiva e n curs de roire i trebuie ncepute lucrrile de prindere a roiului; lupta dintre albine pe scndura de zbor indica nceputul unui furtiag. Dac n acelai timp este i un zbor activ, nseamn c furtiagul este n toi i trebuie s intervenim; Se impune aplicarea msurilor de prevenire i combatere a furtiagului prin reducerea corespunztoare a urdiniurilor. prezena larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puiet rcit i de asemenea trebuie intervenit la toi stupii pentru a vedea despre ce este vorba; ventilaie intens ziua la urdini, pe scndura de zbor = temperatur prea ridicat n cuib. Se impune umbrirea suplimentar a stupilor pe timpul zilelor caniculare; matca moart pe scndura de zbor sau pe oglinda stupului = familia i-a schimbat linitit matca sau a pierdut-o din diferite cauze. n asemenea situaii se impune deschiderea i verificarea familiilor n cauz. prezena umezelii pe scndura de zbor dimineaa, nainte de rsritul soarelui, indic o slab aerisire a stupului. Se impune deschiderea corespunztoare a urdiniurilor, n funcie de puterea fiecrei familii n cauz cantitatea de miere adunat ne-o indic cntarul de control

Pagina 90

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

12. UTILAJELE APICOLE


12.1. INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate, apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedeti ca nu este deloc asa. Utilaje principale de intretinere - stupi sistematici completi - 105 buc; - nuclee de imperechere - 25 buc. ; - rame goale de rezerva - 10 buc/stup ; - corpuri rezerva - 10 buc. ; - cabana apicola - 1 buc. ; - dulap pentru pastrat fagurii - 1 buc. ; Utilaje pentru extragerea mierii - centrifuga - 1 buc ; masa pentru decapacit - 1 buc. ; - cutit decapacit - 2 buc. ; - tava decapacit - 1 buc. ; - site pentru strecurat mierea - 5 buc. ; - maturator inox /300 kg. - 2 buc. ; - bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere - dalti apicole - 3 buc. ; - perii apicole - 2 buc. ; - afumator - 2 buc. ; - costume protectie + masti - 3 buc. ; - ladita transport rame - 2 buc. ; - ladita scaun - 2 buc. ; - colivii introducere matci - 30 buc. ; - perforator rame - 1 buc. ; - planseta calapod faguri - 2 buc. ; - pinten lipit faguri - 2 buc.; - cantar de control - 1 buc. ; - gratii Hanemann - 100 buc. ; - gratii urdinis - 100 buc. ; - colectoare propolis - 90 buc. ;
Pagina 91

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

- colectore polen - 90 buc. ; - roinita - 1 buc. ; - sipci port-botci - 40 buc. ; - ciocan lipit botci - 1 buc. ; - sablon botci - 1 buc. ; - lampa butan - 1 buc. ; - carucior stupi - 1 buc. ; - adapator - 1 buc. ; - izolator fagure - 3 buc; Utilaje conditionat ceara - topitor solar - 1 buc. ; - presa ceara - 1 buc. ; - vase diverse - 3 buc. ; - forme ceara - 3 buc. ; Materiale consumabile - faguri artificiali ; - biostimulatori apicoli ; - medicamente ; - matci ; - sarma pentru rame ; - cuie ; - vopsele ; - doze gaz butan ; - substante dezinfectante etc. ; Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind costisitoare. Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi, cu lemnul putred, plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara, legate de "gatul" unei afaceri de succes. La vremuri noi...oameni noi...si scule noi. 12..2. PROCURAREA SCULELOR SI UTILAJELOR Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Ce trebuie sa avem in vedere? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize), fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati. Evitati stupii din polistiren greu, care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Exemplu: daca doriti sa practicati apicultura bio, una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Cumparati numai de la firme de profil, unde puteti beneficia de o garantie. Stupii pot fi imbinati in doua feluri: cant-cant sau nut-feder. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Discutati cu producatorul toate
Pagina 92

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

amanuntele. Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. Ca si stupii, ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate, uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. Ramele pot fi facute din doua esente de lemn: rasinoase sau tei. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoar, culorile pastelate, deschise, fiind de preferat. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie, unii stupari evitand folosirea lui. Raspunsul este "da", pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor, chiar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament, singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile, care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul, peria, dalta, scaunul de lucru - Afumatoarele sunt de mai multe feluri, toate fiind bune daca respecta urmatoarele: tabla sa fie bine incheiata, pentru a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul de aer necesar, sa fie usor de manevrat. Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica, fiind bun si unul de tabla zincata. - Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat, cat si cele din sintetic. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. - Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri, materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Se vor evita daltile prea ascutite, acestea putand provoca raniri. - Scaunul de lucru - este un accesoriu util, construit din lemn de rasinoase. Trebuie sa fie ergonomic, usor si bine incheiat. Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri: de transport, de eclozionare, de introducere. Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Se are in vedere grija cu care sunt construite. Cutitul, furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox, material agreat la nivel legislativ. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica, care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Tava, masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul, existand riscul contaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget. Centrifuga - necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila, necesara si utila. Materialul este inoxul alimentar, orice alt material nefiind agreat. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern), numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine, ceara, etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Atentie la trainicia lor, acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele, vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz, plasticul alimentar (acel plastic alb, dur). Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita, numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii, recolta fiind compromisa prin impurificare. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar - se construieste din lemn, tabla si sticla. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv, mari si grele. Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.
Pagina 93

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.

Pagina 94

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

13. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR LA ALBINE


METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE ANTIVARROA Varrooza a devenit o problem global n apicultur, fiind cea mai grav boal parazitar a albinelor. Agentul cauzal- Varroa destructor, (denumire anterioara Varroa jacobsoni) este o parazitoza externa a albinelor, originara de la specia de albina asiatice Apis cerana. In ultimele decade s-a raspandit in aproape toate tarile lumii (mai putin Australia si Noua Zeeleanda). Spre deosebire de gazda sa de origine care si-a dezvoltat mecanisme naturale eficiente de lupta de-a lungul timpului, A. mellifera in scurta perioada de la infestarea sa nu a avut timpul suficient sa-si dezvolte acestea mecanisme, desi intr-o anumita masura ele exista si la aceasta specie de albine (ex.comportament de deparazitare, comportamentul igienic, comportamentul de limitare a reproductiei acarianului). In prezent, in Romania aproape toate familiile de albine sunt infestate cu varroa, iar potentialul de reinfestare este permanent (deriva, furtisag, roire, suprapopularea cu albine pe un areal). Varrooza afecteaz ntreaga populaie a familiei de albine (matc, trntori, albine lucrtoare, puiet), evolueaz n tot cursul anului, produce pagube economice importante, iar majoritatea familiilor de albine nu supravieuiesc infestaiei n lipsa tratamentului. La ora actuala, cu mijloacele existente de tratament efectuate corect, in special utilizand metode integrate de combatere, varrooza nu poate fi eradicata ci doar mentinuta la un nivel care sa nu afecteze pragul productiv al familiilor de albine. Data fiind complexitatea acestei probleme si a diverselor mijloace de combatere (chimica, biotehnologica) fiecare cu avantaje si dezavantaje se are in vedere abordarea concomitenta a mai multor mijloace de tratament in cadrul a ceea ce se numeste la nivel international managementul integrat al varroozei . Scopul acestui sistem integrat de combatere a varoozei este mentinerea unui nivel minim de infestare care sa necesite un numar cat mai limitat de tratamente chimice, care, desi mult mai eficiente decat mijloacele biotehnologice de combatere, au doua mari dezavantaje: 1. conduc la contaminarea mierii sau altor produse ale stupului cu substante chimice de sinteza si metaboliti ai acestora 2. daca sunt utilizate permanent si fara o schema corecta de tratament acestea conduc la dezvoltarea unor fenomene de rezistenta sporita a acarianului la substantele active din tratamente si deci la marirea dozei, concentratiei substantelor active, a numarului de tratamente sau chiar a inlocuirii acestora cu noi substante, cu efecte negative asupra contaminarii produselor stupului. Pentru aplicarea unor metode si tratamente eficiente in combaterea varoozei este foarte importanta cunoasterea nivelului de infestare cu varroa prin monitorizarea gradului de infestare cu varroa, iar in functie de valorile obtinute sa se aplice o schema optima de tratament, tinand cont de sezon, de potentialul de inmultire al acarianului varroa, dar foarte important si de activitatea de productie apicola, pentru a nu contamina mierea sau celelalte produse obtinute, de mareimportanta pentru ghidul de bune practici apicole. Monitorizarea infestarii poate fi realizata chiar si de apicultor, utilizand fie o foaie de control amplasata pe fundul stupului sau pe fundul de control antivarroa, fie o metoda de evaluare a numarului de acarieni dintr-o proba de puiet capacit de trantor.
Pagina 95

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Metodele sigure de evaluare vor putea fi efectuate doar in laboratoare specializate utilizand metode specifice de diagnostic: Diagnosticul de laborator se stabilete pe materialul patologic reprezentat prin: albine (50- 100 indivizi/prob), mtci, trntori, fagure cu puiet cpcit cu dimensiuni de 20/20 cm i detritusuri). Diagnosticul se realizeaz prin examen clinic i de laborator (macroscopic i stereomicroscopic) pe ntreaga populaie a stupului. Examenul clinic se face prin observarea direct a paraziilor pe corpul albinelor, larvelor i nimfelor de trntori i lucrtoare, din fagurii de puiet. Diagnosticul diferenial se face fa de Braula coeca. Identificarea agentului etiologic. Pentru o monitorizare corecta a acarianului apicultorul trebuie sa cunoasca cateva date privind biologia acestui acarian : 1. Acarianul Varroa destructor paraziteaz, att albinele adulte, ct i puietul. 2. Femela adult msoar aproximativ 1,1 mm lungime i 2,6 mm lime, cntrete 0,14 mg i are culoare maronrocat (foto... Masculii sunt mult mai mici i mai slab colorai. 3. Corpul parazitului este aplatizat dorsoventral, ceea ce i permite inseria ntre tergitele abdominale ale albinei. 4. Durata de via a paraziilor depinde de temperatur i umiditate, n practic aceasta fiind de la cteva zile (27 zile), la cteva luni (5 luni). 5. Ciclul de viata se desfasoara doar in familia de albine si are doua faza: faza foretica pe albina adulta si faza reproductiva in interiorul celulelor cu puiet. 6. Pentru a se inmulti, femela adulta intra intr-o celula cu puiet chiar inainte de a fi capacita (prefera puietul de trantor). Dupa aprox 4 ore de la capacire incepe sa se hraneasca pe puietul de albina. 7. Dupa 60-70 ore de la capacire femela de acarian incepe sa depuna primul ou din care va iesi un mascul si apoi din urmatoarele oua, la interval de cca. 30 ore, din care de obicei rezulta femele (4-5). 8. Durata de dezvoltare este de 5-6 zile pentru masculii acarianului si de 7-8 zile pentru femelele de acarian. 9. Femelele rezultate se imperecheaza cu masculul (fratele) inainte de ecloziunea albinelor, astfel ca rolul si viata sa sunt limitate doar la interiorul celulei de puiet. Prin existenta doar a unui mascul, acarianul isi creste sansele de a se inmulti in familia de albine. 10. De retinut este si faptul ca o femela poate sa se inmulteasca de mai multe ori (3-4 ori vara), iar rata de inmultire obisnuita (nr. de femele adulte rezultate) este de 1,7-2 ori in puietul de lucratoare si de 2-3 ori in puietul de trantor datorita perioadei mai mari de dezvoltare a puietului de trantor. 11. Dezvoltarea si starea unei familii de albine influenteaza deci numarul acarienilor si in functie de situatie acesta poate creste de mai multe ori (12 -800 ori), de aceea un tratament facut eficient poate reduce numarul acarienilor la nivelul initial. 12. Acarienii se hranesc cu hemolimfa albinelor atat din stadiu de puiet cat si a formelor adulte, slabindule atat sub aspect nutritiv cat si din punct de vedere imunitar si fiind in acelasi timp un vector foarte important de transmitere a virusurilor specifici. Semnele clinice in infestarea severa care poate fi urmata de colapsul familiilor de albine : Scadere semnificativa a populatiei de albine adulte, eventula un numar redus de albine moarte pe fundul stupului Albine adulte cu aripi si abdomen deformate Acarianul este in numar mare si des vizibil pe albine adulte, in puietul de trantor, sau pe fundul stupului Diverse anormalitati ale puietului (daca semnele nu sunt specifice altor boli ale puietului - ex. loca americana si europeana) Trebuie mentionat ca nu exista un prag al numarului de acarieni care sa produca imediat colapsul familiilor de albine, un anumit grad de infestare care nu produce pagube unei familii de albine poate fi foarte
Pagina 96

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

pagubitor pentru alta familie. Acest fapt poate fi datorat prezentei virozelor asociate, capacitatii de rezistenta naturala a familiilor de albine sau altor factori de mediu. Cu toate acestea se amintesc in literatura de specialitate diverse praguri care privesc acest aspect, de exemplu in Anglia se considera ca populatia de varroa trebuie mentinuta sub pragul maxim de 1000 de acarieni/familia de albine, in timp ce in alte tari europene si in SUA se discuta chiar si de pragul maxim de 30004000 de acarieni/familia de albine. Totusi, acest prag depinde de perioada din an, dar si de alti factori ce tin de dezvoltarea familiilor de albine. Populatia de acarieni varroa dintr-o familie depinde de 2 factori : 1. Nr. de acarieni care se reproduc in familia de albine 2. Afluxul de acarieni din alte familii de albine (deriva, furtisag, pastoral etc.) Daca la inceputul sezonului exista un numar redus de acarieni atunci este posibil ca numarul de acarieni sa ramana sub pragul de 1000 pe intreaga peroada a sezonului activ, dar daca pe parcursul sezonului intervine un aflux extern de acarieni atunci pragul limita poate fi depasit si in lipsa tratamentelor sa fie pusa in pericol viata familiei de albine. In stabilirea populatiei de acarieni trebuie avut in vedere faptul ca numarul acarienilor se dubleaza prin reproducere la fiecare 4 saptamani, desi exista un numar mai mare de factori care accelereaza sau limiteaza acest proces. Practic este foarte important ca pe toata perioada sezonului activ, dar in special primavara si toamna sa cunoastem gradul de infestare (numarul de acarieni) din familiile de albine pentru a putea interveni corect cu tratamentele necesare. Pentru implementarea de bune practici apicole este foarte important ca apicultorii sa invete sa recunoasca varroa, sa evalueze populatia de varroa (nivelul de infestare) de-a lungul sezonului si sa poata interpreta valorile rezultate pentru a interveni cu tratamentele sau metode biotehnologice de combatere la momentul oportun. APICULTURA MODERNA ARE LA BAZA MANAGEMENTUL VARROOZEI ! SCOPUL IN MANAGEMENTUL VARROOZEI ESTE DE A TINE POPULATIA DE VARROA SUB PRAGUL CARE SA NU AFECTEZE PERFORMANTA ECONOMICA A FAMILIEI DE ALBINE ! Pentru monitorizarea gradului de infestare apicultorul trebuie sa aiba in vedere : 1. Numarul evaluarilor. Este importanta sa se evalueze populatia de varroa primavara devreme (Martie) si la sfarsitul perioadei de valorificare a culesurilor si de crestere a albinei de iernare (august), iar in masura timpului disponibil se poate face si alte evaluari in timpul sezonului activ - dupa primul cules important de ex. salcam (Mai) si in perioada de maxima dezvoltare a familiilor de albine (Iunie) 2. Numarul familiilor de albine evaluate. Numarul acarienilor variaza foarte mult de la o familie de albine la alta, iar monitorizarea tuturor familiilor de albine in special la stupinele mari este dificil de implementat. Este foarte important ca in monitorizarea numarului de acarieni sa introducem in special familii de albine puternice, dar si un numar de familii de albine medii sau slabe ca putere (10-15%). 3. Metoda de evaluare la indemana apicultorului. A. Metoda caderii naturale si evaluarii prin foaia de control studiile stiintifice arata ca numarul de acarieni cazuti zilnic pe fundul stupului se coreleaza pozitiv cu numarul total de acarieni existent in familia de albine. Pentru aplicarea acestei metode se va evalua numarul de acarieni cazuti/zi intr-un interval de timp. Un important echipament in acest sens este fundul antivarroa care prin constructia sa permite aplicarea unei foi de control si vizualizarea acesteia pentru o monitorizare usoara a acestui parametru. Metoda necesita numararea acarienilor cazuti natural utilizand ca perioada de raportare un interval de 7 zile. Se aseaza foaia de control gresata cu vaselina alba in dimineata primei zile a perioadei de evaluare si la sfarsitul celei de-a 7-a zi se numara acarienii cazuti natural. Rezultatul se imparte la 7, obtinand numarul de carieni cazuti zilnic. Cand pe foaia de control cade o cantitate de detritus (resturi) mare acarienii nu pot fi usor numarati, astfel ca intreg continutul cazut pe foaie se introduce intr-un vas cu alcool sanitar. Majoritatea acarienilor se vor ridica la suprafata in timp ce resturile de ceara sau alte impuritati vor cadea la fundul vasului. Literatura de specialitate arata de exemplu in Marea Britanie ca exista o serie de informatii care sa sprijine apicultorii in evaluarea numarului de acarieni si stabilirea gradului de infestare.
Pagina 97

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Cifrele sunt orientative pentru situatia din tara noastra unde conditiile sunt usor diferite (ierni mai lungi si cu temperaturi scazute, veri mai calde si mai secetoase): (date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie) Metoda caderii naturale (numar de acarieni cazuti/zi) Perioada Infestare masiva Infestare medie Infestare slaba 8 2 4-8 Tratament eficient cu Metode alternative de Martie, Aprilie, Mai Metode biotehnologice acaricide si metode combatere sau/si acaricide alternative de combatere Nu se aplica tratamente (biotehnologice) cu acaricide 7 % 10 6 Tratament eficient 6-10 Metode alternative de Iunie, Iulie (tratament cu acaricide si Metode biotehnologice Combatere metode alternative de sau/si acaricide (biotehnologice) combatere) Nu se aplica tratamente cu acaricide 4 4 4 August Tratament eficient Tratament cu acaricide Nu se aplica tratamente (tratament cu acaricide) cu acaricide 8 8 8 Octombrie Tratament eficient Tratament cu acaricide Nu se aplica tratamente (tratament cu acaricide) cu acaricide TOATE TRATAMENTELE CU ACARICIDE TREBUIE SA SE APLICE IN FUNCTIE DE SPECIFICATIILE EXISTENTE PE PROSPECTUL PRODUSELOR AUTORIZATE ! B. Metoda descapacirii unei suprafete cu puiet de trantor. Se aplica prin evaluarea numarului de acarieni maturi care pot fi vizualizati pe puietul de trantor aflat in stadiul capacit (pupe cu ochi rosii) prin descapacirea unui numar de 100 de celule cu ajutorul furculitei de descapacit. Daca 5-10% din pupe sunt infestate cu varroa atunci se poate vorbi de o infestare severa a familiei de albine. Metoda este mai putin precisa decat metoda evaluarii caderii naturale a acarienilor, dar este mai usor de aplicat. Dezavantajul major este legat de necesitatea existentei in famila de albine a puietului de trantor. (date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie) Perioada Procentul de pupe infestate cu varroa Martie, Aprilie, Mai 2% 2%-4% 4% -nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: Obligatoriu tratamente cu -metode biotehnologice acaricide completate de sau acaricide metode alternative Iunie, Iulie 3% 3%-7% 7 % -nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: Obligatoriu tratamente cu -metode biotehnologice acaricide completate de sau acaricide metode alternative August 5% 5%-10% 10 % -nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: Obligatoriu tratamente cu -metode biotehnologice acaricide completate de sau acaricide metode alternative

Pagina 98

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Msurile de profilaxie aplicate atat de apicultor dar si prin recomandarile sanitar veterinare constau n: - evitarea cilor de contaminare a familiilor de albine sntoase (indemne de boal) i - evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc. Apariia infeciei ntr-o familie de albine se realizeaz, n principal, prin transmiterea parazitului de la o familie de albine parazitat cu Varroa destructor la familia indemn. Msuri de combatere a varoozei: - achiziionarea de medicamente i (sau) funduri de stupi antivarroa pentru apicultura convenional; - administrarea de medicamente achiziionate i nscrise n lista produselor omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar; - utilizarea fundurilor de control (antivarroa) cu urmtoarele caracteristici: ntreaga suprafa aflat sub rame trebuie s fie acoperit cu o plas metalic i sub plasa metalic trebuie s fie amplasat un sertar, care s permit examinarea paraziilor czui din familia de albine pe acesta. - tratamentele antivarooa trebuie s se desfoare pe baza unui calendar ntocmit anual de apicultor, aprobat i urmrit de reprezentanii Autoritii Veterinare; Metodele de combatere disponibile la ora actuala pe plan national dar si international sunt: 1. METODE CHIMICE (ACARICIDE) 2. METODE ALTERNATIVE (DE MANAGEMENT APICOL sau BIOTEHNOLOGICE) Metode Biotehnologice (alternative): 1. eliminarea puietului de trantor 2. utilizarea de faguri capcane 3. utilizarea fundului antivarroa 4. utilizarea unor dispozitive pentru tratamente termice 5. realizarea de linii de albine ameliorate, cu rezistenta naturala sporita la boli Acaricide autorizate: (v. lista de produse autorizate in Romania) Avantaje Nu sunt daunatoare (fara substante chimice) Nu sunt costisitoare Dezavantaje Pot fi consumatoare de timp Necesita indemanare/ specializare Nu sunt suficiente daca sunt folosite singure

Au eficienta dovedita Siguranta dovedita pentru albine Usor de aplicat

Acarienii dezvolta rezistenta Conduc la reziduuri in produsele apicole Pot fi costisitoare

Deoarece cele doua tipuri de metode au atat avantaje cat si dezavantaje se considera ca pentru a spori eficienta si diminua unele neajunsuri ele pot fi utilizate in paralel, intr-o schema alternanta in functie de practica si indemanarea apicultorului, conditiile de clima, nivelul de infestare si alti factori specifici, pentru a crea premizele unor bune practici apicole. Ca urmare, in practica apicola cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea acestor metode in functie de perioada din an si nivelul de infestare cu varrooa: <Sistem de management integrat a varoozei> sau <sistem de combatere integrata a varoozei>. Schem orientativa de administrare cu produse medicamentoase marca ICDA: - stimularea dezvoltrii familiilor de albine, creterea rezistenei i imunitii familiilor de albine prin administrarea de Protofil n funcie de puterea familiei (conform prospectului), primvara (n sirop 17 ml/l de sirop pn la 50-70 ml/familie), toamna (n sirop 17 ml/l de sirop pn la 50-70 ml/familie) sau iarna (34 ml/kg turt pn la 50-70 ml/familie)-(un flacon de Protofil/7 familii); - administrarea de VARACHET-FORTE (conform prospectului)se face la toate familiile de albine din stupin (1 cutie/60 familii de albine/ tratament); primul tratament de face primvara (cand temperatura mediului ambiant este peste 1214C), nainte de punerea corpurilor pentru culesurile de productie, cu repetare la 7-10 zile;
Pagina 99

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

anume:

al doilea tratament se face in august dupa recoltarea mierii pentru comercializare, cu repetare la 7-10 zile al treilea tratament se face toamna (octombrie-noiembrie), cu repetare la 7-10 zile, ultimul facandu-se in absenta totala a puietului (cand temperatura mediului ambiant este peste 12-14C) - administrarea de MAVRIROL se face toamna (septembrie) cand se recomand introducerea benzilor de Mavrirol si se lasa in stup timp de 45 zile (1 cutie/5 familii de albine); - n toat perioada se folosesc fundurile de stupi pentru control (antivarroa) (1 fund antivarroa/familie). Rspndirea varoozei (bolilor parazitare) n Romnia este determinat de factorii favorizani i

- creterea numrului de familii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin la alta; - practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporar a stupinei lng alte stupine avnd situaii epidemiologice necunoscute; - neexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja raportarea tuturor cazurilor clinice de varooz; - neefectuarea corespunztoare a tratamentelor cu medicamente nscrise n lista ICBMV - nerespectarea instruciunilor de utilizare a medicaiei conform prospectului medicamentului. Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a varoozei n zonele indemne de boal: - aplicarea legislaiei sanitar-veterinare n vigoare privind supravegherea bolilor parazitare la albine (Programului de supraveghere i control n domeniul siguranei alimentelor pentru anul 2011/ 1301-2011): Supravegherea activ a bolii prin: - Supravegherea clinic i anatomopatologic a puietului i - Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de necesitate diagnostic complet de laborator); - importul - Autoritatea Veterinara Autorizat trebuie s solicite certificatul sanitar-veterinar internaional prin care se constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de varooza;

Pagina 100

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

14. SFATURI UTILE STUPARILOR


Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca. Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu. Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame. Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului. Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie, care se pune cu capacelul de ceara inchis, deasupra pe rame, catre mijlocul stupului, care este lasat in continuare tot descoperit. Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii." Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules, inainte cu o saptamana de introducerea matcii, se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop 1/1, familiei respective. Dupa aceasta saptamana, intr-o zi insorita si calda, dimineata pe la ora 10 deschid stupul in liniste, fara a folosi in exces fumul, scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru a gasi matca batrana. Rama cu matca o scot din stup, si formez un nucleu pe apte 3 rame, pentru siguranta. Dupa ce am scos matca, las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit, unde introduc o rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara (rama claditoare) si inchid stupul. Ce se intampla in stup: intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara, care incepe sa cladeasca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului. Timp de 2 ore familia fara matca este agitata, ceea ce se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul, scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara, cu placuta de ceara, pe care pun pasta de zahar si miere 4/1. In acelasi timp, administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar, pentru ca albinele sa aiba hrana. In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua. Cand inchid stupul, pun in fata urdinisului o gratie Hanemann, pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea. Dimineata urmatoare, inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis. Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe. Acest lucru se intampla rareori, mai ales cand in stup au ramas botci. Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu se deschide 10 zile. La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal, cu matca tanara." H. Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine. In ce consta studiul si ce urmareste: "Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii, dintre care mentionam: - amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului;
Pagina 101

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

- ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator; - ampla diversificare a utilajului folosit; - diversitatea mare a conditiilor de cules; - niveluri diferite de pregatire profesionala. Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca micii apicultori, in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor liber, de regula duminica. In aceasta idee, lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile. Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati (80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare). Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor prin inversarea corpurilor; indreptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile orfane, completarea rezervelor de hrana, tratamente medicamentoase,etc.); combaterea roitului; hraniri stimulente; recoltarea si extractia mierii la salcam; pregatirea, incarcarea, transportul, descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral, la culesul de floarea soarelui; recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui; pregatirea, incarcarea, transportul, descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernare; completarea rezervelor de hrana pentru iarna. Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi: V1 - familii cu matci obisnuite, neselectionate. V2 - familii cu matci selectionate. V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente. V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare. Care au fost concluziile: - intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine. - folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare. - administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere; cresterile inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. - Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor (V1), iar productia globala de miere cu 44%, obtinandu-se un venit net superior." Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel de amator, in conditiile cand timpul stuparului este limitat. V.Alexandru si colab. - Versiune prescurtata - Revista "Apicultura in Romania E BINE DE TIUT a. Despre ceara La topitul cerii se ntrebuineaz numai ap de ploaie sau de ru i nu ap de izvor sau cimea. Apa de fntn trebuie mai nti fiart i apoi turnat n ea 2 lingurie de acid sulfuric n 8 l de ap ca s se despart varul de ap. (Romnia apicol nr.7/1995, pag. 29) Albinele tinere care nu au condiii create pentru a produce cear la nivelul cerinelor lor vitale, transform mari suprafee de faguri cu celule de lucrtoare n celule de trntori. (Romnia apicol nr.5/2004, pag.22) b. Despre polen Colectoarele de polen se monteaz iniial fr placa activ la familiile ce au nclinaii pentru recoltarea polenului i au o dezvoltare de cel puin 7-8 rame cu albine i 4-5 rame cu puiet.
Pagina 102

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Colectoarele fr plcile active se las 2-4 zile pentru obinuirea albinelor, dup care se pun n funcie plcile active prin montarea lor. (Romnia apicol nr.2/1996, pag.7) Datorit faptului c polenul proaspt conine pn la 20% ap trebuie uscat pn la umiditatea de 8%, la o temperatur care s nu depeasc 450C. Durata de uscare i umiditatea iniial a polenului fiind cuprins ntre 6 i 24 de ore. n timpul uscrii, polenul se va menine n straturi de cel mult 10 mm, fiind periodic afnat. (Romnia apicol nr.2/1996, pag.7) Prezena polenului n hrana albinelor la nceputul primverii, pe o perioad de 30 de zile dup zborul de defecare, sporete numrul de albine crescute de aproape 15 ori. (Romnia apicol nr.10/1996, pag.17) n stupul n care se aduce polen n timpul amiezii, exist matc; ea nu mai trebuie cutat. (Romnia apicol nr.5/2004, pag.22) c. Despre roiri Este bine ca roinia de prins roi s fie spoit n interior ct i n exterior cu o soluie de alcool i propolis, ntruct mirosul plcut de propolis atrage albinele, i deci roiul va intra n mod sigur n roini, fr a risca pierderea lui. De obicei roinia se aga ntr-un copac din stupin, dar n lipsa acestuia se poate monta pe o prjin ori alt suport corespunztor. (Romnia apicol nr.9/1995, pag.4) A doua zi dup ieirea roiului natural, se distrug majoritatea botcilor, cu excepia celei care se alege pentru familia respectiv i a celor ce vor fi folosite n zilele urmtoare (maximum 4 zile) la formarea unor noi familii prin stolonare, dac matca btrn s-a dovedit valoroas. (Romnia apicol nr.6/1997, pag.15) Pentru prevenirea roitului se pot ridica faguri cu puiet cpcit nainte cu o sptmn de cules, cu care se pot ajuta familii mai slabe sau se pot forma nuclee. Puietul eclozionat cu mai puin de o sptmn nainte de cules, nu mai prezint avantaje pentru culesul de salcm deoarece albinele participante sunt cele cuprinse ntre 51 i 29 de zile de la depunerea oului pn la cules, deci cele eclozionate de la 8 la 30 de zile naintea acestuia. (Romnia apicol nr.5/2004, pag.22; nr. 6/2004, pag.17) d. Despre largire-stramtorare cuib Pentru dezvoltarea cuiburilor primvara, lrgirea se va face cu un fagure cldit, stropit cu sirop de miere sau zahr, aezat ntre fagurele cu puiet ultim i cel cu pstur. Lrgirea cea mai eficace se face prin spargerea cuibului cu un fagure cldit i stropit, pus n mijloc, cnd cuibul are cel puin patru faguri cu puiet, iar timpul nu d semne de nrutire de durat. (Romnia apicol nr.5/2004, pag.22) Spre sfritul lunii septembrie-nceputul lunii octombrie, cuiburile familiilor de albine se reduc la numrul de faguri bine acoperii de albine i se las n cuib numai fagurii care conin peste 1,5-2,0 kg miere cpcit. (Romnia apicol nr.9/1995, pag.4) e. Despre cules n apicultur este cunoscut LEGEA CELOR 40 DE ZILE conform creia din momentul depunerii oului de ctre matc, pn la momentul ieirii din stup a albinei zburtoare trec 40 de zile. Apicultorul care va regla o pont intens a mtcii, urmrind termenele optime nu mai puin de 40 de zile pn la culesul principal va avea suficiente albine culegtoare capabile s valorifice profitabil abundena de nectar. De exemplu, dac culesul principal este ateptat la 15 mai, familiile se pregtesc cu 6 sptmni nainte, adic ncepnd cu prima decad a lunii aprilie. (Romnia apicol nr.11/2004, pag.8) Pentru ca n timpul marelui cules, albinele s culeag miere n locul creterii de puiet, se va strmtora cuibul strict la fagurii bine ocupai i se va pune magazinul cu faguri de recolt. Dup cules cuibul se sparge i se lrgete la numrul de rame ce ncap n stup. (Romnia apicol nr.6/2004, pag.11)
Pagina 103

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

f. Despre schimbare linistita n luna iulie, n unele familii care posed aceast nsuire, apar primele botci de schimbare linitit, semnal c matca n activitate este vrstnic i trebuie schimbat. Studiile efectuate au confirmat c nsuirea de schimbare linitit a mtcii apare de cele mai multe ori la familiile valoroase din stupin (cu un comportament deosebit de armonios, foarte productive, cu o organizare perfect a cuibului n orice perioad a sezonului, etc.), nsuirile transmindu-se accentuat la noile generaii de mtci fiice ce le transmit fiicelor albine la rndul lor. Botcile de schimbare linitit apar pe marginea lateral sau de jos a ramelor sau chiar pe centrul acestora acolo unde albinele gsesc un loc bun pentru cretere. Numrul acestora este n jur de 3-5 i sunt foarte viguroase, cu pereii foarte ngroai de cear. (Romnia apicol nr.5/2001, pag.14) g. Despre fagurii artificiali Fagurii artificiali pentru construit se introduc de obicei n timpul nfloririi cireilor (Romnia apicol nr.2/1996, pag.7) Fagurii artificiali se pun la cldit n timpul nfloririi pomilor fructiferi, n cuibul restrns al familiilor care au cel puin 6-7 faguri ncrcai cu albin, aezndu-se ntre ultimul fagure cu puiet i cel cu pstur. Fagurele, cldit uneori numai pe o parte, se va ntoarce cu partea cealalt, n acelai loc. n timpul verii, pentru a nu fi cldii cu celule de trntor, fagurii artificiali nu se introduc la margine, ci n mijlocul cuibului. (Romnia apicol nr.5/2004, pag.22) h. Despre stupi Grosimea optim a pereilor stupului se recomand s rmn la circa 20 mm, acetia asigurnd o bun adpostire a familiilor de albine pe timpul iernii. n afar de aceasta, asemenea stupi sunt mai economici, mai uor de manipulat i transportat i au avantajul c n zilele nsorite de iarn i primvar, cldura soarelui ptrunde mai uor n interior, trezind albinele la zborul de curire care favorizeaz dezvoltarea lor mai timpurie. (Romnia apicol nr.9/1995, pag.22) Stupii n care au iernat cu probleme familiile de albine, dup transvazare se vor dezinfecta cu soluie de sod de rufe (50 g la litrul de ap cald) i dup 48 de ore se vor cldi cu ap i usca la soare. (Romnia apicol nr.3/1996, pag.20) Albinele nu disting culoarea roie iar trntorii pe cea galben. Lund ca etalon culoarea alb considerat cu un procent de atractivitate de 100%, prof. A. F. Gubin a constatat c la culoarea albastru gradul de atractivitate este de 213%, iar la cea galben de 72%. Acesta a ajuns la concluzia c albinele prefer culoarea albastru deschis i c stupii vopsii n aceast culoare au o productivitate mai mare. Experienele repetate au stabilit c albinele deosebesc fr greeal culoarea albastr de cea galben, n schimb confund culoarea verde cu cea albastr. innd cont de aceste experiene se prefer culorile albastru i galben. (Romnia apicol nr.10/1996, pag.17) Stupii trebuie vopsii cu diferite culori cum sunt albastru, galben sau alb. Culoarea alb este vzut de albine n dou moduri: cnd este fcut cu alb de zinc culoarea absoarbe razele ultraviolete i ea apare pentru albine ca albastru-verzui, iar cnd este fcut cu alb de plumb, este vzut ca albastru strlucitor. i. Despre probleme de sanatate sau de alta natura Cnd se observ c o colonie de albine i tolereaz prezena trntorilor i dup sfritul lunii august, nseamn c n aceast colonie exist o situaie special, critic, periculoas pentru existena ei: nu are matc sau are matc necorespunztoare. (Romnia apicol nr.7/1995, pag. 11) Pentru combaterea nosemozei se recomand stropirea uoar a albinelor cu ceai nendulcit din ment, mueel, coada oricelului tei, iar n siropul stimulativ din miere sau zahr, fcut din ceai de plante, trebuie adugat zeam de lmie (o lmie la 2 l de sirop), administrndu-se n porii de 250 ml, zilnic sau la 2 zile. (Romnia apicol nr.6/1996, pag.18)
Pagina 104

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

REGULI APICOLE : 1. Familiile care naintea nfloririi pomilor fructiferi prezint o populaie extins pe max. 4 rame (2 cu puiet) se consider slabe. 2. Roii formai pe 3 rame a cror mtci se mperecheaz n luna IUNIE vor fi ajutai cu 2 rame cu puiet cpcit de la alte familii, iar cei la care acestea se mperecheaz n luna IULIE, cu 3 rame (cte una la 7 zile). 3. n perioada 1 august 30 septembrie, peste ramele de cuib se pune linoleum care va fi propolizat n zona de contact cu ramele i va fi recoltat sptmnal. 4. Familiile care nu pleac la culesul de SALCM i care ajung singure sau ajutate la 7 rame cu puiet, li se pune magazinul i pleac la culesul de fnea. 5. Nu se folosesc botci de roire pentru crearea altor familii dect de la familiile deosebit de bune (elit). Este de preferat ca mtcile acestor familii s aib 3 4 ani, perioad n care s nu-i fi manifestat tendina de roire. De la celelalte familii, n caz de intrare n frigurile roitului, se va scoate matca i se va face un roi pe 3 rame care ulterior se va uni cu alt stup. 6. Dup 20 aprilie, la toi stupii care au 4 rame cu puiet se introduc cte 2 rame n cuib: -una cldit, bun de ouat, n centru; -una cu foi dup ultima ram cu puiet; 7. Nu se fac roi cu botci necpcite pentru c albinele trag altele. 8. REVIZIA DE PRIMVAR: -La familiile care au iernat pe 6 rame i au 3 rame cu puiet: se scoate o ram dup diafragm se descpcete mierea de pe rama cu puietul cel mai puin i se trece n centrul cuibului. -La familiile care au iernat pe 5 rame i au 2 rame cu puiet: se scoate o ram dup diafragm se descpcete o fa a unei rame de acoperire

Pagina 105

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

15. LUCRRI APICOLE ANUALE


14-15 FEBRUARIE -Hrnire : TURT DE ERBET 20-28 FEBRUARIE (cu cca. 90 de zile nainte de culesul principal) -Se va favoriza efectuarea ZBORULUI DE CURIRE, n zilele cu temperaturi ce depesc 12-13oC, prin eliminarea definitiv a "gratiilor mpotriva oarecilor" i scoaterea "reductoarelor de urdini". REVIZIA SUMAR DE PRIMVAR (Se face numai dup efectuarea zborului de curire, obligatoriu la familiile bnuite c nu au iernat bine): -verificarea existenei mtcii- asigurat de prezena puietului n cuib ( n mod normal puiet pe 1-2 rame) -verificare rezervelor de hran-prin vizualizarea unei rame de acoperire; -localizarea cuibului. Se centreaz cuibul- dac este cazul -prin mutri de rame din partea opus i prin rotirea lor cu 180 -Hrnire : TURT DE ERBET 14-17 MARTIE -Hrnire stimulent (o dat cu perioada n care albinele ncep s culeag polen): TURT DE ERBET 25 MARTIE (+/-3 zile) REVIZIA GENERAL DE PRIMVAR (Se face ntr-o zi nsorit, cu temperaturi mai mari de 15oC): -Se fac transvazri ( dac este cazul ! ) -Se scot "foile de control" sau se cur fundul stupilor. -Se face REDUCEREA (STRMTORAREA) CUIBURILOR la stupii orizontali i la cei verticali cu magazine, rmnnd numai ramele cu puiet i cele dou rame de acoperire. Restul fagurilor cu miere se trec dup diafragm. De asemenea, fagurii cu celule de trntori i fagurii albi se scot din cuib. -Se verific puterea familiilor, dup numrul de spaii ocupate. Familiile dezvoltate normal au la aceast dat 2-3 rame pline cu puiet, 4-5 rame acoperite cu albine i 4-5 kg miere. -Se urmrete prezena i calitatea mtcii, dup aspectul puietului. -Se verific rezervele de hran i dac acestea sunt mai mici de 6-8 kg, se va administra sirop de zahr 2:1, n cantiti de 1-2 kg, la 2-3 zile sau turt de erbet. -Se cur de propolis umeraele ramelor, pentru ca distana dintre faguri s se reduc i albinele s ocupe o suprafa mai ntins de pe fagurii nvecinai. -Se recolteaz propolis de pe piesele componente ale stupului. -Se introduc benzile de MAVRIROL (pentru 45 de zile !) -Se mpacheteaz etan la podior. Aceast operaie este precedat de uscarea sau nlocuirea mpachetajului existent. ATENIE ! Pn la nflorirea POMILOR FRUCTIFERI, cuiburile se vor ine bine strnse, pe 4-6 faguri. Suprafaa necesar ouatului mtcilor se mrete prin descpcirea mierii de pe fagurii cu puiet cpcit, mai puin din zona de cca 5 cm lime de sub stinghia superioar a ramei. Pentru stimulare, se descpcesc 1-3 dm2 din fagurii mrginai, la interval de 3-7 zile, n funcie de vreme. Dup golire, acetia se scot afar iar diafragma i mpachetajul se mping spre faguri.
Pagina 106

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

10-11 APRILIE (cca. 2 sptmni dup revizia de primvar) -NFLORESC POMII FRUCTIFERI. -Se ncepe LRGIREA CUIBURILOR la familiile la care fagurii din cuib, cu excepia celor 2 din margine, sunt bine ocupai cu puiet. Fagurele introdus trebuie s fie nchis la culoare, s aib puin miere n partea superioar (care se descpcete!) i s fie construit cu celule de lucrtoare. Dac fagurele nu are miere, se va turna n celule 1/2 litru sirop, preferabil cldu. n acelai timp, fagurii cu puiet mai puin (cei de la marginea cuibului) se trec n mijlocul cuibului. -Hrnire stimulent: TURT DE ERBET + POLEN, SIROP sau MIERE din rame descpcite dup diafragm:1-2 dm2, la 3-4 zile. Aceast hrnire are efect numai dac rezerva de hran minim (6-8 kg.) este asigurat. -Dac nu s-au introdus benzi de MAVRIROL, se face PRIMUL TRATAMENT CU VARACHET. -Se instaleaz CNTARUL DE CONTROL. 15 APRILIE -Hrnire stimulent: sirop (200-400 gr. la 2-3 zile) sau miere din rame descpcite dup diafragm (1-2 dm2, la 3-4 zile) 20 APRILIE -Se introduce RAMA A DOUA (de culoare nchis) i RAMA A TREIA cu fagure artificial. Ambele vor fi stropite cu sirop. Pentru c se introduce fagure artificial se d i 400-500 g. sirop 1:1 la hrnitor, indiferent dac exist sau nu cules n natur. Aceast ram se pune cu armtura de srm spre cuib, la marginea acestuia, urmnd s fie trecut n cuib dup cldirea ei parial. "Lrgirea cuiburilor" la familiile ajunse la 4-5 rame cu puiet (ce ocup aproape toat nlimea ramelor, mai puin coroana de miere) i 7-8 rame cu albine, se poate face i cu faguri mai deschii la culoare. Acetia pot fi introdui direct n centrul cuibului ntre doi faguri cu puiet necpcit sau cel puin lng o ram cu puiet necpcit. -Se instaleaz COLECTOARELE DE POLEN la familiile la care rezervele de polen au crescut i care au 4-5 faguri cu puiet. Aducerea polenului este strns legat de suprafaa de puiet existent. Fagure cu puiet nseamn acel fagure a crui suprafa cuprinde cca. 2/3-3/4 puiet pe ambele fee. Plcile active se monteaz dup 2-3 zile de la instalarea colectoarelor, seara, dup ncetarea zborului. -Se face AL DOILEA TRATAMENT CU VARACHET. 24-25 APRILIE -Hrnire stimulent: sirop (200-400 gr. la 2-3 zile) sau miere din rame descpcit dup diafragm (1-2 dm2, la 3-4 zile). -Dac anterior a fost pus fagure artificial i acesta a fost cldit pe cel puin jumtate din suprafa, pe ambele fee, se trece n mijlocul cuibului, ntre doi faguri cu puiet necpcit. 1-2 MAI -Se ncepe CRETERA MTCILOR PRIN "PROVOCAREA FRIGURILOR ROITULUI" -Se introduce RAMA A PATRA cu fagure cldit i RAMA A CINCEA cu fagure artificial. -Se introduc RAMELE CLDITOARE la familiile care au ajuns la 5-6 rame cu puiet i 7-8 rame bine populate cu albine. -Se pot aplica COLECTOARELE DE PROPOLIS. -Se instaleaz n stupin TOPITORUL SOLAR. -Se stabilesc potenialele FAMILII DE PRODUCIE. Acestea se aleg dintre acelea care au pstrat ritmul de dezvoltare stabilit i au ajuns la min.5-6 rame cu puiet. 5-6 MAI -Dac fagurele artificial pus anterior este cldit parial, se trece n mijlocul cuibului, ntre doi faguri cu puiet necpcit. -Se face ECHILIBRAREA BIOLOGIC a familiilor, prin schimburi de rame cu puiet cpcit contra rame cu puiet necpcit, ntre familiile care au 6-7 faguri cu puiet i cele cu 4-5 faguri cu puiet. Aceasta menine ritmul de ouat al mtcii din familia puternic. -Se oprete stimularea familiilor de producie pentru a nu fi amestecat siropul de zahr cu nectarul strns de la flori i pentru a avea nainte de nceperea culesului, puietul n majoritate cpcit.
Pagina 107

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

9-10 MAI -Se completeaz cuiburile cu rame cu faguri cldii sau artificiali. Dac anterior s-a introdus fagure artificial i acesta a fost cldit i nsmnat, se trece n mijlocul cuibului. Familiile au aproximativ 8-9 rame ( 6-7 cu puiet) + RAMA CLDITOARE. -Se recolteaz RAMELE CLDITOARE de la stupii orizontali. -Se scot benzile de MAVRIROL. -Se formeaz FAMILIILE DE PRODUCIE pe min. 7-8 rame cu puiet -n majoritate cpcit- i 12-14 rame bine acoperite cu albine. Stupii cu 10 rame trebuie s aib 7 rame cu puiet cpcit, iar cei cu 12 rame i cei orizontali 8 rame cu puiet cpcit. -La STUPII VERTICALI se scot RAMELE CLDITOARE din cuib i se nlocuiesc cu rame cu fagure artificial. (La stupii verticali cu 12 rame, se mai introduce cte o ram cu fagure artificial n partea opus a cuibului.) De asemenea, SE MONTEAZ MAGAZINUL, n care se pun 6-7 faguri cldii, la margine, iar la mijloc 2-3 faguri artificiali i o RAM CLDITOARE mic. -Se echipeaz STUPII ORIZONTALI cu faguri cldii i artificiali, pentru valorificarea culesului de salcm. -Se trece REDUCTORUL DE URDINI pe "faza mare". -Se elimin mpachetajul de la podior, fr a se pune SITA DE AERISIRE n locul unei scnduri de podior. 15-20 MAI -Se declaneaz CULESUL DE SALCM. Se va urmri ca tot timpul n cuib s existe faguri goi, deoarece prezena lor stimuleaz acumularea de miere. -Se ridic PLCILE ACTIVE de la COLECTOARELE DE POLEN. -Se demonteaza REDUCTORUL DE URDINI. 1-5 IUNIE -EXTRACIA MIERII DE SALCM. Dup extracie se vor lsa n cuib 6-8 kg de miere. n caz contrar, albinele se simt ameninate de lipsa hranei i ncep s distrug larvele, spre a evita surplusul de populaie. -Se reorganizeaz cuiburile prin introducerea n mijlocul acestora a cte 2-3 faguri cldii sau artificiali, asigurndu-se astfel mtcilor spaiul necesar pentru depunerea oulor. -Se monteaz PLCILE ACTIVE la COLECTOARELE DE POLEN. -Se monteaz REDUCTORUL DE URDINI pe "faza mare". 12-15 IUNIE -AL TREILEA TRATAMENT CU VARACHET. -Se nlocuiete o scndur de la podior cu SITA DE AERISIRE. -ncepe stimularea de var. -ROIRI ARTIFICIALE. O nmulire normal nseamn o cretere cu 30% a efectivului. 18-20 IUNIE -Pregtiri pentru CULESUL DE VAR. -Familiile care nu au participat la culesul de salcm i care au ajuns, singure sau ajutate, la 7 rame cu puiet, vor pleca la culesul de fnea 25 IUNIE-25 IULIE -CULESUL DE VAR. 15 IULIE -Se ridic COLECTOARELE DE POLEN. 25 30 IULIE -EXTRACIA MIERII DE FLOAREA-SOARELUI, FNEA, TEI, etc. Dup extracie se vor lsa fiecrei familii, min.10-12 kg. de miere cpcit. Dac se las numai 7-9 kg., atunci se va completa cu sirop de zahr pn la nivelul de min. 10-12 kg. -Se scot RAMELE CLDITOARE 30 IULIE-10 AUGUST -Se ridic MAGAZINELE. -Se face REVIZIA GENERAL notndu-se n carnet puterea familiilor, cantitatea de puiet, calitatea mtcilor, cantitatea proviziilor i starea fagurilor din cuib. -Se ridic ramele mai vechi i cele foarte noi, trecndu-se dup diafragm, rmnnd n stup numai 8-10
Pagina 108

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

rame bine ocupate cu albine i cu coroane de miere i pstur. n zona cuibului se vor asigura faguri cldii n anul precedent, n care au crescut mai multe generaii de puiet. n A.R. nr. 8/79 se recomand s se lase n cuib numai 7 rame: 5 rame pentru iernat, 2 rame -n centru- cu puiet necpcit i ou. Ramele cu puiet cpcit i puin miere se vor trece dup diafragmele scurte, urmnd s se scoat din stup pe msur ce sunt eliberate de puiet i de miere. -Se trece REDUCTORUL DE URDINI pe "faza mic". -AL PATRULEA TRATAMENT CU VARACHET. -Se ridic din stupin CNTARUL DE CONTROL i TOPITORUL SOLAR i se pun la adpost. 30 IULIE-10 AUGUST -Se face COMPLETAREA PROVIZIILOR PENTRU IARN la familiile care au sub 10-12 kg de miere, deoarece toate albinele care eclozioneaz dup 10 august sunt albine "de iernare" i, prelucrnd siropul de zahr dup aceast dat, se uzeaz foarte mult. -Se izoleaz la podior cu ziare sau folie. Cnd exist spaiu neocupat dup diafragm, se face i mpachetare lateral. 1-30 AUGUST -Hrnire stimulent: a) descpcirea periodic, la 2-3 zile, a unor suprafee de 1-2 dm2 de miere din fagurii de dup diafragm; b) sirop de zahr, zilnic, cte 150-200 g; c)sirop de zahr, la 3-4 zile, cte 300-400g; d) turt de erbet, la 10 zile, cte 500-600 g. -Se pune linoleum peste ramele de cuib. Acesta va fi propolizat n zona de contact cu ramele i va fi recoltat sptmnal. 20 AUGUST REVIZIE GENERAL: Familiile care au cel puin 4 rame cu puiet, cu prezen maxim pe ambele fee ale ramei, pot ierna singure. Cele care au puiet numai pe dou rame dar numai pe o fa, se unific obligatoriu cu alt familie alegnd matca cea mai prolific. -Se ridic COLECTOARELE DE PROPOLIS -Se reduce cuibul la 7-9 rame. -Se deblocheaz cuibul, dac este cazul! 1 SEPTEMBRIE -Se termin hrnirea de stimulare. -Se reduce cuibul la 6-8 rame. -Se deblocheaz cuibul, dac este cazul! 15 SEPTEMBRIE -Se introduc FOILE DE CONTROL. -Se reduce cuibul la 5-7 rame. -Se face AL CINCILEA TRATAMENT CU VARACHET. -Se aeaz la urdini GRATIA PROTECTOARE MPOTRIVA OARECILOR. -Se triaz roii care vor rmne pentru iernare, restul fiind folosii pentru ntrirea familiilor mai slabe. 22-25 SEPTEMBRIE -Se face AL ASELEA TRATAMENT CU VARACHET, la 7-10 zile dup cel de-al cincilea. 28-30 SEPTEMBRIE -Se unific FAMILIILE AJUTTOARE cu cele DE BAZ sau FAMILIILE SLABE cu cele MIJLOCII, oprindu-se ntotdeauna matca tnr. Pentru unificare, vezi R.A. nr.2/84 pag.22-23. -Se reduce cuibul la numrul de rame pe care se face iernarea: 4-6 rame. ATENIE ! Nu se introduc la iernare familii de albine cu mai puin de 4 rame (aprox.1 kg albine). 1-10 OCTOMBRIE -ULTIMUL TRATAMENT CU VARACHET (n absena total a puietului!) -Se introduc benzile cu MAVRIROL pentru toat iarna. -MPACHETAREA DEFINITIV A CUIBULUI. Cuibul va avea 4-6 rame, mtci de 1-2 ani i provizii de 10-14 kg (fagurii vor avea gradul de umplere cu miere, ntre jumtate i trei sferturi , n majoritate cpcit!), amplasate central

Pagina 109

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

16. LEGISLAIE APICOL


Legislaia n vigoare cu privire la protecia familiilor de albine mpotriva intoxicaiilor impune din partea apicultorilor: nregistrarea familiilor de albine la Registrul agricol. Obinerea autorizaiei de pastoral Obinerea Certificatului sanitar-veterinar Anunarea n scris a factorilor de rspundere, privind prezena familiilor de albine n zon

Conform H.G. 1247/2002, se aplic amend de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei pentru: -necomunicarea la consiliile locale, n termen legal, n vederea nscrierii n registrele agricole, a oricror schimbri n efectivele de animale i a produselor acestora. -neanunarea imediat a medicului veterinar despre apariia sau suspiciunea unei boli transmisibile la animale i neizolarea de ndat a acestora. Se vor avea n vedere i urmtoarele: LEGEA APICULTURII Legea nr. 89/28.04.1998-(M.Of. nr.170/30.04.1998) - REPUBLICARE*) Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 549 din data de 5 august 2010 ORDINUL nr. 67/29.07.98-privind aprobarea Regulamentului de organizare a stupritului pastoral n Romnia H.G. nr. 921/20.11.95-privind unele msuri pentru stimularea practicrii apiculturii i asigurarea proteciei familiilor de albine ORDINUL nr. 45/68/1786/TB/15b/3404 i 127/1991- privind unele msuri pentru protecia familiilor de albine mpotriva intoxicaiilor cu pesticide, emis de M.A.A., M. Transporturilor, M. Mediului, D.A.P.L. i A.C.A. H.G. nr. 1556/18.12.2002 (M.Of. nr. 12/2003) O.U.G. nr.108/27.06.2001- privind exploataiile agricole (M.Of. nr.352/2001), aprobat prin Legea nr. 166/10.04.2002 (M.Of. nr.137/2002) Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 213 din data de 28 martie 2011 Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009 Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare

Pagina 110

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului sntii i familiei i presedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia, calitatea i etichetarea mierii; Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de mbuntire a condiiilor de producie i comercializare a produselor apicole Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele de sntate animal care reglementeaz schimburile i importurile n Comunitate de animale, material seminal, ovule i embrioni care nu se supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal, reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabilete reguli de sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie produse de origine animala Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008 OG nr. 21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia consumatorilor, cu modificrile ulterioare; Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale; Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu normele de sntate animal i de bunstare a animalelor; OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, republicat; Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert pentru alimente i furaje; Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare privind aprobarea normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli transmisibile ale animalelor REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare n alimentele de origine animal DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic alimentelor de origine animal; HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntate asociate alimentelor; Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i minerale i de alte substane la alimente ; Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii n produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare; Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);

Pagina 111

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

LEGISLATIE MIERE ORDIN nr.122/298 din 2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii Textul actului publicat n M.Of. nr. 610/27 sep. 2001 Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul sanatatii si familiei, vaznd Referatul de aprobare nr. 118.527/2001, ntocmit de Directia generala strategii si politici n agricultura si industria alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, si Referatul de aprobare nr. DB 4.191/2001, ntocmit de Directia generala de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, avnd n vedere prevederile art. 39 din Ordonanta Guvernului nr.113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, n temeiul Hotarrii Guvernului nr.12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si al Hotarrii Guvernului nr.22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, emit urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Normele cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii, prevazute n anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Directia generala strategii si politici n agricultura si industria alimentara si prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si Ministerul Sanatatii si Familiei, prin Directia generala de sanatate publica si prin directiile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la ndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si va intra n vigoare n termen de 12 luni de la data publicarii. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Srbu Ministrul sanatatii si familiei, Daniela Bartos ANEXA NORME cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - Prezentele norme se refera si se aplica produsului "miere", asa cum este definit la cap. II. Art. 2. - Mierea se comercializeaza cu respectarea definitiilor si regulilor stabilite n prezentele norme. CAPITOLUL II Natura, continutul si originea mierii Art. 3. - (1) n sensul prezentelor norme, prin miere se ntelege alimentul care este obtinut de albine din nectarul florilor sau din sucurile dulci ale partilor vii ale plantelor si pe care albinele le colecteaza, le transforma, le combina cu substantele lor specifice, le depoziteaza si le lasa la maturat n fagurii de miere. Acest aliment poate fi fluid, vscos sau cristalizat. (2) Tipurile de miere, n functie de origine, sunt: a) mierea de flori - mierea obtinuta predominant din nectarul florilor; b) mierea de mana - mierea obtinuta predominant din sucurile dulci ale altor parti vii ale plantelor; culoarea ei variaza de la maro deschis sau maro verzui la aproape negru. (3) Tipurile de miere, n functie de modul de prezentare, sunt:
Pagina 112

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

a) mierea de faguri - mierea depozitata de albine n celulele fagurilor abia formati, fara puieti, si vnduta n faguri ntregi capaciti sau n bucati de faguri de acest fel; b) mierea cu bucati de fagure - mierea care contine una sau mai multe bucati de fagure de miere; c) mierea scursa - mierea obtinuta prin scurgerea fagurilor fara puieti, decapaciti; d) mierea extrasa - mierea obtinuta prin centrifugarea fagurilor fara puieti, decapaciti; e) mierea presata - mierea obtinuta prin presarea fagurilor fara puieti, cu sau fara aplicarea ncalzirii moderate. CAPITOLUL III Prezentarea Art. 4. - (1) Termenul "miere" se aplica numai produsului definit la art. 3 alin. (1) si este utilizat n comert la desemnarea acelui produs, fara a aduce prejudicii prevederilor art. 9 alin. (1) privind informatiile obligatorii de pe ambalajele, recipientele sau etichetele mierii. (2) Denumirile mentionate la art. 3 alin. (2) si (3) sunt aplicate numai produselor definite n acestea. Art. 5. - Nici un alt produs n afara de miere nu poate fi adaugat la mierea comercializata ca atare. Art. 6. - (1) La comercializarea mierii se respecta conditiile privind compozitia si calitatea enumerate la art. 7 alin. (4)-(10). Este permisa, fara a respecta prevederile art. 7 alin. (5) lit. b): a) comercializarea mierii obtinute din Calluna vulgaris, cu un continut de umiditate maxim de 25%, atunci cnd aceasta este obtinuta n conditii naturale de productie; b) comercializarea "mierii de panificatie" sau "mierii industriale" cu un continut de umiditate nu mai mare de 25%, atunci cnd aceasta este obtinuta n conditii naturale de productie. (2) Fara respectarea prevederilor alin. (1) si ale art. 7 alin. (1)-(3), mierea poate fi comercializata ca "miere de panificatie" sau ca "miere industriala" atunci cnd, desi buna pentru consumul uman: a) nu respecta cerintele mentionate la art. 7 alin. (2) lit. a), b) si c); sau b) activitatea sa diastazica sau continutul de hidroximetilfurfurol nu respecta limitele stabilite n prezentele norme. CAPITOLUL IV Conditii privind compozitia si calitatea Art. 7. - (1) Mierea nu trebuie sa contina corpuri organice sau neorganice straine de compozitia sa, cum ar fi: mucegaiul, insectele, fragmentele de insecte, puieti sau impuritati, cnd mierea este comercializata ca atare sau utilizata n alt produs pentru consumul uman. (2) Mierea are urmatoarele caracteristici: a) nu are gusturi sau mirosuri straine; b) nu este nceputa fermentatia sau fierberea; c) nu este ncalzita att de mult nct enzimele sale naturale sa fie distruse sau inactivate; d) nu are o aciditate modificata artificial. (3) Mierea nu trebuie sa contina substante peste limitele prevazute de legislatia n vigoare, pentru a nu periclita sanatatea umana. (4) Continutul aparent de zahar calculat ca zahar invertit este: a) la mierea de flori - minimum 65%; b) la mierea de mana si la amestecurile din miere de flori si miere de mana - minimum 60%. (5) Continutul de umiditate este: a) n general - maximum 21%; b) la mierea de Calluna vulgaris si la mierea de trifoi - maximum 23%. (6) Continutul aparent de zaharoza este: a) n general - maximum 5%; b) la mierea de mana si la amestecurile din miere de mana si miere de flori, miere de salcm, de levantica si de Banksia menziesii - maximum 10%. (7) Continutul de substante insolubile n apa este: a) n general - maximum 0,1%; b) la mierea presata - maximum 0,5%. (8) Continutul de minerale (cenusa) este: a) n general - maximum 0,6%;
Pagina 113

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

b) la mierea de mana si amestecurile din miere de mana si miere de flori - maximum 1%. (9) Aciditatea - maximum 40 - miliechivalenti - acid per 1.000 g. (10) Activitatea diastazica si continutul de hidroximetilfurfurol (HMF) determinat dupa procesare si amestecare sunt: a) activitatea diastazica (Scara Schade) este n general de minimum 8 si de minimum 3 la mierea cu continut scazut de enzime naturale, de exemplu de chitru, si cu continut de HMF ce nu depaseste 15 mg/kg; b) continutul de HMF - maximum - 40 mg/kg. Art. 8. - Metodele de prelevare a probelor si de analiza necesare pentru verificarea compozitiei si caracteristicilor mierii sunt conforme cu STAS 784/3-89 "Miere de albine. Metode de analiza". CAPITOLUL V Etichetarea Art. 9. - Cerintele privind etichetarea vor fi n concordanta cu legislatia n vigoare, avnd urmatoarele mentiuni specifice: 1. Singura informatie obligatorie de pe ambalajele, recipientele sau etichetele mierii trebuie sa fie vizibila, usor lizibila, sa nu permita stergerea si sa contina urmatoarele: a) termenul "miere" sau una dintre denumirile enumerate la art. 3 alin. (2) si (3); "mierea de faguri" si "mierea cu bucati de fagure" sunt descrise ca atare; n cazurile mentionate la art. 6 alin. (1) lit. b) si n primul paragraf al art. 6 alin. (2) denumirea produsului este "miere de panificatie" sau "miere industriala"; b) greutatea neta, care este exprimata n grame sau kilograme; c) denumirea sau denumirea comerciala si adresa sau sediul nregistrat al producatorului, al ambalatorului sau al vnzatorului. 2. Termenul "miere" mentionat la pct. 1. lit. a) sau una dintre denumirile mentionate la art. 3 alin. (2) si (3) are optional: a) o trimitere referitoare la originea ei, fie ca este vorba de flori sau de plante, cu mentiunea ca produsul provine, n principal, din sursa indicata si are caracteristicile organoleptice, fizico-chimice si microscopice corespunzatoare; b) o denumire regionala, teritoriala sau topografica, cu mentiunea ca produsul provine n totalitate din zona indicata. 3. Cnd mierea se gaseste n ambalaje sau recipiente cu o greutate neta egala sau care depaseste 10 kg si nu este oferita spre vnzare cu amanuntul, informatia mentionata la pct. 1 lit. b) si c) apare numai pe documentele de nsotire. 4. Se mentioneaza tara de origine n cazul produselor importate.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale Art. 10. - Prezentele norme sunt compatibile cu reglementarile comunitare n domeniu si sunt armonizate cu prevederile Directivei Consiliului CEE 74/409 din 22 iulie 1974 privind armonizarea legilor statelor membre, referitoare la miere.

Pagina 114

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

17. BIBLIOGRAFIE
Lazar, St., Dolis, M. (2004) Apicultura practica, Ed. ALFA,Iasi Bogdan, T., Petru, V., Antonescu, C. (1956) Cartea stuparului, Ed. Agro-Silvic, Bucureti Crnu, I. (1980) Flora melifer, Ed. Ceres, Bucureti Hristea, C. L. (1976) Stupritul nou, Redacia Revistelor Apicole, Bucureti Hristea, C. L., Pdureanu, C.S. (1967) A.B.C. Apicol, vol. I-II, Ed. Agro-Silvic, Bucureti Mlaiu, A.. (1971) Stupritul, Ed. Ceres, Bucureti Mrghita, L. (2002) Albinele i produsele lor, Ed. Ceres, Bucureti Petru, V., Oprian I. (1965) Apicultura i baza melifer, Ed. Agro-Silvic, Bucureti Volcinschi, T. (1998) Ceara, Redacia de Propagand Tehnic Agricol, Bucureti * * * (1979) Manualul apicultorului, Redacia Publicaiilor Apicole, Bucureti * * * (1990-2004) Colecia Revistei Romnia apicol, Bucureti * * * Internet

Pagina 115

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

CUPRINS
Lucrri apicole anuale--------------------------------------------------------------------3 Perioada de nflorire a principalelor plante melifere din Romnia------------9 Succesiunea nfloririi pomilor fructiferi---------------------------------------------10 Necesarul anual de mtci-------------------------------------------------------------10 Evaluarea puterii familiilor de albine, a rezervelor de miere i a cerii produse11 Unirea familiilor de albine primvara-----------------------------------------------12 Consumul mediu de hran n perioada de iarn--------------------------------12 Structurarea periodic a cuibului---------------------------------------------------15 Organizarea cuibului pentru culesurile de producie---------------------------16 Echilibrarea biologic a familiilor de albine primvara------------------------16 Valorificarea culesului de la salcm de ctre familiile de albine slabe----17 Stupritul pastoral----------------------------------------------------------------------18 Recunoaterea botcilor de schimbare linitit----------------------------------21 Schimbarea linitit a mtcii prin golirea stupului de puietul necpcit--22 Creterea mtcilor prin provocare frigurilor roitului---------------------------23 Creterea mtcilor n stupinele mici------------------------------------------------25 Metod simpl de nlocuire a unei mtci------------------------------------------29 Metode eficiente de nmulire a familiilor de albine intrate n frigurile roitului--26 nsrmarea ramelor--------------------------------------------------------------------28 Rama clditoare-------------------------------------------------------------------------29 Mierea de albine. Greutate specific. Compoziie chimic--------------------31 Recoltarea, extracia i condiionarea mierii--------------------------------------33 Propolisul. Colectorul de propolis---------------------------------------------------36 Schema aplicrii tratamentelor mpotriva varroozei----------------------------38 Observaii fr a deschide stupul----------------------------------------------------39 erbet fiert sau candi------------------------------------------------------------------42 Tierea aripilor mtcilor---------------------------------------------------------------43 Prinderea roiului natural i introducerea acestuia n stup---------------------44 Prinderea unui roi n pdure----------------------------------------------------------45 Observaii fenologice i meteorologice---------------------------------------------45 Achiziionarea familiilor de albine---------------------------------------------------46 Culori folosite la vopsirea stupilor---------------------------------------------------47 Msuri ce se iau n cazul nepturilor de albine---------------------------------48 Pstrarea polenului n amestec cu zahr pudr---------------------------------49 Desaponificarea cerii------------------------------------------------------------------49 E bine de tiut----------------------------------------------------------------------------50 Legislaie apicol------------------------------------------------------------------------54 Bibliografie--------------------------------------------------------------------------------55

Pagina 116

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ANEXE

Pagina 117

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ANEXA 1

EVALUAREA PUTERII FAMILIILOR DE ALBINE, A REZERVELOR DE MIERE I A CERII PRODUSE


a. Aprecierea cantitii de albin Rama de cuib. Dimens. ext. 435x300 mm (ram mare) Perioada Iarna (cuib restrns) Vara (perioada activ) Greutatea albinelor 270 gr. 200 gr. Numrul de albine dintr-un interval 2700 2000

1 kg de albin conine cca. 10 000 albine. b. Aprecierea cantitii de miere ntr-un fagure cpcit pe ambele fee Formatul ramei. Dimensiuni interioare, mm 415x270 415x132 Greutatea ramei cu miere, kg 3,5 - 4 1,5 - 2 Suprafaa fagurelui dm3 11,20 5,8

1 dm2, adic un ptrel cu latura de 10 cm, conine 800 celule de albine (400 pe o parte) i dac mierea este cpcit pe ambele fee ale fagurelui, conine cca. 350 gr. miere. n fagurele de cuib STAS (435x300) pe ambele fee sunt cca. 9100 de celule din care sunt bune (corespunztoare) numai 7-8000. 3 dm2 fagure cu miere cpcit pe ambele fee conin cca 1 kg. miere. Un ptrel cu latura de 5 cm dintr-un fagure, conine cca. 100 celule de albine pe o singur parte a fagurelui i se evalueaz la 44 gr miere dac este cpcit i la 25 gr dac mierea este necpcit. Grosimea fagurilor cu celule de albina lucratoare este de circa 25 mm, iar distanta intre faguri de 12 12,5 mm. Distanta dintre peretii mediani a doi faguri alaturati este de 37 37,5 mm. Pentru o bun iernare i n special pentru o bun dezvoltare n primvar, rezerva de miere pentru iernare trebuie s fie de cel puin 14 kg. c. Aprecierea cantitii de cear - cear adugat de albine la cldirea unui fagure artificial: ram de cuib (435x300) = 70 gr ram de magazin (435x162) = 35 gr - cear rezultat dintr-un fagure supus reformrii = 120 g

Pagina 118

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA ANEXA 2

CONSUMUL MEDIU DE HRAN N PERIOADA DE IARN


= FAMILIE DE 1,5 2 KG ALBINE (6 7 RAME) = LUNA Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie TOTAL CONSUM MIERE - kg 0,800-0,850 0,750-0,800 0,750-0,850 0,950-1,050 1,200-1,500 2,000-2,500 ~7,000
ANEXA 3

Sarma pentru rame (faguri) Pentru nsrmarea ramelor se folosete srm de 0,4 0,5 mm diametru. Se recomanda utilizarea sarmei din otel inoxidabil, mai ales cand ramele insarmate cu aceeasi sarma sunt reutilizate dupa topirea fagurilor. Sarma va fi inlocuita la fiecare retopire a fagurilor atunci cand este din material oxidabil (sarma zincata). O nsrmare corect necesit 5 srme bine ntinse ntr-o ram de cuib de stup orizontal sau vertical i 3 srme la rama de magazin. a. Rama de cuib

NSRMAREA RAMELOR

30 55 55 55 55

b. Rama de magazin 30 45 45

Pagina 119

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ANEXA 4

SCHEMA APLICRII TRATAMENTELOR IMPOTRIVA VARROOZEI


a. VARACHET Nr. tratamentului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Perioada de administrare martie-aprilie aprilie-mai mai iunie august septembrie septembrie octombrie Observaii La 10 zile dup tratamentul nr.1 Dup extragerea mierii de salcm Dup extragerea mierii de tei Dup extragerea mierii de floarea soarelui sau fnea La 10 zile dup tratamentul nr.6 n absena total a puietului

Tratamentul cu Varachet se va face atunci cnd temperatura exterioar este de cel puin 12-150C. b. MAVRIROL I VARACHET Nr. tratamentului 1. 2. 3. 4. 5. Perioada de administrare martie- aprilie iunie august septembrie octombrie Medicamentul administrat. Observaii 1 tratament cu VARACHET FORTE 1 tratament cu VARACHET FORTE dup extragerea mierii de tei 1 tratament cu VARACHET FORTE dup extragerea mierii de floareasoarelui sau fnea 2 tratamente cu VARACHET FORTE la intervale de 10 zile, n absena puietului 1 tratament cu MAVRIROL (se las pn primvara)

Pagina 120

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA ANEXA 5

SUCCESIUNEA NFLORIRII POMILOR FRUCTIFERI


nflorirea la pomi are loc atunci cnd temperatura aerului atinge 10-120C, adic atunci cnd suma gradelor de temperatur, peste 00C, nregistreaz de la desprimvrare (apariia primilor ghiocei) peste 2000C. Ea se produce ntr-o anumit ordine: Denumirea speciei pomicole CAISUL PIERSICUL CIREUL PRUNUL VIINUL PRUL MRUL GUTUIUL Data medie de declanare a nfloririi 8-18.04 12-22.04 10-20.04 15-25.04 16-22.04 17-22.04 20-30.04 Indicele bioclimatic(T0C) 225-275 275-325 220-330 300-350 310-340 325-375 350-450

Succesiunea nfloririi este aceeai n fiecare an independent de evoluia temperaturii. Plantele nu nfloresc n fiecare an la aceleai date, dar nfloresc ntotdeauna n aceeai ordine i, aproape la acelai interval de timp. Dintre pomii fructiferi, cei mai apreciai pentru apicultur sunt mrul, pentru perioada ndelungat de nflorire i cireul, pentru culesul intens pe care l ofer.

ANEXA 6

PERIOADA DE NFLORIRE A PRINCIPALELOR PLANTE MELIFERE DIN ROMNIA PERIOADA DE NFLORIRE


LUNA

Salcm I Salcm II Tei Fnee Flor de munte Floarea- soarelui Flora de balt

MAI 10 15 1

IUNIE 31 15 15 1 15

IULIE

AUG.

SEP.

OCT.

15 31 31 15 1 15

Pagina 121

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ANEXA 7

HARTA VEGETATIEI ROMANIEI

Pagina 122

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA ANEXA 8

Schite pentru constructia unui stup orizontal , parti componente , sectiune transversala , sectiune paralela cu urdinisul , sectiune perpendiculara pe urdinis.

STUPI ORIZONTALI - SCHITE

Pagina 123

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

Pagina 124

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA

MIRCEA BECA

ANEXA 9

La 1 kg. de zahr se folosesc 0,200 litri ceai de plante medicinale(*). Cantitile indicate se introduc ntr-un vas emailat de capacitate dubl fa de cantitatea de zahr ce urmeaz s fie pus la fiert, deoarece n timpul preparrii, volumul coninutului crete mult din cauza spumei care se formeaz. Compoziia se amestec pn la topirea ntregii cantiti de zahr, lsnd-o apoi s clocoteasc la foc slab cca 15 minute, fr s se agite, dar spumuind siropul pentru a lua toate impuritile. Cu un termometru se msoar temperatura i cnd aceasta a ajuns la 116-117oC, siropul se consider suficient de fiert i se ia de pe foc. n continuare se umezesc tvile cu ap, se cptuete interiorul acestora cu hrtie pergament i se aeaz pe o suprafa plan (o mas). Se las siropul s se rceasc pn la cca. 40oC cnd se introduce suc de ceap(**) i cte o lingur de miere poliflor pentru fiecare kilogram de zahr, apoi se nvrtete cu un fcle, efectund micrile ntr-un singur sens, pn cnd siropul ncepe s-i schimbe culoarea spre alburiu i apoi alb, ntrindu-se. Frecatul erbetului este ncheiat atunci cnd sltnd fcleul erbetul care curge de pe acesta nu se scufund, ci rmne la suprafa. Dup rcire, erbetul se ambaleaz n hrtie cerat sau folie de polietilen, n pachete de 0,5002 kg, depozitate una peste alta la o temperatur de 8-100C. (*)Ceai (infuzie) de plante medicinale Acest ceai are efect n stimularea activitii albinelor i n aprarea strii de sntate a acestora. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din urmtoarele plante medicinale: ment, suntoare, mueel, glbenele, coada oricelului, i busuioc. Preparare: Se pun 20 gr. de plante uscate la 1 litru de ap (n total, nu din fiecare plant). Infuzia, la nevoie se poate face din una, dou sau toate plantele artate, luate n pri egale. Se mrunesc plantele i se pun ntr-un vas emailat peste care se toarn o cantitate mic de ap rece ca s le mbibe. n alt vas se fierbe ap i aa fierbinte se toarn peste plantele din vas. Vasul cu plante i apa fierbinte se ine 5 minute la foc, fr s fiarb, se stinge apoi focul, se acoper vasul i se las 30 de minute ca s se fac extracia principiilor active. Se strecoar i cu aceast infuzie (ceai) se prepar erbetul. Pentru cantitatea de 0,200 litri, necesar la 1 kg de zahr, este nevoie de 4-5 gr de plante uscate. (**)Sucul de ceap Acesta este bogat n vitamine, fitoncide i acizi organici. Fitoncidele sunt substane volatile cu o puternic aciune bacterio-static i uneori bactericid. Sucul de ceap previne diferite afeciuni cu caracter digestiv i n plus mrete longevitatea albinelor consumatoare, dublnd-o. Sucul de ceap se prepar n felul urmtor: se cur ceapa de foile exterioare i se rade pe o rztoare. Rztura se pune ntr-un tifon i se preseaz, obinndu-se astfel un suc ca o spum.

ERBET FIERT SAU CANDI

Pagina 125