Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. In ansamblul sau prezinta
urmatoarele curburi :
* in plan sagital (antero – posterior), concave posterior, numite lordoze (in regiunea
cervicala si lombara) si concave anterior, numite cifoze (in regiunea toracala si a osului
sacrum) ;
* in plan frontal (lateral), numite scolioze ;
CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE.
DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE.
Lordoza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea
indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice.
Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca ajunge
sa intercepteze T12. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special
cordul si vasele mari.
Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau
toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:
* Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este
deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De asemenea
se poate intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte,
precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-orizontalizat).
* Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al
dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale,
rahitism, tumori, tulburari digestive).
* Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa
a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie sau
dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).
Lordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa
nastere datorita atoniei musculare abdominale.
Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (din
cauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se
produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi
in curbura lombara).
* inclinarea sau lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat
posterior.
* lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase
postinflamatorii.
* lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii
trunchiului (atoniile abdominale din rahitism, tumori).
LORDOZA FIXA:
* la adolescenti;
* post-traumatic ;
* secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene;
* prin alunecari ale vertebrelor.
LORDOZA DINAMICA:
ANATOMIE PATOLOGICa
Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura
lordotica cervicala.
Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau
cand este localizata in regiunea dorsala.
Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza
atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte:
Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi
lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 si chiar 4 lombare.
FIZIOPATOLOGIE:
Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa
cunoastem particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective.
Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime
spre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos.
* verticala firului cu plumb, care cade de la protuberanta occipitala, de-a lungul spinelor
vertebrale, in santul interfesier si intre cele doua maleole interne ;
* linia dintre virfurile scapulelor si linia bicreta, care sunt orizontale si paralele ;
* occiputul, zona dorsala medie, fesele si taloanele, care sunt tangente in plan vertical
(perete) ;
* verticala care trece prin tragus, prin fata anterioara a umarului, marginea anterioara a
marelui trohanter, marginea externa a piciorului, la nivelul liniei Chopart.
Examenul va cuprinde :
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:
Indiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putem
grupa in ordine cronologica.
TRATAMENTUL.
Tratamentul lordozei este axat pe citeva principii, de care trebuie sa se tina seama :
TRATAMENT PROFILACTIC:
TRATAMENT ORTOPEDIC:
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
RECUPERAREA MEDICALA:
Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si
util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea
recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont
permanent de obiectivele ce se urmaresc.
Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii:
1. Bolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament
chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea integritatii functionale cu
mijloace fizico-terapice.
2. Bolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietii extrauterine.
Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a serviciilor psihologice, de
invatamant, profesionalizare.
3. Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala
functionala in mod regulat si intermitent.
Arsenalul medicamentos, mijloacele chimice sunt doar ajutante folosite pentru inlaturarea
durerii sau a spasmului, fie in cresterea vitezei de conducere nervosa, a diminuarii
miscarilor nedorite, a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru a favoriza
cresterea somatica, dezvoltarea nervoasa superioara.
TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC
ELECTROTERAPIA:
Are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si
contractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a supliza
masa, latura si ligamentele retractate si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%,
ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau
calcefierile anchiloze ale artrozelor secundare.
Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai
pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie,
algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari).
HIDROTERAPIA:
De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Noi insistam
asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al
deformarilor:
* inotul
* gimnastica respiratorie.
Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras, spate, fluture, delfin). Este un
excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de
dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.
Gimnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate.
Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie,
membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la
picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza
autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii
vitale.
TRATAMENTUL PRIN MASAJ
1. DEFINITIE:
Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite
mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.
Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii care este
bogat vascularizata si inervata, in piele aflandu-se terminatii nervoase (exteroceptori)
punct de plecare a unei serii de reflexe. La aceasta trebuie adaugate si efectele excitante
pe care le excercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente,
tendoane (propioceptori).
Cel mai important mecanism de actiune al masajului este reprezentat deci de mecanismul
reflex.Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii din muschi,
ligamente, tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati care
pornesc spre SNC.
Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange din
organism, pielea fiind un adevarat rezervor de sange, masajul exercita o influienta
cosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului.
Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia in irma
conpresitnilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare
in cazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala.
Un alt mod de actiune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale.
Cand acest lichid este in exces, in spatiile si interstitiile tesuturilor, masajul poate sa
intervina favorabil ajutand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat.
2. Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi toracale si
patru perechi toracale.
* semispinali (multifizi);
* muschii rotatori.
INERVATIA MUSCHILOR:
Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali.
VASCULARIZATIA MUSCHILOR
ARTERE:
VENE:
Vena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi paravertebrali
si din regiunea cefei.
Vena cava inferioara, vena iliaca-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza
sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca.
TEHNICA MASAJULUI:
Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masajul se va efectua incluzand atat
regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.
Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o
parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale
muschilor fesieri.
Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este
insotiita de contracturi musculare.
Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea
interesata.
Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei
lombare, netezirea romb.
2. Cresterea flexibilitatii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata mai ales in zona
lordozata) prin :
* tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare cit
mai intinse, membrele superioare intinse pe linga urechi ; se intinde intregul corp, apoi
treptat se extind bratele, corpulse lordozeaza, membrele inferioare se extind din solduri
(arcuite pe extensie cit mai mare). Apoi, un membru superior se duce inapoi spre sold,
care se extinde; celalalt membru superior ramine linga ureche (vezi figura 9-7 din anexa)
* elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit
dorsal, un capastru de tractiune cervicala, de la care o coarda trece pe dupa un scripete
indreptindu-se spre picioare, de care se fixeaza. Intinderea completa a membrelor
inferioare ve intinde coloana (vezi figura 9-10 din anexa).
o din decubit ventral se executa gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare
(pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),
o ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara ;
o ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravertebrala
respectiva
1. Din decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept
si se revine la pozitia de plecare.
2. Din pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiului;
3. Din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare
(alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;
4. Din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.
2. EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE.
1. Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pe bazin, cu
fiecare membru inferior, si apoi cu ambele;
2. Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu
genunchii in extensie;
3. Din decubit cu coloana flectata , sau din pozitie ghiemuit cu mainile sprijinitede bara
executa flexii, extensii ale coloanei lombare in jurul bazinului;
4. Din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului
urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.
KINETOPROFILAXIE
Exercitiul 3 — Spatele la perete, corpul in contact cu peretele in trei puncte : calciie, fese,
occiput (barbia sa fie pe orizontala) ; se mentine pozitia citeva secunde, urmind apoi
relaxarea — se reia de citeva ori.
Exercitiul 4 — Aceeasi pozitie, din care se ridica bratele prin lateral, mentindu-se la
orizontala citeva secunde, dupa care se ridica deasupra capului ; din aceasta ultima
poziitie se executa genuflexiunea (genunchii sint orientati inainte).
Exercitiul 7 — Mers pe toata talpa, apoi pe virfuri, cu miinile la ceafa, coatele trase
inapoi : se ridica altemativ cite un genunchi spre piept, fara a modifica pozitia corecta,
dreapta, a trunchiului.
Exercitiul 8 — in decubit dorsal, cu genunchii flectati la 90° : se pre-seaza lomba pe sol,
sacrul basculind usor in sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercitlu sa se realizeze si cu
genunchii intinsi).
a) bratele intinse pe linga cap, cu palmele pe sol : se face extensia bratelor — capul cu
fruntea la sol;
b) coatele flectate, cu bratele pe linga corp, palmele pe sol la nivelul umerilor : se ridica
antebratele si palmele de pe sol.
se cifozeaza la maximum posibil intreaga coloana (fig. 10-3), se mentine pozitia, apoi se
lordozeaza — se repeta.
PRESOPUNCTURA
Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra -
presiunea.
STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.
In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicate
urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile
1 Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia,
Pucioasa, Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei,
Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.