Universitatea de Vest, Timisoara Facultatea de Arte si Design

Arhitectura Organica si Frank Lloyd Wright

Gugila Madalina Daniela Design Ambiental, An II

Arhitectura organica
La sfarsitul secolului al XX-lea, arhitectura a fost influentata atat de noile materiale si tehnologii aparute cat si de un simt al libertatii datorat depasirii filosofiilor si miscarilor dominante.Noi responsabilitati se ivesc, ce priveau ecologia, uzul si abuzul de combustibili si implicarea in proiectare a celor ce folosesc cladirile.Computerul se dovedeste a fi un adevarat aliat, permitand arhitectilor sa faca salturi semnificative in imaginarea vizuala.Insa, pe masura aparitiei acestor noi libertati, din ce in ce mai multi arhitecti au fost marginalizati in procesul construirii care a devenit puternic industralizata.Mai mult ca oricand, la sfarsitul secolului al XX-lea, arhitectii trebuiau sa isi extinda imaginatia si sa tinteasca cat mai sus. Spiritul miscarii ecologiste in arhitectura poate fi cel mai bine sumarizat de cariera remarcabila a lui Imre Makovecz.Fiul unui templar, Makovecz a fost nascut in Budapesta in 1935.In timpul rascoalei maghiare din 1956 impotriva trupelor Uniunii Sovietice, a fost arestat si initial condamnat la moarte.In cadrul Scolii de Arhitectura, Imre a dat dovada de rebeliune atat din punct de vedere politic cat si academic. El viza impactul stilului sovietic prefabricat in design, care distrugea majoritatea oraselor maghiare.Fiind un om religios, Makovecz propunea in schimb o arhitecura care sa conecteze cerul cu pamantul.

Dezvoltarea unui stil

Initial, infaptuirea acestui concept era imposibila pentru Makovecz deoarece ii fusese interzis sa predea si sa lucreze in studiouri ce apartineau statului. Insa, isi gaseste o slujba pentru comisia silviculturii unde isi creeaza o echipa de tamplari si tineri arhitecti pe care ii initiaza in timpul calatoriilor prin Ungaria rurala.In padurile de deasupra Dunarii el construieste adaposturi de lemn, cabane de munte, si alte constructii de mici dimensiuni intr-un stil organic care era definit de o complexa interpretare si reprelucrare a ideilor lui Frank Wright Lloyd, Antoni Gaudi, Rudolph Steiner, Odon Lechner, precum si a motivelor ungaro-celtice traditionale, de la coronae antice la semne totemice funerale.

Pe parcursul anilor 70 si 80, Makovecz a lucrat cu echipa sa in comunitatile din zonele silvice rurale unde a construit noi primarii in forma de pasari de prada uriase si alte creaturi.Constructiile s-au dovedit a fi ieftin de constuit,usor de intretinut si au ridicat moralul localnicilor care se temeau de industrializarea Ungariei rurale.In final, acest lucru nu s-a intamplat niciodata din cauza caderii Comunismului. Makovicz isi considera constructiile cladiri fiinte, niciuna nefiind complet simetrica. Prima sa lucrare critic aclamata (de catre Architectural Review in 1981) a fost capela mortuara de la Farkasret(1977)-o suburbie a Budapestei, care era un model in lemn a cutiei toracice umane. Intre anii 1986 si 1989, Makovicz a proiectat si construit biserica romano-catolica din Paks. In acelasi timp lucreaza si la biserica lutherana din Siofok(1986-89) ce are forma unor aripi deschise. Dupa caderea comunismului, Makovecz devine erou local si este ales sa proiecteze pentru Seville Expo pavilionul maghiar-o structura asemanatoare unei biserici acoperite de clopotnite.

Viziune personala
Carlo Scarpa (1906-78), un ahitect din Venetia, initiaza o arhitectura nascuta din traditiile bogate are orasului sau natal, apropiata spiritual dar niciodata supusa cladirilor si peisajelor vechi, care se alatura si intensifica in stilul organic. Cea mai misterioasa lucrare a sa este Mormantul Brion(1970) din cadrul cimitirului San Vito di Altivole, in Asolo, o formala insa foarte personala lucrare ce se incorporeaza in peisajul inconjurator. In Viena, artistul Friedensreich Hundertwasser(1928-2000) creaza un bloc de apartamente ce par pavate, de culori diferite, ca si desenate sub forma unor ilustratii din cartile pentru copii. In zonele occidentale, dorinta de a modela o arhitectura apropiata de natura a fost realizata prin folosirea unor noi tehnologii si material de catre un numar mic de arhitecti ce considerau ca aceasta noua tehnologie poate fi practia si ecologica in acelasi timp. Una dintre cele mai convingatoare activitati in acest domeniu este cea a grupului architectural Future Systems (Jan Kaplicky 1937, Amanda Levette 1955), care era fascinat de potentialul usurintei materialelor modern si a tehnologiilor. Urmarind partial urmele lui Bukminster Fuller, Future Systems cauta si reusesc sa creeze forme superbe care aveau o greutate redusa, erau elegante si

care atingeau pamantul intr-un mod cat mai delicat. Kaplicky isi ilustreaza conceptele in cartile publicate ce contin imagini precum insecte ce stau pe suprafata apei, module NASA aflate pe suprafata lunii, meduze, adaposturi de bambus, organisme si forme de structura ce sunt caracterizate de usurinta in greutate. Scopul era de a reduce materialele si energia la minimum. In mod ingenios, Future Systems s-a integrat perfect in peisajul natural , formele erau asemanatoare cu cele ale lui Malkovecz,desenate direct din natura, dar intr-un mod modern si tehnologic. Arcul,un centru elegant de vizitare si muzeu planificat pentru The Earth Centre-un parc ecologic educational in Doncaster,Anglia-a fost modelat sub aspectul unui future translucid urias. Un alt proiect semnificativ a fost casa de vacanta sapata in dealurile din Pembrokeshire-Tara Galilor in zona rurala. Malator(1998), cunoscut si Casa Teletubby este o impletire incantatoare de peisaje si arhitectura, construita cu materiale usoare in greutate.

Frank Lloyd Wright

Familia sa compusa din sotie si copii a fost asasinata,casa sa a ars de doua ori, insa hotelul construit in Tokyo a supravietuit celor doua cutremure devastatoare din 1926.A fugit cu amanta sa in Franta iar cariera sa s-a extins pe durata a 70 de ani.Autobiografia sa a fost un bestseller iar viata lui Wright a fost transformata in fictiune si film de catre regizorul cinematografic Ayn Rand in The Fountainhead.A proiectat unele dintre cele mai radicale, idiosincretice si memorabile cladiri din toate timpurile.El a fost Frank Lloyd Wright(1867-1959), monstru si geniu, cel mai bine stiut dupa casele din Oak Park,Chicago,proiectate la inceputul carierei sale, ingenioasa si mult publicata Fallingwater(1936-39),Bear Run,Pennsylvania si inca controversatul muzeu Solomon R. Guggenheim(194359), New York. Wright a fost antrenat pentru scurt timp ca inginer si a lucrat cu Louis Sullivan iar apoi a pornit pe cont propriu in Chicago in anii 90. Isi contruieste o casa in Oak Park in 1889 care devine prototipul a multor case pentru cei instariti din Chicago. Wright pretindea ca a inventat interiorul cu plan deschis, astfel acesta a constituit punctul sau de plecare pentru case, biserici, cladiri de birouri si muzee

proiectate de-a lungul carierei sale. Asemenea structuri pun capat conceptului de casa ca insiruire de incaperi separate si transforma spatiul interior intr-un mod continuu si fluent. Desi modern in sensul folosintei si a ultimelor progrese tehnologice in sistemele de incalzire, iluminare si gadgeturi casnice, casele lui Wright au fost construite cu ajutorul materialelor locale naturale. Desi nu se temea de tehnologie, dorea sa apropie constructia de mediul natural si era un stralucit manipulator al luminii diurne precum si a spatiului interior.

Arhitectura si natura
Cea mai faimoasa casa a sa, Fallingwater, uneste armonios arhitectura cu natura intr-un mod poetic si convingator.Aceasta casa cuprinde cateva platouri de beton ce ies in exteriorul corpului principal situat deasupra unei cascade. Felul in care incaperile sunt aranjate in jurul si prin aceste platouri este complet magic si foarte clar realizat.Interiorul si exteriorul se imbina la fel ca in cele mai reusite case traditionale japoneze. Fallingwater a fost o casa cu cheltuilei de constructie mari, insa in acelasi deceniu Wright experimenteaza si construieste un numar de case numite case Usonian, construite din panouri prefabricate de lemn proiectate sa se inalte pe o simpla baza de beton. Concomitent cu Fallingwater, Wright lucra si la unul din cele mai neobisnuite si speciale sedii corporate vazute vreodata-cladirea administrative Johnson Wax, Racine,Wisconsin(1936-39;turnul a fost anexat mai tarziu). Nucleul acestei cladiri este un plan deschis in care functionarii si dactilografii lucrau la birouri create de Wright; acoperisul este sustinut de coloane de beton inguste dar foarte rezistente care se inalta sub forma unei ciuperci. Singurul dezavantaj al cladirii Johnson Wax era ca angajatii nu aveau vedere in exterior.

Mostenirea lui Wright

In acelasi timp, Wright isi construieste o casa de vara in desertul din Phoenix,Arizona. Casa era caracterizata de orizontalitate, proiectata sub forma unei structuri cristaline care sa iasa la suprafata natural deasupra peisajului uscat si arid

al desertului.Casa i-a servit lui Wright si ca atelier unde a predat numeroaselor generatii de tineri arhitecti care doreau sa-i urmeze pasii. Munca sa tarzie include turnul H.C.Pirie din Bartlesville, Oklahoma-o stranie si inalta cladire de birou din beton cu o structura consolara bazata pe structura unui copac si Muzeul Guggenheim din New York,proiect initiat in 1943 si terminat dupa multe dispute cu autoritatile locale, la 6 luni dupa moartea lui Wright in 1959. In acest caz, Wright s-a desprins complet de formatul muzeului conventional, in locul unei insiruiri de galerii individuale, el a venit cu ideea unui spatiu continuu si fluent,realizat prin intermediul unei rampe spiralate ce se inalta pe peretii interior ai unei uriase scoici din beton luminate din varf. Aceasta cladire a reprezentat intr-un sens Pantheonul reinventat pentru contextual in care se aflamijlocul secolului al XX-lea. Ultimul proiect ce a purtat numele lui Wright, Centru Civic Marin County, California(terminat in 1964)ce ilustreaza o ascendenta in kitsch,proiect ce i-a forma unei nave extraterestre aterizata-prabusita pe coasta unui deal. Every great architectmust be a great original interpreter of his time, his day, his age (Frank Lloyd Wright)

Bibliografie: The story of Architecture, Jonathan Glancey Modern Architecture-a critical history, Kenneth Frampton

www.future-systems.com www.wikipedia.org