STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor.

In aceasta situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .

Stupul multietajat STAS nr.8128/1977 este conceput dupa stupul de tip Langstroth si Rooth si face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic, n timpul unui mare cules, volumul stupului poate fi marit foarte mult, prin suprapunerea a doua, trei sau mai multe corpuri. Desi cere o anumita pregatire n manipularea corpurilor, acest tip de stup este cel mai mobil, permitnd folosirea celor mai noi si eficiente metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Este recomandat si datorita faptului ca asigura albinelor conditii de crestere asemanatoare cu cele naturale (scorbura), cuibul dezvoltndu-se, n raport cu solul, pe verticala. Volumul stupului poate fi marit mult prin adaugare de corpuri, n raport cu cantitatea de puiet depusa de matca si de starea culesului. Caracteristicile principale ale stupului sunt urmatoarele: fundul si corpurile construite din scndura, grosimea peretilor este de 25mm, corpurile se mbina fara falt iar pe timpul transportului prinderea corpurilor,a fundului si a capacului realizndu-se cu ajutorul unor tije interioare sau chingi.

Partile componente ale stupului sunt: fundul stupului, corpurile (n mod obisnuit n numar de 3), ramele, hranitorul, podisorul, rama de ventilatie, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdinis si nchizatorul de urdinis. Fundul n acest model STAS este mobil, cu o singura fata utilizabila. n prezent se utilizeaza din ce n ce mai mult fundul dublu, cu ambele fete utilizabile. Are lungimea de 550mm, depaseste corpul din fata cu circa 60mm formnd astfel scndurica de zbor. Este construit din scnduri groase de 20mm, ncheiate n falt si prinse ntr-o rama pe trei parti sau dintr-o bucata de placaj gros cu leaturi pe cele trei margini, nalte de 20mm. Corpul este construit din scnduri care se ncheie n falt, ntre ele pe lateral si la colturi n coada de rndunica ( din experienta mea si a altor stupari care folosesc acest stup recomand totusi mbinarea la colturi n falt simplu, n felul acesta corpul este mai rezistent la ploaie, nu putrezeste la mbinari asa de repede). Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245mm, iar cele interioare de 450 x 380 x 245mm, avnd un volum util de 0,126 m 3 sau 126 litri (calculat pentru 3 corpuri). Grosimea tuturor peretilor este de 20mm. Peretii din fata si din spate ai corpurilor sunt prevazuti n partea de sus, pe interior, cu cte un falt de 17mm naltime si 10mm adncime pentru sprijinirea umeraselor ramelor. Pentru protectia mecanica a marginilor falturilor, optional poate fi atasata o bucata de tabla sau un distantier de rame metalic. Peretii laterali ai corpurilor sunt strapunsi pe toata naltimea de un orificiu cu diametrul de 10mm prin care se introduce tija de fixare a corpurilor n timpul transportului la pastoral.

n exterior corpurile au doua scobituri cu o adncime de 10mm care servesc ca si mnere. Alternativ mnerul poate fi confectionat dintr-o bucata de lemn cu grosimea de 20mm si lungimea de 490mm. Acest tip de mner asigura o priza mai buna la mutarea si transportul corpurilor grele, pline cu miere. Ramele , cte 10 n fiecare corp, au dimensiunile exterioare de 435 x 230mm, cu leatul superior de 25/18/470mm cu umerase de 9mm grosime, iar lungimea interioara este de 415 x 202mm. Spetezele laterale au o grosime de 9mm cu profil pentru distantare. Speteaza inferioara este de 15/7/417mm. Hranitorul consta dintr-o rama de lemn cu peretii nalti de 60mm, restul dimensiunilor fiind identice cu cele ale corpului. Pe peretii laterali, n interior, are doua adncituri n care intra doua leaturi demontabile (150/30/395mm), pe care se sprijina o tava din tabla galvanizata cu dimensiuni interioare de 384/370/45mm. Printr-un perete despartitor prevazut spre fund cu un orificiu, tava este mpartita n doua compartimente inegale, avnd cte un gratar plutitor. Capacitatea maxima a hranitorului este de 7l sirop de zahar. Prin nchiderea orificiului din peretele despartitor al tavitei cu un dop de cauciuc se foloseste doar un singur compartiment si astfel se pot da cantitati mai mici de hrana, de pna la 1l sirop de zahar. Rama hranitorului poate fi folosita si n alte scopuri. Asezata peste tava, ntre corp si rama de ventilatie, formeaza un spatiu de refugiu n timpul transportului. Intercalata ntre fund si corp permite folosirea ramelor standard orizontal (435 x 300), atunci cnd se face trecerea, conversia de la stupul orizontal la cel multietajat sau cnd familia din multietajat este ajutata, ntarita cu rame cu puiet capacit, gata de eclozionare luate din stupi orizontali. n stupul multietajat mai poat fi folosite si hranitoarele de rama, de lemn sau plastic, de diverse capacitati. Podisorul propriu-zis sau podisorul separator are tablia de 10mm grosime iar n centru este prevazut cu o fereastra dreptunghiulara de 60/140mm, acoperita pe ambele fete cu plasa de srma. Rama podisorului are pe trei laturi cte doua urdinisuri, asezate paralel, pe o fata si pe alta a tabliei, care servesc la devierea albinelor din familia ajutatoare (asezata deasupra podisorului, peste familia de baza), prin nchiderea unuia si deschiderea celuilalt, familiei ajutatorare deschizndui-se n acest scop un alt urdinis pe alta latura a stupului dect cea folosita la devierea albinelor. Rama de ventilatie consta dintr-o rama de dimensiunea corpului pe care se prinde o plasa de srma. Deasupra plasei, pe stinghiile laterale ale ramei se fixeaza doua leaturi de 50 x 35mm ale caror capete au cte o scobitura adnca de 20mm n care se fixeaza capacul. n leaturile laterale sunt de asemenea orificii pentru tijele de fixare. Capacul telescopic are tavanul drept, gros de 10mm, nvelit la exterior cu tabla zincata, care mbraca peretii laterali n partea de sus pe o latime de 20mm si se sprijina cu leaturile laterale pe podisor. Capacul are o rama exterioara cu sectiunea de 90 X 20mm si, la interior, este prevazut pe lungime cu cte doua leaturi cu sectiunea de 50 x 20mm, ntre capetele carora este lasat un locas pentru capatul tijei cu piulita. Cu aceste leaturi capacul se sprijina de podisor, formnd un spatiu n care se poate aseza n toamna materialul izolant (saltelute de paie, polistiren, etc.). Blocul pentru urdinis se formeaza dintr-o sipca cu sectiunea de 20 x 20mm si lungimea de 375mm. Este prevazut pe o fata cu o scobitura de 153 x 9mm, iar pe alta fata cu o scobitura de 50 x 9mm permitnd astfel micsorarea urdinisului la dimensiunea dorita, n caz de furtisag sau iarna. Pozitia blocului este determinata de doua cuie batute la interior, pe fundul stupului. nchizatorul de urdinis se executa dintr-o scndura cu sectiunea de 15 x 35 x 415mm, avnd la ambele capete cte o scobitura de 20 x 21mm si se prinde cu un cui de corpul stupului. Este folosit atunci cnd coloniile se muta n pastoral sau cnd trebuie nchise atunci cnd se fac tratamente fitosanitare. Tijele sunt confectionate din otel, au o lungime de 991mm si diametrul de 8mm, la un capat au un filet pe o lungime de 70mm pe care se nsurubeaza o piulita cu fluture, iar la capatul celalalt au un orificiu prin care se trece o siguranta. Lungimea tijei permite fixarea tuturor partilor componente ale stupului cu exceptia capacului. Din cauza lungimii fixe a tijelor se pot mpacheta doar stupii echipati cu toate piesele. Pentru a

nlatura acest inconvenient n locul tijelor de otel se pot folosi cabluri metalice, din otel zincat, gros de 4,5mm, care are un capat fixat ntr-o teava iar celalalt este prevazut cu un surub cu mandrina (cleste). Principalele avantaje ale stupului multietajat sunt urmatoarele: asigura dezvoltarea familiilor puternice, respectnd dezvoltarea pe verticala a acestora si oferindu-le spatiu suficient, piesele sunt mobile, putnd fi schimbate/curatate/nlocuite cu usurinta, permite mnuirea grupelor de rame cu ntreg corpul n loc de mnuirea fiecarei rame n parte, cum este n cazul stupului orizontal, reducnd prin aceasta volumul de munca al apicultorului. Toate acestea fac din stupul multietajat alegerea optima pentru practicarea unei apiculturi moderne, intensive. n stupi albinele si formeaza cuibul, se dezvolta si desfasoara activitati specifice cum ar fi culesul de nectar, polen si propolis, cresterea larvelor, cladirea fagurilor, etc. Indiferent de tipul stupului (orizontal,vertical cu magazine sau multietajat), prin modul lui de constructie trebuie sa asigure familiei de albine urmatoarele conditii: - sa fereasca colonia de interperii (ploaie, vnt, curenti de aer, umezeala, arsita); - sa aiba un volum suficient, sa fie ncapator, sa asigure spatiul necesar dezvoltarii maxime a familiei de albine pimavara-vara si depozitarii rezervelor de miere si pastura; sa permita micsorarea sau marirea volumului prin adaugarea de rame sau corpuri, n raport cu ciclul de dezvoltare a coloniei pe timpul anului si cu evolutia culesurilor; - sa aiba o greutate care sa permita transportul cu usurinta dintr-un loc n altul (important pentru pastoral); - la inspectie, prin dispunerea ramelor, podisoarelor, diafragmelor, corpurilor si a altor accesorii sa se stnjeneasca ct mai putin activitatea coloniei de albine; - dimensiunile constructive ale partilor componente sa fie standard, sa aiba aceleasi dimensiuni pentru a putea folosi cu usurinta materialele apicole noi comercializate n magazinele specializate si pentru a se putea muta dintr-un stup n altul; - sa fie construit dintr-un material rezistent, usor (lemn, poliuretan) care sa ofere protectie la socurile mecanice si la atacurile soarecilor. Ca regula generala, pentru nfiintarea unei stupini este foarte important ca stupii sa fie de acelasi tip, cu rama unica, de aceleasi dimesiuni. Indiferent de tipul stupului, el este alcatuit din urmatoarele parti principale, fixe sau mobile: fund, corp, podisor si capac. Optional mai poate fi dotat cu diafragme, hranitoare, gratii Hanneman precum si alte accesorii folosite ntr-un scop sau altul.

Sisteme de ntretinere Lucrarile de ntretinere se fac prin mutarea corpurilor de stup, ceea ce simplifica si usureaza cu mult munca. n cazul unei familii de albine ntretinuta n stup multietajat, aceasta va ierna n 2-3 corpuri (suprapuse), corpul superior fiind plin cu rame cu miere (rezerva de hrana). Avnd provizii de hrana suficiente, familia va ierna bine si se va dezvolta devreme primavara. Pe masura consumarii hranei din corpul superior, matca se urca acolo si depune oua, iar fagurii se vor umple curnd cu puiet. Daca familia este puternica si exista un cules ct de mic de ntretinere, corpul de sus va fi ocupat n

ntregime cu puiet de diferite vrste, iar n corpul de jos vor fi faguri claditi. Albinele vor depozita mierea att n fagurii cu puiet din corpul de jos, cit si n cei claditi din corpul de sus, iar matca va fi silita sa-si extinda ouatul si n fagurii claditi din corpul de sus. Imediat dupa ce ambele corpuri au fost ocupate cu albine tinere si puiet, ntre ele se intercaleaza al treilea corp care poate avea att faguri claditi ct si artificiali. Pe masura iesirii puietului din corpul de jos, matca este nevoita sa coboare pe fagurii din acest corp si sa continue ouatul; n acelasi timp, albinele vor ocupa cu nectar si miere celulele eliberate de puietul din corpul de sus. Atunci cnd culesul continua si toate cele trei corpuri au fost ocupate cu albine, miere si puiet, se va adauga treptat cte un corp de stup, intercalndu-l totdeauna deasupra primului corp (astfel se introduce al patrulea si chiar al cincilea si al saselea corp de stup). n anii cu un cules abundent, corpul ce se intercaleaza este ocupat numai cu faguri artificiali. La pregatirea familiilor de albine pentru iernat n stupi multietajati, peste corpul inferior cu puiet se va aseza un al doilea corp ocupat n ntregime cu miere si pastura. O alta metoda de ntretinere a familiilor de albine n stupi multietajati consta n izolarea matcii n corpul de jos cu ajutorul gratiei despartitoare. Aceasta lucrare se face la nceputul primaverii cnd timpul se ncalzeste si dupa inversarea corpurilor de stup unul n locul celuilalt. Dupa ce corpul de jos si cel de mijloc au fost ocupate de albine si puiet, se introduce cel de-al patrulea corp, avnd grija ca fagurele pe care se afla matca sa fie trecut n corpul de jos, care trebuie sa fie completat cu faguri cu celule de lucratoare bune pentru ouatul matcii si cresterea puietului. Peste acest corp se aseaza gratia despartitoare si corpul al patrulea, completat numai cu rame cu faguri artificiali, iar deasupra acestuia se pune corpul cu rame cu puiet necapacit, peste care se aseaza corpul cu rame cu puiet capacit. Pe masura eliberarii celulelor de puiet, din cele trei corpuri de stup de deasupra, albinele vor depozita acolo nectarul, iar n corpul de jos matca si va continua ouatul normal.