ow MIRCEA &, PASCU co one panne APELE SUBTERANE DIN ROMANIA G EDITURA TEHNICA Bucurestia memoria printlon met 346 C576. INTRODUCERE Cresterea numeried a populatiel gi ridicarea standardului de viafd, sporirea productiet vegetale si animale, deavoltarea industriel determing eerinje de ape tot mai mari, Resursele de apa dulee sInt limitate insa a apele de suprafatd continentale si la o parte din cele subterane. Ame~ najirile complexe vor permite o valorificare mai eficienta a resutselor de api ale térii. Astfel de amenajéri sint absolut necesare, deoarece Romania se situeaza printre tarile cu resurse de apa relativ. modest Pentru alimentarea co api a populatiei, se vor asigura 160 m/s pind in anul 2000, iar pentru industrie si complexele agro-zootehnice se vor asigura 540 m/s, In mod expres, in Legea Apelor, se mentioneazé, ci apele sub- terane vor fi folosite in primul rind pentru asigurarea necesitatilor de alimentare cu apa ale populatie: Din cele mentionate anterior, reiese cA gospodarirea rational’ a resurselor de ape subterane se impune cu deosebita atentie. Calitatea, in general mai buna a apelor subterane decit a apelor de suprafata (la care exista riscul poludril si al dezvoltiril vegetatiel eutrote), precum si temperatura constantd, fac ca apele subterane sé fle pe primul plan al preocupirilor cereetitorilor, proiectantilor si beneficiarilor. Hidrogeologia unui teritoriu, spre deosebire de geologia lui, care — cel putin la scara vietii omenésti — prezinta un caracter mal! mult sau mai pupin static, este dinamica, Pierderile dintr-un bazin hidrogratie in altul, prin aransfer subteran, ambele buzine aparfinind aceleosl uni- {ati hidrostructurale, determing neinchideras bilanfulul in flecare din aceste bazine. Pierderile de fluide de pe platformele industrlale Im subteran pot conduce Ie scosteres din expioatare a unor importante captati de ape subterene, tot astfel dupa cum deversirile de ape residuale de la unele combinaie, in apele de suprafata, pot conduce in final la poludri atft dde intense ale apelor subterane, fncit este necesard reslizavea unui sis- tem regional de alimentare cu spi din surse de adineime locale sau de la distante mariRealizarea unor alimentiri centralizate cu api a tuturor loealita- flor Se inserfe in planul de dezvoltare si sistematizare, un numar in- semnat de localitéti rurale avind asiguratd alimentarea cu apd prin ‘captarea unor surse naturale din aproplere sau prin executarea de foraje ‘si drenuri, iar in unele cazuci prin eaptarea apelor de suprafata Ca urmare a exploatarii apelor subterane si a realizaril unor objec- tive hhidrotehnice-hidroameliorative, regimul apelor subterane se modi- fled in cadrul acelorasi structuri sau orizonturi acvifere. In unele zone, aga cum sint cele in care se introduc irigatii, unde se realizeaza o retea hhidrografica artificialé, cu o densitate foarte mare sau, in cazul acumu- larilor din zonele de cimpie, nivelele piezometsice se Yor ridiea. In alte zone, de exemplu in cele de exploatare intensA a apelor subterane sau In care se reslizeaza sapaturi foarte adinci, nivelele piezometrice pot fl ‘epresionate, cu urméei impontante In gospodirirea apelor, in. special in cazul unui bilan} negativ al apelor subterane sau in cazul poluéelt cacestora. Realizarea_unei lucrévi, aga cum este eonceputi APELE SUBTE- RANE DIN ROMANIA, implica in mod necesar folosirea.rezultatelor cereetivilor antericare. Privitd din acest punct de vedere, Iucrarea are un caracter de sintezi, prin preluarea datelor primare sau prelucrate, dar filtrarea si ordonarea acestor date, pentru a fi puse la dispozitia ceelor interesati este inedit’, apartinind autorulul. In acest sens amintim ‘consideratia facuta de L..Mrazec in introducerea Cursului de minerale gh voci : un curs este conceptia celui care il pred’. Unele adevaruri au devenit postulate, dupa cum unele situatii, relatii sau fenomene nu pot fi redate altfel decit aga cum aul fost ele prezentate pentru prima data de autorul sou cercetiiorul care le-a evi Genfiat, In acest sens, exist Iucrari consultate, considerate ca Iucrari de bazi, dar din anumite capitole — ce pot constitul discipline — nu se prezinté decit ceea ce s-a considerat absolut necesar i In legaturd ‘eu Fegimul apelor subterane din Romania. ‘© asemenea iucrare de sintezd reprezinti deci punctul de vedere al autorului, cu toate consecintele ce decurg din aceasta vizlune, S-a incereat ca prezentarea datelor s& se faci selectiv, in functie de necesi- ‘vatile expuneril si numai, ceea ce este important, pentru a se putea obtine ‘© imagine de ansamblu asupra apelor subterane din Romania, dar carac~ terul inegal i dispers al datelor de care s-a dispus, a determinat si un anumit grad de neuniformitate a prezentarii diferitelor capitole si unitati hidrogeotogice. ‘Nu se poate omite faptul cd a existat un moment Ja care s-a oprit, ‘eulegerea de informatii, ceea ce face ca unele date si fle susceptibile ‘de unele corectii, ca urmare a efectuirii unor cercetari ial amanuntite ; aceste corec{ii nu schimbi in mod esen(ial caracterizarile generale ale unor regiuni. Baza geologic folosita [154] nu a oferit in toate cazurtle elementele necesare $i slficlente pentru conturacea si cunoasterea unititilor hi- ‘drogeologice ; in aceste cazuri s-2 apelat la completarea bazei cu datele oferite de hirtile la seara 1:200000 si 1:50000. Se mentioneazs, in 4 sang, stig Custernara a dnte sbaviune setae scot seg, sia Caner oe Sse ete a aaa dene important Scent See Gyo au ts aor sea gli se tte Ore omen ee Singin vei su sume, (Noe sons sae spec conde * : a 2 anette ant detvminat_de aaa beagles Sou Met eenind popre czuie ecto geomorciotce, 208) Jeane, Caer oe 2 tao elon, ane Te cone coc 2 se cenit sie al oss grnslare ete pra oa Scan com ae mentale ecunork, AER ET rune de pon Fee nee eae end di text tas de tal de ber, Fai fo Bazwmloie “ He deny us eb 2a de siya de bape cee ee ee eta ead in Imperant eowai. nde seme eee atl Sie ee gral Ge fragmenta el ee epcoat feomeaes bic Ti a a ee sale a sine" veroniplnale suena, oe ana de mei gal a ere eae ee ey ar, a wed de preemie extent! gpelor mbierane intel Ate Sg coneie sell 3nd unt bidentate Ce ee a cee cee Simones nea rogrlog, gut amenity mate ee eae ee ees el al de ciel arden, og mee eee acl Se eum ae ee an ee ea eet a Le oe ae oebsbe tik FE a ase roerdodevirte cee gga ger eet Me ce ate