11. BUNELE MANIERE LA MASA - PIATRA DE INCERCARE A EDUCATIEI Inca din cele mai vechi timpu i!

ma"a "-a de"#a"u at dupa un anumit itual. De"i e a di#e it de la ta a la ta a ace"ta a impu" acele e$uli ca e c%n"tituie a"ta&i c ite ii imp% tante in ap ecie ea unei pe "%ane 'ine c e"cute. (a a ind%iala! ma"a pe ca e % %#e im "au cea la ca e "untem invitati a devenit un p ile) pent u intilni i imp% tante "i di"cutii inte e"ante. Din #a"tu%a"ele me"e de pe v emea %manil% "au din timpul Rena"te ii - daca a #i "a ne e#e im numai la acele ep%ci ca e ne in#ie 'inta "i a"ta&i ima$inatia - t an"pa e in &ilele n%a"t e %'iceiul de a ne %n% a invitatii cu % ma"a ele$ant a an)ata! impeca'ila. P ivind inap%i! putem "pune ca "-a enuntat! in $ene al! la %pulenta "i lu* %"tentativ. A&i nu "e mai 'ea din p%cale de au ca e p%a ta "emnatu a lui Benvenut% Cellini! de pilda. In "chim'! a manca din #a #u ii de p% telan de 'una calitate "i a 'ea din paha e de c i"tal a devenit un luc u %'i"nuit. In m%d #i e"c! c%mp% tamentul me"enil% a ci"ti$at in a#inament p in e"pecta ea un% n% me impu"e de c%dul manie el% ele$ante. E*i"ta a"ta&i tendinta de a ad%pta m%dul de viata m%de n in t%tala c%nt adictie cu cel cla"ic. Ne depla"am in $%ana dint -un l%c int -altul "i de cele mai multa % i ma"a n%a"t a e"te # u$ala. P e$ati ea me"ei "i "palatul va"el% ne-a api un timp p eti%". Tindem "p e "implitate "i c%m%ditate! enuntind la t%t ceea ce a inca ca in m%d inutil e*i"tenta n%a"t a. S-a pa ea ca ne c%nt a&icem. Da indi#e ent ca %ptam pent u un "e viciu de ma"a din p% telan de Sev e" "au pent u unul din "ticla inca"a'ila! e"pecta ea un% e$uli e"te %'li$at% ie! incepind cu p e$ati ea ca"ei! a an)a ea me"ei "i te minind cu #elul in ca e mincam # uctele. 11.1. CUM ARAN+AM MASA Ma"a #amiliala! cea de t%ate &ilele t e'uie "a #ie "i ea apeti"anta "i in$ i)ita! ca "i cea #e"tiva. Un vechi dict%n "pune ca ,%mul inteli$ent "e h ane"te cu %chii ,. E de p e#e at % #a #u ie de #aianta! intacta! uneia de p% telan ci%'it! chia daca acea"ta a #%"t cindva #%a te # um%a"a. E de p e#e at #ata de ma"a din in! ap etata! uneia dint -% te"atu a "cumpa! da ac%pe ita de pete. Se intele$e de la "ine! ca in &ilele de "a 'at%a e ne v%m %cupa in m%d de%"e'it de a an)a ea me"ei. Pent u me"e #e"tive! #ata de ma"a "i "e vetelele v% #i "i ele #e"tive! de % al'eata imaculata! ia pent u euniuni intime "e p%t #%l%"i #etele de ma"a c%l% ate. - #ata de ma"a t e'uie "a #ie de"tul de ma e ca "a a"cunda! pe cit p%"i'il! pici%a ele ma"ei. In nici un ca& nu v%m #%l%"i #ete de ma"a din mate ial pla"tic! chia daca imita pe #ect cea mai "%#i"ticata te"atu a. E 'ine "a a"e&am "u' #ata de ma"a un m%lt%n "u'ti e ca e p %te)ea&a #u ni ul me"ei. T e'uie "a a"i$u am un anumit "patiu pent u #ieca e invitat! chia "i pent u cei #%a te 'ine educati ca e "tiu "a-"i tina c%atele pe lin$a c% p. Ca mu"a#i ii "a "e "imta c%m#% ta'il! ace"t "patiu t e'uie "a #ie de cel putin ./ cm. Cum aranjam masa ? Atit ma"a #amiliala cit "i cea #e"tiva "unt a"e&ate la #el! da di#e a numa ul #a #u iil% ! al tacimu il% "i al paha el% in #unctie de #elu ile de minca e. (ieca e #a #u ie va #i du'lata de % alta ca e "e a"ea&a dede"u't! pent u "e viciu! "i ca e utili&ata d%a pent u a pune pe ea #a #u ia din ca e mincam. La me"ele de #ieca e &i ne putem lip"i de cea de-a d%ua #a #u ie. - ma"a #e"tiva "e p e&inta! de %'icei! a"t#el 0 #a #u ia pent u p imul #el e"te a"e&ata dea"up a #a #u iei de "e viciu. Pe ea "e pune "e vetul # um%" impatu it. Chi#lele "au #eliile de piine "e pun in d%ua-t ei c%"ulete "peciale! epa ti&ate "imet ic. L%cul #u culitel% e"te la "tin$a #a #u iei. Aliniate de la d eapta "p e "tin$a in % dinea utili&a ii l% ! ace"tea "e a"ea&a cu dintii in "u". La d eapta! "e pun cutitele! cu pa tea tai%a"a "p e #a #u ie! t%t in % dinea utili&a ii - cel mai indepa tat e"te pent u p imul #el de minca e! adica pent u pe"te ia in #ata #a #u iei "ta lin$u a de "upa cu cu 'u a in "u" "i une% i lin$u ita de de"e t 1daca e l%c pe ma"a2. Nu v%m a"e&a nici%data alatu i mai mult de t ei cutite "i de t ei #u culite. Re"tul tacimu il% - lin$u itele de t% t! #u culitele mici pent u 'aclava "au

pent u # ucte nu "e pun pe ma"a ci pe % ma"uta de "e viciu "au pe un 'u#et! pent u a #i la indemina. Ace"te e$uli nu "unt 'atute in cuie. Numa ul tacimu il% "i a"e&a ea l% di#e a in #unctie de menu-ul "e vit la ma"a. In de"enele p e&entate veti $a"i "%lutiile la ca e t e'uie "a ecu $eti. La t%ate me"ele cit de cit "%lemne e"te %'iceiul "a "e "chim'e tacimu ile dupa #ieca e #el de minca e. La % ma"a mai putin p etenti%a"a nu v%m "chim'a tacimu ile decit daca avem pe"te. In $ene al v%m #%l%"i pat u #a #u ii 0 #a #u ia pent u ant eu i! #a #u ia de "upa! #a #u ia intin"a "i #a #u ia de de"e t. B%lu ile 1 ca"t %na"ele 2 pent u "upa limpede 1c%n"%me2 nu "e pun de la inceput pe ma"a ci "e aduc %data cu "upie a. Tacimu ile "e p%t pune "i pe "up% tul de"tinat l% ca e va #i a"e&at la d eapta #a #u iil% . Pe "up% t v%m a"e&a! in d eapta! cutitul! cu pa tea tai%a"a "p e #a #u ie! "i in "tin$a lui #u culita cu dintii in )%". Lin$u a "i lin$u itele pent u de"e t v% #i a"e&ate in #ata #a #u iei. Daca utili&am "up% tul de tacimu i v%m pune "e vetelul la "tin$a! di ect pe #ata de ma"a. T%t in #ata #a #u iil% ! "p e d eapta! e"te "i l%cul paha el% . T ei tipu i de paha e "unt %'li$at% ii - de tuica! de vin 1paha ul de vin %"u e ceva mai mic decit cel de vin al'2 "i de apa. Retineti ca ele t e'uie "a #aca pa te din acela"i "e viciu. Nu imp %vi&ati - e % n%ta p %a"ta - "i va ec%mandam "a nu dati me"e #e"tive daca nu puteti. Dupa #%l%"i e! paha ele de tuica "e iau de pe ma"a. Nu va 'a$ati de$etele in ele. (%l%"iti neapa at % tava in ace"t "c%p. 3a va "cuti de d umu i inutile. Bautu ile ape itive "e "e ve"c int%tdeauna inainte de ma"a. Paha ele "peciale "e $a"e"c pe % ma"a "epa ata! pe % tava! "i #ieca e invitat "e "e ve"te cu ce-i place. E 'ine ca "% timentul de ape itive "a #ie va iat. Sticlele "tau "i ele la indemina! pe % alta tava. Sampania "i c%niacul nu "e "e ve"c decit la "#i "itul me"ei. 3a p e&entam alatu at dive "e tipu i de paha e! "ticle "i cani. Sticlele de vin "i apa v% #i di"pu"e "imet ic pe ma"a! la indemina 'a 'atil% ca e #ac %#iciul de a "e vi 'autu ile. Pent u a nu pata #ata de ma"a! "ticlele "e pun pe % tavita "au pe #a #u i%a e "peciale. Apele mine ale "e "e ve"c in "ticlele l% % i$inale ca "i vinu ile "t aine. Dec% a ea ma"ei depinde de ma imea ei! de an$ul mu"a#i il% "i de imp e)u a i. Ap %ape indi"pen"a'ile! #l% ile "i lumina ile v% incinta p ivi ea. (l% ile t e'uie pu"e in va&e )%a"e ca "a nu-i impiedice pe me"eni "a "e vada. Nu v%m pune pe ma"a decit ceea ce p%ate "e vi la % int e'uinta e imediata. E*ceptie #ac "%lnitele "i ecipientele pent u pipe ca e v% t e'ui "a #ie "u#iciente 1una pent u ci ca t ei - pat u pe "%ane 2. 3%m avea $ i)a ca ace"tea "a nu #ie in#undate "au umede. - $%"p%dina atenta pune in ecipientul e"pectiv citeva $ aunte de % e&. Daca nu #%l%"im ecipiente cu capac pe #% at! celelalte t e'uie "a #ie in"%tite de lin$u ite pent u ca nimeni "a nu #ie "ilit "a "e #%l%"ea"c de p %piul cutit! ceea ce a #i % $ e"eala. Sa etinem deci ca untdelemnul! %tetul! mu"ta ul! "mintina etc. "e v% aduce d%a daca cineva le ce e. - $a&da atenta le a e p e$atite "i le %#e a. Pent u "%"u i "e #%l%"e"te % "%"ie a. Atentie 0 "%"ul nu "e pune nici pe # iptu a da nici pe piu e "au pe alte $a nitu i 1 maca %ane! "%te de le$ume etc 2 de%a ece e ie"tetic. S%"ul "e pune in #a #u ie "i "e m%aie in el 'ucatelele de ca ne taiate pe ind. Nu "e ame"teca t%t ce avem in #a #u ie de la inceput cu t%ate ca e"te $u"t%" da , pa"ta , %'tinuta e"te imp%"i'il de p ivit. 3%m e*plica ace"t luc u ad%le"centil% ca e au ama" cu ace"t %'icei de cind e au mici "i li "e , pa""a , minca ea. -data int e'uintata "%"ie a va #i luata de pe ma"a. Salata "e "e ve"te in ca"t %nele "epa ate! pent u #ieca e invitat in pa te. Cind # iptu a e"te taiata la ma"a! $a&da t e'uie "a ai'a la indemina tacimu i "peciale. E de p e#e at in"a ca ace"ta %pe atie "a #ie #acuta in p eala'il! ia # iptu a "a #ie p e&entata #elii! pe # un&e de "alata. In multe ta i "alata "e maninca "epa at dupa # iptu a. Sc%'it% ile nu-"i au l%cul pe ma"a pent u ca nu "e #%l%"e"c in pu'lic. A $inta ia e"te %'li$at% ie 4 In ca&ul un% me"e #e"tive! da. Pent u me"ele %'i"nuite e*i"ta tacimu i de %tel in%*ida'il ca e "unt # um%a"e "i u"% de int etinut. E adeva at ca a $inta ia c%n#e a me"ei ele$anta! da "a nu uitam ca t e'uie "a "t alucea"ca de cu atenie. Ca t%t ce e"te p eti%"! a $inta ia ce e % in$ i)i e "peciala! ia daca nu avem timp pent u a"a ceva e p e#e a'il "a enuntam la ea. Ca me"ele #e"tive "a nu ne "pe ie p in di#icultatile ce la

c ea&a! e"te nece"a un e*e citiu indelun$at. Sa-l #acem in cad ul me"el% de Duminica! ima$inindu-ne ca avem invitat cel putin un mini"t u! chia daca "untem d%a in #amilie. 3a #i % place e 5 Cu ace"t p ile)! v%m pune % #ata de ma"a de%"e'ita! tacimu ile "i ve"ela pe ca e nu le #%l%"im &ilnic "i v%m p e$ati % minca e "peciala. E"te %'li$at% iu ca t%ti mem' ii #amiliei "a e"pecte acea"ta ma"a! #iind punctuali! a)utind "au! daca "e plim'a dimineata! aducind % #l%a e "au cumpa ind un de"e t "pecial 1# ucte! p a)itu i2. Repetam 0 ma"a de Duminica e "#inta. 11.6. C-MP-RTAMENTUL IN TIMPUL MESEI Re$ulile $ene ale ale unei tinute c% ecte "i pe ca e le-am de#init int -un capit%l p ecedent "unt vala'ile "i la ma"a. Stam d ept! da nu intepeniti. Nu punem pici%a ele nici "u' "caun! da nici p ea depa te in #ata! pent u a nu-i inc%m%da pe vecini. Nu ne a$atam de "caun. P%&itia miinil% a e % ma e imp% tanta la ma"a. In nici un ca& ' atele "i mai ale" c%atele nu t e'uie "a "tea pe ma"a. Nu tinem cu miinile #a #u ia din ca e mincam. P%&itia c% ecta! de epa%"! e"te cea cu ' atele lipite de c% p "i cu incheietu ile miinil% "p i)inite de ma $inea me"ei. Acea"ta tinuta "e "chim'a cind mincam! pa"t indu-ne in"a c%atele lipite de t unchi. Ne v%m ve i#ica tinuta inainte de a int a in "u# a$e ie! "palindu-ne miinile in p eala'il. Eventualele etu"u i nece"a e dupa ma"a "e v% #ace numai in 'aie - ca de e*emplu imp %"pata ea u)ului! "au a an)a ea pa ului. Daca nu avem % 'aie cu ata! nu invitam mu"a#i i 5 Nu t e'uie "a mincam nici%data $ a'it "au ne v%". E"te nu numai % e$ula de p%litete! ci "i % p e"c iptie medicala. Mai $ ave "unt di"cutiile neplacute din timpul me"ei. Sa le evitam "i "a ne impunem "a #im calmi. Si a"a! viata n%a"t a e"te de"tul de "t e"ata. Sa ne 'ucu am de p ile)ul pe ca e ni-l %#e a % ma"a imp euna cu #amilia. Sa nu 'em "i nu v% 'im cu $u a plina. E"te % e$ula ca e a t e'ui "a #ie de"tul de cun%"cuta "i nam eveni a"up a ei daca n-a #i incalcata &ilnic. -amenii ca e incea ca "a manince "i "a p%ve"tea"ca in acela"i timp #ac % imp e"ie de&a$ a'ila. T e'uie "a #im atenti ca 'u&ele "a #ie me eu inchi"e in timpul me"tecatului. E"te de p %"t $u"t "a tinem de$etul mic u"% idicat cind mincam "au cind 'em. Daca avem ciini "au pi"ici! ace"ti n-au ce cauta in "u# a$e ie % icit de mult i-am iu'i. E"te nu numai % lip"a de e"pect #ata de mu"a#i i! ci "i p ile) de incidente ned% ite. Un %'icei p %"t! "peci#ic %manil% ! de ca e ace"tia nu "e p%t de'a a"a! e"te acela de a-i %'li$a pe mu"a#i i "a manince mai mult decit v% . Repetati "i invatati #% mulele 0 , Da! va %$ ,! , Nu! multume"c ,! , 7e"! plea"e ,! , N%! than8 9%u , . Sa ne $indim 'ine cind le %"tim. Sunt $a&de la n%i "i chia in alte ta i ca e ne iau in "e i%". Daca ne im$inam ca e"te de 'un $u"t "a e#u&am a d%ua #elie de t% t cu t%ate ca am mai minca % p% tie! i"cam "a aminem #a a ea! de%a ece a d%ua %a a nu ni "e mai %#e a daca am "pu" , Nu! multume"c ,. Ma"a "e t an"#% ma int -un adeva at calva cind inim%a"a $%"p%dina epeta in"i"tent 0 , Da mai luati % "a maluta! "unt delici%a"e 5 , Nu ne a"e&am la % ma"a ca "a mincam pe "atu ate. Se p%ate ce e "au lua dint -un #el ca e ne-a placut in m%d de%"e'it "au "e p%ate e#u&a % minca e ca e ne #ace au "au nu ne place. P%litic%" e"te "a acceptam "a $u"tam din #elul e"pectiv! pent u a nu )i$ni $a&da. T%t de p%litete tine "i tactul $a&dei de a %#e i minca e "u#icienta - nici p ea multa! nici p ea putina - #a a a-"i lauda e*ce"iv p epa atele culina e. Mu"a#i ii % p%t #ace! cu m%de atie in"a! "p e incinta ea $%"p%dinei! da nu "t i$ind pe"te ma"a "i nici ce ind in acel m%ment eteta. Cu atit mai mult nu e"te ca&ul "a "e c%mente&e a"up a p %cu a ii di#icile a unui p %du". Ma"a t e'uie "a decu $a #i e"c! #a a %"tentatie. Am putea "pune ca acea"ta e % n% ma ideala! $ eu de atin"! la ca e t e'uie "a c%nt i'uie "i invitatii daca "imt ca $a&da e"te in impa" dat% ita tine etii "au a lip"ei de e*pe ienta. Cu di"c etie! cu tact ei p%t t ece pe"te m%mentele peni'ile ivite din te mi i ce. Nu v% ce e un antinev al$ic "i un paha cu apa in m%mentul in ca e $a&da e"te #%a te p e%cupata "a nu i "e acea"ca $u"ta ile calde. Nu v% ce e 8etchup! pipe ! "mintina "au alte in$ ediente daca nu le "unt %#e ite! pent u ca "-a putea ca ele "a lip"ea"ca "i $a&da "a "e "imta )enata. Sa manincam a"a cum $ate"te $%"p%dina 5 -'li$atia ei e"te "a $u"te in p eala'il din t%ate 'ucatele "i "a le

c%ndimente&e m%de at! ia a mu"a#i ului "a le accepte ca ata e. E #%a te neplacut "a dam "#atu i culina e in #unctie de p e#e intele n%a"t e. (ie ca e % ma"a #e"tiva! #ie ca e"te una %'i"nuita! e#% tul $%"p%dinei t e'uie a"platit cu % ema ca de $enul 0 , Delici%a"a "upa 5 ,! , Ce # um%" a ata "alata 5 ,! , Ce 'ine mi %a"e # iptu a 5 ,. Ne v%m a'tine de la % ice di"cutii "au %'"e vatii de&a$ ea'ile. C%pilului cu ca e am venit ii v%m #ace %'"e vatii aca"a! ca "i "%tului ca e a depa"it numa ul de paha e. Ne v%m impune "a nu "tam cu %chii atintiti a"up a mem' il% de #amilie cu ca e am #%"t invitati! a uncindu-le p ivi i uci$at%a e cind $ e"e"c ceva. Educatia nu "e #ace in acel m%ment! caci atm%"#e a va deveni in"up% ta'ila pent u t%ti. 11.:. MASA E SER3ITA 5 3iata p %#e"i%nala p%ate "a m%di#ice % % dine pe ca e % c edeam "ta'ilita %data pent u t%tdeauna. A"t#el! pe ma"u a ce pau&a de p in& "e mic"% ea&a! ma"a devine mai # u$ala "i tinde "a #ie inl%cuita cu ma"a de "ea a. La acea"ta c%nt i'uie "i di"tanta din ce in ce mai ma e dint e d%miciliu "i l%cul de munca. De %'icei avem mu"a#i i la ma"a de "ea a. Dam mai )%" e$ulile pent u % ma"a p etenti%a"a. -ca&ia! an$ul mu"a#i il% "au "ituatia n%a"t a #inancia a pe mit unele "impli#ica i. - icum nu "untem %'li$ati "a de"#a"u am un lu* pe"te p%"i'ilitatile n%a"t e. Pledam pent u m%de atie "i "implitate ca e nu e*clud a#inamentul. Chia "i in #amiliile cele mai m%de"te % anumita e&e va t e'uie p eva&uta pent u a #ace #ata "u p i&el% de ultima % a. De a"emeni! "e va p evedea un #el de minca e pent u a #i inl%cuit in ca&ul cind unii dint e mu"a#i i nu-l "up% ta! din m%tive medicale eventual! pe cel %#e it ante i% . Pe "%anele c%ndamnate de medicul l% la % dieta "eve a! de #apt! a t e'ui "a nu accepte invitatii decit de la p ieteni #%a te ap %piati ca e le cun%"c e$imul. 1 - Ant eu ile 0 "e c%mpun in m%d %'i"nuit din #elu i de minca e eci! picante! pe"te! me&elu i i "i "alate dive "e. Se p%t "e vi "i ant eu i calde0 #icatei de pui! di#e ite placinte! pi&&a! "u#leu i! pateu i. Ant eu ile eci p%t #i c%m'inate cu cele calde! in"a multa atentie - daca inca cam ma"a cu ant eu i $ eu de di$e at 1 "alata de vinete! ciupe ci cu mai%ne&a etc 2 "i in c%ntinua e avem mai multe #elu i de minca e! plu" t% t! plu" 'aclava! plu" in$hetata! i"cam #ie ca mu"a#i ii n%"t i "a #aca % indi$e"ti "e i%a"a! #ie "a luam minca u ile de pe ma"a neatin"e. Ne $indim inainte de a chema mu"a#i i cit am putea "a mincam n%i in"ine int -% vi&ita! #a a "a ne im'%lnavim 5 Tacimul 0 un "e viciu pent u ant eu i "au "e vicii %'i)nuite de ma"a de dimen"iune mi)l%cie. 3inu i al'e demi"eci "i %"e. 6 - C%n"%me-ul0 "e "e ve"te % "upa limpede in cea"ca! cu % lin$u a de "upa mai de$ a'a mica. Daca n-am %#e it ant eu i! v%m putea inl%cui "upa cu % ci% 'a ca e va #i "e vita in #a #u ie cu % lin$u a %'i"nuita. Se aduce ca"t %nul cu "upa 1 "upie a 2 "i "e ia de pe ma"a dupa $%li e. La ace"te #elu i nu e nev%ie de 'autu i. : - Pe"tii "au c u"taceele 0 e*i"ta pent u pe"te un tacim "pecial. Se ec%manda vinu i al'e! "eci! "pum%a"e "i "pumante. Cu cit pe"tele e"te mai $ a" cu atit vinul t e'uie "a #ie mai acid 1cum "unt cele din p%d$% iile A dealului "i M%ld%vei 2. Cu "t idii "e p%ate "e vi chia % "ampanie "eaca. ; - (elul p incipal! #elul de e&i"tenta 0 tacim n% mal. De e$ula ace"ta e"te % # iptu a "au un p epa at din ca ne. Indi#e ent daca "e vim % # iptu a de p% c! de miel! de pa"a e! din vinat "au una ca e t e'uie "a #ie in "in$e - ant ic%t "au mu"chi de vaca - "e impune un vin %"u. La ca nea al'a "e ec%manda vinu i %"ii u"%a e! ia la ca nea %"ie mai ta i "i mai pute nice < la vinat vinu i %"ii "eci! vechi! de calitate "upe i%a a. 3%m evita "a aducem pe ma"a cu canul! pu celul! mu"chiul! int e$i! chia daca e"te #%a te dec% ativ. -'iceiul e"te nep actic. ( iptu a "e p% ti%nea&a in 'ucata ie "i "e a an)ea&a pe un plat%u pe ca e il v%m % na in m%d de%"e'it. De pilda! v%m pune ca nea pe citeva #%i de "alata p %a"pata! ia dea"up a v%m a an)a citeva # un&e de pat un)el. =a nitu ile v% #i pu"e in ca"t %ane "epa ate! ia pent u "alate e"te ideal "a avem ca"t %na"e mici %tunde "au pat ate pent u #ieca e mu"a#i .

. - B in&etu ile 0 li"ta p%ate #i in#inita < ceea ce t e'uie etinut e ca ' in&etu ile "e aduc la ma"a pe un plat%u # um%" din lemn. Tacimul0 cutite mici pent u intin"ul untului "i taiatul ' in&ei. T%ate ' in&etu ile pun in evidenta 'uchetul vinu il% . Nu "e aduc alte "%iu i ci aminem la ultimul vin "e vit! deci vinul %"u. E*ceptie #ace telemeaua de %i! la ca e "e p%t "e vi vinu i %"e "i chia al'e! din aceea"i &%na de unde p %vine ' in&a. > - De"e tul 0 pent u p a)itu i "e #%l%"e"te un tacim "pecial - lin$u ite! cutite "i #u culite mici. Acum "e ec%manda vinu i dulci "i "emidulci! pa #umate 1 Mu #atla ! Piet %a"ele! Ti nave! Al'a-Iulia 2. Nu "e "e ve"c vinu i la de"e tu ile din ci%c%lata. ? - ( ucte p %a"pete 0 "unt p e&entate int%tdeauna cu un cutit "i % #u culita "peciale. A $inta ia c%e*i"ta in ace"t d%meniu cu mate iale n%i! in%*ida'ile. Nu "e "e ve"c vinu i. @ - Ca#eaua "i lichi% u ile0 ca#eaua p etinde lin$u ite mici! ca#eaua M%cca un "e viciu mic de a $int "au! eventual! a $intat. Pent u d%amne "e v% "e vi lichi% u i! ia pent u d%mni! c%$nac. A - Ale$e ea vinului p%t ivit #ieca ui #el e"te % adeva ata a ta. E"te d%meniul "tapinului ca"ei ca e! daca nu "e p icepe t e'uie "a "e la"e c%ndu" de un "peciali"t! p ieten "au ne$u"t% de inc ede e. Bautu ile ape itive! che 9 "au c%ctail! "e "e ve"c la tempe atu a pivnitei! 1/ - 16 $ ade. - "ampanie "au un "pum%" "ec "e vit ca ape itiv nu t e'uie "a depa"ea"ca @ "au 1/ $ ade. (iece e e$iune a e vinu ile "ale "peciale a ca % p e&enta e "i tempe atu a ideala le "unt p %p ii. De a"emeni! v%m ale$e paha ele p%t ivite pent u #ieca e tip de vin. Paha %tun)it "au cu pici% "cu t pent u vinu ile al'e! paha cu pici% inalt pent u vinu ile %"ii. Cupa pent u "ampanie "i "pum%". 3inu ile %"ii v% #i "e vite la tempe atu a pivnitei daca "unt u"%a e "i la tempe atu a came ei daca "unt mai ta i. 3inu ile t e'uie"c acite t eptat "i nu ' utal "i! mai ale"! nu t e'uie "a #ie a"e&ate lin$a % "u "a de caldu a ceea ce i"ca "a le alte e&e. T e'uie "a le aducem in came a cel putin cu % )umatate de &i inainte. La vinu ile tip Tamii%a"a "e de"chide d%pul in pe i%ada incal&i ii la tempe atu a came ei! %*ida ea adau$ind un pa #um placut 'uchetului natu al. Daca navem timp "a le aducem la tempe atu a came ei t eptat! amine "%lutia decanta ii vinu il% ! va "ind #%a te u"% ! int -% ca a#a ce a #%"t in p eala'il incal&ita! "i cu "u#icienta p ecautie ca e&idu ile de pe #undul "ticlei "a nu-l tul'u e. 3inu ile dulci! "ampania dulce! "unt "e vite #%a te eci. Be ea nu va #i nici%data %#e ita la % euniune cit de cit #e"tiva. Ea in"%te"te t%tu"i #%a te 'ine in intimitate anumite "pecialitati e$i%nale. Se "e ve"te #%a te ece in paha e ma i #a a pici% "au in hal'e. In m%d e*cepti%nal! adeva ata Pil"! nemtea"ca! e"te "e vita in paha e "peciale cu pici% "cu t. Un mic ca t%n ci cula nu t e'uie "a lip"ea"ca nici%data de "u' un paha de 'e e. Apa natu ala "au mine ala e"te "e vita int%tdeauna #%a te ece in paha e %'i"nuite. Tuica de # ucte cu "im'u e e"te "e vita ece. Tuica de vin! c%niacul "i di#e itele ' and9-u i "unt "e vite la tempe atu a incape ii le #el ce "i tuica de # ucte de tip Bhi"89. In ace"t ca&! nu v% lip"i de pe ma"a cu'u ile de $heata pu"e int -un va" "pecial "au imp %vi&at dint -% c%mp%tie a ele$anta de "ticla. Sa evitam "a imitam a ta 'a manil% de p %"t $u"t "i "a inmuiem paha ul in &aha pent u a %#e i un c%cteil. E"te a$ ea'il! da neadmi" de 'unul $u"t "a incal&im in palma miinii paha ul "pecial numit Nap%le%n. Lichi% u ile "i vinu ile lichi% %a"e! Mala$a! Ca'e net! Made a! P% t%! mu"catu ile "e "e ve"c la tempe atu a came ei! in paha "pecial! mai mic "i )%". Chi"8iul "e "e ve"te int -un paha "pecial numit tum'le ! "cu t cu #undul $ %". T%ate vinu ile "e "e ve"c in "ticle! in a#a a ca&ului decanta ii! "i acea"ta "e va #ace la ma"a. Daca t a$em vinul %'i"nuit din 'ut%i il "e vim in ca a#e. In anii de%"e'it de 'uni pent u vinu i! ve"titi ca ata e! "e "e ve"c in c%". Sampania in $aleata cu $heata - # apie a. D%pul "e "c%ate la ma"a! da t e'uie "a taiem cap"ula cu cutitul! pina cind eu"im "a "c%atem d%pul. Sampania "e de"#unda in $aleata ei "i e"te u"% "a nu #acem din acea"ta de"chide e % "cena de c%medie! la"ind "a ia"a putin $a&ul ca '%nic. Am v% 'it de"p e a"% ta ea #elu il% de minca e cu vinu ile. Iata citeva e$ului "uplimenta e 0 1. nu "e "e ve"te nici%data un vin dulcea$ int e alte d%ua vinu i al'e "au %"ii! "eci. De e*emplu nu "e "e ve"te P% t% daca "-a "e vit un vin al' la ant eu i <

6. t e'uie "a "e vim vinu ile al'e "eci inaintea cel% %"ii< :. vinu ile al'e #%a te dulci! in "chim'! "e "e ve"c dupa cele %"ii< ;. % dinea e"te t%tdeauna c e"cat%a e 0 mai intii vinu ile "la'e! ap%i cele ta i< .. mai intii vinul n%u ap%i cel vechi< >. vinu ile tip Sampanie "au "pumante p%t #i "e vite dupa "au inaintea cel% ne"pumante da ! nici%data int e ele. Pent u a "e vi vinu ile! aca"a ca "i la e"tau ant! $a&da ia inainte int -un paha un e"anti%n "i-l $u"ta pent u a-"i da ac% dul. Daca "e ve"te el in"u"i % va #ace cu mina d eapta "i cu eticheta in pa tea din #ata < nu "e apuca nici%data % "ticla de $it. Nu "e umple un paha pina "u" ci d%ua t eimi! cel mult t ei "#e tu i. Sticla de vin e"te tinuta in m%d %'i"nuit ia ' atul t e'uie "a #ie intin". =itul "ticlei e"te n% mal "a #ie la % di"tanta de ci ca . cent imet i de $u a paha ului "i p%ate u ca pina la 1. centimet i daca "e vim un vin ce "t aluce"te "i p%ate "a #aca! a"a numita "tea! ap eciata de cun%"cat% i. 3inu ile %"ii! in "chim'! "i mai ale" "%iu ile de%"e'ite "e vite in c%" t e'uie "a #ie tu nate ap %ape de paha ! #%a te inceti"% ! pent u a nu ame"teca vinul! ceea ce a #i n%civ 'uchetului "i pa #umului "au. Si! in plu"! ace"t #el de a "e vi a e avanta)ul ca nu ameninta al'eata #etei de ma"a. Nu "e idica dea"up a me"ei! in timpul "e vi ii! decit cupele de "ampanie! cele de "pum%" amin pe ma"a. Paha ele de 'e e le tinem u"% inclinate cind tu nam! a"t#el nu v% #ace % "puma e*a$e ata. C%niacul "i 'autu ile de tip tuica "int int%tdeauna "e vite pe tavi de metal "au de lemn. Cu e*ceptia apei cu ca e ne "e vim dupa v%ie! 'autu ile "i vinu ile! mai ale"! "int t%tdeauna "e vite de "tapinul ca"ei! de cat e ceilalti 'a 'ati "au de cat e pe "%nalul de "e viciu. D%amnele t e'uie "a "e a'tina de la , "el# "e vice , "i! mai ale"! de la tentativele de a a)un$e la % "ticla a"e&ata depa te de ele. =a&da t e'uie "a #ie avi&ata daca "-a intimplat ceva nep eva&ut la 'ucata ie pent u a putea "a a"% te&e vinu ile la meniul de e&e va. S%tia t e'uie "a cun%a"ca % dinea in ca e v% #i "e vite vinu ile pent u a putea "a a"% te&e la ele paha ele a"e&ate dinainte. Pent u a"e&a ea paha el% pe % ma"a "a pa"t ea&a acelea"i e$uli ca "i pent u tacimu i 0 in % dinea utili&a ii l% ! de la d eapta la "tin$a! paha ul de apa in a*t emitatea "tin$a "au! daca p e#e am! in d eapta da ! in % ice ca&! in a#a a indului. Paha ele de "ampanie! de %'icei utilti&ate la "#i "itul me"ei! p%t #i a"e&ate in "patele cel% lalte "au "e aduc "epa at pe tava. (elul in ca e "tam la ma"a "i mincam tine de educatie. Di"tanta ma e dint e c% p "i #a #u ie "ta la % i$inea tut % $ e"elil% ca e "e c%mit la ma"a. Daca "caunul e p ea depa te de ma"a e"te ine ent "a ne patam % icit de atenti am #i. T e'uie "a ne a"e&am in a"a #el incit capul "a #ie aplecat putin dea"up a ma $inii me"ei. Daca am p e"upune ca un ec an e"te a"e&at int e ma"a "i n%i n-avem d eptul "a-l atin$em decit cu #ata! nu cu ume ii "au cu t%t 'u"tul. In ma"u a p%"i'ilului! pa tea de "u" a c% pului nu t e'uie "a "e mi"te cind ducem ceva la $u a! aplecam numai capul. Atentie la c%ate 5 Cum am mai "pu" t e'uie "a "tea lipite pe cit p%"i'il de c% p. Sa nu e*a$e am "i "a intepenim int -% p%&itie ne#i ea"ca. Lin$u a "i cutitul "unt tinute int%tdeauna in mina d eapta. Nu e*i"ta nici % e*ceptie de la acea"ta e$ula. (u culita e"te tinuta in mina "tin$a cind utili&am cutitul in acela"i timp cu ea. - v%m t ece in d eapta cind te minam de taiat cite % 'ucata de # iptu a! de pilda. La "#i "itul unui #el de minca e! in #a #u ia ca e t e'uie luata! punem pa alel cutitul "i #u culita! cu dintii in )%". In timp ce mincam tinem tacimul dea"up a #a #u iei! #a a "a-l idicam p ea mult in ae mai ale" #a a "a $e"ticulam cu el. Lin$u a "e tine ca un c ei%n! int e de$etul ma e "i cel a atat% ! "i % di )am cu a)ut% ul celui mi)l%ciu "i al incheietu ii miinii. Cutitul "e tine int e de$etul ma e "i cel mi)l%ciu! ia a atat% ul "e "p i)ina pe "patele mine ului. In nici un ca& nu "e pune a atat% ul pe "patele lamei. Cind #%l%"im #u culita % int%a cem cu dintii in )%"! pent u a % putea in#i$e in 'ucata pe ca e % ducem la $u a. B in&a "e maninca cu #u culita! nu cu cutitul. Daca un invitat maninca a"t#el! , %#e iti-i % 'ai%neta , "punea cu um% Pa"t% el Te%d% eanu. Daca un tacim ne "capa pe )%" din neatentie! ce em altul. Nu-l "te $em "au nu "u#lam in el "punind 0 , Nu-i nimic ,. Cind 'em! pa"t am tacimul in #a #u ie 0 #u culita la "tin$a! cu dintii in "u"! "i cutitul la d eapta! cu lama "u' cu 'u a #u culitei. Daca #a #u ia e"te $%ala "i

punem tacimu ile inc uci"ate! e"te "emn ca d% im "a mai #im "e viti din #elul e"pectiv. La ma"a t e'uie evitate % ice &$%m%te 0 ple"caitul! "% 'itul! ci%cnitul tacimu il% de ve"ela! %#tatu ile! etc. Indepa ta ea e"tu il% ama"e int e dinti nu "e #ace la ma"a! in p e&enta tutu % . Ret a$eti-va la 'aie 5 La inceputul me"ei punem "e vetul pe $enunchi! #a a a-l de"#a"u a in t%talitate. Ne "e vim de el cu di"c etie tamp%nindu-ne $u a. E"te a'"%lut inte &i" "a-l inn%dam in )u ul $itului "au "a-l #i*am in dec%lteu "au in $ule ul cama"ii. La "#i "itul me"ei "e vetul "e a"ea&a lin$a #a #u ie! #a a a-l impatu i ca la inceput. Daca ad%ptam % p%&itie c% ceta la ma"a! nu e"te nev%ie "a intindem "e vetul pe $enunchi. E"te un punct de vede e ca e ci"ti$a te en "i vi-l ec%mandam cu caldu a. Cind me"enii "unt nume %"i nu "e u ea&a , P%#ta 'una 5 ,. Un ec%u multiplicat cu d%ua&eci a c ea un vaca m ne)u"ti#icat. Pent u a incepe "a mincam "i "a 'em a"teptam ca "tapina ca"ei! e"pectiv "tapinul ca"ei "a dea t%nul. Minca ea e"te "e vita de $a&da! de un pe "%nal cali#icat "au! pu "i "implu! plat%ul cu minca e t ece din mina in mina. =a&da "e "e ve"te "au e"te "e vita ultima. Sa evitam "a ne umplem pina la e#u& #a #u ia. De a"emenea! cind mincam! "a nu ne taiem 'ucati p ea ma i da nici p ea mici! ca "a nu cada din #u culita. Sa nu ne $ a'im "a taiem t%ata 'ucata de ca ne de la inceput! ca "a "capam de $ i)a. C eam % imp e"ie de&a$ ea'ila. Ma $inea #a #u iei t e'uie "a amina cu ata % ica e a #i #elul de minca e "e vit. - #a #u ie nu t e'uie "a ai'a un a"pect u it nici dupa ce am te minat de mincat. A"ta nu in"eamna in"a ca avem v%ie "a "% 'im din "upa! ducind #a #u ia la $u a! "i nici ca putem #%l%"i piinea pent u a "te $e "%"ul. Cind ni "e %#e a un plat%u! t e'uie "a luam int%tdeauna 'ucata cea mai ap %p iata de n%i. Piinea taiata in #elii "au chi#le e"te adu"a la ma"a in c%"ulete "peciale. Daca mai d% im piine "i c%"uletul e"te mai depa te u$am pe cel din d eptul lui "a ne dea "i n%ua ni"te piine. Pe "%ana e"pectiva ne va %#e i t%t c%"uletul. Nu ni "e va da cu mina nici #elia de piine nici chi#la d% ita. -'iceiul c%n"ide at ele$ant altadata de a lua piinea cu mina nu mai e"te la m%da. A-ti in#i$e #u culita int -% chi#la e"te chia ca a$hi%". Ne "e vim cu cite % #elie "au % chi#la! #a a a le taia cu cutitul. Rupem cite % 'ucata din ele #%l%"ind am'ele miini. Sa ne #e im de p %"tul %'icei de a #ace c%c%l%a"e pent u a ne calma ne vii. =a&da t e'uie "a ai'a $ i)a "i de cei ca e nu 'eau 'autu i alc%%lice! %#e indu-le "ucu i de # ucte "i apa mine ala. Dupa ce "-a a"i$u at ca t%ti invitatii au te minat de mincat! $a&da e"te p ima ca e "e idica! "emn ca ma"a a luat "#i "it. Chia daca mai avem % in$hititu a in #a #u ie "au % $u a de vin in paha ! v%m #ace "i n%i acela"i luc u - ne idicam de la ma"a. Daca am te minat de mincat inaintea cel% lalti nu avem v%ie "a ne "culam de la ma"a. In "al%n! unde "e 'ea ca#eaua t e'uie "a a"teptam invitatia $a&dei pent u a #uma. Micile accidente ca e p%t "u veni in timpul me"ei - un paha "pa t! % lin$u a "capata! % pata pe haina vecinului - t e'uie"c e&%lvate cu tact! #a a multa tevatu a! t%t de cat e $a&da. Se cuvine ca cel ca e a "pa t un va" de val%a e de e*emplu "a ince ce "a-l inl%cuia"ca! daca e"te p%"i'il. 11.;. SITUATII SPECIALE LA MASA Dupa atitea "#atu i de ca e t e'uie "a tinem "eama - de la a an)a ea me"ei pina la ce "i cum mincam a"t#el incit "a putem #i c%n"ide ati 'ine c e"cuti! educati! iata ca a'% dam "u'iectul , "ituatiil% $ene ala , ca e pa a #ace e*ceptie de la e$ula. In ealitate ele "unt t%t ni"te e$uli pe ca e t e'uie "a le cun%a"tem. Se maninca cu mina 0 'i"cuitii! #u "ecu ile! "t u$u ii! ci e"ele! cai"ele etc. Daca-i %#e i cuiva un cutit! % #u culita "au % lin$u a! le %#e i cu mine ul. Pe "%nalul de "e viciu va aduce tacimul ce ut pe un plat%u "au pe un "e vet. Daca vi "e ce e "a ea "au pipe ul le veti pa"a pe"te ma"a "au p in #ata vecinului! nu p in "patele lui. 3eti evita "a ce eti "%lnita unui c%me"ean pe dea"up a me"ei! la % di"tanta p ea ma e. - ce eti vecinului ia ap%i "e da din mina in mina! a"a cum am mai "pu". De %'icei! cind dam me"e aca"a! nu e*i"ta pe "%nal de "e viciu. In ace"t ca&! plat%ul cu minca e t ece din mina in mina! de la $a&da "p e d eapta. D%amnele "e "e ve"c p imele! ap%i d%mnii! ia $a&da ultima - cind plat%ul a evenit la ea. Int e timp! "tapinul ca"ei t%a na vinul! t%t "p e d eapta. Paha ele nu v% #i umplute pina "u". Sticla nu "e da din mina in mina. Supa "e "e ve"te t%t "p e d eapta. La #el "e p %cedea&a "i cind "t in$em ma"a. Cind un plat%u

a)un$e la n%i ne "e vim cu lin$u a tinuta in d eapta "i ne a)utam cu #u culita tinuta in "tin$a. Numai chelne ii "e ve"c cu am'ele tacimu i tinute int -% "in$u a mina. Nu ne "e vim din plat%u cu tacimu ile n%a"t e 5 Paha ele nu "e ci%cne"c e#ectiv! "e idica numai pina la nivelul %chil% in timp ce "e %"te"tc u a ile c%n"ac ate0 , N% %c 5 ,! , La multi ani 5 ,. Se idica numai paha ul cu vin! tuica! etc! nu cele cu apa! cu "ucu i de # ucte "au cu 'autu i calde. Tinem t%a"tu i "au di"cu "u i numai la me"ele #e"tive. Sa nu plicti"im a"i"tenta cu di"cu "u i lun$i 5 Cind le pla"am 4 Int%tdeauna la "#i "itul #elului p incipal cind mu"a#i il% nu le mai e"te #%ame "i "unt di"pu"i "a le a"culte. La "#i "itul t%a"tului! cel ca e l-a %"tit idica paha ul in di ectia celui ca uia i "-a ad e"at! ia mu"a#i ii ii u mea&a e*emplul. Nici acum nu "e ci%cne"c paha ele. Se %'i"nuie"te ca cel %ma$iat "a a"punda p in citeva cuvinte. Pent u a nu incetini itmul me"ei! % va #ace putin mai ti &iu. Daca e"te v% 'a de"p e % d%amna! acea"ta a"punde #%a te "cu t! imediat! #a a "a "e idice in m%d %'li$at% iu. Nu "e ame"teca vinul cu apa. Apa "i vinul "unt d%ua 'autu i p eti%a"e. Ele au val%a ea l% numai 'aute "epa at. La n%i e*i"ta t%tu"i %'iceiul de a 'ea "p it. Da va ec%mandam "-% #aceti numai in #amilie. 11... CITE3A CAPCANE Piinea "i "andvi"u ile. Se maninca in m%d di#e it. (elia de piine "e upe pe ma"u a ce manincam! in timp ce "andvi"iu ile ma i "e taie cu cutitul "i "e maninca cu #u culita. Sandvi"iu ile mici "e maninca cu mina. Pent u a intinde untul "e utili&ea&a un cutit "pecial! nu cel %'i"nuit. Nu "e ia untul di ect din untie a ci "e pune % 'ucatica pe %#a #u ie. Ap%i! "e un$e piinea upta in p eala'il! tinind-% dea"up a #a #u iei. Dulceata "i mie ea nu "e maninca di ect din '% cam. (ieca e i"i ia pe #a #u ie atit cit d% e"te! "e vindu-"e de lin$u ita adu"a la ma"a in ace"t "c%p. Me&elu ile de t%ate #elu ile! taiate in p eala'il in #elii! "unt cu atate de c%a)a cu #u culita "i cu cutitul in p %pia n%a"t a #a #u ie. -uale #ie te in c%a)a "e maninca dint -un paha el "up% t! cel mai ade"ea #i*at pe % #a #u i%a a. Se "pa $e vi #ul! "e indepa tea&a pa tea de "u" cu lin$u ita! "e pun c%)ile in "up% t! "u' %u! "i ap%i! dupa ce lam mincat "pa $em "i c%a)a. Ca t%#ii nu "e taie cu cutitul "i nu "e &d %'e"c cu #u culita in #a #u ie. - e*ceptie 0 ca t%#ii #ie ti in c%a)a "e inteapa cu #u culita "i "e cu ata cu cutitul. Supele "unt "e vite in cea"ca "i "e maninca cu % li$u a de "upa 1m%del mic2. Daca "untem int e p ieteni putem 'ea p ima )umatate a ce"tii! ca e e"te limpede. Ap%i #%l%"im lin$u a. Ci% 'ele "e maninca cu lin$u a. Nu "e ace"te % "upa p ea calda "u#lind in ea. A"teptam "a "e acea"ca. In nici un ca& nu aplecam #a #u ia pent u a lua ultima in$hititu a. Nu "e inm%aie nici%data piinea in "upa "i nici in "%". Dupa ce am mincat! nu "te $em #a #u ia cu % 'ucata de piine. Spa an$helul "e maninca in pat u #elu i 0 1. Se apuca pa tea mai $ %a"a cu un "e vet "i "e maninca din pa te %pu"a. 6. Se p inde de la mi)l%c cu #u culita tinuta in mina d eapta "i "e maninca mai intii pa tea "u'ti e. Pent u ca e #%a te # a$ed ne a)utam cu % a d%ua #u culita tinuta in mina "tin$a. :. Se apuca de pa tea $ %a"a cu mina 1 pe ma"a "e a#la %'li$at% iu un '%l cu apa 2 "i "e "u"tine cu #u culita tinuta in mina "tin$a. ;. Cu % "in$u a #u culita tinuta in mina d eapta! daca "pa an$helul e #%a te mic. Am %'"e vat ca nu "e #%l%"e"te nici%adata cutitul. Salata "i andivele - Se maninca $ata taiate "i p epa ate. Daca 'ucatelel "unt #%a te ma i "e taie cu cutitul. Nu "e duc la $u a 'ucati ma i. Nu e"te % $ e"eala "a ce em %tet! lamiie! "e e! pipe ! untdelemn daca ni "e pa #ade. Da "a nu e*a$e am ce ind t%ate cele de mai "u". Salata "i andivele "e maninca cit mai ap %ape de "ta ea l% natu ala. In ( anta "lata "e maninca la "#i "it! "epa at.

Mu atu ile! $%$%"a ii! ca"t avetii mu ati. Cind "e %#e a in ca"t %ane ca"t aveci% ii "i $%$%"a ii "e iau cu #u culita p %p ie "i "e taie in #a #u ie pe ma"u a ce "e maninca. La #el ce # iptu a. =%$%nelele "e p%t lua cu mina pent u a nu #ace un , du" , c%me"enil% cu "ucul ce p%te ti"ni din 'el"u$. In #a #u ie "e taie cu atentie 1 din acel"i m%tiv 2 cu cutitul tinut in mina d eapta "i #u culita in "tin$a. Nu "e mu"ca din mu atu i. C%n%pida - "e taie cu #u culita < nu "e #%l%"e"te cutitul. Chi#telele! "a malele! uladele "e taie cu #u culita. Pe"tele nu "e maninca la #el ca # iptu a. Nu "e taie cu un cutit n% mal. Tacimul de pe"te e"te alcatuit dint -un cutit de % #% ma "peciala "i % #u culita mai mica. Cutitul "e #%l%"e"te d%a la t an"a e! de&%"a e "i ca a)ut% la mincat. -data %pe atia te minata 1 de"#ace ea in d%ua "i indepa ta ea "i ei "pina ii 2 cutitul nu "e mai #%l%"e"te la taiat. (iind #%a te m%ale! #u culita e"te "u#icienta. -a"ele pe ca e le avem in $u a "e pun pe #u culita ap %piata de 'u&e "au! in ca&u i e*t eme! le putem "c%ate cu a)ut% ul a d%ua de$ete. Pent u pe"tele din c%n"e va ne "lu)im de #u culita! tinuta in d eapta! a)utindu-ne cu % 'ucata de piine! tinuta in "tin$a. Mincatul pe"telui ce e % a ta "peciala. Inainte de a ie"i in lume int e'ati "i ap%i e*e "ati aca"a . C u"taceele. Daca nu "tim cum "e maninca "t idii! le putem e#u&a 5 Da e*i"ta ni"te e$uli ca e "e invata. Se de"chide "c%ica daca e"te inchi"a! cu lama unui cutit 1 de pe"te "au %'i"nuit 2. Se "c%t inte"tinele "i ' anhiile 1 au % cul%a e mai inchi"a 2 cu a)ut% ul #u culitei. Se "c%ate ap%i "t idia din "c%ica de"p in&ind% din a ticulatie. Se pune in #a #u ie "i maninca cu lamiie! "a e! pipe . C evetii ca "i acii 0 "e "ev e"c de %'icei #a a ca apace. Daca ma"a e mai putin #e"tiva c evetii "e cu ata cu mina! e"pectiv "e upe capul! cu ca e %ca&ie ie" "i inte"tinele! ap%i "e cu ata din ca apace. La c a'i! lan$u"te "i h%ma i "e up cu mina a ticulatiil "i ap%i cu un cle"te "pecial "e "pa $ %a"ele "i "e "c%ate c anea din c%"ul pieptului! din pici%a e "i c%ada. Ca nea ace"t% c u"tacee "e maninca cu piine p a)ita "i unt. E"te nece"a ca pe ma"a "a e*i"te un '%l cu apa pent u clati ea de$etel% . Ic ele de Manciu ia "i ic ele ne$ e. Se aduc pe un plat%u %ndele mici de piine p a)ita! un"e cu unt "i dea"up a ic ele. Daca "e %#e a in ca"t %na"e ne v%m pune in #a #u ie cu lin$u ita de "e viciu % cantitate e&%na'ila "i ne v%m #ace "anvi"u i mici. In ca&ul ic el% %'i"nuite le putem un$e pe % #elie mai ma e de piine! dupa dupa ca e % v%m taia cu cutitul tinut in mina d eapta "i #u culita in mina "tin$a. P %cedam la #el cu t%ate "andvi"u ile ma i. Taiem 1 ca la # iptu a 2 d%ua t ei 'ucatele "i le mincam cu #u culita tinuta in mina d eapta. Putem minca ic ele "i luindu-ne in #a #u ie % p% tie din ca e! cu a)ut% ul cutitului ne un$em 'ucati mici de piine upta cu mina. La #el "e maninca "i ant eu ile eci mai putin c%n"i"tente 1 "alata de vinete! pe"tele cu mai%ne&a etc2. Ca nea de pa"a e nu "e maninca cu mina. Cum am mai "pu"! ca nea "e aduce $ata t an"ata la ma"a. Spa$hetti 0 din ca"t %nul adu" la ma"a! va "e viti cu % p% tie e&%na'ila! ap%i le manincati a"ucindule cu #u culita! "au dupa m%da italiana va a)utati cu lin$u a. Lin$u a "e tine in mina "tin$a! ia "pa$hetele "e ulea&a cu #u culita. =a&da t e'uie "a alea$a "pa$hete nu p ea lun$i pent u a nu ne chinui "a le ducem la $u a. - e&ul 0 "e maninca cu #u culita! a)utindu-ne cu cutitul. Ca#eaua! ceaiul! caca%a cu lapte 0 nu "e la"a nici%data lin$u a in cea"ca din ca e 'em. Ea "e pune pe #a #u i%a a ca e amine pe ma"a! alatu i de cea"ca. De$etul mic nu "e tine idicat cind duceti cea"ca la $u a. Cind 'eti ca#ea tu cea"ca "au #ilt u idicati #a #u i%a a cu mina "tin$a in timp ce ducem cea"ca la 'u&e cu d eapta. Bineintele" #a a lin$u ita. Nu 'eti nici%data ca#ea! chia daca nu aveti mu"a#i i! #a a a pune % #a #u i%a a "u' cea"ca. P a)itu i! t% tu i 0 "e iau cu mina daca "unt u"cate! cu lin$u ita "au cu #u culita daca "unt cu c ema "au # i"ca. Pe e "i me e 0 le taiem cu cutitul de # ucte in pat u pa ti pe ca e le cu atam de c%a)a una cite una! a)utindu-ne de #u culita. Se taie ap%i in 'ucati pe ca e le mincam cu #u culita. E"te admi" ca "#e tu ile pe

ca e le la"am cu c%a)a "a #ie mincate cu mina. E nece"a "a ne clatim de$etele. Daca pa a e"te p ea &em%a"a nu % mincam cu mina. Daca nu va pa"a de eticheta! puteti "a mu"cati din ma . ( a$ii "i cap"unile 0 "e maninca cu mina daca au c%dita! daca nu au "e dau lin$u ite! mai ale" cind "unt "e vite cu # i"ca. St u$u ii! vi"inele "i ci e"ele 0 "e maninca cu mina! '%' cu '%'. Sim'u ii "i c%ditele de ci e"e "i de vi"ine "e pun pe #a #u ie. St u$u ii "e maninca cu "im'u i "i pielita. Pie "icile0 "e tin cu mina "tin$a pent u a le taia in d%ua. Sepa am "im'u ele de # uct "i-l cu atam de c%a)a. Se maninca # uctul cu cutitul "i #u culita. P unele "i cai"ele 0 le de"chidem cu mina! "c%atem "im'u ele "i mincam #ieca e )umatate. P% t%calele! manda inele! clementinele 0 le taiem c%a)a in #% ma de "tea! "c%atem # uctul "i-l "epa am in #elii pe ca e le mincam cu mina. Nu e"te indicat "a ne "e vim de tacimul de # ucte decit int -% %ca&ie de%"e'ita. Bananele 0 "e cu ata cu cutitul "i "e maninca cu mina "au! daca "int p ea m%i! cu cutitul "i #u culita. Pepenii "i anana"ul0 "unt "e viti in #elii "i "e maninca cu #u culita in a#a a de ca&ul e*cepti%nal in ca e anana"ul e"te #%a te du "i )u"ti#ica #%l%"i ea cutitului. In = ecia ni "e ec%manda "a cu atam pepenele de c%a)a "i "a-l "e vim int -un ca"t %n ma e! taiat in cu'u i mici < "e maninca cu #u culita. = ape-# uit-ul 0 e"te "e vit taiat in d%ua "i "e maninca cu lin$u ita. In p eala'il! "e "epa a cu cutitul pulpa de c%a)a pent u a evita ca "ucul "a ti"nea"ca atunci cind il mincam. DiBi0 "e taie in d%ua! ia mie&ul "e maninca cu lin$u ita. In c%nclu&ie 0 la ma"a # uctele "e maninca numai cu a)ut% ul cutitului! #u culitei "au lin$u itei. Mu"cam cu p%#ta din ele numai cind "untem in livada. 11.>. DI(ERITE TIPURI DE MESE (ESTI3E 1. Receptia e"te % int uni e %#iciala! % $ani&ata de %'icei pent u un di"tin" %a"pete! ca de e*emplu % pe te ce e data inaintea "au dupa de"chide ea unui mu&eu! "au dupa un "pectac%l a ti"tic! "au cu %ca&ia unei anive "a i. De a"emenea p%ate #i %#e ita de am'a"ade! cu p ile)ul "a 'at% i ii &ilei nati%nale! de mini"te e! cu %ca&ia numi ii unui n%u mini"t u etc. Invitatiile "unt %'li$at% iu "c i"e! "peci#icindu-"e % a! ca e "e va e"pecta cu "t ictete. De e$ula incepe la % ele 6/.//! "au daca e"te dupa un "pectac%l! de la 66.:/. Tinuta e"te de ma e $ala! #%a te ele$anta. La ace"te pet ece i! invitatii v% #i p imiti di#e it. Daca mu"a#i ul e"te "in$u ! un p% ta "au "tapinul ca"ei! "au unul dint e cei ap %piati lui ii va lua palt%nul! inainte de a-l u$a "a int e in "al%n. Ace"t $e"t nu il va #ace nici%data "tapina ca"ei. Daca "%"e"te un cuplu! ace"ta "e p%a ta ca la e"tau ant. Ba 'atul "i nu pe "%nalul ca"ei % a)uta pe d%amna. Cind apa am#it i%nul "i "%tia "a! il "aluta pe cel "%"it "i-l p e&inta! daca e"te ca&ul! invitatil% . Ap%i u mea&a % pe i%ada "cu ta de c%nve "atie cind cun%"tintele di"cuta imp euna! necun%"cutii int a in c%ntact cu ceilalti! in timp ce "e 'ea #ie un ve mut! dulce "au "ec! cu "au #a a $in! un ape itiv de ma ca "au un "he 9 "i "e "e ve"c "tic8"u i! alune! #i"tic! ma"line! m%ment cu ca e "e incepe c ea ea unei am'iante placute. E pe mi" "a #ume&i d%a dupa ce ai ce ut v%ie. Iata venind! in"%tit de "%tia "a! invitatul de %n%a e. Stapina ca"ei il p e&inta! "i am'ianta "-a mai incal&it. Citeva minute mai ti &iu "e anunta ca ma"a e "e vita. Stapina ca"ei da "emnalul de a "e t ec la ma"a "i #ieca e invitat %#e a ' atul pa tene ei din acea"ta "ea a. Am#it i%nul! cu invitata de %n%a e la ' at! t ece p imul p a$ul "u# a$e ie "i e"te u mat! int -% % dine indi#e enta de invitati! cuplu i! in timp ce mu"a#i ul de %n%a e! dind ' atul "tapinei ca"ei! incheie c% te$iul. Daca e*i"ta 'a 'ati "in$u i! ei v% int a ultimii. - clipa mai ti &iu mu"a#i ii "unt in pici%a e! in "patele "caunel% . =a&da da "emnalul de a lua l%c "i #ieca e cavale i"i a)uta intii pa tene a "a "e a"e&e. Ma"a p%ate "a inceapa. Chelne ul %#e a plat%ul p in pa tea d eapta! u mind ca invitatii "a "e "e vea"ca "in$u i. Ei p%t #i in"a "i "e viti. De'a a"atul "e #ace p in pa tea "tin$a. - dinea in ca e plat%ul e"te p e&entat invitatil% e"te

#%a te imp% tanta "i nu "u#e a nici % de %$a e 0 intii e"te "e vita invitata a"e&ata in d eapta am#it i%nului! ap%i celelalte d%amne! ultima "e vita #iind am#it i%ana. Ap%i "unt "e viti 'a natii incepind cu invitatul de %n%a e de la d eapta "tapinei ca"ei. Ultimul "e vit e"te am#it i%nul. Cind t%ti invitatii au "#i "it de mincat! numai "tapina ca"ei a e d eptul "a dea "emnalul "#i "itului me"ei. (ieca e c%nviv "e inclina u"% la d eapta "au la "tin$a! "p e vecina "a "i "e pa a"e"te "u# a$e ia pe cuplu i! in % dinea in ca e "-a int at. Daca nu "-a int at in "ala pe cuplu i! d%amnele pa a"e"c "ala p imele "i 'a 'atii le u mea&a in "al%n putin mai ti &iu! pent u a le da timpul "a-"i c% ecte&e tinuta. In "al%n "au in #um%a cuplu ile eunite pent u % % a "au d%ua la ma"a! "e de"#ac "i #ieca e e"te li'e atunci "a-"i alea$a pa tene ii dupa 'unul plac. E"te %ca&ia pe ca e % va utili&a un invitat 'ine c e"cut pent u a #elicita $a&da pent u ma"a caci! cu e*ceptia me"el% intime nu v% 'im de"p e ceea ce mincam atita timp cit "untem la ma"a. Anumite delicii inca ne mai a"teapta 0 lichi% u i! ca#ea! c%niac! ti$a i "i ti$a i de #%i. Ca#eaua e"te "e vita de cat e "tapina ca"ei! in ca&ul cind nu a e % #iica "au de cat e pe "%nal. (emeile nu t e'uie "a %#e e ti$a i ci am#it i%nul "au #iul "au "i in nici un ca& pe "%nalul de "e viciu. Cum p %cedea&a un , #umat% 'ine c e"cut , 0 E cind e"te invitat undeva! enunta la ti$a ile "ale %'i"nuite 1 Ca pati - #a a #ilt u 2 "i i"i cumpa a un pachet de ti$a i #ine. E nu-"i ap inde ti$a a decit daca $a&da a dat t%nul! daca nu! ce e v%ie. Daca i "e a"punde delicat 1 #iind de #ata c%pii "au %ameni '%lnavi 2 , v%m de"chide $eamul , - "e va a'tine "a #ume&e. E d%mnii p%t %#e i #%c d%amnel% "culindu-"e in pici%a e! da d%amnele int e ele i"i %#e a chi' itul "au ' icheta. E "ac umul "e pune numai in "c umie e! daca nu "unt pe ma"a le veti ce e $a&dei. Nu #%l%"iti d ept "c umie a % ice %'iect va cade "u' mina "i nu va c%n#ecti%nati "c umie e din hi tie "au "e vetele. E daca "unteti #umat% "i v-ati uitata pachetul aca"a $a"iti % alta "%lutie decit cea a , tapatului ,. Puteti ie"i din ca"a di"c et pent u a va cumpa a di"c et! #a a a anunta t%ata aduna ea. E daca va e"te %#e ita % ti$a e "i % acceptati! "unteti %'li$at "a % ap indeti pe l%c. Nu % veti pune nici pe ma"a! nici in p%"eta "i nici ... dupa u eche 5 E cind #aceti % vi&ita chia nep %t%c%la a int -% ca"a in ca e "titi ca "e #umea&a! p%litetea va %'li$a "a int e'ati t%tu"i $a&da daca va da v%ie "a va ap indeti % ti$a a. S-a putea "a "e #i la"at de cu ind "i "a va %a$e "a nu-i puneti v%inta la ince ca e. E nu "e #umea&a pe "t ada E nu "e int a in ma$a&ine cu ti$a a ap in"a E in unele ta i! in =e mania de pilda! unde %amenii "unt #%a te $ i)ulii #ata de "anatatea l% ! nu "e #umea&a in ca"a. 3eti int e'a unde "e p%ate #uma "i vi "e va indica un anumit l%c. Nu ince cati "a-l de"c%pe iti "in$u #umind de e*emplu ... in 'aie 5 Pent u a 'ea ca#eaua ne a"e&am "au aminem in pici%a e. Daca ale$em cel de-al d%ilea ca& "e tine #a #u i%a a cu mina "tin$a "i cea"ca cu d eapta in timp ce lichi% u ile "unt a"e&ate pe % ma"uta! #ieca e paha avind un di"c de p %tectie "u' pici% . Ca#eaua t e'uie "a #ie #ie 'inte! alc%%lu ile u mea&a e$ula pe ca e am enuntat-%! lichi% u ile "int la tempe atu a came ei. Acea"ta % a ca e u mea&a ma"a e"te c%n"ac ata c%nve "atiei. Daca un a ti"t cun%"cut "e $a"e"te p int e invitati "i "e %#e a "e cinte va #i a"cultat cu place e. Da nu "e cuvine "a-l u$am. E"te un luc u pe ca e un am#it i%n nu t e'uie "a "i-l pe mita! caci cea mai 'una ma"a nu e"te "u#icienta pent u a plati ecitalul unui ma e a ti"t al ca ui %n% a iu! de %'icei! e"te in#init mai ma e 5 Pleca ea la % a p%t ivita e"te %'li$at% ie in ca&ul eceptiil% . Invitatul multume"te am#it i%nului $a"ind citeva cuvinte p%t ivite in ace"t "c%p. Se da %'li$at% iu un tele#%n de multumi e! nu mai ti &iu de % &i. 6. C%c8tail-pa t9 e"te % euniune imp %vi&ata ce p%ate incepe % icind dupa % a 1? "i "e te mina la % a 61. Invitatii "%"e"c "i pleaca cind d% e"c caci "e di"cuta! de %'icei! in pici%a e. Se intimpla "a "e dan"e&e.

Se "e ve"c #u "ecu i "au alte p a)itu i "i! 'ineintele"! c%ctailu i % icit de va iate. Se p%t %#e i ceea ce "e nume"te , a"iette an$lai" , - #a #u ie cu "andvi"u i a"% tate. Nu e"te %'li$at% iu "a-i cun%"ti pe ceilalti mu"a#i i! ci d%a "a-i "aluti pe "tapinii ca"ei ca e te-au invitat. Tinuta #eminina ele$anta - %chie de c%ctail! eventual cu pala ie! tinuta ma"culina - de % a". :. (ive % cl%c8 tea -ul a e l%c - "e intele$e - la % a .. Se va evita caca%a "au ci%c%lata. Se va %#e i ceai cu p a)itu i! t% t "au #u "ecu i! ia ca 'autu i c%niac "i %m ce "e p%t tu na "i in ceai. E"te mai mult % euniune pent u d%amne. ;. Dineul e"te % ma"a %'i"nuita 1 de "ea a 2! #a a ce em%nie! cu d%ua! t ei #elu i u mate de ceai "au ca#ea. Daca avem #elu i eci p%t #i "i ele "e vite. Imp% tanta me"ei de "ea a depinde de cea a celei de la p in& "i p%ate "a va ie&e! caci % ma"a de p in& c%pi%a"a % mic"% ea&a pe cea de "ea a "i inve ". A"t#el! %lande&ii! da "i alti eu %peni #ac din cina ma"a p incipala caci "e h ane"c cu "andviciu i la celelalte d%ua. Tinuta de % a" "au! mai a ! de "ea a da u mind e$ula 0 #a a ma % dupa % a "a"e. Dupamia&a! invitatia la % cea"ca de ca#ea p e"upune mai mult decit ca#eaua ca e % m%tivea&a 0 alc%%lu i! lichi% u i! dulciu i! ma"line! une% i vinu i dulci "au "ampanie. Tinuta de % a" de cul%a e inchi"a. .. Pet ece ile pent u c%pii "unt! de %'icei! le$ate de anive "a e. Ele nece"ita % $u"ta e c%n"i"tenta "i t% t! p %du"e de pati"e ie! # ucte! # i"ca! puddin$u i! "ucu i. Se v% % $ani&a )%cu i di"t active. Daca "unt c%pii mai mici e"te imp% tant ca una dint e d%amne "a "e %cupe de ei "i "a #ie me eu p e&enta. Ne v%m p e%cupa dea"emeni "a-i c%nducem pe c%pii aca"a. Tinuta - haine de duminica! da nu in cul% i p ea delicate de%a ece "e v% )uca "i "e v% mu da i. In itmul vietii n%a"t e c%tidiene! invitatiile pe ca e le p imim cel mai de" "unt cele pent u ma"a de p in&. P in&ul e"te % ma"a calda cu t ei "au cinci #elu i de minca e %'i"nuita! #a a nimic de%"e'it. Cum di"punem de putin timp! la p in& e*actitatea e"te %'li$at% ie! mai mult decit la alte % e. Nu e&itati "a int e'ati! dupa ce ati acceptat invitatia 0 , Deci cum amine! la unu "i )umatate "au la d%ua 4 ,. Pent u &ilele #e"tive minca u ile "e vite la ma"a de p in& p%t #i mult mai va iate "i mai a'undente. Tinuta e"te de % a"! pent u &ilele %'i"nuite "i ele$anta pent u %ca&ii.

1:. C-MP-RTAMENTUL CI3ILIFAT IN 3IATA DE FI CU FI 5 Dupa acea"ta calat% ie p in la'i intul pe ca e "e pa e ca-l c eea&a e"pecta ea cu "t ictete a e$ulil% unei c%mp% ta i civili&ate ! "-a pa ea ca am a)un" imp euna la capatul d umului. Nu e"te a"a 5 3iata de &i cu &i va "upune unui e*amen pe manent. 3a puteti numi un %m civili&at daca e$ulile de"p e ca e am v% 'it nu au devenit pent u dumneav%a"t a a d%ua natu a. Sa "titi cum "i cind "a "alutati ! "a va im' acati c% ect in % ice imp e)u a e ! "a puteti "u"tine % c%nve "atie in % ice ce c pe ca e-l # ecventati ! "a "titi "a va de"cu cati la cea mai "%#i"ticata euniune "au in cel mai ele$ant e"tau ant - "unt t%t atitea pet e de ince ca e. Dupa cum am va&ut ! nici in #amilie "i nici p int e cun%"tinte $ e"elile dumneav%a"t a nu v% #i t%le ate. Mai dev eme "au mai ti &iu v% #i "ancti%nate #a a mila ! ia ce cul dumneav%a"t a de p ieteni "e va e"t in$e. Ce e de #acut 4 Daca pent u inceput t%tul a pa ea % c% v%ada ! cu timpul ! veti $a"i % place e in a va deta"a de ace"t "entiment "iciit% . C%nvin$e ii ca t e'uie "a va "upuneti e$ulil% 'unel% manie e ii va lua l%cul natu aletea $e"tu il% dumneav%a"t a. A"a cum am mai "pu" ! nu e*i"ta d%ua #elu i de p%litete. Daca veti p ivi "t a&ile pe ca e le "t a'ateti &ilnic ! ma$a&inele ! %amenii cu ca e calat% iti in aut%'u& "au met %u ! veti #i uluiti de c%mp% tamentul acel% a ca e t ec d ept 'ine c e"cuti ! da nu "unt de #apt ! pent u ca nu "e c%nt %lea&a in pe manenta. D%mnul ca e "tie "a "alute eve enti%" "i "a manince ele$ant ! da din c%ate ! #acindu-"i l%c cu ' utalitate cind c%'%a a din aut%'u&. Un altul ca e nu uita nici%data "a-"i "tea $a pici%a ele la int a e ! %data a#lat la v%lan va "t a'ate nepa"at% 'altile ! "t %pind t%ti piet%nii intilniti in cale. D%amna ca e pent u nimic in lume nu a pune &aha in ca#ea decit cu cle"ti"% ul ! nu "e "#ie"te "a pipaie citeva piini pina ale$e una ca e i "e pa e mai p %a"pata. - alta ! pedanta ! maniaca in p ivinte cu ateniei la ea aca"a ! nu e&ita "a a unce pa "t ada % c%a)a de 'anana "au "a-"i $%lea"ca 'u&una ele de 'iletele de t amvai adunate cu timpul. Unii i"i #ac un %'icei din a aduna "c umie e "i tacimu i din e"tau ante "au h%telu i ! c%n"ide indu-le , "uveni u i ,. Ne int e'am cum p%t "a "e c%mp% te a"t#el ni"te %ameni e"pecta'ili ! la cu ent cu 'unele manie e. E*plicatia e"te una "in$u a - nu "unt cu adeva at ni"te %ameni 'ine c e"cuti. Nimic pe lume nu e"te 'ine #acut daca "e #ace din %'li$atie "au de # ica. Aca"a ! teama de idic%l ! de %'"e vatiile maliti%a"e ale cel% din )u ne dete mina "a ne c%nt %lam $e"tu ile "i a#i matiile. Ade"ea ! dupa cum am va&ut ! an%nimatul ne da in "#i "it , li'e tatea , de a #ace % ice v em. Sin$u ul ma t% ca e ne-a putea "ancti%na e"te p %p ia n%a"t a c%n"tiinta. Sa ne amintim de Bu atin% 5 C%n"tiinta e"te cea ca e ii "pune de #ieca e data ca a $ e"it "i t%t ea il ind eapta pe d umul cel 'un. Daca ne-am ima$ina ca % came a invi&i'ila de luat vede i ne "u p inde cind "untem tentati "a $ e"im ! ne-am c%nt %la cuvintele "i $e"tu ile. Am "capa a"t#el de multe intimpla i neplacute de ca e ne i&'im &i de &i "i ca e ne #ac viata imp%"i'ila. CUM NE PURTAM PE STRADA Cind ie"im din ca"a ! e"te %'li$at% iu "a avem un a"pect in$ i)it. Sa #im cu ati ! pieptanati "i im' acati decent. Nu e"te pe mi"a nici % e*ceptie de la acea"ta e$ula ! chia daca ne ducem d%a pina la piine. E"te % "t in"a le$atu a int e #elul in ca e ne p e&entam "i cel in ca e um'lam 0 tinuta c% pului t e'uie "a #ie d apta ! mi"ca ile #i e"ti ! natu ale. Sa nu dam din miini #a a %"t ! "a nu ale $am im' incind t ecat% ii ! "a nu ii l%vim cu pachetele "au cu um' ela pe ca e % tinem in mina. In $ene al ! "a nu de an)am pe nimeni cu p e&enta n%a"t a. Daca din intimpla e l%vim pe cineva v%m "pune p%litic%" 0 , Pa d%n 5 , "au , 3a %$ "a ma "cu&ati 5 ,. Ra"pun"ul #i e"c e"te 0 , Nu #ace nimic 5 ,. Sa nu p ivim #i* ! cu i%"i ! % pe "%ana ca e ne t e&e"te inte e"ul - % #ata # um%a"a ! % #emeie in"a cinata "au ! mai $ av ! un in#i m. Sa ne a'tinem "a #acem ema ci cu $la" ta e ! chia daca im' acamintea cuiva e"te mai e*cent ica. Sa nu t a$em cu u echea "i cu atit mai mult "a nu inte venim in di"cutia a d%ua pe "%ane chia daca "u'iectul ne inte e"ea&a. Sa nu in$ %"am indu ile acel% $u a - ca"ca ca e i"i i %"e"c timpul ! a"i"tind la intimpla ile

"t a&ii - ce tu i ! 'atai ! #ilma i etc. In "chim' ! in ca&ul un% accidente "a nu ne #e im "a dam % mina de a)ut% ! da "-% #acem numai daca ne p icepem. In ca&ul '%lnavil% de inima ca e nu t e'uie mi"cati din l%c a)ut% ul n%"t u le p%ate #i #atal 5 Sa nu #im indi"c eti "i "a p ivim in ca"ele %amenil% . E"te cea mai ma e d%vada de p %a"ta c e"te e. Pe de alta pa te nici l%cata ul n-a t e'ui "a "e e*puna p ivi il% n%a"t e int -% tinuta indecenta 1 pa adi"iaca 2 ! uitind "a t a$a pe delele. Daca la % #e ea"t a e"te % pe "%ana cun%"cuta ! nu te an$a)e&i int -% c%nve "atie cu acea"ta ci % vei "aluta cu un $e"t amical. Cu atit mai mult ! nu-ti vei "t i$a p ietenii "au mem' ii #amiliei din "t ada. (%l%"iti tele#%nul 5 =RESELI DE NEPERMIS Sunt unele $e"tu i pe ca e un %m civili&at nu le-a #ace in pu'lic pent u nimic in lume. Cu t%ate ca ele pa de % ma e 'analitate ! "e epeta "u p in&at% de de". E Sa nu a uncam nici%adata hi tii "au e"tu i de minca e pe "t ada. Sa cautam un c%" de $un%i "au "a le pa"t am pina aca"a. E Sa nu ne idicam ci% apii in va&ul lumii. Sa cautam pent u a"ta un l%c mai et a". E Sa nu ne pieptamam ! "a nu ne d e$em #a dul ! "a nu ne "te $em pant%#ii ! "a nu ne cu atam un$hiile in pu'lic. T%ate ace"te luc u i "e #ac inainte de a pleca de aca"a. Un %m civili&at nu #umea&a pe "t ada. Daca un 'a 'at cu ti$a a in $u a nu ne "%chea&a ! pent u % #emeie $e"tul e"te de&a$ ea'il. De a"emenea nu e"te pe mi" "a mincam pe "t ada. Cu t%ate ace"tea ! din lip"a de timp ! ecu $em de"e% i la "e viciile pe ca e ni le %#e a nume %a"ele chi%"cu i cu minca e $ata p epa ata. Sa nu p% nim pe "t ada cu minca ea in mina % icit de $ a'iti am #i. Ace"te e$uli "i inte dictii "unt vala'ile in t%ate "ituatiile in ca e "untem in multime 0 ti $u i "i e*p%&itii ! h%lu i de cinemat%$ a# ! ae %p% t ! $a a ! "tatii de t amvai "au de met %u. CUM MER=EM PE STRADA De e$ula ! me $em pe "t ada alatu i de % #emeie "au de un 'a 'at. Daca t %tua ul "e in$u"tea&a la un m%ment dat ! daca apa e un pa"a) "au daca #lu*ul ma e de piet%ni ne %'li$a "a ne de"pa tim de in"%tit% ul n%"t u p%litetea ne ce e "a tinem "eama de citeva e$uli elementa e 0 #emeia t ece inaintea 'a 'atului ! vi "tnicul inaintea tina ului ! "upe i% ul inaintea "u'alte nului. E*i"ta "i unele e*ceptii cind p %cedam inve " - la % t ave "a e pe icul%a"a ! 'a 'atul i"i p %te)ea&a in"%tit%a ea "i t ece in #ata ei intin&indu-i mina pent u a % "p i)ini. Un 'a 'at t e'uie "a-i %#e e a)ut% ul unei #emei necun%"cute 4 Daca e"te nev%ie ! da. Pe % "t ada taiata de "antu ile un% luc a i pu'lice ! in ca&ul unei pl%i t% entiale 'a 'atul nu va t ece nepa"at% pe lin$a % d%amna ca e "e a#la in impa". - va "u"tine "a nu cada pe pamintul alunec%" "au ii va %#e i p %tectia um' elei "ale c%nducind-% pina la un l%c adap%"tit. Sa amintim ca %data e&%lvata "ituatia delicata ! el i"i va lua ama" 'un ia d%amna ii va multumi. Da me $ind pe % "t ada nu "untem t%tdeauna in impa". Sa p e"upunem ca ne plim'am ! pu "i "implu. De e$ula l%cul d%amnei e"te in pa tea d eapta a 'a 'atului ! t%t din d% inta de a % p %te)a ! caci '% du a "t a&ii e mai ap %ape de el. Daca vit inele ! de pilda ! "e a#la t%t pe d eapta ! ea le va putea p ivi ne"tin$he ita. Daca in"a ace"tea "unt pe "tin$a ! cei d%i i"i v% "chim'a l%cu ile ! de d a$ul d%amnei ca e nu e&i"ta nici%data i"pitei de a #i la cu ent cu m%da. Daca "untem in $ up ! "a avem $ i)a "a nu %cupam t%t t %tua ul ca "i cum ne-a apa tine. Nu putem me $e alatu i mai mult de t ei pe "%ane. Se intele$e ca nu v%m di"cuta cu t%tii in c% ! ca nu v%m ide in h%h%te. Daca din $ upul de t ei pe "%ane #ace pa te un c%pil ! el va #i incad a t de cei d%i adulti ! daca e"te v% 'a de"p e d%i c%pii ! ace"tia v% "ta in "tin$a "i in d eapta adultului. Luc u ile t e'uie "a "e pet eaca a"t#el pent u ca e"te 'ine "a nu ne la"am c%pii din mina pe "t ada. - alta "ituatie 0 cind % #emeie va #i incad ata de d%i 'a 'ati ! cel mai in vi "ta va "ta in d apta ei. In "chim' ! int -un $ up de t ei ! d%ua #emei v% incad a un 'a 'at ! l%cul din d eapta ace"tuia #iind %cupat de cea mai in vi "ta. Daca e"te v% 'a de"p e t ei #emei "au t ei 'a 'atii ! pe "%ana mai imp% tanta "au mai in vi "ta va %cupa l%cul din mi)l%c. In ca&ul unei ci culatii

a$l%me ate $ upul nu p%ate amine c%mpact. Pe "%ana din "tin$a ! indi#e ent de "e* ! le va la"a pe celelalte d%ua "a mea $a inainte. Nu v%m p %ceda a"a daca in"%tim d%ua d%amne. Le v%m ac% da intiietate "i le v%m u ma indeap %ape. Pe munte "au la u ca ea unei "ca i in$u"te 'a 'atul t ece p imul ! a uncind me eu % p ivi e in "pate "p e in"%tit%a ea "a. C-N3ERSATII PE STRADA St ada nu p ea e"te un l%c p%t ivit pent u % c%nve "atie. Cu t%ate ace"tea ni "e intimpla tutu % "a ne intilnim cu % cun%"tinta "i "a "chim'am citeva cuvinte. Daca inte e"ele n%a"t e % ce ! di"cutia "e p%ate p elun$i. Sa nu aminem in mi)l%cul d umului ! ci "a ne et a$em lin$a % ca"a "au lin$a % ca'ina tele#%nica cind "t ada e"te #%a te a$l%me ata. Sa p e"upunem ca ne-am intilnit cu % p ietena ca e me $e in di ectie %pu"a. Daca acea"ta "e $ a'e"te "i di"cutia e"te nece"a a v%m #ace citiva pa"i imp euna. Cum p %cedam daca p ietena n%a"t a e"te in"%tita de cineva 4 Initiativa t e'uie "a-i apa tina ace"teia ca e u mea&a "a #aca "i p e&enta ile. Nu ne v%m intinde la v% 'a. Suntem in "t ada ! nu aca"a ! "i ! in plu" ! p e&enta n%a"t a intimplat%a e i-a putea "tin)eni pe cei d%i. La #el "tau luc u ile daca ne intilnim cu d%i 'a 'ati. ! dint e ca e cel putin unul e"te % cun%"tinta ap %piata. Ne e&umam "a-i "alutam. Daca nu 'ene#iciem decit de un "alut e"te "emn ca % di"cutie e"te in%p% tuna. Daca "untem $ a'iti "i nu v em "a "tam de v% 'a cu cineva ! "alutam eventualele cun%"tinte intilnite "i ne c%ntinuam d umul. In nici un ca& nu le v%m evita int% cind capul. Ni "e pa e nece"a "a va "u$e am cum t e'uie "a p %cedati in "ituatia in ca e "tati de v% 'a cu cineva "i un p ieten ca e t ece pe lin$a dumneav%"t a d% e"te "a va c%munice ceva imp% tant. Bunele manie e ne %'li$a pe t%ti t ei la % anumita c%nduita 0 dumneav%"t a veti #ace p e&enta ile ! p ietenul dumneav%a"t a va va "pune d%a citeva cuvinte "i i"i va c%ntinua d umul ! cealalta pe "%ana nu inte vine in di"cutie. In nici un ca& nu va p %#ita de %ca&ie pent u a-i "%licita ceva n%ului venit ! p e"upunind ca ace"ta a e % #unctie imp% tanta. A"t#el de pe "%ane , ind a&nete , "unt #%a te p %"t catal%$ate in "%cietate ! ia daca "unt t%le ate in c%ntinua e ! acea"ta "e dat% ea&a delicatetei cel% lalti. Mi "-a intimplat ca unei p ietene cu ca e "tateam de v% 'a pe "t ada "a i "e %#e e ! ia ea "a e#u&e ! un 'ilet $ atuit la un c%nce t la ca e a" #i me " cu ma e place e. P%ate pa ea % p %"tie da c%dul manie el% ele$ante m-a %p it "a-l ce pent u mine ! cu t%ate ca #acu"em cun%"tinta cu ama'ila pe "%ana cu % clipa inainte. TRANSP-RTUL IN C-MUN SI P-LITETEA In mi)l%acele de t an"p% t in c%mun ! l%c unde avem de-a #ace cu pe "%ane t%tal necun%"cute ! c%mp% tamentul n%"t u t e'uie "a "e "upuna un% anumite e$uli de p%litete. In "tatie ! in $ene al ! a t e'ui "a "e "tea la ind. Se p actica ace"t luc u in nume %a"e ta i "i e"te #%a te e#icient. La u ca e ! veti ac% da p i% itate d%amnel% ! pe "%anel% mai in vi "ta ! #emeil% cu c%pii in ' ate ! in#i mil% . Daca e"te a$l%me atie ! va veti p e$ati din timp "a c%'% iti ! "punindu-le cel% din #ata 0 , Imi pe miteti 4 , "au , C%'% iti la p ima "tatie 4 , ! pe un t%n civili&at "i #a a a va #ace l%c cu c%atele. In nici un ca& ! nu veti pune nima pe nimeni. Daca ! din $ e"eala ! ati l%vit pe cineva ! t e'uie "a-i ce eti "cu&e. La n%i in ta a ! in m%d c%nventi%nal ! "-a a"ta'ilit ca u ca ea calat% il% "a "e #aca p in u"a din "pate ! ia c%'% i ea pe la mi)l%c "au p in #ata. E*ceptie de la acea"ta e$ula #ac #emeile in"a cinate "au cu c%pii mici in ' ate ! 'at inii "au in#i mii ca e p%t u ca "i p in #ata. Ace"tia au %'li$atia "a-i a"tepte pe calat% ii ca e d% e"c "a c%'%a e. Retineti ca in alte ta i ! u ca ea "e #ace numai pe u"a din #ata pent u a p e&enta "%#e ului le$itimatia de calat% ie "au pent u a achita p etul 'iletului. Daca t%ate "caunele "unt %cupate ! e"te %'li$at% iu "a cedam l%cul 'at inil% ! #emeil% in"a cinate "au cu c%pii mici ! in#i mil% "au '%lnavil% . Din $entilete putem %#e i l%cul "i alt% pe "%ane ! in $ene al ! d%amnel% . Da ace"t $e"t de ama'ilitate nu t e'uie intele" $ e"it. De"e% i vedem mame "au 'unici $ i)ulii aminind in pici%a e lin$a , p inti"% ul , de &ece ani ca e "e la#aie

in v%ie pe l%cul pe ca e l-am %#e it l% "i nu 'aiatului. -a e ace"te d%amne nu-"i dau "eama ca , educa , in m%d ce t un p %"t c e"cut 4 Pe "%ana ca eia i "-a cedat l%cul nu t e'uie "a "e p%a te ca "i cind ace"t luc u i "-a cuveni ! ci "a multumea"ca cu natu alete pent u $e"tul p%litic%". Daca % d%amna e"te in"%tita de un 'a 'at ! ace"ta ii va cumpa a 'iletul "i-i va %#e i l%cul de lin$a $eam. Daca nu e*i"ta decit un "in$u l%c li'e el va #i %#e it d%amnei ! ia d%mnul va amine lin$a ea in pici%a e. In nici un ca& nu % va pa a"i ! epe&indu-"e la un l%c li'e cind "e ive"te %ca&ia. In mi)l%acele de t an"p% t in c%mun ne pu tam cit mai atent cu ceilalti calat% i. A"ta nu in"eamna ca avem v%ie "a-i #i*am cu % p ivi e de&ap %'at%a e "au p ea admi ativa ! ci nu-i ' u"cam ! nu-i calcam pe pici%a e ! "i nu-i inc%m%dam cu pachetele n%a"t e. Avem $ i)a ca $eanta pe ca e % pu tam pe uma "a nu-i l%vea"ca in cap pe cei ca e "tau )%". Daca am $ e"it e"te %'li$at% iu "a ne ce em "cu&e. T%t %'li$at% iu e ca celalalt "a a"punda 0 nu-i nimic ! "e intimpla. In ca&ul in ca e "tam de v% 'a cu % pe "%ana cun%"cuta ! v%m u ma acelea"i e$uli dupa ca e ne c%nducem daca % intilnim pe "t ada. In plu" ! nu v%m di"cuta pe"te capetele %amenil% ! idicind $la"ul pent u a #i au&iti. Evident ! t e'uie "a ne a'tinem de la % ice c%menta iu neplacut la ad e"a cel% lalti calat% i "i "a nu inte venim in di"cutiile dint e ace"tia. Cind e"te a'"%lut nece"a "i a"i"itam la un #u t ! de pilda ! v%m inte veni p %mpt "i e#icient in #av%a ea pa$u'a"ului. In nici un ca& nu t e'uie "a idicam t%nul "i "a ecu $em la un lim'a) necivili&at. 3%m #%l%"i int%tdeauna p %numele pe "%nal de p%litete , dumneav%"t a , in l%c de , mata , ! , dumneata , "au , tu , chia daca ne ad e"am unui %m mai m%de"t im' acat. Din pacate ! la n%i % calat% ie cu mi)l%acele de t an"p% t in c%mun e"te un calva t%cmai din cau&a lip"ei de manie e a calat% il% . In"u"i ea e$ulil% de 'una pu ta e pe ca e le-am amintit a elimina ve"nicele di"cutii la ca e a"i"tam &ilnic #a a v%ia n%a"t a. A" p %pune #i mel% ca e i"i #ac eclama in mi)l%%acele de t an"p% t in c%mun - de e*emplu ! #i mei C%ca-C%la - "a a#i"e&e ace"te pa$ini pe pan%ul de eclama. Nu a #i au del%c 5 CUM SA NE PURTAM CIND SUNTEM LA 3-LAN ... Nici cind ci culam cu alte mi)l%ace de t an"p% t nu ne pu tam la intimpla e. Int -un ta*i ! de pilda ! un client nu "e a"ea&a lin$a "%#e decit daca d% e"te "a vada % a"ul. Ba 'atul ca e in"%te"te % d%amna nu "e va a"e&a lin$a "%#e ! ci in "pate ! lin$a ea. Daca me $em cu % ma"ina pa ticula a apa e % m%di#ica e a etichetei 0 ne v%m a"e&a lin$a cel ca e c%nduce ma"ina. A #i nep%litic%" "a "tam in "pate. Daca in ma"ina "unt mai multe pe "%ane v%m ceda l%cul din #ata celei mai in vi "ta "au unei d%amne. Daca e"te v% 'a de"p e un cuplu ! "%tul va %cupa l%cul din "pate. P %p ieta ul ma"inii de"chide p% tie ele ! ii a)uta pe invitatii "ai "a u ce ! "e a"ea&a ultimul ! "e a"i$u a ca u"ile "unt 'ine inchi"e ! "i ap%i "e a"ea&a la v%lan. La "#i "itul calat% iei e"te p imul ca e c%'%a a din ma"ina ca "a-i a)ute pe mu"a#i ii "ai "a c%'%a e. La int%a ce e ! a e %'li$atia de a le c%nduce pe d%amne pina la u"a ca"ei l% . Daca la v%lan "e a#la % #emeie ! de de"chide ea ! inchide ea p% tie el% "i de 'a$a)e "e %cupa unul dint e 'a 'atii din ma"ina. E"te de-a d eptul c%mic ! ca dint -un e*ce" de &el ! d%mnul "a duca p%"eta d%amnei ca e a "%#at. Da ! % va a)uta "a c%'%a e ! %#e indu-i mina. Daca invita pc cineva la % plim'a e cu ma"ina ! e u it "a-i p etindem 'ani de 'en&ina. Daca ne %p im la un e"tau ant nu v%m avea p etentia "a ni "e platea"ca "i c%n"umatia n%a"t a. Cheltuielile v% #i impa tite e$al. A"a e"te c% ect. Alt#el "tau luc u ile daca p ietenii n%"t i h%ta a"c "i n%i "untem de ac% d "a ne %#e e % ma"a la , Su a Dacil% , - de pilda. D umul ne p ive"te pe n%i ! ma"a pe ei. Cind e"te p%"i'il ! %cupantii unui vehicul ii "aluta pe piet%nii cun%"cuti ! la % t ave "a e "au la un "t%p. Tinuta de $ala ne %'li$a "a me $em la eceptii ! la teat u ! la %pe a cu ma"ina n%a"t a % i cu ta*iul. Daca "untem cu ma"ina ! "a ne h%ta im cine va c%nduce la int%a ece e ca "a nu 'ea nici un "t %p de alc%%l. ma"ina di"t u"a ! "pitali&a ea "au % inm% minta e c%"ta cu "i$u anta mai mult decit un ta*i 5 Daca in alte "ituatii ! p%litetea e"te % p %'lema de %ptiune ! cind "untem la v%lanul unei ma"ini ea e"te de % nece"itate vitala. Undeva in Middle Ce"t la t ece ea pe"te calea #e ata ! "e a#la un anunt el%cvent 0 , T enul a e

nev%ie de 1. "ecunde pent u a t ave "a ace"t pa"a) ! #ie ca ma"ina dumneav%a"t a "e $a"e"te "au nu pe el 5 , Un vi a) pe icul%" e"te "emnali&at cu a"t#el 0 , U mat% ul "pital e"te la 6// de 8il%met i ...,. Bat ina n%a"t a Eu %pa ! nu apelea&a inca la um% in ace"t d%meniu ! ci ecu $e t%t la "emnele de ci culatie c%nventi%nale. Sa nu intele$em cumva ca in Ame ica nu e*i"ta "emne de inte dictie "au p%litie. Pe ic%lul pe ca e il ep e&inta atit "%#e ii ! cit "i piet%nii neatenti e"te acela"i. Ne e#e eam d%a la #aptul ca met%dele educative in d%meniul ci culatiei utie e p%t #i dint e cele mai dive "e. Ap %ape &ilnic la T.3. ni "e p e&inta accidente t a$ice. T%ate au aceea"i cau&a - ne e"pecta ea un% n% me de c%nduita civili&ata. Neam a"tepta ca dupa % a"t#el de emi"iune ! 'at inelul cut emu at ca un "emen de-al "au a mu it in m%d a'"u d ! t ecind pe %"u ! "a a"tepte % icit in #ata unui "ema#% de#ect pent u a t ave "a. Da nu "e intimpla a"a. 3%m vedea ca &eci de %ameni "e i%"i i"i incea ca , n% %cul , ! ca la uleta u"ea"ca ! ne e"pectind inte dictiile pe ca e ei le cun%"c de #apt #%a te 'ine. Ap %ape nu e*i"ta %m ca e "a nu "tie ca nu a e v%ie "a t ave "e&e "t ada % icum "i % iunde ! ca nu e"te 'ine "a-ti la"i c%pilul "a "e )%ace in mi)l%cul d umului "au ca atunci cind "%#e&i e"ti %'li$at "a te %p e"ti "i "a ac% &i p i% itate piet%nil% chia din m%mentul in ca e ace"tia au pu" pici% ul pe , &e' a ,. Pent u un cetatean venit dint -% ta a civili&ata ! de&% dinea ce ca acte i&ea&a ci culatia utie a de la n%i e"te de nec%nceput. Am va&ut in Suedia %ameni a"teptind a'dat% i la "t%p ! de"i t ecu"e mie&ul n%ptii "i "t a&ile e au pu"tii... De-a lun$ul timpului ! "-au eali&at mii de anchete p ivind m%tivele ce-i dete mina pe %ameni "a incalce e$ulile de ci culatie. Ra"pun"u ile "unt me eu acelea"i 0 lip"a de atentie "i $ a'a. N%i am adau$a 0 lip"a de p%litete. Suna p%ate ciudat ! da ace"ta e"te adeva ul. Cel ca e t ave "ea&a Calea 3ict% iei pe unde a e che# e"te un %m p %"t c e"cut. c%mp% ta e civili&ata in t a#icul utie nu a e inca % t aditie indelun$ata cum au le$ile 'unei pu ta i in celelalte d%menii "%ciale. Ne e"pecta ea n% mel% de p%litete in "%cietate "e pedep"e"te ! cum am va&ut ! cu e*clude ea n%a"t a t eptata din medii pe ca e le-am # ecventat altadata cu place e. Ne e"pecta ea n% mel% de p%litete pe "%"ea "e plate"te cu viata 5 Din e*emplele date putem deduce ca in ace"t d%meniu ! mai mult decit in % ica e altul ! i$% ile le$ii c%incid cu i$% ile p%litetii. Mai mult decit atit ! le$ea nu "e p%ate e#e i la in#initatea de "ituatii ce apa cind "untem la v%lan ! punindu-ne viata in pe ic%l. Un "%#e e*pe imentat va va "pune ca din vina lui nu p%ate avea l%c nici un accident ! da de #ieca e data cind pleaca la d um % #ace cu teama. Ea ii e"te p %v%cata de , #ante&ia , "i de lip"a de e"p%n"a'ilitate cu ca e c%nduc ceilalti. D%mnul ca e la"a % d%amna $ a'ita "a t eaca pe %"u pent u a p inde t amvaiul nu e"te 'ine c e"cut daca nu "-a a"i$u at p ivind in %$linda et %vi&%a e ! ca nu-i incu ca pe "%#e ii din "patele "au. In ace"t ca& e"pecta ea e$ulil% de ci culatie t ece inaintea le$il% p%litetii. S%lida itatea ca e e*i"ta - "au ca e a t e'ui "a e*i"te - int e c%nducat% ii aut% pe "%"ea ! e"te t%t % #% ma de p%litete. Ea "i nu le$ea ii %'li$a pe ace"tia "a %p ea"ca pent u a-i a)uta pe cei ama"i in pana "i t%t ea ii dete mina "a #aca un $e"t amical necun%"cutului ca e i-a pe mi" % depa"i e. Da a-i ave ti&a pe cei ce vin din pa tea %pu"a ! "emnali&ind un punct de c%nt %l "au un ada e"te % "%lida itate p %"t intelea"a. Cei ca e pacalindu-i pe p%liti"ti c%nduc ap%i cu vite&a ma*ima ! p%t deveni victime ale un% $ ave accidente. Cu t%ate ca "u'iectul e"te inepui&a'il ! ne %p im aici. Nu inainte de a va ec%manda "a va la"ati ca tea de vi&ita cu "cu&ele de i$%a e pe pa ' i&ul ma"inii pe ca e ati l%vit-% u"% in pa ca e. 3eti da d%vada ca "unteti un adeva at $entleman 5 IN RESTAURANTE ! IN CA(ENELE ! IN L-CALURI PUBLICE De cum int am int -un l%cal pu'lic ! t%ate p ivi ile "e ind eapta "p e n%i. - "tim cu t%ii din p %p ie e*pe ienta 5 Si pa ca mai mult ca % icind "untem anali&ati in m%d c itic din cap pina in pici%a e. Ne "imtim "tin)eniti de"e% i "i avem t ac de pa ca am da un e*amen. Sa ince cam "a-l t ecem imp euna ! e#lectind a"up a acel% n% me ca e "e impun in a"t#el de "ituatii. P imul luc u pe ca e t e'uie "a-l "titi e"te ca e*ita e$uli in in"a"i ale$e ea unui e"tau ant. Daca e"te v% 'a de"p e un l%cal ca uia i "-a du" ve"tea ca

"e maninca 'ine "i e me eu a hiplin ! va etineti din timp % ma"a mai ale" cind aveti invitati. Nu e"te % d%vada de me"china ie "a va inte e"ati de p etu ile p acticate ! ci % nece"itate. Re&e va ea cit "i in#% matiile "e p%t %'tine #%a te "implu p in tele#%n. A"t#el ! veti putea lua % deci&ie 'una ! caci #ieca e dint e n%i d% e"te "a le %#e e % "ea a placuta p ietenil% "au %amenil% de a#ace i cu ca e luc ea&a. -ptiunea n%"t a a t e'ui "a #ie dictata numai de p e#e inte 'ine m%tivate. Da din "n%'i"m unii int a numai in e"tau ante de lu*. Pe lin$a #aptul ca ii c%"ta % $ amada de 'ani ! "e p%t pune "i in "ituatii peni'ile de pilda "a amina dat% i. E*i"ta e"tau ante de dive "e cate$% ii pent u % ice 'u&una . Chia m%de"te ! unele dint e ele p%t %#e i minca u i 'une "i % am'ianta placuta. 3a veti in#% ma de la p ietenii ca e ie" mai de" "a manince in % a". T%ate ace"te ec%manda i "unt #acute cum am mai "pu" mai ale" cel% ca e au invitati. Tinuta t e'uie "a #ie c% e"pun&at%a e unei ie"i i in lume. Une% i ea e"te ce uta in m%d %'li$at% iu de anumite e"tau ante. Tinuta t e'uie adaptata la p etentiile e"tau antului ! da e 'ine "a tinem c%nt "i de %ca&ia cu ca e am #%"t invitati ! p ecum "i de m%dul in ca e "e v% im' aca ceilalti c%me"eni. D%amnele "e p%t "#atui in p eala'il. 3% evita a"t#el "a "emene cu d%ua $emene im' acate in pul%ve e identice din pu a c%incidenta. De a"emenea ! % tinuta a*cent ica p%ate #i nep%t ivita cu am'ianta l%calului. - d%amna cu ume ii $%i ! pie duta in ni"te u ia"e "al%ane de ma m% a in"u#icient incal&ite ! iti p%ate p %v%ca cel mult mila ! nu "i admi atie. Cea mai p%t ivita im' acaminte pent u e"tau ante amine cea ele$anta de % a". Nu te duci in t enin$ la , Athenee Palace , chia daca ai 'u&una ele d%ld% a de 'ani. Un chelne "tilat al unui ma e e"tau ant pa i&ian "punea "p e "#i "itul vietii ! ca un titlu de $l% ie ! ca nu a pe mi" nici%data unei pe "%ane "a int e in l%cal daca e a im' acat in $ i" ! de%a ece tinuta de "ea a e a %'li$at% ie 5 Nici "ituatia c%nt a a nu e"te admi"a 0 "a te im' aci ele$ant pent u a int a "a maninci int -un l%cal #%a te ie#tin. Sa pui in in#e i% itate ni"te %ameni m%de"ti "i cum"ecade ! in"eamna "a #ii t%tal lip"it de tact. E p %'a'il ca ace"ti %ameni nici nu ne v% %'"e va ! daca ne v%m pu ta #i e"c ! #a a %"tentatie. Sa nu #acem n%ta di"c% danta "te $ind "caunele cu 'ati"ta ! tacimu ile cu "e vetelul ! ce ind cu v%ce ta e "a ni "e "chim'e #ata de ma"a etc. Pu tindu-ne a"t#el ! chia im' acati ult aele$ant v%m d%vedi ca n%i "untem cei p %"t c e"cuti "i nu pe "%anele in "al%peta "i cu "apca pe cap int e ca e ne a#lam intimplat% . (ieca uia dint e n%i i "e intimpla "a int e int -un mediu cu ca e nu e"te %'i"nuit. Sa ne c%mp% tam ! cu e"pect #ata de %'iceiu ile l%cului. E"te 'ine "a t ecem ne%'"e vati "i "a nu ne %cupam de vecini ! a"a cum nici ei nu "e v% %cupa de n%i. Cind int am int -un e"tau ant ! "a nu t intim u"a in na"ul celui din "patele n%"t u ! ci chia "a % tinem ! ca "a p%ata int a "i el. E n% mal ca ace"ta "a ne multumea"ca. Ba 'atul ca e in"%te"te % #emeie a e %'li$atia "a-i de"chida u"a ! la"ind-% "a pa"ea"ca inaintea lui. I"i c%nduce invitata la $a de %'a unde % a)uta "a i"i "c%ata haina. D%amna p%ate amine cu pala ia pe cap da amind%i i"i v% "c%ate manu"ile. Nu "e int a in e"tau ant cu palt%nul ! cu pala ia pe cap "au cu um' ela in mina! chia daca v ei d%a "a te a"i$u i ca "unt l%cu i li'e e. Cu atit mai mult nu-ti vei pune hainele pe "caunul de alatu i. P imul ca e int a in e"tau ant e"te 'a 'atul pent u a-"i p %te)a invitata de p ivi ile cu i%a"e ale cel% din )u "i pent u a-i ce e "e#ului de "ala "a-i indice % ma"a li'e a. Une% i ! in lip"a ace"teia ! e"ti %'li$at "a te a"e&i la % ma"a de)a %cupata. In p eala'il t e'uie "a ce i pe mi"iunea cel% p e&enti "i "a a"tepti a"pun"ul l% . Chia daca nu "unt de%"e'it de incintati ! ace"tia nu au v%ie "a "e et a$a %"tentativ la celalalt capat al me"ei. In % ice "ituatie d%amna e"te u$ata "a-"i alea$a l%cul pe ca e-l d% e"te. Ba 'atul t a$e "cvaunul pe ca e u mea&a "a "e a"e&e invitata "a ! "i %cupa l%cul de vi&avi ! daca e"te li'e . Li"ta de 'ucate e"te c%n"ultata de #ieca e in pa te. Dupa ce "-au h%ta it ce v% "a manince "i "a 'ea ! d%mnul e"te cel ca e da c%manda. - d%amna evita "a v% 'ea"ca cu chelne ul ! pe t%t pa cu "ul me"ei. Daca avem invitati )ucam %lul am#it i%nului ! #acindu-le ec%manda ile de i$%a e. 3%m ale$e cele mai 'une vinu i "i cele mai ale"e minca u i. E #i e"c "a achitam "i n%ta de plata. Daca la ma"a iau pa te mai multe pe echi ! c%manda va #i #acuta de unul dint e 'a 'ati ! dupa ce a a#lat ca e "unt p e#e intele tutu % . A"up a platii ! deci&ia "e ia dinainte. Se p%ate #ace % n%ta c%muna "au "epa ata. Eventualele neintele$e i "e $lea&a ulte i% int e 'a 'ati. Cind incepem "a mincam ! ne a"e&am c%n#% ta'il ! ap %piindu-ne de ma"a ! pent u a nu ne pune

"ev etul pe $enunchi. Il #%l%"im d%a pent u a ne "te $e 'u&ele ! la nev%ie ! "i nu-l impatu im # um%" la "#i "it. Se viciul la ma"a int a in at i'utiile chelne ului ca e le da int%tdeauna intiietate d%amnel% . Daca in lip"a ace"tuia 'a 'atul t%a na vin in paha e ! nu punem "ticla pe ma"a ci in # apie a. De$u"tam vinu ile la inceput "i ne decidem a"up a celui ca e ni "e pa e mai p%t ivit. Nu uitati 5 - Pe"tele me $e cu vin al' ! # iptu a cu vin %"u. Recun%a"tem %amenii 'ine c e"cuti dupa a itatea eclamatiil% "i dupa t%nul ad%ptat cind le #ac. Nu "unt admi"e di"cutiile in c%nt adict% iu cu chelne ii chia daca avem d eptate. Nu ne dam in "pectac%l 5 - ice nemultumi e "e ad e"ea&a "e#ului de "ala "au pat %nului e"tau antului. (a a ne vi ! #a a tipete ! #a a ameninta i. Ma"a ia "#i "it numai la d% inta d%amnei ca e va in"%te"te. Chemati di"c et chelne ul pent u a achita n%ta de plata. 3e i#icati-% cu % p ivi e ! caci aveti d eptul "a c% ectati $ e"elile #la$ ante. Daca "e ive"te % p %'lema ! % e&%lvati "implu ! ce ind lamu i i chelne ului. 3eti apela la pat %n numai daca e"te a'"%luta nev%ie. Nu di"cutati n%ta de plata cu invitatii dumneav%a"t a ! mani#e"tindu-va "ati"#actia ca a c%"tat putin "au deceptia ca a c%"tat p ea mult. Nu c%mentati ! in nici un ca& ! #aptul ca ati #%"t inca cat cu d%ua "alate pe ca e nu le-ati c%mandat "i de ca e nici nu v-ati atin". E"te vina dumneav%"t a ca nu i-ati at a" atentia chelne ului la timp ca ... dete"tati "alata. La pleca e 'a 'atul i"i a)uta pa tene a "a "e idice ! t a$indu-i "caunul. Ca "i la int a e ! t%t el me $e cu un pa" inainte ! #a a a la"a in"a imp e"ia ca nu "unt imp euna. La $a de %'a p ima ca e "e im' aca e"te d%amna. =a de %'ie a nu inte vine "i nici d%amna nu-l a)uta pe d%mn "a-"i puna palt%nul "au #ula ul. E"te idic%l. Ce #acem cind "untem "in$u e "i v em "a mincam in % a" 4 - d%amna nu int a int -un l%cal unde "e "e ve"c cu p edilectie 'autu i alc%%lice. In "chim' ii e"te pe mi" "a int e int -un e"tau ant de lu*. Nu "e pune p %'lema cind e"te v% 'a de"p e % ca#enea ! % pati"e ie ! un "nac8-'a . -data a"e&ata la ma"a va v% 'i numai cu chelne ul ! numai ace"tuia ii va ce e "a-i cumpe e un chi' it ! "au "a-i imp umute % ' icheta. Nu va a unca p ivi i in"i"tente "i cu i%a"e p in "ala ! nu "e va pieptana "i nu-"i va etu"a machia)ul la ma"a. T%ate ace"te $e"tu i p%t #i #acute inc%n"tient da ele i"ca "a #ie $ e"it inte p etate ! "i , imp udenta , - daca e v% 'a de % imp udenta i"ca "a int e in ni"te incu catu i peni'ile. E"te in#init mai u"% "a p evii un c%n#lict decit "a-l e&%lvi %data declan"at. - icum "unt de"tui p %"t c e"cuti in )u ul n%"t u ce nu cun%"c % n% ma elementa a de p%litete inte dictia de a te ad e"a unei #emei "in$u e - ca "a le mai dam "i n%i apa la m%a a p in $e"tu i ce pa p %v%cat%a e. - d%amna "au d%ua d%amne "in$u e int -un e"tau ant nu-"i v% c%manda nici un #el de 'autu i ta i "i a #i de d% it "a evite chia "i vinul. Daca ima$inea unui 'a 'at 'eat e"te neplacuta ! cea a unei #emei ametite e"te in"up% ta'ila. SITUATII SPECIALE LA RESTAURANT Se intimpla une% i "a #im , uitati , dupa ce am #acut % c%manda. Int -un l%cal a$l%me at ace"t luc u e"te e*plica'il. Nu v%m 'ate cu % m%neda "au cu inelul in paha . Sa etinem cind am v% 'it cu chelne ul #i$u a ace"tuia ! "a ne "culam de la ma"a "i "a-i eamintim ca a"teptam de mult. - v%m #ace #e m da #a a c%menta ii a$ e"ive "i inutile. Cind ne cade ceva de pe ma"a ! % ma"lina ! % chi#la etc "i "unt la indemina "a nu c%n"ide am % lip"a de di"tinctie $e"tul de a le idica. Tacimul ca&ut "e pune de%pa te "i "e ce e altul. Re&i"tati la in"i"tentele chelne ului ca e va %#e a un #el a "i c%"ti"it% . A int e'a 0 , e p %a"pat 4 ! e 'un 4 , e"te a'"%lut inutil ! ce v-ati a"tepta "a va a"punda 4 Aveti inc ede e in pat %n. Numai el a"punde in #ata le$ii - daca a"ta va c%n"%lea&a - atunci cind a)un$eti pe patul de "pital 5 - Cind va place in m%d de%"e'it un #el de minca e t an"miteti #elicita i 'ucata ului. Ace"ta ! ade"e% i va veni "a p imea"ca multumi ile dumneav%a"t a pe "%nal. - Daca nu va place nimic ! nici "eviciul nici minca ea ! nu #aceti % "cena pe "%nalului din e"tau ant. Platiti "i plecati ! nu inainte de a va "pune pa e ea pat %nului p eci&ind ca veti %c%li in viit% ace"t l%cal. Nu mai e"te nev%ie "a at a$em atentia a"up a t%nului ca e va #i de%"e'it de p%litic%". E"te "u#icient. - Ceea ce am platit ! da nu "-a mincat "au nu "-a 'aut nu "e ia aca"a. Nici p etentiile pe ca e le avem de la chelne de a ne #ace un pachet pent u animalele de aca"a ! nu #ac %

imp e"ie p ea 'una. E"te % ec%n%mie inutila ! ia pi"icuta n%a"t a in m%d "i$u nu "tie ca am #%"t la e"tau ant ! deci nu "e va "upa a ca nu i-am adu" "i ei ceva 5 - Un 'a 'at atent va a)un$e la e"tau antul in ca e "i-a #i*at intilni e cu % d%amna ! cu )umatate de % a inainte. I"i va ale$e un l%c de unde "a p%ata %'"e va int a ea ! pent u a-i ie"i in intimpina e. D%amna a t e'ui "a e"pecte cu e*ctitate % a #i*ata "i "a nu c%chete&e cu cele' ul , "#e t academic ,. - Cind int am int -un h%tel "i vedem % cun%"tinta ! ne v%m a"e&am la ma"a ace"teia numai daca "untem invitati. S-a putea ca acea"ta "a a"tepte pe cineva "i din delicatete "a nu % ma tu i"ea"ca din p imul m%ment. -data a"e&ati ! ne va #i mult mai $ eu "a ne idicam "i "a ne cautam alt l%c in m%mentul in ca e "imtim ca am devenit in%p% tuni. -amenii vin la e"tau ant nu numai ca "a manince ci "i "a "tea de v% 'a. Nu putem "ili pe nimeni ! ca din p%litete "a ne accepte p e&enta % "ea a int ea$a. Acea"ta "ituatie "e p%ate ivi chia int e p ieteni #%a te 'uni pe ca e nu ne v%m "upa a ca nu ne-au invitat la ma"a l% . Au avut p %'a'il m%tive "e i%a"e "a % #aca. Se viti "au "e viti-va 4 Rep %ducem un te*t dint -un c%tidian ! in"e at in u' ica , Tele#%nul de la mie&ul n%ptii , 0 , - Ce au mai #acut t ic%l% ii dupa meciul cu ame icanii 4 , - Mie cu i au vi&itat plat%u ile de #ilma e de la , Unive "al Studi%" , ! dupa ca e au "e vit ma"a la e"tau antul Mini%n ! pat %nul #iind un %man ! ma e amat% de #%t'al. A #%"t un m%ment de de"tinde e pent u )ucat% i ! inc%n)u ati de % multime de %mani "ta'iliti in Ame ica. , Din indu ile de mai "u" intele$em ca t ic%l% ii n%"t i ! ca "a mai "cape de "t e"" "i m%n%t%nia4 )%cului ! au p eluat indat% i ile chelne il% in l%calul unui pat %n %man ! ca e le-a %#e it ace"t ... dive ti"ment 0 "i au "e vit ma"a 1 cui 4 2. P%ate in"a ca aut% ul a tic%lului nu a v ut "a "puna a"ta. P%ate ca a v ut "a "puna 0 au mincat ! au luat ma"a la e"tau antul Mini%n "i au #%"t "e viti cu multa ama'ilitate ... Sin$u ele #% me c% ecte de #%l%"i e a ace"tui ve ' 'ucluca" "unt 0 "e ve"te-te 1 te %$ 2 "au "e viti-va 1 va %$ 2. Eu "e ve"c ma"a" ! eu - $a&da "au eu - chelne ia mu"a#i ii "unt "e viti ! "e "e ve"c "i nu "e ve"c 5 Cum va "una 0 "a me $em "a "e vim ma"a la Inte c%ntinental 4 BACSISUL - - PR-BLEMA DELICATA Am "ta'ilit de la inceput ca un %m 'ine c e"cut e"te in p imul ind un %m cin"tit ! ca uia nu-i place "a amina nici%data dat% . El e"te %'li$at ! p in "tatutul "au ! "a dea mici "ume de 'ani cel% ce au "ala ii m%de"te "au chia nu "unt platiti del%c ! in "chim'ul un% "e vicii ma unte. In nici un ca& nu "e v% da "ume de 'ani pent u a %'tine ni"te avanta)e ! pent u ca d umul ca e duce de la mita la c% uptie "i de aici la de e$la ea 'unului me " al "%cietatii ! e"te de"chi". Un %m educat va "ti cui t e'uie "i cui nu t e'uie "a dea 'ac"i"u i. T%t el va "ti ca nu a e v%ie "a p imea"ca nimic de le cei din p ea)ma ! atunci cind a e un "ala iu %n% a'il pent u munca pe ca e % p e"tea&a. (ieca e ta a i"i a e %'iceiu ile "ale p %p ii pe ca e e 'ine "a le cun%a"tem cind #acem % calat% ie. In Eu %pa "e aud v%ci t%t mai nume %a"e ca e "e idica imp%t iva 'ac"i"ului. Se ec%manda "%lutia "e viciil% inclu"e. La h%telu i ! la e"tau ante ! in tu i"m ! "e p eci&ea&a de cele mai multe % i #aptul ca in n%ta de plata "unt t ecute t%ate %'li$atiile clientului. Se intele$e ca e v% 'a de un ac% d int e pat %n "i "ala iatii "ai. Sin$u a n%a"t a %'li$atie ! in t%ate ta ile in ca e "tim ca e*i"ta ace"t %'icei ! e"te de a int e'a daca "e viciul e"te inclu" "au nu. Da "i in ace"te ca&u i "e ec%manda "a la"am chelne ului de e*emplu ! ma unti"ul ama" dupa achita ea c%n"umatiei. T%tu"i pe "%nalul din d%meniile pe ca e le aminteam p e#e a "a p imea"ca ace"ti 'ani ca e i "e cuvin di ect de la client. Sunt 'ani cin"titi ! %'tinuti p in e#ectua ea un% munci nu int%tdeauna u"%a e "i nu c%n"tituie % p%mana din pa tea n%a"t a. A nu-i da in"eamna "a-l lip"e"ti pe cel ca e te "e ve"te de "ala iul ca e i "e cuvine. La n%i ! in m%de"tele #a&e de p ivati&a e p in ca e t ecem ! au apa ut cei pe ca e ii numim pa ticula i. Pat %nul in"a a e ni"te "al iati. E"te 'ine "a int e'am daca "e viciile chelne ului "unt inclu"e in n%ta de plata ! ie"ind %n% a'il din incu catu a. Un mic l%cal "e p%ate numi , Ca la mama aca"a 5 , da "a nu intele$em ca "untem , la mama aca"a , 5 E"te imp% tant "a "tim cit t e'uie "a dam. Ace"te "ume nu v% #i nici p ea mici nici p ea ma i. A da 'ac"i"u i e*% 'itante nu c%n"tituie % d%vada de $ene %&itate ! cum am c ede ! ci de p %a"ta

c e"te e. E"te un $e"t ca e da na"te e un% c%menta ii i %nice ! chia din pa tea cel% ca e il p ime"c "i ne #ace "e ecun%"tem pa venitul de la di"tanta. A nu da del%c atunci cind e "t ict nece"a ! c%n"%lindu-te ca cel ca e p ime"te a e 'ani mai multi ca tine "au ca nu % "a-l mai ve&i nici%data ! te cali#ica d ept p %"t c e"cut ! in p imul ind #ata de tine. De"p e cei din )u nici nu mai e ca&ul "a v% 'im. - Cui dam 4 Cit dam 4 1. Au d eptul la 1/G ! 1;G ! 6/G din val%a ea n%tei 0 chelne ii ! "%#e ii de ta*i ! c%a#e&ele ! # i&e ii. Ap ecie ea "umei "e #ace "i in #unctie de cate$% ia e"tau antului. La cele m%de"te va #i de minimum 1/G ia la cele de lu* de ma*imum 6/G. Celui ca e il a)uta pe chelne ii v%m da "epa at un "#e t din cit la"am p imului. 6. Sumele de 'ani la"ate la ap ecie ea clientului "e dau 0 $a de %'ie il% ! pla"at%a el% ! 'aietil% ca e ne #ac dive "e c%mi"i%ane ! "%#e il% de aut%ca ! $hi&il% p ecum "i pe "%nalului de "e viciu dint -% ca"a in ca e "untem invitati. :. Chia daca "e viciul e"te inclu" in n%ta de plata e"te ec%manda'il "a la"am ceva ! in "pecial cel% ca e au "e vicii mai $ ele 0 p% ta il% ! in "pecial cel% de n%apte ! hamalil% ! came i"tel% ! li#tie il% ! 'ucata il% ! mecanicil% aut% "au chia ecepti%ne il% de h%tel. Nu v%m da in"a nimic in plu" pat %nului "au di ect% ului unui h%tel "au e"tau ant. Demnitatea unui %m e"te un luc u e*t em de p eti%" la ca e tinem cu t%tii #%a te mult. Sa nu )i$nim pe nimeni p int -un $e"t ne$indit. In ta ile c%muni"te 'ac"i"ul e"te inte &i" de le$e. E"te ap %ape inutil "a "punem ca acea"ta le$e nu "e e"pecta ! cica e*i"ta % le$e ne"c i"a ce cup inde e$ulile "i cate$% iile cel% ind eptatiti "a p imea"ca anumite "ume de 'ani din pa tea clientil% . Acea"ta "ituatie "e dat% ea&a #aptului ca le$ile c%muni"te au in vede e un "in$u m%d de et i'utie - "ala iul p imit de la "tat. In t%ate ta ile din lume e"te "t ict inte &i" "a %#e i 'ani #uncti%na il% pu'lici pent u ca ace"te "ume "unt c%n"ide ate mita "i ! dupa cum am mai "pu" ! mita "timulea&a c% uptia. Cel ca e da "i cel ca e ia int a "u' incidenta le$ii. Da a-ti a ata ecun%"tinta #ata de medicul ca e ti-a "alvat viata %#e indu-i un da "au un 'uchet de #l% i e"te un $e"t de p%litete elementa a. Il vei #ace chia daca medicul a e ca'inetul "au pat icula "i p etul pe ca e l-ai platit pent u t atament a #%"t "u'"tantial. In =e mania ! de pilda ! '%lnavii ca e "-au in"anat%"it %'i"nuie"c "a aduca #l% i "au dulciu i "u % il% "au in#i mie el% ca e i-au in$ i)it cu dev%tament. Da daca "ala iatel% e"pective le-a t ece minte "a ia aca"a da u ile p imite ! a amine in m%d "i$u #a a "e viciu. De"p e 'ani nici nu p%ate #i v% 'a ! pent u ca #ieca e cetatean dint -% ta a civili&ata e"te a"i$u at pent u ca&u ile de '%ala. =e"tul de $ atitudine ca e "e #ace e"te d%a "emn de 'una c e"te e. Cum lumea in ca e am t ait - t aim 4 - nu e a - nu e"te % lume n% mala ! mai amine de di"cutat "ituatia delicata in ca e "untem "iliti "a dam "ume de 'ani "au , atentii , pent u "e vicii ce ni "e cuvin de d ept. Acea"ta an%malie nu va putea #i nici%data e adicata p in le$i de%a ece e"te v% 'a de "anatatea m% ala a unei "%cietati. T%t 'una c e"te e "i p incipiile de viata ale #ieca uia dint e n%i v% #i capa'ila "a ne #aca "a t aim int -% lume mai 'una. De ce nu ne-am $indi putin cind ne , a)utam , c%pilul p emiant - #a a ca el "a % me ite - la $ avele c%n"ecinte pe ca e $e"tul n%"t u le va avea in viit% in p imul ind a"up a lui "i ap%i a"up a c%le$il% "ai. Acea"ta d%vada de iu'i e p %"t intelea"a ii va invata de mici ca % ice pe acea"ta lume "e p%ate cumpa a cu 'ani. Ce de&ilu&ie le p e$atim ace"t% c%pii ! nevin%vati in #%nd ! cind v% intele$e ca nu chia ... t%tul "e p%ate cumpa a cu 'ani. Ma ea ma)% itate a educat% il% i"i #ac me"e ia din v%catie "i e#u&a cu indi$na e a"t#el de , "timulente ,. Da ... "e intimpla "i inve ". (aptul ca p %#e"% ii "unt p %"t platiti nu e"te % "cu&a pent u un %m de 'una calitate. Mai dam un "in$u e*emplu ! cu t%ate ca din ne#e ici e "e p%t da nenuma ate. Un d%mn ce "e p etinde 'ine c e"cut , uita , "a dea % mica "uma de 'ani p% ta ului de la e"tau ant cu t%ate ca ace"ta i-a de"chi" u"a "i ia chemat un ta*i. Da ! acela"i d%mn %#e a un 'ac"i" p% ta ului de la "pital pent u a putea int a la % ice % a d% e"te "au chia atunci cind "pitalul e in ca antina "i acce"ul pe "%anel% din a#a a e"te "t ict inte &i". Cu p% ta ul ca e p ime"te - ade"e% i chia "i p etinde - "ume de 'ani pent u a c%mite % ile$alitate "e e&%lva "implu 0 va t e'ui "a-"i caute alt l%c de munca. Da ce #acem cu d%mnul ce e"te evident un %m p %"t c e"cut 4 E"te %a e incu a'il 4 3iit% ul "%cietatii in ca e t aim va decide. Mai amine p %'lema acel% a ca e "-au %'i"nuit ca t e'uie "a dai un 'ac"i" ! % icind li "e #ace un "e viciu. Ei i"ca "a )i$nea"ca %ameni

cin"titi ca e nici nu c%ncep "a-l p imea"ca. Sa etinem ca a da 'ac"i" cuiva e"te un luc u delicat ! ca in t%ate "ituatiile cind e v% 'a de 'ani. Da "a dai me eu e"te un %'icei p %"t pent u ca e dam vine pe altii 1 'alcanici ! #ana i%ti ! tu ci 2 "i a t e'ui cit mai epede eliminat din viata n%a"t a. Cum 4 3%m vedea 5 TEATRUL ! CINEMAT-=RA(UL ! C-NCERTELE ! EHP-FITIILE Un "pectac%l de teat u e"te int%tdeauna % "a 'at%a e ! mai ale" daca e"te v% 'a de"p e % $ala ! % p emie a "au un "pectac%l cu invitati. Daca cinemat%$ a#ul a devenit 'anal ! teat ul "i-a pa"t at p e"ti$iul de eveniment pa ca e nu il ve&i nici%data de d%ua % i in acela"i #el. Sa pa"t am deci la ep e&entatiile "ale ca acte ul #e"tiv "i "a ne dam %"teneala "a ne im' acam ele$ant ! chia cind ne ducem la "pectac%l int -% &i de luc u. Act% ii ne v% #i ecun%"cat% i "i ! % icine cun%a"te lumea l% ! "tie ca atm%"#e a de "a 'at%a e ii in"pi a ! ii #ace "a "e "imta mai in la $ul l% "i ii "timulea&a "a dea t%t ce au mai 'un in ei. Un 'a 'at "e duce "ea a la teat u in tinuta inchi"a ! ia la matinee in tinuta de % a". Daca e"te v% 'a de"p e % p emie a "au % $ala ! "e ce e tinuta de "ea a mai ale" in p imele indu i "au in l%)e. In "alile de c%nce t d%amna p%ate veni "i in %chie de dupa-amia&a "au in % ice alta tinuta in$ i)ita. Ba 'atul - haina inchi"a cu pantal%n a"% tat "au in c%"tum inchi". Ne v%m im' aca in$ i)it da #a a "a pie dem atita timp incit "a inti &iem. Dimp%t iva ! in ace"te ca&u i ! e*actitatea e"te int -adeva p%litetea e$il% . Daca t%tu"i am inti &iat ! e"te nep%litic%" "a-ne c %im d um p int e "pectat% i dupa ce a inceput "pectac%lul. A"teptam "#i "itul actului "au al unei pa ti "im#%nice ! dupa u"a ! pent u a nu tul'u a "ala "i numai dupa aceea ne cautam l%cul. La teat u ! in "alile de c%nce t "au de c%n#e inte ! 'a 'atul va me $e inainte pent u a % "cuti pe pa tene a "a de c%ntactul cu p imele p ivi i cu i%a"e. Daca "e p%ate t%le a ! in m%d e*cepti%nal ! la e"tau ant "au la cinema ! "a-ti iei hainele cu tine ! ace"t luc u e"te a'"%lut inte &i" la teat u "au la c%nce t. Ba 'atul i"i la"a la ve"tia pala ia ! manu"ile "i palt%nul ! dupa ce a a)utat-% pe d%amna. Daca e"te admi" ca % #emeie "a-"i pa"t e&e pala ia le e"tau ant nu la #el "e intimpla la teat u ! de%a ece ea a putea de an)a pe vecinii din "pate. In l%)a p%ti "a-ti pa"t e&i palt%nul ! pa de"iul cu tine caci ac%l% e*i"ta cuie e. (emeile p%t "a-"i pa"t e&e pala ia. Daca pa tene a i"i c% ectea&a t%aleta in #ata %n$lin&ii din ve"tia ! 'a 'atul amine di"c et putin in u ma "au alatu i. P%ate p %#ita de ace"t timp pent u a a"#%i p %$ amul pe ca e "i l-a p %cu at. E"te neplacut "a-l imp umuti pe al vecinului "i mai neplacut e"te "a-l cite"ti pe dea"up a uma ului "au. Daca ai un l%c la $ale ie ! "ca a pune din n%u vechea p %'lema a p i% itatil% . Ba 'atul p ecede "au u mea&a #emeia 4 Sa "punem de la 'un inceput ca latimea "ca il% de teat u pe mite ! in $ene al ! "a e&%lvam p %'lema me $ind alatu i. Da daca t e'uie "a anali&am p %'lema din punctul de vede e al cu t%a&iei ! % veche e$ula "pune ca 'a 'atul p ecede #emeia cu )umatate de pa" la u cat "i % u mea&a cu % )umatate de pa" la c%'% i e. In "ala "i pe indul de "caune ! 'a 'atul t ece in #ata. A t e'ui "a "e intelea$a de la "ine ca t eci p in #ata "pectat% il% ca e "-au idicat. Sa amii pe "caun in ace"t ca& e"te nep%litic%" ! ia cel ce "e ind eapta "p e l%cul "au t ece cu #ata la cei idicati "i nu cu "patele. Ba 'atul la"a d%amnei l%cul cel mai 'un ! cel de unde "e vede mai 'ine "cena ! chia daca ace"t l%c e"te la "tin$a "a. E"te de nec%nceput "a maninci "au "a c%mente&i in timpul "pectac%lului. Re$ula e"te vala'ila "i la cinema. La c%nce t ! nu vei u ma i itmul mu&ica dind din cap ! din mina ! "au din pici%a e "i in nici un ca& nu vei # ed%na mel%dia in timp ce % inte p etea&a % che"t a. Multe teat e vechi "int c%n"t uite in a"a #el incit din l%)a "e vede la #el de 'ine "ala ca "i "cena. In ace"t ca& e"te % lip"a t%tala de tact "a e*pl% e&i cu 'in%clul dec%lteul d%amnel% "au #i$u ile "pectat% il% . El nu t e'uie "a #ie ind eptat decit "p e "cena "au "p e % che"t a. Daca d%amna ca e in"%te"te un 'a 'at nu v ea "a mea $a la 'a "au in #%aie ul pent u #umat ! ace"ta va t e'ui d%a "a caute eventual ac% it%a e "i "a "e a'tina de la #umat. Sala de teat u nu e"te #acuta pent u a lua % ma"a c%mpleta ! ci cel mult a minca ni"te dulciu i ! '%m'%ane ! alune ! in$hetata etc "i numai in timpul pau&el% . La teat u ca "i la cinema "alutam cun%"tintele cu % "impla inclina e a capului "i nu an$a)am cu ele % c%nve "atie pe dea"up a capului "pectat% il% . Daca tinem "a ne v% 'im ! v%m p %#ita de ant act. Una

dint e cele mai ma i $ %"%lanii "a pa a"im "ala inainte de "#i "itul "pectac%lului "i "a ne p e$atim de pleca e in timpul ultimei "cene "au # a&e mel%dice ! "u' p ete*tul de a ci"ti$a citeva clipe in plu" la ve"tia . Aca"ta e$ula e vala'ila "i pent u aplau&ele dat% ate a ti"til% . - pe "%ana 'ine c e"cuta i"i va #ace % dat% ie din a a"punde "t adaniil% act% il% p in aplau&e "i nu le va int e upe pent u a "e int%a ce aca"a cu citeva minute mai dev eme. Cealalta e*t ema ! de a #ace un "%l% de aplau&e dupa inceta ea l% ! e"te de a"emenea de p %"t $u"t. Atunci ! cind t e'uie "a aplaudam 4 La teat u ! la "#i "itul #ieca ui act "au la "#i "itul unei 'ucati de vi tu%&itate "peciala. Int -% "ala de c%nce t ! la int a ea di i)% ului "au a "%li"tului. In "chim' ! vei #ace % $a#a daca vei aplauda la "#i "itul unei mi"ca i "im#%nice. Sim#%nia a e de %'icei pat u pa ti "i "e aplauda numai la "#i "it. Daca avem de a #ace cu un ciclu de liedu i aplaudam la "#i "itul ultimului dint e ele. Nu "e aplauda nici%data int -% 'i"e ica. Numai ma il% a ti"ti li "e %#e a "au li "e a unca #l% i. Se p%t t imite #l% i "i tine el% act ite ca e de'utea&a int -un %l mai "e i%" ! in nici un ca& cind "unt d%a #i$u ante. Nu "e mani#e"ta de&ap %'a ea #ata de un "pectac%l p in #luie atu i ! mai ale" in timpul de"#a"u a ii lui. Int -% e*p%&itie de pictu a 0 iti "c%ti pala ia la int a ea in $ale ie ! te a'tii "a i&i in h%h%te ! "a maninci ! "a #ume&i "i mai ale" "a c%mente&i %pe ele in m%d de&a$ ea'il. Ace"te c itici "unt "i mai depla"ate daca p %vin de la un %m incapa'il "a de%"e'ea"ca % ep %duce e p %a"ta de un Rem' ant % i$inal "i a #i mai indicat "a "e a'tina de la % ice #el de c%menta ii. Ca pe"te t%t in "%cietate un %m p%ate "a amine ce a e de "pu" pe mai ti &iu din c%n"ide atie pent u ceilalti vi&itat% i da "i pent u pict% ul ade"ea p e&ent. Un %m 'ine c e"cut p%ate "a a"tepte pina ce a)un$e in "t ada pent u a-"i enunta p %p ia te% ie de"p e a ta ! ceea ce nici nu e"te %'li$at% iu. Un pict% din "ec%lul t ecut a a#i mat ca un ta'l%u int -% e*p%&itie e"te %'iectul ca e aude cele mai multe ma$a ii din lume 5 LA PENSIUNE ! LA I-TEL Nu e*i"ta e$uli de 'una pu ta e "peciale pent u h%tel. Pe"te t%t 'unele manie e au acelea"i #% me. Se aplica la #el de 'ine int -un h%tel de lu* ca "i int -% mica pen"iune de #amilie. Teama e"imtita de t%ti %amenii in #ata ma il% h%telu i ! cu p% ta i $al%nati ! cu lu"t e "t alucit%a e nu e intemeiata. In "patele #i$u ii impa"i'ile a p% ta ului de h%tel "e a#la un %m capa'il ca "i tine "a ap ecie&e p%litetea. Un ma e h%tel pe lin$a unul mic e"te ca % a"ul #ata de "at. Int -% pen"iune "e "aluta int ind in "u# a$e ie. Daca e v% 'a de un ce c mic - te p e&inti "in$u ! daca n-a #acut-% pat %nul. Int -un ma e e"tau ant nu "aluti decit pe "%anele de la ma"a ta. Daca e"te % ma"a ma e cu multi %ameni vei "aluta d%a vecinii de ma"a "i le vei #ace un "emn amical cu capul la pleca e. Daca ne intilnim a"t#el de mai multe % i ! calea p e&enta il% e"te de"chi"a "i v%m avea $ i)a ! 'ineintele" ! "a e"pectam e$ulile ce "e impun. Int -un h%tel v%m la"a hamalul "a ne duca 'a$a)ele in came a ! v%m tele#%na pent u a ce e "a ni "e aduca micul de)un ! "au pent u a u$a un "ala iat "a ne duca % "c i"%a e la p%"ta. Da "i acea"ta cu % c%nditie 0 "a ac% dam pe "%nalului c%n"ide atia nece"a a. Sa-l u$am p%litic%" ! "a-i multumim ! "a ii %#e im 'ac"i"ul c% e"pun&at% imediat ce "e viciul e"te #acut. Int -% "tatiune "au int -un h%tel te vei pu ta ca "i aca"a "au int -% vi&ita la p ieteni ! adica ! 'ine. Nu e"te nev%ie "a-ti "chim'i identitatea. Am intilnit in h%telu i %ameni ca e la ei aca"a t aiau #%a te m%de"t ia ac%l% e au ve"nic nemultumiti ! #acind in pe manenta %'"e vatii pe "%nalului de " viciu. In "chim' ! t%t in h%telu i am va&ut "i %ameni cu % "ituatie mate iala #%a te 'una ! ce acceptau micile neplace i ine ente ! cu un &im'et amu&at "i ! #a a "a #aca mult ca& de ele. Deci ! etinem ca e$ula $ene ala 0 "a nu de an)am "i "a nu ne pu tam dupa p incipiul ! dupa mine p%t%pul. Cati#eaua de la d ape ii nu e"te pu"a in came a ca "a ne "te $em cu ea pant%#ii ! 'ecu ile de la vei%&e t e'uie "a #%l%"ea"ca "i u mat% il% vi&itat% i ! ia m%cheta va a ata mai 'ine daca nu e"te a "a de e"%ul pe ca e ni l-am adu" de aca"a pent u a ne #ace % ca#ea. Mentinem % dine ! nu a uncam ti$a i pe )%" ! ne #acem patul cind ne "culam "i aplicam t%ate celelalte e$uli ca e tin de e"pecta ea 'unului altuia. Ne v%m #e i inainte de t%ate "a ne

de an)am vecinii in % ice #el. Un 'a 'at "e de"c%pe a "i "aluta in a"cen"% % d%amna chia daca nu % cun%a"te ! ia d%amnele "e p%t "aluta int e ele cu un "u i" pe 'u&e ! #a a a #i %'li$ate "a c%nve "e&e.