Mesterul Manole

Geneza: - Aparut n 1927, piesa are ca principala sursa de inspiratie mitul jertfei creatoare (balada Manastirea Argesului !" #elatia cu mitul de referinta presupune elemente de conformitate cu modelul, precum si aspecte originale apartinand esteticii e$presioniste, mitologiei crestine si doctrinei bogumilice" Tema este conditia eterna a creatorului" Specia literara - mit dramatic (repre%inta o rescriere in spirit modern a unui mit auto&ton consacrat" 'n spiritul teatrului modern, piesa poate fi tratata si ca o tragedie ,mai ales pornind de la natura conflictului, ce se do(edeste insolubil" )ersonajele nu sunt caractere, indi(idualitati complete ci simboluri * artistul, ctitorul, jetfa" Relatia cu mitul de referinta Autorul preia din balada substanta mitica (ideea jertfei obligatorii, situatia epica -moti(ul esecului repetat, moti(ul %idirii treptate si personajele principale- conferindu-le implica+ii dramatice!" ,eosebirile se constituie in argumente ale originalitatii si modernitatii (i%iunii lui -laga" Astfel, ideea jertfei nu apare ca in balada in urma unui (is pre(estitor, ci este pre%enta in constiinta eroului inca de la inceputul actiunii dramatice" )rin aceasta, personajul dobandeste adancime si comple$itate. el refu%a initial sa accepte ine(itabilul, incercand sa actione%e cu armele logicii si ale creatiei" ,e asemenea, el se deosebeste de modelul sau mititc prin re(olta impotri(a di(initatii si c&iar impotri(a propriei opere" /n alt element original il constituie finalul, prin sinuciderea lui Manole si supra(ietuirea mesterilor" -laga introduce (de asemenea! doua personaje, absente din actiunea baladei0 staretul -ogumil ,care se asocia% unui moti( important, acela al dualismului, si 1man, un spirit al locului,al pamantului, sau al adancului" Dimensiunea tragica 'n structura dramei se regasesc toate elementele tragediei0 Conflictul tragic are drept termeni doua (alori egal indreptatite ce nu pot actiona decat le%andu-se reciproc" 'n drama lui -laga, acest conflict se desfasoara in constiinta eroului si are ca dimensiuni (ointa creatoare si imperati(ul jertfei0 -iserica mi se cere, jertfa mi se cere" 2e poate (orbi si despre un conflict intre artist si om ,precum si despre o contradictie intre credinta in ,umne%eu ce impune inter%icerea omorului si porunca jertfei, impusa de puterile obscure, drept conditie a creatiei" Caracterul (personajul) tragic * Manole * care isi asuma (ina tragica in momentul in care epui%ea%a toate solutiile logice" Relatia dintre om si destin - 'ntroducand ipote%a dualitatii instantei di(ine ,ar daca intru (esnicie bunul ,umne%eu si crancenul 2atanail ei sunt frati3 -laga situea%a personajul tragic in opo%itie cu o putere absoluta, arbitrara, ce poate fi considerata c&iar destinul" 4roul traieste permanent cu aceasta constiinta a ine(itabilului 5ara putinta de a ne impotri(i, un destin se implineste in noi , 2untem noi oare c&emati sa judecam ceea ce mai presus de (rerea noastra prin noi se face3

Solutia tragica este repre%entata prin moartea lui Manole si impunerea (alorii estetice ,iar concilierea tragica este repre%entata de purificarea sub impresia operei de arta ,care anulea%a si sublimea%a suferinta, jertfa" Atat ramane din noi0 infaptuirea si poate tristetea unei legende ,dar nimic din %bucium" Personajul principal * Manole repre%inta, ca si modelul sau mitic, un simbol al artistului etern" Asemanarea cu prototipul mitic se intemeia%a pe o identitate de substanta0 amandoi sunt unici%ati (in balada Manole este cel 6 care-i si intrece 7! prin pasiunea creatiei si predestinati jerfei de sine (Ana si Mira simboli%and dimensiunea sufleteasca, umanitatea personajului!" ,estinul acestor eroi este inc&inat unei infaptuiri unice si irepetabile (Manastire-nalta8 9um n-a mai fost alta , :unga si fara de sfarsit minune !" ,eosebirile sunt determinate de noutatea (i%iunii autorului modern" )ersonajul dramatic apare inca din prima scena ca o constiinta problematica si conflictuala" 4l cunoaste imperati(ul jertfei si traieste sub presiunea acestuia, ceea ce implica o lupta interioara, un refu% intemeiat pe credinta0 A fost sapat in piatra0 sa nu uci%i; 2i alt fulger n-a mai trecut de-atunci sa stearga poruncile" #efu%ul sacrificiului este accentuat intr-un prim dialog cu staretul -ogumil, in care personalitatea aristului apare scindata, sfasiata de indoieli si contradictii0 2untem drepti si ni se raspunde stramb si fara nadejde suntem tinuti in umbra infaptuirii , 'ntre pietrele atator impotri(iri ,care (ointa nu s-ar fi macinat pana acum3 2piritul lucid, rational al artistului e contra%is de incertitudini, de neputinta de a intelege natura fortei care ii pretinde jerfa0 <ertfa aceasta de neinc&ipuit cine o cere3 ,in lumina, bunul ,umne%eu nu poate s-o ceara, fiindca e jertfa de sange, din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara, fiindca biserica e impotri(a lor" 2olutia bogumilica e$teriori%ea%a conflictul latent, situand (ointa creatoare in opo%itie cu o putere absoluta, in(incibila, ce poate fi asimilata c&iar destinului" 2i daca intru (esnicie bunul ,umne%eu si crancenul 2atanail sunt frati3 2i daca isi sc&imba obra%arele inselatoare, ca nu stii cand e unul si cand e celalalt3 )oate ca unul slujeste celuilalt" 2i-atunci toate socotelile mintii stangace sunt fara rost si singura stapanitoare ramane credinta sangeroasa ,pe care noi oamenii o aducem cu noi din intunecime de (eac" 9reatorul isi asuma (ina tragica in momentul in care de(ine constient de forta pasiunii artistice ,care actionea%a fara putinta de impotri(ire" 4l isi defineste propria (ocatie drept (ina, foc ce mistuie in preajma si purtator, pedeapsa si blestem " 2tiinta noastra nu ajunge pana unde se intinde (ina noastra" " 2pre deosebire de eroul baladei, care accepta fara sa se re(olte pierderea fiintei iubite, desi traieste aceeasi sfasiere interioara, personajul dramatic se ra%(rateste impotri(a propriei creatii, incercand s-o distruga, si impotri(a di(initatii" #e(olta este traita cu intensitate in momentul in care intelege ca sacrificiul Mirei inseamna renuntarea la propria umanitate, actul prin care e$istenta sa de(ine lipsita de sens0 9and 4l a cladit, ce-a jertfit3 =imic n-a jertfit nici pentru trii, nici pentru tr>muri" A %is si s-a facut" 2i totusi ,mie totul mi-a cerut" ?ocatia artistica ii apare ca damnare tragica0 ,oamne, pentru ce (ina nestiuta am fost pedepsit cu dorul de a %amisli frumusetea3 Manole, asemeni eroilor tragici ,intelege si accepta in final inferioritatea fiintei umane in raport cu di(initatea si destinul" 4u am fost numai o netrebnica unealta, o scandura in sc&elele pe care le dr>m @AB asa suntem noi toti, unelte si scanduri in sc&ele, unii isi dau seama mai curand, altii mai tar%iu"

)rintr-o originala sinte%a, spiritul tragediei asimilea%a si mitul c&ristic" -laga sugerea%a ca insotitorii lui Manole sunt asemeni apostolilor, insufletiti de credinta intr-o opera unica si resimt dureros imposibilitatea de a renunta" 2uferinta traita de Manole , ce 6 a asudat sange 7, se apropie de (aloarea martiriului acceptat, iar strigatul sau disperat ,oamne, de ce m-ai parasit3 este o reluare a cu(intelor c&ristice" )ersonajul dramatic se deosebeste de ar&etipul mitic si prin sfarsitul sau" 'n balada, Manole si mesterii sunt pedepsiti din orgoliu de domnitorul gelos ,ce refu%a o posibila reluare a miracolului creatiei" 4i incearca sa se sal(e%e. moartea lor simboli%ea%a desprinderea definiti(a a creatorului de opera, a efemerului de etern" )ersonajul dramatic modern nu este constrans de imprejurari e$terioare, astfel incat sfarsitul sau este o sinucidere, un act de libertate" Acesta se e$plica printr-o constiinta lucida a anularii sale ca personalitate umana prin c&iar accceptarea jertfei" 'n acelasi timp, asemeni personajelor din literatura e$istentialista, eroul a de(enit constient si de imposibilitatea unei noi creatii, de (reme ce a sacrificat totul" 1estul sau are ,desigur, ca si in balada, sensul unei detasari a artistului de miracolul operei sale" 2upra(ietuirea mesterilor, care, contaminati de maretia creatorului, se simt cu rostul pierdut , constienti de propria inutilitate, este menita sa accentue%e prin raportare la modelul mitic sensurile si implicatiile actului artistic" Acesta absoarbe continutul sufletesc al fiintei umane, pe care o de(astea%a launtric" ,e(enit fiinta creatoare, omul, spre deosebire de di(initate, se jertfeste pe sine" 'nfaptuirea bisericii cere tot si te duce de-a dreptul in moarte sau saracie, in cer sau nebunie" /ltima replica ilustrea%a contrastul dintre (aloarea estetica, suficienta siesi, si fiinta umana care sacrifica totul pentru atingerea perfectiunii0 ,oamne, ce stralucire aici si ce pustietate n noi; )rin drama 6 MeCterul Manole 7, -laga interpretea%a n manier e$presionist mitul jertfei pentru crea+ie, confirm>ndu-i ntr-o original sinte%a cu spiritul tragic dimensiunea atemporal"