CUPRINS

Capitolul 1. Aspecte generale privind trezoreria intreprinderii..................4 1.1 Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii..................................5 1.2 Sarcinile trezoreriei............................................................................................... 5 1.3 Evaluarea prin fluxuri de trezorerie (cash-flows)................................. Cash-flow-ul si balanta sa............................................................................................ 8 .................................8 CFg !"#$ - #%pz & 'z () *+ob*'z.......................................................................................................... 8 )F, 'C - +e-pl......................................................................................................... . 'C$#2! +! $,!1O,!,l! - ('S#2! +! $,!1O,!,l!........................10 1./ (revizionarea trezoreriei..................................................................................... 10 $,!1O,!,#' Capitolul !. "estiunea si di#ensionarea trezoreriei.................................13 2.1 !-cedentul global de trezorerie...........................................................................1/ ............................................................................................................ 1/ (lati (lati...............................................................1/ 1.!-cedentul de trezorerie al e-ploatarii 3!$!4......................................................15 2. !-cedentul de trezorerie dega5at de ansa%blul operatiunilor de gestiune3!$O64 ............................................................................................................................... 17 8. !-cedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare3!$O#F4........18 2.2 Creditele de trezorerie........................................................................................ 1. 2.8 !laborarea si actualizarea bugetului de trezorerie..............................................20 $tudiu de caz %ntoc#irea &i prezentarea ta'loului fluxurilor de trezorerie ............................................................................................................ !3 (i'liografie ) ........................................................................................33

Capitolul 1. Aspecte generale privind trezoreria intreprinderii

n teoria economic, noinea de echilibru financiar are semnificaii multiple. ntr-o concepie general, echilibrul economico-financiar la nivelul ntreprinderii se realizeaz atunci cnd se recupereaz integral mijloacele consumate, respectiv cnd veniturile sunt egale cu costurile. Meninerea echilibrului financiar reprezint un obiecti permanent al politicii financiare, care poate fi considerat realizat atunci c!nd e"erciiul financiar se #ncheie cu o trezorerie poziti . Asigurarea echilibrului financiar reprezint o condiie de baz pentru desf$urarea unei acti iti profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obine prin re%larea dezechilibrelor care se manifest #n acti itatea curent a firmei. Analiza echilibrului financiar al firmei necesit studierea urmtoarelor aspecte& analiza situaiei nete $i a patrimoniului net' analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment $i trezoreria net' analiza ratelor de echilibru financiar' analiza corelaiei dintre creanele $i obli%aiile #ntreprinderii Trezoreria unei intreprinderi reprezinta fluxurile de incasari si plati care se deruleaza in cadrul intreprinderii intr-o anumita perioada de timp, respectiv fluxul de diferente dintre incasarile si platile efectuate de intreprindere1. Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a intreprinderii si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar. (oate operatiunile pe care intreprinderea le realizeaza se re%asesc imediat sau la termen, sub forma flu"urilor de trezorerie. )entinerea echilibrului flu"urilor de trezorerie *de incasari si plati+ este o conditie necesara a iabilitatii intreprinderii., intreprindere poate fi iabila numai daca acti itatea sa de%a-a, in mod permanent, trezorerie. Pe de alta parte, trezoreria constituie un instrument de actiune la dispozitia conducatorilor intreprinderii pentru realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii. .stfel, trezoreria poate fi utilizata fie pentru
1

2intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9 <i (edagogic9: cure<ti: 2005

achizitionarea echipamentelor indispensabile cresterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participare care izeaza cresterea e"terna.

1.1 Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii

,rice intreprindere este situata intr/un conte"t economic. Scopul sau consta in crearea unei a utii materiale sau intelectuale, in ederea satisfacerii unei necesitati actuale sau iitoare a unei piete, ale consumatorilor. Intreprinderea este un sistem care la randul ei se caracterizeaza printr-o structura economica, sociala si financiara.In interiorul si exteriorul intreprinderii se nasc o multime de fluxuri . Intre acestea cele banesti detin un rol si loc important. .ceste flu"uri sunt le%ate de formarea capitalului si remunerarea acestuia, de sporirea capitalului fie prin cresterea numarului actionarilor, fie prin finantarea e"terna, fie prin cotatie la bursa.Intreprinderea are ne oie de capital pentru a finanta& cheltuielile sale de in estitii cheltuielile de functionare,de trezorerie pe toata durata acti itatii sale.

Intreprinderile mari isi pot organiza un serviciu distinct de trezorerie fiind o componenta a directiei financiare a intreprinderii. Ser iciul trezoreriei -oaca un rol acti asupra pietei financiare printr/un oficiu al sau specializat *sau birou+.Un alt birou se ocupa cu %estiunea administrati a trezoreriei, controlul respectarii procedurilor, confirmarea operatiunilor si a pozitiei. Activitatea de e ploatare a unei intreprinderi %enereaza o retea de flu"uri si anume& flu"uri reale de marfuri, materiale, ser icii' flu"uri monetare.

a nivelul fluxurilor monetare legatura dintre intrari si iesiri este asigurata de trezorerie. (rezoreria este ima%inea disponibilitatilor monetare aparute din e olutia curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.

1.! "arcinile trezoreriei

#rincipalele sarcini! ale trezoreriei constau in& a! prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in" din trezorerie# b!asigurarea lichiditatii intreprinderii# c! evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie# d! aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt# e! stabililea bugetului trezoreriei si planificarea trezoreriei.

0lu"urile sunt e aluate, pre izionate. Prin intermediul ne oilor de flu"uri de iesire si mi-loacelor ca flu"uri de intrare se stabileste %radul in care trezoreria face fata unor situatii nepre azute, probabile. Cu alte cu inte mi-loacele se cer a fi superioare ne oilor. Una din sarcinile importante ale trezoreriei este asigurarea lichiditatii. Intreprinderea are ne oie de lichiditate pentru efectuarea tranzactilor sale, pentru plata achizitiilor zilnic scadente.)arimea incasarilor ca influ"uri depinde de ni e1ul eniturilor, de politica de credite/furnizor,de politica de credite a intreprinderii. Intrarile si iesirile de trezorerie sunt dificil de pre azut cu o foarte mare precizie. Intreprinderea conser a incasarile ca o precautiune pentru a face fata cererilor de fonduri impre izibile. Ni elul incasarilor depinda de usurinta si rapiditatea cu care intreprinderea poate rambursa creditul acordat de banca. Incasarile de prudenta, de precautie sunt in %eneral detinute sub forma de titluri ne%ociabile pe termen scurt. (rezorierul trebuie sa determine un ni el minim de incasari care insa trebuie sa e ite& riscul incapacitatii de plata' riscul incasarilor insuficiente care duc la amanarea platilor si amanari ale re%lementarilor suplimentare ca& rata medie a dobanzii si cresterea ni elului pentru banci' un an%a-ament potential de credit asupra furnizorilor sai.

1.3 Evaluarea prin fluxuri de trezorerie (cash-flows)

2

2asile #lie: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura =eteor (ress: "ucure<ti: 2005

$ intreprindere poate fi evaluata prin lichiditatile pe care urmeaza sa le generaze in viitor. 2aloarea ei este data de flu"urile de trezorerie *cash/flo3s+ pre izionale susceptibile a fi obtinute in urmatorii ani.

In primul rand trebuie sa definim metoda de masurare a fluxurilor de trezorerie . .rmonizarea re%lementarilor contabile romanesti cu cele europene si cu standardele internationale de contabilitate retin prin ultimul Re%ulament Contabil din februarie 4551 metoda din Standardul International de Contabilitate I.S6. Cele doua metode cea directa si cea indirecta fac distinctia intre flu"urile din acti itati de e"ploatare, acti itati de in estitii, acti itati de finantare. Metoda indirecta porneste de la profitul net inainte de impozitare la care se adau%a amortizarile, cheltuielile si pierderile financiare si se scad eniturile din in estitii financiare si se a-usteaza cu 7 sau / diferentele de stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea flu"ului din acti itati de e"ploatare la care se adau%a sau scade flu"ul din acti itatile de in estitii si de finantare. 0lu"urile de trezorerie determinate prin metoda directa se bazeaza pe incasarile de la clienti din care se scad platile catre furnizori, an%a-ati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adau%a sau scade numerarul rezultat din acti itati de in estitii *achizitia de cladiri, echipamente sau anzarea lor+ si numerarul rezultat din acti itati de finantare * emisii de actiuni, cumpararea de actiuni, imprumuturi pe termen lun%, plata di idendelor +. 8ancile cand analizeaza oportunitatea acordarii unui credit prefera metoda directa da calcul a flu"urilor de trezorerie din partea clientului. 9upa ale%erea metodei de determinare a flu"urilor de trezorerie incepe munca de constructie a unei proiectii a acti itatii intreprinderii in urmatorii cinci sau mai multi ani. .ceasta munca presupune o profunda cunoastere a intreprinderii, a mediului de afaceri, a perspecti elor pietei interne si a celei e"terne si de asemenea o oarecare intuitie a iitoarelor oportunitati de afaceri din domeniul respecti . Realizarea acestei situatii prospecti e incearca sa estimeze ne oia iitoare de in estitii *corporale, necorporale+ posibilitatea operatiunilor financiare *achizitii sau anzari de actiuni, operatiuni de leasin%+, necesarul pentru asi%urarea functionarii curente a intreprinderii si care sa asi%ure o dez oltare constanta a acti itatilor.

$lu ul de trezorerie sau de lichiditati se e"prima in bani la puterea de cumparare a zilei. .ctualizarea sau e"primare in preturi constante necesita a-ustari ale alorilor pre izionate. 9e ce se face aceasta actualizare: In primul rand din cauza infaltiei, in al doilea rand banii pe care urmeaza sa/i primim sunt bani ce nu pot fi in estiti acum pentru a produce alte lichiditati imediat.

.ctualizarea se poate face plecand de la rata in estitiilor fara risc * imprumuturi de stat + la care se adau%a o prima pentru riscul de tara, riscul intreprinderii si o prima suplimentara pentru riscul datoriilor intreprinderii. 9aca aceste riscuri sunt mari se poate ca in estitorul *cumparatorul+ sa considere in estitia *achizitia+ nerentabila. Se poate spune ca realizarea acestei pre iziuni care sa tina seama de dez oltarea intreprinderii, de ni elul inflatiei, de riscurile atat ale tarii cat si ale intreprinderii in domeniul ei de acti itate tin mai mult de e"ecitiul mersului pe sarma. %aloarea intreprinderii & "uma flu urilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori In ale%erea uneia din metodele enumerate foarte succint si speram pe intelesul tuturor, trebuie sa punem in balanta efortul necesar de e aluare cu -ustificarea acestui efort prin importanta intreprinderii si a alorii de anzare a actiunilor ei. Pretul de anzare nu trebuie sa fie fi"at ri%id numai in limitele e aluarii.

Cash/flo3/ul si balanta sa
Pentru cash/flo3 sunt utilizati doi indicatori&
a4 'ash-flo( de gestiune), destinat&

/ platii di identelor' / platii dobinzilor' / autofinantarii.

C*g + E(,- - ,#pz . Az +/0 12o'1Az

unde& *+,T ; e"cedentul brut inainte dc impozitare si de plata dobanzilor' ,mpz ; impozitul pe profit ; *<8I( / 9ob+ = t -ob ; dobanzi' Az ; amortizari'

2intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9 <i (edagogic9: cure<ti: 2005

#. ; profit net ; *<8I( / 9ob+ = *1 / t+ t ; cota de impunere a profitului. b+ 'ash-flo( disponibil, arata disponibilitatile ramase intreprinderii dupa ce s/au acoperit in estitiile pentru dez oltare.

CFd
3,#o' 30*4 0*4
unde&

CFg - >#%ob- >)F,

#%ob1- #%ob0 - 'z *+ez# )F,1- )F,0 'C - +e-pl

/; ariatia; ni elul curent al indicatorului > ni elul de baza al indicatorului ' ,mob ; imobilizari' 01 1 ; ni el de baza, ni el curent' -ez, ; dezin estitii' A' ; acti e circulante *inclusi trezoreria neta+' -e pl ; datorii de e"ploatare.

'ash-flo(-ul disponibil are doua destinatii& pentru actionari si pentru creditori%

Cfd +Cfa 1 Cfc

unde& 'fa ; cash/flo3 pentru actionari ; PN / ?@pr 2pr ; capital propriu' 'fc ; cash/flo3 pentrucreditori; 9ob/ ?9at -at ;datorii. Intreprinderile indatorate realizeaza o economie fiscala deoarece dobanda se scade din profit inainte de impozitare. )arimea acestei economii este&

Ef + 2o' 5 t
unde& *f; economia fiscala Ca rezultat, costul efectiv al imprumutului este&

Cei + 2o' 5 (l - t)
unde & 'ei ; costul efecti al imprumutului

1.3 #revizionarea trezoreriei

In teoria echilibrului financiar al intreprinderii trezoreria este definita ca fiind surplusul resurselor de finantare ce se de%a-a din intrea%a acti itate economica, respecti diferenta dintre fondu1 de rulment si ne oia de fond de rulment, diferenta care mai poarta denumirea de trezorerie neta. .ceasta acceptiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperationala pentru %estiunea eficienta a trezoreriei, poate fi inlocuita cu o definire in termeni de acti e si pasi e de trezorerie. Prin urmare,poate fi considerata si urmatoarea relatie a trezorerieiA&
-4E674E4,A + AC-,8E 2E -4E674E4lE - /A$,8E 2E -4E674E4lE

respecti & T4*5O4*4,A& 6,'7,-1TAT,8 A'T,%* $,.A.',A4* - 9"O6-:6 '4*-,TO4 A6 'O.T:6:, ':4*.T8 '4*-,T* -* T4*5O4*4l* 8'4*-,T* -* "'O.T; . #revizionarea trezoreriei,respecti %estiunea trezoreriei are urmatoarele obiecti e& asi%urarea disponibilitatilor de finantare*prin cresterea capitalului, credite pe termen lun%, mediu si scurt+ la cel mai mic cost al acestora'

2intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9 <i (edagogic9: cure<ti: 2005

cresterea operati itatii incasarii creantelor intreprinderii fara a deteriora politica fata de clienti'

asi%urarea trezoreriei la ni el zero *sold zero al incasarilor si platilor+in scopuI e itarii costurilor de finantare sau al celor de oportunitate'

plasarea e"cedentului de trezorerie cat mai rentabil, cat mai putin riscant si cu cea mai buna lichiditate.

#revizionarea flu urilor de intrare se refera la pre izionarea& / flu"urilor cerute de e"ploatare' / flu"urilor pro enite din imprumuturile intreprinderii' / flu"ului %enerat de cresterea capitalului propriu al intreprinderii. $lu urile e ploatarii sunt dependente de veniturile intreprinderii. 9e aceea pre ederea eniturilor constituie elementul fundamental al analizei pre izionale. <le sunt un produs al functiei comerciale si al compartimentului financiar. .naliza intema este completata de analiza e"terna in scopul elaborarii pre iziunilor de inte%rare a e olutiei ni elului preturilor, a se%mentului de piata a intreprinderii. .ceste studii interne si e"terne sunt hotaratoare in pre iziunea eniturilor ca flu" al intrarilor. Pre iziunile flu"ului intrarilor sunt in functie de repartizarea sau natura eniturilor si anume enituri *contate+ proprii si enituri din credite. Informatiile pri ind eniturile sunt furnizate de bu%etele de in estitii si financiare. #reviziunea flu urilor de iesire este rezultatul& deciziilor pe termen lun% & rambursari de imprumuturi, an%a-amente si re%lementari pri ind achizitiile de imobilizari' deciziilor de e"oloatare pri ind re%lementari,intele%eri cu furnizorii,plati pentru cheltuieli comerciale, salarii s.a. $lu ul iesirilor< se compune din& 1; 'heltuielile de e ploatare Pre iziunile unei parti din anzari sunt stabilite pentru o intreprindere industriala de pre iziunile productiei. Ritmul productiei este in functie de strate%ia adoptata de intreprindere. Productia este ariabila in timp, iar productia e"cedentarii este stocata sau este plusata daca e"ista un plus posibil
5

2asile #lie: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura =eteor (ress: "ucure<ti: 2005

de anzari,diminuand costurile stocarii care atenueaza la randul lor alte costuri si influenteaza eficienta productiei. Prin urmare pro%ramarea productiei depinde de pre iziunea cheltuielilor de e"ploatare si de in estitii date de& achizitii,salarii si asimilate, an%a-amente,impozite alte cheltuieli. !; 'heltuielile de investitii .cestea decur% din pro%ramul de in estitii elaborat de intreprindere. ); Un alt flu" al iesirilor il reprezinta dividendele varsate. 3; ,mpozitele asupra beneficiului sunt o alta iesire. Pana la %eneralizarea ta"ei pe aloarea adau%ata *(.2...+ ,in flu"ul iesirilor se cuprindea si

impozitul pe Circulatia )arfurilor *I.C.).+, ramanand pentru cate a produse. Comparand flu"ul intrarilor cu cel al iesirilor pentru anumite perioade *trimestru, luna, semestru, an+ a-un%em fie la e"cedente, fie la deficite de trezorerie. (rezorierul poate influenta anumite flu"uri pentru obtinerea unui echilibru cert in urmatoarele directii& / accelerarea incasarii creantelor' / temperarea platilor de casa pe cat este posibil ' / utilizarea cursului flotant, ca diferenta intre conturile bancare. -aca flu ul intrarilor este inferior iesirilor trezoreriei , trezorierul poate recur%e la un spri-in bancar si anume& daca intreprinderea doreste sa recur%a la o linie de credit, bu%etul trezoreriei permite o determinare a limitei superioare' daca societatea a recurs la imprumutul bancar, bu%etul permite determinarea marimii ni elului, data si durata imprumutului necesar. ,n cazul unui flu al intrarilor superior flu ului iesirilor , trezoreria opereaza cu plasamente pe durata e"cedentelor. (rezorierul dispune permanent de mi-loace pentru optimizarea trezoreriei& re%imul creditelor e"istente' importanta liniilor de credit neutilizat'

posibilitatea de plasament pe termen scurt.

<ste importanta cunoasterea e"acta a pozitiei cotidiene a conturilor intreprinderii la bancii si ameliorarea pre iziunilor pe termen scurt.(rezoreria este punctul prin care trece echilibrul intreprinderii.

Capitolul !. "estiunea si di#ensionarea trezoreriei

9upa cum am aratat trezoreria -oaca un rol fundamental pentru intreprindere.<a realizeaza echilibrul financiar pe termen scurt intre fondul de rulment relati constant si necesitatile de fond de rulment fluctuante in timp. ,peratiunile unei intreprinderi pot fi tratate ca intrari sau iesiri de trezorerie %enerate de e"ploatare *fabricatie+, repartitie sau finantare. -imensionarea Trezoreriei se realizeaza ca= / diferenta intre disponibilitati si ajutoarele bancare pentru trezorerie. Concursul, spri-inul bancar curent se refera la datoriile contractate la banca in concordanta cu ne oile trezoreriei.. 9aca disponibilitatile depasesc concursul bancar trezoreria este poziti a.In caz contrar este ne%ati a. / diferenta intre fondui de rulment si necesarul pentru fond de rulment. .cest mod apropie calculul de operatiile care afecteaza capitalul permanent si acti ele imobilizate cum si operatiile referitoare la acti ele circulante si datoriile pe termen scurt. Trezoreria 9fabricatiei; e ploatarii prezinta ariatii e%ale cu diferenta dintre e"cedentul brut al e"ploatarii si suma ariatiei stocurilor si creantelor e"ploatarii mai putin ariatia datoriilor. In cadrul flu"urilor care influenteaza trezoreria e"ista si flu"ul ta"ei pe aloare adau%ata*(.2...+.0lu"ul (2. este un flu" de trezorerie. (oate an%a-amentele %enereaza un flu" de intrare sau de iesire de fonduri din (.2... ale carei combinatii pot fi fa orabile sau nefa orabile trezoreriei. .stfel, toate reapro izionarile %enereaza o retinere de fonduri sub forma (.2... deductibila un numar de zile de la facturare. (oate anzarile %enereaza o iesire de fonduri sub forma (.2... e"i%ibila intr/un numar de zile dupa facturare. (oate apro izionarile noastre %enereaza o iesire de fonduri in momentul platii furnizorului inclusi (.2. recuperabila *ca sursa atrasa+. .semanator, toate eniturile %enereaza o intrare de fonduri.ln momentul platii de catre client continand si (2. colectata *o creanta+. .manarea intre facturarea anzarii si plata facuta de client

este e%ala cu timpul de creditare acordat clientului. Pentru aprecierea efectului (.2... asupra trezoreriei sa presupunem o anumita situatie pe durata unui ciclu dat de timpul de stocare mediu al materiei prime, timpul transformarii materiilor prime, timpul de stocare mediu mediu al produselor finite. Impactul (.2... recuperabila asupra (rezoreriei depinde de inter alul dintre (2.. recuperabila ca plata si (.2... deductibila. 9aca inter alul de timp al (.2. recuperabile este mai mic decat cel deductibil, atunci a em un flu" de trezorerie ne%ati . 9aca relatia este in ersa flu"ul de trezorerie este poziti . .ceste flu"uri sunt specifice unei apro izionari pe credit furnizor.

!.1 * cedentul global de trezorerie

<"cedentuI %lobal de trezorerie se stabileste ca diferenta intre incasarile si platile %enerate de intrea%a acti itate a intreprinderii dintr/un e"ercitiu dat, asa cum rezulta din fi%ura urmatoareB &

O(!,'$## +! 6!S$#@)!

O(!,'$## +! #)2!S$#$## S# F#)')$',!

,ncasari

,ncasari

Plati

$,!1O,!,#!

Plati

$ig. 1 "tructura trezoreriei 9formarea e cedentului global de trezorerie;

<"cedentul %lobal de trezorerie pro ine din urmatoarele operatii distincte& operatii de %estiune, compuse in principal din operatii de e"ploatare, dar si din alte operatii de %estiune. .ceasta cate%orie de operatii %enereaza e"cedentul de trezorerie a1 operatiilor de %estiune (ETOG) si e"cedentul de trezorerie al operatiilor de e"ploatare(ETE) ;
?

operatii de in estitii si de finantare, care %enereaza e"cedentul de trezorerie al operatiilor de in estitii si de finantare (ETOIF).

2intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9 <i (edagogic9: cure<ti: 2005

1. * cedentul de trezorerie al e ploatarii (ETE)

Operatiile de e ploatare constituie partea cea mai mare a operatiilor de %estiune din cadrul intreprinderii. <le sunt operatii cicIice caracteristice acti itatii intreprinderii. ,peratiile de e"ploatare de%a-a, in cursul e"ercitiului, un e"cedent *sau deficit+ de trczorerie denumit e"cedent *deficit+ de trezorerie al e"ploatarii *<(<+.
O#*4AT,:., -* *>#6OATA4*

#ncasari

(lati

T4*5O4*4,A *>#6OATA4, , 9*T*;

*ig. ! $tructura trezoreriei exploatarii

9in aceasta fi%ura rezulta ca e"cedentul *deficitul+ de trezorerie al e"ploallirii este %enerat numai de operatiunile de e"ploatare care se deruleaza in cadrul intreprinderii. Pentru determinarea e cedentului trezoreriei de e ploatare pot fi folosite urmatoarele doua metode.
1. Metoda diferentei dintre incasarile din exploalare si platile pentru exploatare:

E-E + ,ncasari din exploatare . /lati pentru exploatare

In care& incasarile din e"ploatare reprezinta cifra de afaceri diminuata cu cresterea creditelor pentru clienti, iar platile pentru e"ploatare reprezinta cheltuieli pentru e"ploatare diminuate cu datoriile catre furnizori si cu cresterea altor datorii de e"ploatare. Intr/o forma mai dez oltata, relatia de calcul al <(< de ine&

* E-E + -

#ncasari din vanzari (lati pentru cu%parari (lati pentru alte cheltuieli de e-ploatare

,egularizari privind $2' de plata si accize

Prima metoda de calcul al e"cedentului de trezorerie al e"ploatarii se preteaza foarte bine la determinarea bu%etului de trezorerie al e"ploatarii, deci la pre izionarea acestuia6.

!. Metoda care se bazeaza pe e cedentul brut de e ploatare 9*+*; sl pe modificarea necesarului de fond de rulment al e ploatarii9/ .$4*;1presupune folosirea, pentru calculul e"cedentului de trezorerie a1 e"ploatarii, a unei relatii similare celei pri ind calculul e"cedentului %lobal de trezorerie. .stfel, pentru determinarea e"cedentului %lobal de trezorerie poate fi folosita relatia&
*inantarea dega9ata de intrega activitate

E"de trezorerie

+ -rezoreria +

concretizata in

2ecala9ele

glo'ala (30*4)

#odificarea fondului

de rul#ent (304)

In care& EGT / e"cedentul %lobal de trezorerie' /NFR / modificarea nececsarului %lobal de fond de rulment in e"ercitiul analizat, comparati eu e"ercitiul precedent /FR / modificarea fondurilor de rulment .semanator cu relatia de mai sus pri ind ca1culul e"cedentului %lobal de trezorerie, poate fi folosita urmatoarea relatie de calcul pentru e"cedentul de trezorerie al e"ploatarii &'('!%
7

2asile #lie: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura =eteor (ress: "ucure<ti: 2005

E-E +E(E - 30*4E

In relatia de mai sus, pri ind c"cedentul de trezorerie al e"ploatarii, simbolurile au urmatoarele semnificatii& *+* / e"cedentul brut de e"ploatare /.$4* / modificarea necesarului de fond de rulment pentru e"ploatare *?N0R<;N0R< 1/ N0R<5+ Se poate demonstra ca, in cazul in care intreprinderea e"ecuta si productie imobilizata *productie folosita pentru ne oile proprii ale intreprinderii+, relatia de calcul al e"cedentului de trezorerie al e"ploatarii &'('! de ine&

E-E +E(E - 30*4E- /roductia i#o'ilizata

9aca e"cedentul de trezorerie al e"ploatiirii este ne%ati ,inseamna ca acti itatea de e"ploatare consuma trezorerie,in loc sa de%a-e trezorerie,adica incasarile sunt inferioare platilor. In acest caz, intreprinderea nu are capacitatea de a face fata ne oilor de autofinantare a in estitiilor*mentinerea capitalului economic, capital care este dat de suma dintre ne oia de fond de rulment si acti ele imobilizate folosite pentru e"ploatare+, de asi%urare a dez oltarii sale *in estitii noi+ sau de plata a dobanzilor si de rambursarea datoriilor financiare, inclusi a platilor pentru impozite si pentru di idende. .ceasta situatie %ra a *care,pe termen lun%, poate compromite supra ietuirea intreprinderii+ poate fi consecinta unei rentabilitati economice scazute &')' insuficient+, sau a unei cresteri ne-ustificate a ne oilor de finantare a acti itatii de e"ploatare *cresterea foarte mare a *+,'+. , astfel de situatie nu se poate prelun%i decat in masura in care intreprinderea isi %aseste in alte operatiuni, surse de completare a trezoreriei necesare pentru a face fata platilor scadente. Prin urmare, e"cedentul brut de e"ploatare *<8<+, fiind un instrument important in dia%nosticarea si pre enirea dificultatilor intreprinderii,de ine indicatorul de baza In analiza flu"urilor financiare.

!. * cedentul de trezorerie dega?at de ansamblul operatiunilor de gestiune9*TO@;

<"cedentul de trezorerie de%a-at de ansamblul operatiunilor de %estiune re%rupeaza e"cedentul de trezorerie al e"ploatarii &'('! si e"cedentul de trezorerie care pro ine din alte operatiuni de %estiune *financiare si e"ceptionale+.

<"cedentul de trezorerie de%a-at de ansamblul operatiunilor de %estiune &'($-! mai poate fi denumit C<"cedentul de trezorerie al operatiunilor curente '($./ sau CPartea lichida a capacitiitii de autofinantareC. Pentru determinarea ni elului '($- poate fi folosita relatia&

E-7"+ CA* - 30*4 - /roductia i#o'ilizata

in care& ?*+, / modificarea necesarului de fond de rulment determinat pentru intre%ul ansamblu al operatiunilor de %estiune .0+ / capacitatea de autofinantare' .0+ ; Rezultatul net al e"ercitiului 7 .mortizari calculate 7Pro izione calculate 7 2aloarea contabila a elementelor de acti cedate &1.'0.! / 2enituri din cesiunea de acti e corporale /Reluari *diminuari+ asupra pro izioanelor / Cote parti din sub entii irate asupra rezultatului,

). * cedentul de finantare9*TO,$;

trezorerie

al

operatiunilor

de

investitii

si

<"cedentul de trezorerie al operatiunilor de in estitii si finantare se determina pe baza documentului denumit C(abloul de finantareC . Pentru determinarea ni elului <(,I0 poate fi folosita relatia&

E-7,* + 3*4 . CA*

* cedentul global de trezorerie (EGT! rezulta din insumarea e"cedentului de trezorerie de%a-at de ansamblul operatiunilor de %estiune *'($-+ cu e"cedentul de trezorerie aferent operatiunilor de in estitii si finantare &'(21+!, conform relatiei&

E"- + E-7" 1 E-7,* +(CA* - 30*4-/rod. ,#o'.)1(3*4 1 CA*) + 3*4 - 30*4 - /rod i#o'.

In care&

NFR & Stocuri 8 Clienti 8 alti debitori de exploatare - (Furnizori 8 alte pasive de exploatare si asi i!atele lor) $4 &"p #$I% Unde& "p /capitalul permanent' A,/ acti ele imobilizate corporale,necorporale si financiare. In cursul unui e"ercitiu contabil *financiar+ cash/flo3/ul disponibil &.+3! rezultat ca diferenta intre incasarile si platile %enerate de intrea%a acti itate a intreprinderii, pro ine din operatii de %estiune *e"ploatare, financiare, e"ceptionale+ si din operatii de capital *in estitii,dezin estitii,financiare+.

!.! 'reditele de trezorerie

Sub numele de credite de trezorerie se intele% a-utoarele pe termen scurt,cu caracter subiecti , care au ca obiect asi%urarea echilibrului trezoreriei curente a intreprinderii si care poate fi obtinut prin mobilizarea creantelor sale comerciale. Ne oile de acoperit prin creditele de trezorerie sunt date de decala-ul e"istent intre platile si incasarile de e"ploatare. ,mportanta lor depinde direct de durata ciclului de fabricatie si stocare'amplitudinea ariatiei este in functie de natura si sezonalitatea acti itatii, de ritmul mai mult sau mai putin re%ulat al intrarilor si iesirilor de fonduri zi de zi,cum si de alte fenomene accidentale. Intreprinderea nu poate decat in mod e"ceptional sa echilibreze aloric si in timp incasarile si platile sale' trezoreria inre%istrand cresteri sau diminuari..naliza pre izionala a miscarilor,flu"urilor este indispensabila %estiunii. In cazul diminuarilor recur%erea la creditul bancar se impune in ma-oritatea cazurilor. <I constituie o finantare prioritara de mobilizare a conturilor de clienti care sunt insuficiente pentru toata scara decala-elor de trezorerie. Intreprinderea este astfel adusa in situatia de a solicita bancii sale un a-utor direct care ia forma creditului de trezorerie. 'reditul prin casa, sau in numerar asi%ura realizarea unui a ans curent, fiind foarte simplu. Creditul prin casa este o facilitate ce permite trezoreriei o elasticitate functionala. <I permite intreprinderii sa faca fata decala-elor pe o durata foarte scurta le%ata de plata furnizorilor, personalului sau re%lementarea impozitelor si ta"elor. In anumite situatii, intreprinderea

inre%istreaza o insuficienta de fond de rulmen si care este satisfacuta prin aportul bancar structural pentru ecartul pasa%er. <ste o intentie deliberata a intreprinderilor de a -ustifica descoperirea lichiditatii sale, facand apel la banca sa. Creditul in numerar, prin casa prezinta pentru intreprindere a anta-e ca urmare a supletei in utilizare. Pe de alta parte el poate fi usor deturnat de la obiectul sau.8anca plateste capitalul an%a-at, antrenandu/se intr/un risc inalt. Un alt credit de trezorerie este prin bilet la ordin. Pentru situatiile in care descoperirile, insuficienta este permanenta, banca e"amineaza clientul sau care solicita un credit de trezorerie prin scontarea hartiilor financiare. .cest credit este %enerat de un deficit cronic de trezorerie.Inaintea acordarii unui asemenea credit banca reuneste toate elementele informationale ce permit e aluarea sol abilitatii prezente si iitoare a intreprinderii cliente& aloarea si moralitatea conducatorilor,calitatea %estiunii aloarea produselor, perspecti ele oferite de piata, e olutia acti itatii si rezultatelor, situatia financiara actuala si pre izibila. 9e asemenea este necesar un plan al trezoreriei cu flu"uri detaliate lunar, cu intrarile si iesirile de fonduri pro%nozate, estimate. Pe lan%a cele doua tipuri de credite trezoreria mai beneficiaza si de alte credite speciale care raspund unui obiect bine definit, fiind insotite de conditii particulare de folosire. .cestea participa la finantarea achizitiilor de materii prime, transformarea lor, stocarea produselor indiferent de ramura de acti itate si de durata ciclului de fabricatie. Unul din credite este cel pentru ne oi de campanie, de sezonalitate, pentru productie sezoniera, cu ciclu lun% de fabricatie. .cest credit se poate acorda prin casa, prin bilet la ordin sau prin 3arant. Creditul de campanie prin casa consta in stabilirea limitei in functie de care banca acorda sau intreprinderea restituie sumele potri it planului trezoreriei. In cazul 3arantului, %arantiile se ataseaza unui credit de campanie, acestea fiind foarte ariate, depinzand de increderea bancii fala de clientul sau, importanta si durata concursului spri-inului bancar. Pe lan%a necesitati pot fi intalnite si situatii de e"cedente ale trezoreriei.

!.) *laborarea si actualizarea bugetului de trezorerie

Prin intermediul bu%etului de trezorerie se urmareste asi%urarea permanenta a capacitatii de plata a intreprinderii, prin sincronizarea incasarilor cu platile. Nerealizarea acestui obiecti in conditii

acceptabile determina modificari in ansamblul bu%etelor anuale, in ritmul in estitiilor, politica creditelor de client etc. +ugetul de trezorerie se elaboreaza pe baza metodei Cincasari platiC si aceasta actiune presupune doua faze mai importante, si anume& pre iziunea incasarilor si platilor' determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea incasarilor cu platile. 0lu"urile de incasari si plati pot fi %rupate in patru mari cate%orii& a; flu uri de e ploatare, %enerate de operatiunile curente, care inc1ud& incasarile din acti itatea de e"ploatarc *incasari din acti itatea de e"ploatare, cat si din aIte acti itati, sub entii de e"ploatare, aIte incasari din e"ploatare+ si platile efectuate pentru acti itatea de e"ploatare *cumparari de materii prime, materiale,impozite si ta"e, cheltuieli salariale si alte cheltuieli de e"ploatare+' b; flu uri de trezorerie in afara e"ploatarii, care includ incasarile si p1atile nele%ate direct de acti itatea de e"ploatare. c; flu uri pur financiare, le%ate de operatiunile pri ind imprumuturile intreprinderii pe termen lun% si aportul actionarilor sau asociatilor la cresterea capitalului social' d; flu uri de investire si dezinvestire , care cuprind incasarile din anzarea acti elor si platile pcntru achizitionarea acti elor imobilizate sau pentru cumpararea titlurilor financiare. (oate aceste flu"uri modifica zilnic ni elul sumelor din conturile bancare ale intreprinderii, antrenand o serie de decizii ale conducerii *trezorierului+ intreprinderii. (rezorierul intreprinderii trebuie sa fie, in permanenta, preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie. .coperirea soldurilor de trezorerie / *faza a doua a elaborarii bu%etului trezoreriei+ presupune acoperirea prin credite pe termen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea e"cedentului de trezorerie. (abloul incasarilor
din anzari 7 alte incasari

(abloul platilor pentru cumparari

$abloul $2'

.coperirea soldurilor de trezorerie

$abloul general al platilor 'lte plati "ugetul definitiv al trezoreriei

In ceea ce pri este orizontul de pre iziune al trezoreriei, acesta difera in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii, precum si de interesele acesteia. .stfel, daca incasarile si platile sunt trimestriale si intreprinderea urmareste soldul anual al trezoreriei,periodicitatea bu%etului de trezorerie poate fi un an. 9aca scadenta incasarilor si platilor este lunara si intreprinderea urmareste optimizarea structurii de finantare pe termen scurt, orizontul de timp este de ordinul zilelor' pana la o luna, intocmindu/se,in acestcaz, %raficul zilnic al incasarilor si platilor cu scadente semidecadale,decadale si chenzinale. In literatura de specialitate si in practica financiara se apreciaza ca o pre iziune realista a trezoreriei presupune intocmirea unui bu%et anual al trezoreriei, cu defalcare pe luni si cu o detaliere pe saptamani pentru primele trei luni ale anului.In conlinuare, aceasta pre iziune a fi actualizata in permanenta in cursul anului si detaliata in functie de necesitatile intreprinderii. 6a baza intocmirii bugetului de trezorerie al intreprinderii stau urmatoarele trei documenteD& bilantul e"ercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de pre iziune' contul de rezultate *profit si pierdere+ pre izionat' bilantul pre izionat.

Pentru o %estionare mai eficienta a flu"urilor de trezorerie, multe intreprinderi elaboreaza o serie de ariante de tablouri ale flu"urilor de trezorerie, prezentand flu"uri financiare pe un e"ercitiu sau pe mai multe e"ercitii succesi e, re%rupate in di erse maniere, in functie de importanta conceptuala a lor, precum si in functie de cerintele utilizatorilor *banca, analisti financiari care lucreaza la societatii bursiere, conducerea intreprinderii etc.+.

Stancu #on: FinanteA (iete financiare si gestiunea portofoliului. #nvestitii reale si finantarea lor. analiza si gestiunea financiara a intreprinderii ###: !ditura !cono%ica: 2002

$tudiu de caz %ntoc#irea &i prezentarea ta'loului fluxurilor de trezorerie

I. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul N

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitile de exploatare

9e$i norma contabil internaional I.S 6 recomand utilizarea metodei directe pentru determinarea flu"urilor de trezorerie relati e la acti iti de e"ploatare *pentru satisfacerea, #n principal, a necesitilor informaionale ale in estitorilor, care pot proceda la estimarea flu"urilor de trezorerie iitoare $i implicit a di idendelor ce ar putea s le #ncaseze #n e"erciiile iitoare+, multe #ntreprinderi apeleaz la metoda indirect pentru determinarea flu"urilor de trezorerie aferente acti itilor de e"ploatare, datorit concordanei ei cu o contabilitate de an%a-amente $i a caracterului ei mai subtil, ce permite o EdisimulareF a informaiilor ce nu ar trebui cunoscute de in estitor.
3 * 4 BncasCrile de la clienDi 314 3 & 4 (lCDi furnizori 324 3 & 4 (lCDi personal 384 3 & 4 'lte plCDi 3/4 3 * 4 'lte ;ncasCri 354 3 & 4 (lCDi $2' 3?4 3 & 4 (lCDi privind i%pozitul pe profit 374 ( + ) *lux net de trezorerie din exploatare * 8:880.5 & 1:82... & 58/:8 & 8.:. * 70 & 18/:8 & 1?2:1 1 ::;<

Tabelul 1. $lu uri de trezorerie relative la activitile de e ploatare 9metoda direct;

1; ncasrile de la clieni & "i clieni 8 %Anzri B "f clieni, unde& Si clieni ; 165.G mii lei Sf clieni ; D4,A mii lei

2!nzri ; 2enituri din !nzri 7 (2. ; *4H,B 7 4,6AH.D+ 7 4,6BB.A=1GI ; H,4G4 mii lei nlocuind #n relaia *1+, obinem #ncasri de la clieni& 165.G 7 H,4G4> D4.A ; H,HD5.J mii lei !; #lile ctre furnizori & "i furnizori 8 Achiziii de la B "f furnizori , unde& Achiziiile de ; .chiziii de la furnizori mat. prime $i mater. consumabile 7 .chiziii de 7 .chiziii de materiale nestocate ser icii

Achiziii de materii prime ; 4f mat. prime 5 .onsum de mat. prime 5 4i mat. prime Achiziii de materii prime Ci materiale consumabile ; *DB.1 7 D.H+7 *1,55H 7 JA.G+ > *6.D 7 G4.1B1+ ; 1,5BA.A mii lei Achiziii de materiale nestocate& 1JG.H 7 B4.J ; 441.D mii lei Achiziii de servicii ; 4HA,A mii lei Achiziii de la furnizori fr T%A& 1,5BA.A 7 441.D 7 4HA.A ; 1,J45,B mii lei Achiziii de la furnizori cu T%A ; 1,J45.B 7 1,J45.B=1GI ; 1,D5G.6 mii lei #li ctre furnizori& AH,6 7 1,D5G.6 > 4H.J ; 1,D4G.G mii lei

9); #lile ctre personal se determin relati simplu, acestea fiind re%site #n contul de profit $i pierdere, #n aloare de JHA,D mii lei. 3; 'ategoria alte pli cuprinde& impozite, ta"e 7 desp%ubiri, donaii 7 cheltuieli #n a ans aferente e"ploatrii. .lte pli ; HG,G mii lei 9<; Alte Dncasri cuprind& sub enii de e"ploatare 7 alte enituri de e"ploatare *penalizri+ 7 enituri #n a ans aferente e"ploatrii .lte #ncasri ; 65 mii lei 9E; #lile privind T%A & (2./ul aferent #ncasrilor de la clieni *determinat pe baza relaiei 1+ > *(2./ul aferent achiziiilor de la furnizori 7 soldul final (2. de plat preluat din bilan+, astfel& Pli (2. ; 1DA,H mii lei 9F; #lile privind impozitul pe profit se determin astfel&

Pli pri ind impozitul pe profit ; Si impozit pe profit 7 Cheltuieli cu impozitul pe profit > Sf impozit pe profit Pli impozit pe profit ; 1B4,1 mii lei

,ezultatul contabil ;nainte de i%pozitare Eli#inarea veniturilor =i a cheltuielilor ne#onetare 3 * 4 Cheltuieli privind a%ortizCrile Ei provizioanele 3 & 4 2enituri din provizioane 3 & 4 2enituri din diferenDe de curs valutar Eli#inarea veniturilor =i a cheltuielilor nelegate de exploatare 3 > 4 ,ezultatul din cesiunea i%obilizCrilor 3 > 4 ,ezultatul din cesiunea titlurilor de plasa%ent 3 * 4 Cheltuieli privind dobFnzile 3 & 4 2enituri din dobFnzi Ei dividende : din careA 2enituri din dobFnzi 2enituri din dividende 3 & 4 SubvenDii pentru investiDii virate la venituri ( + ) 4ezultat din exploatare ?naintea varia@iei 0*4 3 > 4 2ariaDia stocurilor 3din bilanD4 3 > 4 2ariaDia clienDilor Ei a altor creanDe din e-ploatare 3 > 4 2ariaDia furnizorilor Ei altor datorii din e-ploatare 3 > 4 2ariaDia cheltuielilor ;n avans 3din bilanD4 3 > 4 2ariaDia veniturilor din e-ploatare ;n avans 3 & 4 (lCDi privind i%pozitul pe profit ( + ) *luxul net de trezorerie din exploatare

805.8 /1.2 & & /1.?

& & & & 121 & 1..1 & 101.. & 1 <4.4 & 2..? * /8 * 1?/ * 0:8 & 5.? & 1?2:1 1 ::;<

-a'elul !. *luxuri de trezorerie relative la activitABile de exploatare prin #etoda indirectA

Se poate obser a c prin ambele metode *direct $i indirect+ s/a a-uns la acela$i rezultat pri itor la flu"urile de trezorerie relati e la acti itile din e"ploatare, $i anume EGG1H mii lei.

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitile de investiii

Cea de/a doua etap a procesului de #ntocmire a unui tablou al flu"urilor de trezorerie const #n calculul flu"urilor de trezorerie relati e la acti itile de in estiii. n acest scop, fiecare cont care implic #ncasri $i pli de mi-loace bne$ti din acti iti de in estiii a fi analizat indi idual, #n scopul de a e"plica modificarea soldului contului de la un an la altul, din perspecti a flu"urilor de lichiditi. .cti itile de in estiii se a"eaz pe acti ele imobilizate reflectate #n bilan, dar ele cuprind $i operaiuni care afecteaz plasamentele pe termen scurt din seciunea de acti e circulante ale bilanului, precum $i eniturile din in estiii din contul de profit $i pierdere.
3 & 4 (lCDi privind achiziDia de i%obilizCri 314 3 * 4 BncasCri din vFnzarea i%obilizCrilor 324 3 * 4 BncasCri din vFnzarea titlurilor de plasa%ent 384 3 * 4 +obFnzi ;ncasate 3/4 3 * 4 +ividende ;ncasate 354 3 * 4 Bncasarea de subvenDii pentru investiDii 3?4 ( + ) *lux net de trezorerie din investi@ii & 288:7 & & * 1.:1 * 101:. & . 1 !;C

-a'elul 3. *luxurile de trezorerie relative la activitABile de investiBii

(1) Pentru determinarea plilor privind achiziia de imobilizri se recur%e la relaia&

Pli #n fa oarea

Si al datoriilor

.chiziii de

Sf al datoriilor

furnizorilor de ; fa de furnizorii 7 imobilizri > fa de furnizorii imobilizri unde& Achiziii de valori brute imobilizri ; Sf imobilizri #n alori brute 7 Ie$iri de imobilizri > Si imobilizri .chiziii de imobilizri ; 1,4G5.H 7 5.J > 1,5BD.J ; 444,H mii lei .chiziii de imobilizri cu (2. ; 444.H 7 444.H=1GI ; 4BA.B mii lei nlocuind #n relaia *1+ obinem& #li privind achiziia de imobilizri & !H)1F mii lei 9!; ncasrile din vAnzarea imobilizrilor= 9); ncasrile din vAnzarea titlurilor de plasament= 93; -obAnzile Dncasate= 1G,1 mii lei. de imobilizri de imobilizri

9<; -ividendele Dncasate= eniturile din participaii au reprezentat 151,G lei, ceea ce determina un flu" poziti de lichiditi. 9E; ncasrile din subvenii pentru investiii= -

Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitile de finanare

Cea de/a treia etap a #ntocmirii flu"urilor de trezorerie const #n determinarea flu"urilor de trezorerie relati e la acti itile de finanare. Procedeele aplicate or fi identice cu cele aferente determinrii flu"urilor de trezorerie din acti itile de in estiii. Conturile analizate #n aceast etap fac referire la #mprumuturile pe termen scurt, datoriile pe termen lun% $i capitalurile proprii. 2or fi luate #n considerare $i di idendele bne$ti pltite. Societatea nu a #nre%istrat nici o cre$tere a capitalului social #n cursul anului N. 9e asemenea din analiza rubricilor corespunztoare datoriilor pe termen scurt $i pe termen lun% se poate obser a ine"istena acestor surse de finanare a acti itii #ntreprinderii. Ine"istena datoriilor pe termen scurt $i pe termen lun% determin #n mod implicit ine"istena datoriilor pri ind dob!nzile de pltit.
3 * 4 CreEteri de capital ;n nu%erar 3 & 4 ,a%bursCri de ;%pru%uturi obligatare 3 * 4 !%isiunea de ;%pru%uturi obligatare 3 & 4 ,a%bursCri de credite bancare 3 & 4 +obFnzi plCtite 3 & 4 +ividende plCtite ( + ) *lux net de trezorerie din finan@are & & & & & & /57 . 4DC

-a'elul 4. *luxuri de trezorerie relative la activitABile de finanBare

,. *lux net de trezorerie din exploatare ,,. *lux net de trezorerie din investi@ii ,,,. *lux net de trezorerie din finan@are ,8. 8aria@ia netE a trezoreriei (, 1 ,, 1 ,,,) 8. -rezoreria la ?nceputul exerci@iului 0 8,. -rezoreria la sfGr=itul exerci@iului 0 8,,. 8aria@ia netE a trezoreriei (8, . 8)

::.<

. 1 !.C . 4DC 1 <F.1 1 !F4.D 1 !<4. 1 <F.1

-a'elul D. 8ariaBia netA a trezoreriei

II.

Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul N+1

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitile de exploatare 3 * 4 BncasCrile de la clienDi 314 3 & 4 (lCDi furnizori 324 3 & 4 (lCDi personal 384 3 & 4 'lte plCDi 3/4 3 * 4 'lte ;ncasCri 354 3 & 4 (lCDi $2' 3?4 3 & 4 (lCDi privind i%pozitul pe profit 374 ( + ) *lux net de trezorerie din exploatare * 8:285.? & 1:8.7.8 & 57/.. & 82.8 * 8/.7 &1./.1 & 1?8.? 1 4F3.1

Tabelul 6. *luxuri de trezorerie relative la activitABile de exploatare (#etoda directA)

91; ncasrile de la clieni & "i clieni 8 %Anzri B "f clieni1 unde& Si clieni ; DH.B mii lei Sf clieni ; 114.1mii lei 2!nzri ; 2enituri din !nzri 7 (2. 2!nzri ; 4,6A4.G 7 4,6A4.G=1GI ; H,4BA.1 mii lei nlocuind #n relaia *1+, obinem #ncasri de la clieni& ; H,4HJ.B mii lei 9!; #lile ctre furnizori *aceea$i modalitate de calcul ca #n anul N+ & Si furnizori 7 .chiziii de la > Sf furnizori ; 1,DG6.H mii lei

9); #lile ctre personal se determin relati simplu, acestea fiind re%site #n contul de profit $i pierdere, #n aloare de J6A.G mii lei. 93; 'ategoria alte pli cuprinde& impozite, ta"e 7 desp%ubiri, donaii 7 cheltuieli #n a ans aferente e"ploatrii. .lte pli ; H4.H mii lei

9<; Alte Dncasri cuprind& sub enii de e"ploatare 7 alte enituri de e"ploatare *penalizri+ 7 enituri #n a ans aferente e"ploatrii .lte #ncasri ; HA.6 mii lei 9E; #lile privind T%A & (2./ul aferent #ncasrilor de la clieni *determinat pe baza relaiei 1+ > *(2./ul aferent achiziiilor de la furnizori 7 soldul final (2. de plat preluat din bilan+, astfel& Pli (2. ; 1GA.1 mii lei 9F; #lile privind impozitul pe profit se determin astfel& Pli pri ind impozitul pe profit ; Si impozit pe profit 7 Cheltuieli cu impozitul pe profit > Sf impozit pe profit Pli impozit pe profit ; 1BD.B mii lei
,ezultatul contabil ;nainte de i%pozitare Eli#inarea veniturilor =i a cheltuielilor ne#onetare 3 * 4 Cheltuieli privind a%ortizCrile Ei provizioanele A Cheltuieli necorporale din a5ustarea i%obilizCrilor corporale Ei 4FD.! 87.7 2.7 & & 4C.!

Cheltuieli cu provizioanele privind deprecierea activelor circul 3 & 4 2enituri din provizioane 3 & 4 2enituri din diferenDe de curs valutare Eli#inarea veniturilor =i a cheltuielilor nelegate de exploatare 3 > 4 ,ezultatul din cesiunea i%obilizCrilor 3 & 4 2enituri din vFnzarea i%obilizCrilor 3 * 4 Costul de achiziDie al i%obilizCrilor 3 > 4 ,ezultatul din cesiunea titlurilor de plasa%ent 3 * 4 Cheltuieli privind dobFnzile 3 & 4 2enituri din dobFnzi Ei dividende: din careA 2enituri din dobFnzi 2enituri din dividende 3 & 4 SubvenDii pentru investiDii virate la venituri ( + ) 4ezultat din exploatare ?naintea varia@iei 0*4 3 > 4 2ariaDia stocurilor 3din bilanD4 3 > 4 2ariaDia clienDilor Ei a altor creanDe din e-ploatare 3din bilanD4

. 1. & 10 8./ & & . 4C.D & /7.5 & & 3<. & 100.5 & 82

3 > 4 2ariaDia furnizorilor Ei altor datorii din e-ploatare 3 > 4 2ariaDia cheltuielilor ;n avans 3din bilanD4 3 > 4 2ariaDia veniturilor din e-ploatare ;n avans 3 & 4 (lCDi privind i%pozitul pe profit ( + ) *luxul net de trezorerie din exploatare

* 111 & 1.8 * ?./ & 1?8.? 1 4F3.1

Tabelul nr. 5.7 *luxuri de trezorerie relative la activitABile de exploatare prin #etoda indirectA

Se poate obser a c prin ambele metode *direct $i indirect+ s/a a-uns la acela$i rezultat pri itor la flu"urile de trezorerie relati e la acti itile din e"ploatare, $i anume 30).1 mii lei.

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitile de investiii 3 & 4 (lCDi privind achiziDia de i%obilizCri 314 3 * 4 BncasCri din vFnzarea i%obilizCrilor 324 3 * 4 BncasCri din vFnzarea titlurilor de plasa%ent 384 3 * 4 +obFnzi ;ncasate 3/4 3 * 4 +ividende ;ncasate 354 3 * 4 Bncasarea de subvenDii pentru investiDii 3?4 ( + ) *lux net de trezorerie din investi@ii & 7..1 * 10 & * /7.5 & & . !1.

-a'elul <. *luxurile de trezorerie relative la activitABile de investiBii

(1) (entru deter%inarea plABilor privind achiziBia de i#o'ilizAri se recurge la relaGiaA (l9Gi ;n favoarea furnizorilor de i%obiliz9ri undeA AchiziBii de i#o'ilizAri Si i%obiliz9ri ;n val.br AchiziBii de i#o'ilizAri 88.7 %ii lei ...? %ii lei Sf i%obiliz9ri ;n valori brute * #e<iri de i%obiliz9ri & Si al datoriilor 'chiziGii de Sf al datoriilor

faG9 de furnizorii * i%obiliz9ri & faG9 de furnizorii de i%obiliz9ri de i%obiliz9ri

'chiziGii de i%obiliz9ri cu $2'

Bnlocuind ;n relaGia 314 obGine%A /lABi privind achiziBia de i#o'ilizAri %ii lei (!) %ncasArile din vGnzarea i#o'ilizArilor) 10 %ii lei. (3) %ncasArile din vGnzarea titlurilor de plasa#ent) (4) 2o'Gnzile ?ncasate) /7.5 %ii lei. (D) 2ividendele ?ncasate) ( ) %ncasArile din su'venBii pentru investiBii) -

7..1

Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitile de finanare

3 * 4 CreEteri de capital ;n nu%erar 3 & 4 ,a%bursCri de ;%pru%uturi obligatare 3 * 4 !%isiunea de ;%pru%uturi obligatare 3 & 4 ,a%bursCri de credite bancare 3 & 4 +obFnzi plCtite 3 & 4 +ividende plCtite ( + ) *lux finan@are net de trezorerie din

& & & & & & /2?.8 . 4! .<

-a'elul :. *luxuri de trezorerie relative la activitABile de finanBare

,. *lux exploatare

net

de

trezorerie

din

1 4F3.1 . !1. . 4! .< . 4D.3 1 !<4.D 1 !3:.! . 4D.3

,,. *lux net de trezorerie din investi@ii ,,,. *lux net de trezorerie din finan@are ,8. 8aria@ia netE a trezoreriei (, 1 ,, 1 ,,,) 8. -rezoreria la ?nceputul exerci@iului 011 8,. -rezoreria la sfGr=itul exerci@iului 011 8,,. 8aria@ia netE a trezoreriei (8, . 8)

-a'elul 1F. 8ariaBia netA a trezoreriei

III.

Analiza comparativ a fluxurilor de trezorerie pentru anii N i N+1

800 700 600 500 400 300 200 100 0

699.8

Mii Lei

403.1

N N+1

Flux net de trezorerie din exploatare

*igura

. EvoluBia fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare

9in analiza %raficului pri ind e olutia flu"ului de trezorerie de%a-at de acti itatea de e"ploatare se poate obser a diminuarea acestuia cu A4,HGI #n anul N71 fa de N. -iminuarea s/a datorat #n principal ariaiei elementelor cu a-utorul crora se calculeaz necesarul de fond de rulment. %aloarea stocurilor e"istente #n bilanul societii la H1 decembrie N71 a crescut fa de aloarea #nre%istrat la 1 ianuarie N71 cu 1,55B mii lei ceea ce reprezint o cre$tere cu J4,GHI. .ceast cre$tere semnificati a stocurilor denot faptul c nu s/a realizat desf$urarea procesului de producie conform planificrilor. %ariaia clienilor Ci a altor creane din e ploatare a a ut o influen ne%ati asupra e oluiei flu"ului de trezorerie din acti itatea de e"ploatare #ntruc!t datorit cre$terii duratei de recuperare a creanelor s/a #nre%istrat o crestere semnificati a acestora ceea ce semnific e"istena anumitor deficiene #n procesul de #ncasare a creanelor. )ana%ementul societatii trebuie s adopte msuri pentru #mbuntirea relaiilor cu clienii astfel #nc!t s se asi%ure o diminuare a duratei de #ncasare a creanelor obinute din acti itatea de e"ploatare iar #n ceea ce pri e$te desf$urarea procesului de producie trebuie s se urmreasc ca politica de apro izionare cu stocuri s fie #n concordan cu acti itatea de producie planificat. $lu ul negativ de trezorerie obinut ca urmare a desf$urrii acti itii de in estiii s/a diminuat semnificati #n anul N71 fa de anul N. .ceast e oluie a fost determinat #n special de

diminuarea plilor efectuate pentru achiziia de imobilizri cu 64,1I ca urmare a faptului c olumul in estiiilor a sczut #n perioada analizat.

(i'liografie )

1.

+uctaru1 -umitru, -estiunea financiar a ntreprinderii edi6ia a III-a , <ditura& Kunimea, Ia$i, 455B

!. "tancu ,on, +inante% 7iete financiare si gestiunea portofoliului. Investitii reale si finantarea lor. analiza si gestiunea financiara a intreprinderii III, <ditura <conomica, 4554 ). "troe 4adu, -estiunea financiar a ntreprinderii1 <ditura .S<, 8ucure$ti, 4551 3. %asile ,lie, -estiunea financiar a ntreprinderii, <ditura )eteor Press, 8ucure$ti, 455J <. %intil1@eorgeta, -estiunea financiar a ntreprinderii, <ditura 9idactic $i Peda%o%ic, cure$ti, 455J