AUTORI: TEODOR ANCUTA SANDA NAN LUCIANA UTAN MIRELA COZGAREA TOMA DOSTETEANU ADINA FINCIU DARIUS CIPARIU TOTUL DESPRE FUTURES $I OPTIUNI SIBIU 1999Totul despre futures si optiuni 3 CUVANT {NAINTE Lucrarea de fai reprezinté 0 consistent reevaluare a problematicii abordate in “Manualului brokerului ~ Futures si opfiuni” aparut la Sibiu in 1997. “Totul despre futures si optiuni” apare ca urmate @ unc activititi practice de 18 luni a Bursei Monetar — Financiare si de Marfuri Sibiu, perioada in care aceasta a beneficiat de 0 colaborare direct cu personalititi de marci in domeniu, domnii ‘Thomas Curtean si Alexander Hergan, promotori ai contractelor futures si cu opfiuni in Statele Unite, traderi cu o bogati experiengi la importante burse din SUA — Chicago Board of Trade, Chicago Mercantile Exchange si Chicago Board Option Exchange. ‘Manualul se adreseaz tuturor celor interesayi de piaya contractelor futures si de opfiuni, fird a deabate teorii, idei sau opinii economice si juridice, pistrind obiectivitatea necesari pentru a fi atit pe {ngelesul investitorului, cat si al agentului de investigi financiare. Contractele futures si opfiunile pe contracte futures sunt tranzactii la termen specifice piejelor bursiere, executate fie la bursele de mirfuri, fie In bursele de valori, dup reguli $i proceduri standardizate, prin care partenerii se obligi si vinda, respectiv si cumpere la scadenti diferite active financiare la preguri prestabilite. Obiectul lor il poate constitui mirfurile titlurile pe marfuri, navlosirile, activele financiare si monetare tranzactionate la burse, de tipul valorilor mobiliare, valutelot, dobinzilor, precum $i indicii si indicatorii piegei de capital. Scopul contractelor futures si al opfiunilor este de a crea posibilitigi de utilizare modern’, controlati, eficienti si planificata a prefurilor resursclor de care dispun investitorti si operatorii economici, in conditille variagilor existente pe piata liberd. Utilizate in mod cficient, produsele financiare derivate — contractele futures si optiunile pe ‘contracte futures — tranzacfionate la BMFMS pot constitui mijloace extrem de eficiente pentru agentii economici care dorese si isi controleze multe din riscurile cu care se confrunti in conditii de concurengi accentuati. Fructificind oportunititile pe care le oferi piejele futures, acestia au posibilitatea de a-5i intocmi planuri, de a imbunititi profitabilitatea companiei si de a-si cunoaste anticipat costurile 5 veniturile, Indiferent de specificul activititii, prin aceste strategii, participantul la tranzactiile cu aceste contracte ii poate asigura, in funcfie de scopul sau, ori un schimb valutar mai avantajos, 0 dobinda acceptabili, ori un pret viitor controlat, in cadrul unei marje prestabilite. Asadar, opcrarca tranzactiilor prin futures si optiuni vine si intregeasci piaja financiarA si de capital, si ofere investitorilor noi posibilitifi de tranzactionare prin care fiecare si-si exprime si si-si promoveze mai amplu interesele sale financiare. La BMFM Sibiu sunt tranzactionate, la data aparitiei acestui manual, contracte futures pe dolar SUA, marci german’, EURO, contracte futures si opjiuni avand ca suport contractcle futures pe indicele BET(ROL), pe tetmen scurt sau lung. Contractele efectuate aici, pe care BMFMS gi le-a protejat la Oficiul de Stat pentru Invengii si Marci, au ca obiect oferirea de cotati la active monetare, financiare, de unde si denumirea Bursei din Sibiu, Existt inci multe produse care pot fi tranzactionate (tata dobanzii, cereale, petrol, metale, etc.) pe care celelalte burse din Romania le pot fructifica. Ramane de reyinut modelul european si cel american prin care nu existi in acceasi fari dou burse care si tranzactioneze accleasi produse. Aceasti separatie se va realiza cu timpul si in Roménia, fari care, prin activitatea desfisuratd la Sibiu, s-a aliniat celor 37 de firi din lume ce tranzactioneazi contracte futures si opium PN exprimim gi cu aceasti ocazie toati gratitudinea fagi de domaii Thomas Curtean si Alexander Hergan care ne-au oferit experienta lor castigata la bursele din Chicago pentru pregittitea specialistilor de la Bursa din Sibiu, AutoriiTotul despre futures $i optiuni 5 PARTEAT Cap 1. BURSA. CONTRACTE BURSIERE 1.1, ISTORICUL BURSELOR DE MARFURI iN LUME Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firese care a {inceput in urma cu aproximativ 2.000 de ani in Grecia si Roma anticd si continua gi astizi. Dacd ar fi si alegem oricare din produsele tranzactionate azi Ia bursa si am incerca si-i trasim evolujia pe Piafi de-a lungul istoriei, am gisi ci acesta a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfi (barter), contractul cu plati si livrare imediati (spot), contractul cu plata §1 livrare ulterioara stabiliri preqului (forward) si ultima, contractul Ia termen (futures si options). Darul si schimbul de marfB, primele doua faze, dateazii de la inceputul civilizatici. A treia fazi, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al piefelor de marf& organizate Pand in anul 1600 comertul in Europa si Asia mu a fost destul de intens pentru a permite Sustinerea activititii comerciantilor locali sau a picfelor locale. Periodic, targurile serveau ca picfe de desfacere pentru arii geografice intinse. Aceste tirguri au fost organizate la inceput de comercianfii ambulanfi care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din {inuturi indepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se ficeau prin simplu schimb. Acest tip de ‘rg era des organizat in Grecia antic&, in timpul Imperiului Roman, dar si in China, Treptat, a aparut o rejea de targuri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, cand si cum pot vinde comerciantii, in functie de tipul de marfi oferit. S-a introdus interdictia contractirii in afara acestor targuri, pentru a preveni acumularea unei cantititi mari de marf care ar fi permis ulterior controlul prefului Cu timpul, s-au constituit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianfi. Disputele din afaceri erau solutionate in tribunale special infiinjate, prin aplicarea codului comerciantului. Odati cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb "scrisoarea de arg". Aceste scrisori permiteau aménarea platii unei mirfi, deci o extindere a creditului Comercianjii aveau posibilitatea s& circule din tirg in targ realiind platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de targ, platind la sfarsit eventualele datorii rimase, in bani. Asa a aparut piaja spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urménd ca plata - in bani sau cu scrisoare - sa se facd numai atunci cfnd titlul trecea la cumparator. Se considera ci radacinile comerfului la termen se afl in sistemul de targuri medievale Japoneze, care a permis Japoniei si dezvolte si si organizeze piafa la termen incepénd cu anul 1697, cu aproape un secol si jumitate inaintea Statelor Unite ale Americii, Denumirea de “bursa” ar proveni din orasul Bruges, unde aceste adunari se fineau la Hotel des Bourses, numit aga dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care il construise gi pe al cArui frontispiciu erau scluptate in piatrd trei pungi (fr. bourse). Aici se intalneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hirtii de valoare si mérfuri. Cu timpul, locurile de intalnire ale comercianjilor au primit denumirea de burse. 1.1.1. De cand dateaza primele burse? Prima bursa, in accepjiunea modem’, se pare cd a fost cea de la Anvers, infiintat in anul 1531. Bursa din Anvers avea o cladire proprie (construita in 1518) unde se incheiau tranzactii cu mérfuri coloniale. Jn anul 1554 s-a infiinfat la Londra o bursi denumiti "Royal Exchange", care, din 1773 s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.