Cuprins

Scurt istoric(al bolii) Cap.I:Anatomia si fiziologia nasului Cap.II:Afeciunea II-1:Definiia bolii II-2:Clasificare II-3:Simptomatologie II-4:Etiologie II-5:Tabloul clinic II-6:Diagnostig II-6-1:pozitiv II-6-2:diferenial II-7:Tratament II-8:Evolutie,Complicaii

Cap.III:Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu sinuzita maxilara superioara III-1:Rol propriu III-2:Rol delegat III-3:Descrierea unei tehnici

Cap.VI:Studiul de caz Cazul I foaia de culegere a datelor pacientului: -Glila de dependen -Analize -Epicriza Cap.V:Concluzii Cap.VI: Bibliografie

Cap.I:Anatomia i fiziologia nasului

ANATOMIA NASULUI Nasul reprezint segmentul initial al aparatului respirator, cu rol n respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. Piramida nazala, dup cum arata si numele, are forma de piramid triunghiular cu trei fete, treimargini si un vrf. Marginea anterioar a nasului, n mod normal este dreapta, prezentnd un unghi anterior de 30cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea ns diferite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentat de cele dou narine, separate ntre ele de margineainferioar a septului nazal si columela. Piramida nazal are o structur osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoaseste reprezentat de oasele proprii nazale, apofiza nazal a frontalului si apofizele ascendente aleosului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilajelealare), accesorii si cartilajele laterale sau riunghiulare. Piramida nazal este acoperit detegument, acesta este aderent n portiunea inferioarfibrocartilaginoasa si mobil n portiunea superioar osoasa. La nivelul narinelor exista si unmuschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. Fosele nazale: Fosele nazale sunt dou cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septul nazalsi care comunic anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu rinofaringele, prin orificiilecoanale.portiunea anterioar din fosele nazale este reprezentat de vestibulul nazal, delimitat decartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezint cte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, ostructur osoas (lama perpendicular a etmoidului si vomerul), iar anterior, o structurcartilaginoas (cartilajul patrat). Peretele extern este format din apofiza ascendent a osului maxilar, osul lacrimal si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesccele trei meate n care se deschid canalul lacrimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar sicelulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoidn meatul superior.

 Peretele inferior separ fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bolta palatin(apofiza orizontal a maxilarului) Peretele superior separ fosele nazale de baza craniului si este format de oasele proprii nazale,lama ciuruit a etmoidului si, posterior, din peretele antero-inferior al sfenoidului.

Sinusurile maxilare: Se gasesc n osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu n foselenazale, avnd o capacitate medie de 1012 cm3.Sinusul maxilar are form de piramida, baza piramidei corespunznd peretelui extern al foseinazale. Peretele anterior corespunde fosei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior separ sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este n raport cu premolarii si primii doi molari superiori.

Sinusurile frontale: Sunt dou cavitati continute n grosimea osului frontal, avnd dimensiuni variabile de la individla individ.Sinusul frontal prezint mai multi pereti anterior, postero-superior, inferior (orbitonazal) si intern(septul intersinusal). Capacitatea sinusului este de cca 56 cm3. Sinusul frontal se dreneazn fosa nazal prin canalul fronto-nazal, care se deschide n meatul mijlociu. Canalul fronto-nazalare o lungime de aproximativ 1,5 cm, este ngust si sinuos. Labirintul etmoidal: Este format din dou mase laterale cu structur pneumatic (78 celule separate ntre ele desepturi foarte subtiri). Cele dou mase laterale sunt unite ntre ele prin lama ciuruit a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv n fosele nazale. n raport cu insertia cornetuluimijlociu pe fata intern a masei laterale, celulele etmoidale sunt mpartite n dou grupe: un grupantero-inferior, a carui celule se deschid n meatul mijlociu, si un grup postero-superior care sedeschide n meatul superior.Prin fata extern (lamina papiracee), labirintul are raporturi intime cu continutul orbitei.

Sinusul sfenoidal: Este continut n masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaringele, contribuind laformarea tavanului acestor cavitati.

Mucoasa foselor nazale: Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de drenaj patrunde nsinusurile paranazale pe care le tapeteaza.

Posterior, se continu cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, foselenazale sunt mpartite n dou etaje, inferior/respirator si superior/olfactiv.n portiunea respiratorie, mucoasa prezint un epiteliu ciliat pluristratificat. n corion se gasescvasele, nervii si glandele mucoasei nazale. n structura mucoasei se mai gasesc celule caliciformecare secret mucus, sub care se afl un strat seros fluid.Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoas subtire, de culoare galbuie, si continecelulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axoniistrabat lama ciuruitasi ajung n endocraniu, la bulbii olfactivi.

Vasele si nervii foselor nazale: Arterele provin att din carotida externa, ct si din carotida interna. Portiunea superioar a foselor nazale este vascularizat de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale alearterei oftalmice, la rndul ei, ramura din artera carotid interna.Din carotida extern provin maxilara internasi artera faciala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septal anterioara, vascularizeaz etajul inferior al foselor nazale. Lanivelul partii anterioare a septului, toate aceste ramuri formeaz pata vascular a lui Kisselbach.Inervatia senzitiv este realizat de trigemen. Inervatia senzorial (olfactiva) este realizatde nervul olfactiv. Cei mai importanti nervi ai sensibilitatii generale sunt reprezentati de nervulsfenopalatin si nervul etmoidal anterior.Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaz sistemul arterial si au un rolvasoconstrictor. Acesti nervi formeaz o retea foarte bogat n toat mucoasa nazala. Intervatia parasimpatic are rol vasodilatator si secretor. Fibrele nervoase provin din ganglionul fenopalatincare primeste marele pietros superficial si profund. De aici, fibrele urmeaz calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.

FIZIOLOGIA FOSELOR NAZALE Fosele nazale, prin structura lor complexasi formatiunile bogate vasculare, limfatice, glandularesi nervoase, ndeplinesc un rol fiziologic deosebit de important. Functiile sunt urmatoarele: functia respiratorie; functia de aparare; functia fonatorie; functia olfactiva; functia reflexa.

Functia respiratori: Fosele nazale reprezint segmentul cel mai nalt al cailor respiratorii, cu important deosebitn mecanismul respirator general. Calibrul foselor nazale, prin arhitectonica sa si integritateamorfo-functional a mucoasei, prin functia sa vasculo-erectila, contribuie la reglarea debitului deaer respirator. Mucoasa nazala, datorit structurii morfologice, asigur functia de conditionare a aeruluiinspirator, prin urmatoarele 3 procese: ncalzirea, umidifierea si filtrarea. 1.Functia de aparare Este realizata, n primul rnd, prin aparatul muco-ciliar covorul rulant care realizeaz un procesde autocuratire (self-cleansing).Factorii de aparare sunt nespecifici, continuti n mucus (lizozim, interferon, inhibitori airoteazelor, complement) si specifici (IgA, IgM, IgG).Lizozimul continut n secretii are capacitate bacteriostatica si bactericida.Mucoasa nazal mai are capacitatea de a fagocita microbii, iar prin structurile limfatice dinconstitutie (infiltratele limfocitare) are rol n producerea de anticorpi. 2.Functia fonatorie Fosele nazale si sinusurile paranazale au rol de cavitate de rezonanta, putnd modifica calitateavocii prin modificarile de volum si permeabilitate. Timbrul vocii se poate modifica n raport cucalibrul foselor nazale: rinolalie nchis n cazul obstructiei nazale (rinite acute, alergice, polipozanazala) sau apare rinolalie deschisa, dac prin fosele nazale trece o coloan de aer mult preamare.

3.Functia olfactiva Aceast functie este realizat de nervii olfactivi care reprezint prelungirea axonic a celulelor neurosenzoriale olfactive, care se gasesc n mucoasa olfactiv din etajul superior al foselor nazale.Excitantii fiziologici ai celulelor olfactive sunt moleculele odorivectoare care prezint vibratiimoleculare specifice fiecarei substante odorante hidrosolubile si liposolubile.Impulsurile olfactive sunt conduse prin caile nervoase olfactive spre centrii de perceptie corticalunde se face integrarea. 4.Functia reflexa Excitatia exteroceptorilor din mucoasa nazal (termici, tactili, olfactivi) informeaz centriinervosi superiori si scoarta cerebrala, care intervin reflex pentru mentinerea echilibruluifunctional respirator.Mucoasa nazala, prin excitarea terminatiilor trigeminale, determina, n mod reflex, modificari nventilatia pulmonara, n ceea ce priveste ritmul, frecventa si amplitudinea.

Cap.II: Afeciunea II-1:Definiia boli

Sinuzita este inflamarea a unuia sau tuturor sinusurilor oaselor fetei: frontal, etmoidan, sfenoidal, maxilar.

II-2:Clasificare
Sinusitele, din punct de vedere fiziopatologic, sunt de trei tipuri: a) Sinusitele acute, la care infectia sinusal dureaz mai putin de dou saptamni si n generalraspund la tratament medical; b) Sinusite cronice, infectia sinusal este mai veche de dou saptamni, necesit perioade lungide tratament medical, uneori fiind necesar tratamentul chirurgical. c) Sinusitele recidivante acute si cronice: initial, evolutie spre rezolvare, ulterior, recidiveazfie din cauza unui tratament inadecvat, fie al unui tratament stopat prematur. Sinusitele sunt secundare: 1. infectiei; 2. inflamatiei; 3. alergiei; 4. anomalii structurale si anatomice; 5. varietati anatomice nazale si sinusale. Din punct de vedere anatomoclinic, sinusitele acute sunt: catarale, supurate si necrozante. Din punct de vedere al sinusurilor interesate, sunt, monosinusite (mai rar) si polisinusite (maifrecvent). Obisnuit, n aparitia unei sinusite sunt responsabili doi sau mai multi din factoriienumerati.

Infectia si inflamatia: Inflamatia este cauzat cel mai frecvent de infectie, dar poate fi si un raspuns la fumat, mediu poluant sau la inhalarea altor factori iritanti.Sinusurile paranazale sunt ca un grup de camere conectate una la alta prin niste pasaje foartenguste. Cnd mucoasa sinusal se inflameaza, edemul si mucusul s circule liber ntre nas sisinus. Fluidul conectat intrasinusal reprezint mediu favorabil pentru dezvoltarea floreimicrobiene, rezultnd o infectie

sinusala.Germenii patogeni obisnuiti, n sinusitele acute la adult si copii, sunt bacteriile aerobe:Streptococcus pneumonae, Hemophilus influenzae si Moraxela cataharalis.Bacteriile anaerobe sunt responsabile la aproximativ 10% din sinusitele acute.Infectiile virale, mai ales prin rinovirus si virusurile gripale, realizeaz 1020% din cauzelesinusitele acute.Bacteriile anaerobe joac un rol mult mai semnificativ n sinusitele cronice dect n cele acute,singure sau n asociere cu o bacterie aeroba. Speciile anaerobe care cauzeaz sinusitele croniceinclud: Moraxella, Streptococus, Peptococus si Viellonella etc.Cele mai frecvente bacterii aerobe, implicate n sinusitele cronice, sunt sterptococii alfahemolitici si streptococii aurii. Intubatia nazotraheal poate produce sinusite nazocomiale, care cel mai des sunt determinate de:Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumonaie, Enterobacter species si Proteus mirabilis.Infectia fungic a sinusurilor paranazale poate fi si ea luat n considerare n diagnosticuldiferential al sinusitelor, n special la pacientii a caror tomografie computerizat aratopacitati hiperdense n sinusuri. Alergia determin congestia mucoasei, crescnd riscul obstructiei sinusului sau ostiumului mentalsi infectia sinusal consecutiva. Infectia sinusul determin modificari polipoide ale mucoaseisinusale. Rinita alergic ( periodica) este o reactie inflamatorie exagerat ca raspuns la alergenica: polen, praf de casa, alimentele si drogurile alergene etc.Testele cutanate sau sanguine, pot diagnostica alergia pacientului. Prevenirea contactului cualergenul este cel mai bun tratament al alergiei. Desensibilizarea specific cu alergeni incriminatieste cel mai specific tratament, indicnd formarea de anticorpi blocanti, mpiedicnd declansareaunui atac alergic.

Obstructia si blocajul meatal: Anomaliile de structur ale sinusurilor pot ngusta si mai mult ostiumul deja mic. Aceste anomalii pot fi determinate de: traumatisme transformari legate de vrst ( crestere, mbatrnire). Dac ostiumurile mici ale oricarorisinusuri sunt nchise, ori dac mucoasa n contact cu oricare dintre acestea, diminuarea clerance-lui mucociliar, duce la stagnarea secretiilor , edematierea si posibilitatea aparitiei infectiei. Celemai comune anomalii de dezvoltare si care cauzeaz obstructia sinusal sunt urmatoarele: Concha bullosa, obstrueaz cavitatea nazala, ocup meatul mijlociu; Bula etmoidal largitasi celula Haller pot bloca spre meatul mijlociu;

 Celula agger nasi, poate mpiedica drenajul de la sinusul frontal; Cornet mijlociu paradoxal, poate cauza un contact mucos extins ntre cornetul mijlociu si procesul uncinat sau bula etmoidala; Deviatia de sept posttraumatic (7%, din cauza traumatismului obstetrical); Vegetatii adenoide; Corp straini intranazali, la copii adesea ramn nedetectati pn la dezvoltarea infectiei.

II-3:Simptomatologie

Simptomele cele mai caracteristice sunt cefaleea i durerile feei (prosopalgia). Durerea seaccentueaz n mod specific la aplecare, la ridicarea unei greuti, la tuire etc., deci n condiii ncare presiunea din sinusurile maxilare devine mai puternic, crete.n cazurile de sinuzit acutdurerea este mult mai puternic dect n formele cornice. Durerile sinusale se caracterizeaz i prin senzaia de presiune intracranian i/sau la niveluletajului anterior al craniului, durere cu caracter sfredelitor, perforant, pulsatil.n cazul infeciilor acute se observ o sensibilitate la presiune sau la percuie a teritoriuluisupraiacent sinusului afectat (n sinuzita maxilar = la nivelul feei, deasupra dinilor; la sinuzit frontal = sensibilitatea regiunii frontale; n sinuzita etmoidal= cantul intern este sensibil la presiune). n cazul inflamaiei sinusului sfenoidal durerea tipic apare la nivelul occiputului, nzona temporal sau la mijlocul capului.)n cazul sinuzitei maxilare bilaterale cel mai frecvent apare o durere intens la nivelul etajuluimijlociu al feei, pe partea afectat. Este caracteristic senzaia de plenitudine n partearespectiv. Deasupra dinilor canini apare sensibilitate la presiune i la percuie. Pielea feei estenroit, hiperemic. Concile nazale de pe prile afectate se tumefiaz. Se observ o secreie purulent la nivelul meatului nazal mijlociu, respectiv la baza cavitii nazale.n cazul sinuzitei maxilare cronice durerea este cel mai frecvent de intensitate sczut, apare maimult ca o senzaie de presiune. Nasul este nfundat pe partea afectat, i se observ o secreiemucoas sau purulent (coriz unilateral). Apar deasemenea dureri pe teritoriul de inervaie anervului infraorbital. Pot s apar perturbri ale simului olfactiv (cacosmie), eventual rinoreefetid. Concile nazale sunt tumefiate, mucoasa deasemenea tumefiat, secreie purulent nmeatul nazal mijlociu i la baza cavitii nazale, eventual se pot forma polipi.

II-4:Etiologie

Cea mai frecventa cauza in aparitia sinuzitelor o reprezinta infectiile respiratorii virale. Deasemenea alti factori care cauzeaza sinuzitele sunt: -rinitele alergice care produc obstruarea orificiilor sinusale prin edemul mucoasei sau polipi; -adenoiditele acute; -intubatia nazo-traheala sau nazo-gastrica reprezinta un risc major pentru aparitiasinuzitelor nozocomiale in sectiile de terapie intensive; -infectiile dentare constituie 5-10% din totalul sinuzitelor. Propagarea infectiei se producedin radacinile dintilor posteriori ai arcadei dentare superioare, care se afla in vecinatatenemijlocita cu planseul sinusului maxilar; -anomaliile mucusului( fibroza chistica); -barotrauma; -corpi straini nazali; -tumorile.

II-5:Tabloul clinic
Sinusitele pot fi trecute cu vederea att la copii, ct si la adulti, deoarece semnele si simptomelesunt variate si uneori subtile. Deseori aceste simptome pot mima o raceal comun sau o alergienazosenzoriala. Deoarece copii nu sunt capabili sa-si descrie simptomele, ei cresc cu infectii bacteriene ale sinusurilor, care pot s le afecteze intermitent plamnii ( astm, bronsite etc.)Adultii cred deseori c simptomele lor sunt normale, deoarece ei au trait cu ele de atta vreme. Semenele majore ale unei sinusite acute sunt: rinoreea purulenta, febra, leucocitoza, nghitireasecretiilor nazale si sinusale. n sinusita frontala, durere si presiune frontal sau la nivelul fetei: nsinusita etmoidal ntre sau n spatele ochilor si la nivelul obrajilor sau deasupra dintilor nsinuzitele maxilare. Sinusita etmoidal de obicei determin durere n crestetul capului sau nspatele ochilor. Cefalea n sinusit poate fi medie pn la dezagreabila. Copii mici de obicei nu se plng de presiune facial sau cefalee, n schimb ei sunt agitati. Cele mai frecvente simptome lacopii constau din rinoree purulenta, halen fetida, obstructie nazalasi tuse mai acentuat noaptea.Subfebrilitatea este mai rara.

Cnd un ostium sinusal este blocat pentru o perioad de timp mai ndelungata, poate apare osinusit cronica cauznd o varietate de simptome. Semnele clinice ale unei sinusite cronice sunturmatoarele: Disconfort retronazal; Senzatie de plenitudine nazala; Congestie sau obstructie nazala; Absenta sau diminuarea mirosului sau gustului; Edeme palpabile.Aceste infectii mai pot produce; Rinoree purulent; Febr septic; Leucocitoz cronicAlte simptome include: dureri n gt, laringite, dispnee, epistaxis, astenie, iritabilitate etc.Infectia sinusurilor poate duce la o diminuare a ventilatiei pulmonare, determinnd tuse cronica, bronsite, exacerbarea astmului bronsic sau sufeint pulmonar cronic (BPCO).

II-6:Diagnostig II-6-1:pozitiv II-6-2:diferenial

Diagnosticul pozitiv este dat de insumarea informatiilor aduse de anamneza, examenul clinic sicel paraclinic. Diagnosticul sinuzitelor bacteriene poate fi dificil, deoarece simptomatologia poate fiasemanatoare celei de infectie a tractului respirator superior, care a determinat sinuzita. Persistenta simptomelor racelii timp de 7 pana la 10 zile (sau mai mult decat de obicei pentru unanumit pacient) reprezinta cea mai consistenta caracteristica clinica a sinuzitei bacteriene, dupaunii autori. Opacifierea completa a sinusului, evidentiata de transiluminarea sinusurilor maxilaresi frontale cu ajutorul unei lanterne puternice ntr-o camera ntunecata, constituie o buna dovada pentru prezenta sinuzitei; transmisia normala a luminii este bine corelata cu absenta infectiei. Transmisia partiala (voalare) nu este utila din punct de vedere diagnostic, deoarece indica infectiadoar n 25% din cazuri. Transiluminarea nu are valoare diagnostica la pacientii cu oasele sinusalengrosate, inclusiv copiii sub 10 ani si pacientii cu sinuzita cronica. Radiografiile sinusale n patruincidente sunt utile n diagnosticarea sinuzitelor acute : opacitatea radiologica, un nivel lichidiansau o ngrosare de 4 mm sau mai mult a mucoasei sinusale se coreleaza bine cu infectia bacteriana activa. Tomografia computerizata (TC) a

sinusurilor este mult mai sensibila decatexamenele radiologice de rutina, n special pentru sinuzitele etmoidale si sfenoidale. Totusi,utilizarea TC trebuie rezervata cazurilor complicate si pacientilor spitalizati. Deoarece s-adescoperit recent ca TC a sinusurilor evidentiaza deseori modificari acute reversibile la pacientiicu raceli banale, este evident ca utilizarea precoce de rutina a TC ar duce la supradiagnosticareasinuzitelor bacteriene.

II-7:Tratamentul igieno-dietetic,medicamentos
Tratamentul igienico-dietetic Importanta tratamentului igienico-dietetic este importanta pentru a nu agrava evolutia sinuzitei.Pacientul cu sinuzita trebuie sa evite fumatul, sa stea in incaperi bine aerisite dar ferite de curentide aer, sa adopte un regim hidric,sa aplice caldura umeda( cu ajutorul unui prosop fierbinte) nuare restrictii de ordin alimentar decat eventual cele impuse de alte afectiuni de care poate suferi. Tratamentul medicamentos Scopul tratamentului medicamentos este acela de a ameliora sau a vindeca sinuzita acuta saucronica. Tratamentul in sinuzita maxilara are ca scop dezobstruarea si decongestionarea mucoasei foselor nazale.ratamentul sinusitelor acute este, n primul rnd, medical. Se recomand antalgice, antibiotice simedicatie descongestionata, care reduce edemul, creste cleranceul si drenajul sinusal. Acest tratament este eficient la majoritatea pacientilor. Antalgicele uzuale sunt reprezentate deaspirina si codeina. Unii autori au obtinut, la peste 75% din pacienti, vindecari numai cu antalgice, aniinflamatorii administrate timp de 2 saptamni, asocierea antibioticelor dovedindu-seinoportuna.Antibioticele. n general se consider c tratamentul cu antibiotice, cel putin 10 zile, estesuficient n sinusita acut supurata. n cazul sinusitelor acute recidivate sau cronice reacutizate,tratamentul trebuie s se prelungeasc pn la 6 saptamni. n majoritatea cazurilor, tratamentulse face far cultur microbiana, pe baza rutinei. Antibioticul ales trebuie s fie eficient asupraStreptococului pneumoniae, Hemophilus influenzae si Branhamella catarralis. Se pot administraAmoxicilina, Amoxiclav, Augumentin etc. Cefalosporinele (Zinat) au efect si asupra germenilor gram negativi. Dac pacientul nu raspunde la tratament, trebuie facut lavajul sinusal si culturamicrobiana. n plus, la pacientii cu imunodeficient se pot ntlni infectii cu Pseudomonas si altigermeni foarte rezistenti la antibioticele uzuale.Decongestionantele produc vasoconstrictia mucoasei nasosinuzale,

mbunatatindu-se respiratia sidrenajul sinusal. Decongestionantele nu trebuie utilizate mai mult de cteva saptamni, pacientul putnd dezvolta o rinit medicamentoasa.

II-8:Evoluii,complicaii
Evolutia sinuzitei este foarte importanta in stabilirea sau nu a unie interventii chirurgicale. Situatii care pot necesita tratament chirurgical includ: - esecul tratamentului de a imbunatatii simptomele, dupa ce au fost incercate mai mult de douaantibiotice timp de 4-6 saptamani (sau 2-3 luni in cazul copiilor) - persistenta simptomelor datorate membranei mucoase dense, tumorilor (polipilor nazali) care sedezvolta in interiorul nasului sau a altor afectiuni care cauzeaza obstructia - o scanare CT care evidentiaza sinuzita cronica sau blocarea deschiderii caii de drenaj asinusurilor - o sinuzita cauzata de fungi - dezvoltarea unei complicatii grave a sinuzitei. Aceste complicatii sunt neobisnuite, dar de obicei implicate in raspandirea infectiei dincolo desinusuri. Oasele faciale se pot infecta (osteomielita), sau membrana ce captuseste creierul poatedezvolta infectia (meningita). De asemenea, infectia se poate raspandi in afara sinusurilor sidetermina aparitia de colectii purulente (abcese) la nivelul orbitei, creierului, oaselor fetei sautesuturilor moi ale fetei.

Cap.III:Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu sinuzita maxilara superioara

Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate. Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a pacientului. Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient. Aplicarea cadrului conceput al Virginiei Henderson n procesul de ngrijire uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct posibil.

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date 2. Analiza i interpretarea datelor 3. Planificarea ngrijirilor 4. Realizarea interveniilor 5. Evaluarea

1. Culegerea de date Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n globalitatea sa Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea acestui proces

Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaii culese: date obiective (observate de asistent despre pacient) date subiective date coninnd informaii trecute i actuale date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul nconjurtor. 2. Analiza i interpretarea datelor Datele culese trebuie analizate i interpretate Analiza datelor se face prin: examinarea datelor clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a nevoilor) date de dependen stabilirea problemelor de ngrijire recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a daun sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate. Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de ngrijire. Dificulti n clasificarea datelor dup prioriti provine din: numrul mare de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent i grav al situaiei. Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de ctre Florence Neithingel Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i servete de pivot la planificarea ngrijirilor Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o surs de dificultate. 3. Planificarea ingrijirilor Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a mijloacelor de

desfurare i a precauiilor care trebuie luate Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s reduc problemele d e dependen, s in cont de prescripiile medicale. Prezint dou componente: Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l ateptm de la pacient. Interveniile sunt a doua component, alegerea inteveniei permite determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile. 4. Realizarea i aplicarea interveniilor Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor planificate pentru a obine rezultatul ateptat. 5. Evaluarea ngrijirilor Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientuiui n raport cu interveniile asistentei. Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire. Avantajele procesului de ngrijire: Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor. O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs foarte util pentru controlul calitii de ngrijire. Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea prioritiilor.

III-1:Rol propriu
Rolul asistentului medical in examinarea clinica - pregateste fizic si psihic pacientul -pregateste materiale si instrumentarul necesar examinarii -pregateste documentele medicale ale pacientului -asigura lumina pentru oglind frontala-fixeaza si mentine pozitia pacientului -noteaza datele privind evolutia starii generale a pacientului si evaluarea bolii in foaia deobservatie masoara pulsul, TA, respiratia si temperature pentru monitorizarea functiilor vitale ale pacientului -noteaza indicatiile medicale, prescriptiile de medicamente si administrarea lor, examene delaborator. Supravegherea pacientului cu sinuzita Evolutia pacientilor diagnosticati cu sinuzita este supravegheata de medicul ORList. Planul desupraveghere si investigare va fi intocmit individualizat pentru fiecare pacient. In evaluareaevolutiei starii generale a bolnavului va fi implicat si medical de familie. Pe timpul internarii asistentul medical va urmari pastrarea tamponamentului nazal si a dispozitivelor de administrare intravenoasa. In functie de situatie, asistentul medical va schimbatamponamentul de cate ori este necesar pentru a pastra igiena la locul interventiei medicale.Pacientul va fi informat asupra pozitiei in care trebuie sa stea dupa interventia medicala Alimentatia Pentru pacientii cu sinuzita nu sunt restrictii in ceea ce priveste regimul alimentar, exceptiefacand pacientii care sufera de alte boli care ii restrictioneaza in acest sens. Singura indicatie pentru pacientii cu aceasta patologie este respectarea unui regim hidric consistent. Educatia sanitara Inainte de fiecare consult, aplicare de tratamente sau efectuarea unor interventii medic ale, pacientul este consiliat in sensul respectarii unei toalete in zona nazala( barbierit, spalat,d ezinfectat)

III-2:Rol delegat
Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica Asistentul medical recolteaza probe biologice pentru examenele de laborator in functie decerintele medicului curant. Insoteste bolnavul pentru efectuarea examenului radiologic. Radiografia standard - sunt utilizate patru incidene pentru explorarea radiologic a sinusurilor paranazale. o o o o Incidena frunte-nas-plac (Caldwell) pentru explorarea sinusului frontal. Incidena nas-menton-plac (Waters) pentru studiul maxilarlui i etmoidului anterior Incidena bazei craniului (Hirtz) pune n eviden modificri din sfenoid si etmoidul Incidena de profil evideniaz modificrile din sinusul frontal, sfenoidal si maxilar. Radiografiile standard pot fi utile pentru demonstrarea nivelurilor hidroaerice din marile sinusuri ale feei, dar nu sunt n msur s evidenieze cu acuratee ngroarea de la nivelul mucoasei sinusale (semn al inflamaiei cronice). Leziunile din sinusul maxilar vizibile n incidena Waters pot fi clasificate n patru tipuri principale: o o mm; o o tipul 3 polipi multipli sau ngroare omogen a mucoasei antrale peste 4 mm cu tipul 4 leziuni radiografice majore. Ecografia - este alt metod de explorare imagistic a sinusului maxilar. Prezint o serie de avantaje precum: metoda simpl de examinare, nedureroas i fr riscuri dar prezint i o slab sensibilitate; o ecografie negativ nu exclude sub nici un motiv diagnosticul de sinuzit. Tomografia computerizat - fa de radiografia clasic, examenul CT. are o sensibilitate mult crescut n depistarea leziunilor etmoidale i a modificrilor discrete antrale; n prezent CT. este considerat examinarea imagistic de elecie n rinosinuzite. Dezavantajul examenului CT. const n costul ridicat i n iradierea relativ important. Cantitatea de radiaii la care este expus un pacient n timpul unei examinri CT. pentru patologie sinusal este de 28 de ori mai mare dect iradierea din timpul unei examinri radiografice standard. Rezonanta magnetic nuclear produce imaginile pe baza coninutului de ap al persistena unui spaiu aerian n cavitatea sinusului; tipul 1 normal; tipul 2 leziune polipoid izolat sau ngroare omogen a mucoasei antrale sub 4

posterior

esuturilor. Avantajul const n vizualizarea mai bun a esuturilor moi; dezavantajul const n imposibilitatea de evideniere a osului cortical. Examinarea R.M.N. nu evideniaz anatomia complicat a etmoidului si a pasajelor de drenaj sinusal, deci examinarea nu poate constitui un ghid pentru intervenia chirurgical endonazal. Administrarea medicamentelor Se realizeaza conform indicatiilor medicului curant, pe cale orala, intramusculara saui ntravenoasa in functie de caz.

III-3:Descrierea unei tehnici

Urocultura- cerecteaza prezenta bacteriilor in urina, de aceea trebuie recoltat in conditii deasepsie, intr-o ebrubeta sterila cu dop etans. Scop: pentru explorare si identificarea diferitelor bacteri. Recoltarea se efectueaza din zbor din al doilea jet de urina. In cazul in care se efectueazao antibioterapie, aceasta trebuie mentionata( antibioticul si perioada de acnd a inceputadministrarea acestuia). Pregtire pacient: * aportul de lichide n timpul recoltrii trebuie s fie normal (cu excepia cazurilor cnd medicul curant face recomandri specifice n acest sens). * n unele cazuri se recomand ntreruperea medicaiei care poate induce interferene, cu cel puin 12 ore (de preferat 48-72 ore) naintea nceperii recoltrii. * unele alimente pot influena anumii compui chimici, astfel c uneori, la sfatul medicului, pacientul trebuie sa in o anumit diet naintea acestei analize. Instruiuni de recoltare: * se face toaleta riguroas a zonei genito-urinare cu ap i spun; la femei, n cazul n care este prezent o secreie genital abundent, alturi de toaleta riguroas se va introduce n vagin un tampon steril; * se usuc zona spalat anterior cu ajutorul unei comprese sterile; * se urineaz o cantitate mic n toalet (urina contaminat de bacteriile care exist n mod obinuit n segmentul inferior al uretrei) i fr s se opreasc urinarea se colecteaz n recipientul primit de la laborator restul de urin (recoltare din jetul urinar mijlociu); * pentru a preveni contaminarea probei se evit s se ating recipientul de zona genital; de asemenea nu se atinge dopul urocultorului de nici un obiect din jur. Proba se i-a de preferat dimineata la prima urinare. Recipientul trebuie inchis in conditii de asepsie si trimis la laborator.

Cap.VI:Studiul de caz Cazul I

CAZUL NR. I DIAGNOSTIC: Sinuzita maxilara odontogen dreapt. CULEGEREA DE DATE DATE RELATIV STABILE: NUME: L PRENUME: M VRSTA: 18 ani SEX: masculin RELIGIE: ortodox RAS: alba LIMB VORBIT: romana DOMICILIUL: Scele jud. BRAOV OCUPAIE: elev GRUP SANGUIN: A; Rh negativ ACH: nu relateaza APP: DEFICIENE SENZORIALE: nu prezint ALERGII: nu are OBICEIURI: fumeaza NLIME: 1,75 m DATE VARIABILE: T.A: 120/70 mm HG PULS: 78 bti / min TEMPERATUR: 38 grade RESPIRAIE: 18 r / min GREUTATE: 65 kg MANIFESTRI DE DEPENDEN:
-durere

puternica de cap

-secretii nazale abundente -durere la nivelul obrazului stang

ANALIZE DE LABORATOR
Analize efectuate VSH Tehnica de recoltare Punctie venoas: 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na 3,8% Valorile obtinute 1h=32 2h=65 Valorile normale La femei: - 1h=2-13 mm - 2h=12-17 mm La brbati: - 1h=1-10 mm - 2h=7-15 mm La femei: * 12-16g% La brbati: * 14-19g% 45-50g%

Hemoglobina

Punctie venoas

15,3g%

Hematocrit

Punctie venoas: 2 46,6g% ml snge pe cristale de EDTA

Leococite VDRL TS TC

Punctie venoas Punctie venoas Punctia lobului urechii Punctia pulpei degetului

8100 Negativ 3 min 8,3 min

4200 - 8000/mmc Negativ 2-4 min 8-10 min

Examenul sumar de urin: - albumin: absent - glucoz: absent - densitate: 1012 - pH: usor acid - pigmeni biliari: absent - urobilin: absent - celule epiteliale: rare celule epiteliale plate - leucocite: absent

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDEN Nevoile Manifestari Surse de Problema de Grad de Fundamentale de dependen dificultate dependen dependen
1.A respira i a avea o bun circulaie 2.A mnca i a bea 3.A elimina 4.A se mica i a avea o bun postur 5.Adormi i a se odihni 6.A se inbrca i dezbrca 7.A menine temperatura corpului in limite normale 8.A fi curat,ngrijit i a proteja tegumentele si mucoasa 9.A evita pericolele 10.A comunica 11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia 12.A fi preocupat in vederea realizarii 13.A se recreea 14.A invata cum sa-si pastreze sanatatea Obstructie nazala Inapeten, Scdere ponderal Insomnie Anxietate Respiratie dificila Alterarea nutriiei - deficit Alterarea somnului Dependent

Durere Cefalee -

Dependent Independent Independent Dependent Independent

Febra

Potential de deshidratare

Hipertermia

Dependent

Independent

Teama Vulnerabilitate -

Boala -

Anxietate -

Dependent Independent

Independent

Independent

Stare de boala Cunostinte insuficiente despre boala

Durere Lipasa de informatii

Alterarea nevoii Deficit de cunostinte despre boala

Dependent

Dependent

Cazul II
CAZUL NR. I DIAGNOSTIC: Sinuzita maxilara odontogen stg, CULEGEREA DE DATE DATE RELATIV STABILE: NUME: O PRENUME: L VRSTA: 36 ani SEX: feminin RELIGIE: ortodox RAS: alba LIMB VORBIT: romana DOMICILIUL: BRAOV STARE CIVILA: Casatorita OCUPAIE: elev ACH: nu relateaza APP: DEFICIENE SENZORIALE: nu prezint ALERGII: nu are OBICEIURI: fumeaza, bea cafea NLIME: 1,65 m DATE VARIABILE: T.A: 129/80 mm HG PULS: 80 bti / min TEMPERATUR: 36,8 grade RESPIRAIE: 19 r / min GREUTATE: 67 kg MANIFESTRI DE DEPENDEN: Durere puternica de cap, secretii nazale abundente, durere la nivelul obrazului dreapta, durerile s-au instalat in urma cu 2 sap si s-au agravat la 24 h dupa o interventie stomatologica.

ANALIZE DE LABORATOR
Analize efectuate VSH Tehnica de recoltare Punctie venoas: 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na 3,8% Valorile obtinute 1h=32 2h=65 Valorile normale La femei: - 1h=2-13 mm - 2h=12-17 mm La brbati: - 1h=1-10 mm - 2h=7-15 mm

Hemoglobina

Punctie venoas

13,2g%

La femei: * 12-16g% La brbati: * 14-19g% 45-50g%

Hematocrit

Punctie venoas: 2 37,4g% ml snge pe cristale de EDTA

Leococite VDRL TS TC

Punctie venoas Punctie venoas Punctia lobului urechii Punctia pulpei degetului

8800 Negativ 3 min 8,3 min

4200 - 8000/mmc Negativ 2-4 min 8-10 min

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDEN Nevoile Manifestari de Surse de Problema de Grad de Fundamentale dependen dificultate dependen dependen
1.A respira i a avea o bun circulaie 2.A mnca i a bea 3.A elimina 4.A se mica i a avea o bun postur 5.Adormi i a se odihni 6.A se inbrca i dezbrca 7.A menine temperatura corpului in limite normale 8.A fi curat,ngrijit i a proteja tegumentele si mucoasa 9.A evita pericolele 10.A comunica 11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia Dificultate de a respira Dentitiei Insomnie Anxietate Durere Obstructiei nazale Respiratie dificila Alimentatie deficitara Alterarea somnului Dependent Dependent Independent Independent Dependent Independent

Independent

Dificultatea de a respira -

Independent

Anxietate -

Operatie chirurgicala -

Dependent Independent

Independent

12.A fi preocupat in vederea realizarii 13.A se recreea 14.A invata cum sa-si pastreze sanatatea

Independent

Stare de boala Cunostinte insuficiente despre boala

Durere Lipasa de informatii

Alterarea nevoii Deficit de cunostinte despre boala

Dependent

Dependent