STRATEGII I METODOLOGII N INSTRUIRE I CERCETARE

POSTGRADUATE MEDICAL EDUCATION AND TRAINING IN THE UK Professor Elisabeth Pai e a!" Dr Alastair #orrest London Deanery, University of London, UK I!tro"$ tio! Like any health service, the UKs National Health Service (NHS) is dependent for its quality on a relia le supply of doctors !ith the ri"ht skills and in the ri"ht place to #eet the needs of patients$ %or the past decade the NHS has tried to e self&sufficient for its #edical !orkforce$ 'edical schools have een e(panded and #ore have een esta lished$ )he nu# er of doctors in post"raduate trainin" pro"ra##es has dou led$ Steps have een taken to ensure that these doctors enter specialty trainin" in nu# ers that #atch e(pected career opportunities once their trainin" is co#plete$ Since the quality and safety of patient care is so dependent on the quality of the #edical !orkforce, steps have also een taken to ensure that post"raduate #edical education and trainin" #eets e(actin" quality standards, !hatever the specialty and the settin"$ *n this paper !e su##arise the syste# of post"raduate #edical education and trainin" in the UK, and co##ent on so#e of its stren"ths and !eaknesses$ )he syste# is y no #eans perfect, and is su +ect to re"ular revie! and refor# in a constant search for i#prove#ent$ THE STRUCTURE O# POSTGRADUATE MEDICAL EDUCATION #o$!"atio! trai!i!% ,fter "raduation fro# #edical school (fi"$-), doctors have to undertake a t!o&year %oundation .ro"ra##e$ %oundation trainin" follo!s the principle that learnin" in, and fro#, practice is the #ost effective !ay for professionals to develop$ /oun" doctors learn to put theory into practice under supervision, developin" their clinical co#petence in a !ide variety of settin"s, !hile ein" paid a salary for their !ork$ )here is a set curriculu# and a !ork& ased assess#ent strate"y$ Key learnin" ai#s of the %oundation pro"ra##e are the initial assess#ent and #ana"e#ent of the acutely ill patient, and an understandin" of the #ana"e#ent of chronic illness across care settin"s$ ,lon"side this, the %oundation doctor learns a out co##unication, !orkin" in #ulti&professional tea#s, shared decision&#akin" et!een patients and professionals, and an understandin" of safe hi"h quality patient care$ )he pro"ra##e consists of 0&1 place#ents across a ran"e of specialties, not only in the acute sector, ut also in the co##unity, in #ental health and in "eneral practice$ Durin" the %oundation pro"ra##e the trainees record their pro"ress usin" an electronic portfolio and have a series of !ork& ased assess#ents, includin" #ultisource feed ack$ )hey have opportunities to discuss their stren"ths and !eaknesses and consider their career options$ %oundation trainin" is overseen y %oundation Schools, consistin" of a %oundation Director, ad#inistrative support and a trainin" pro"ra##e director for every 23 S&e ialt' trai!i!% %ollo!in" the %oundation .ro"ra##e, the ne(t sta"e is Specialty trainin", includin" 4eneral .ractice (fa#ily #edicine) as a specialty in its o!n ri"ht$ 5ach specialty has a !ritten curriculu# and an assess#ent strate"y !hich often includes an e(a#ination part !ay throu"h the pro"ra##e$ 'ost of the specialties have a road& ased core, follo!ed y one or #ore hi"her specialty options$ %or e(a#ple, core sur"ical trainin" prepares the trainee to apply for one of nine sur"ical specialties$ 6ore #edicine leads on to 27 #edical specialties$ 'ost specialties have an e(a#ination at the end of core trainin", !hich #ust e passed efore the trainee can pro"ress to hi"her trainin"$ 5ach specialty has a curriculu# !hich has een developed y the relevant 8oyal 6olle"e and !hich is revie!ed annually$ 7

The Structure o! Postgraduate Training

un-through Specialty Training Medical school Foundation Programme Core Specialty Training Higher Specialty Training

4-6 years

2 years

2-3 years

1-6 years

%i"$- )he Structure of .ost"raduate )8ainin" )he curriculu# is delivered throu"h a series of clinical place#ents usually supported y a tau"ht pro"ra##e delivered throu"h se#inars, e&learnin" #odules and diplo#a or 'Sc courses$ 'ost curricula also include an ele#ent of research, teachin", quality i#prove#ent and leadership$ *n addition to for#al e(a#inations, each trainee is assessed in the !orkplace, throu"h direct o servation of procedures, case& ased discussions and #ulti&source feed ack$ )hese assess#ents are revie!ed annually y a panel that decides !hether or not the trainee is fit to pro"ress to the ne(t sta"e of trainin"$ RESPONSI(ILITIES #OR POSTGRADUATE MEDICAL EDUCATION AND TRAINING The Lo al E"$ atio!al Pro)i"er .ost"raduate #edical education is #ainly delivered throu"h a series of clinical place#ents in !hich doctors learn y !orkin" under supervision$ )hey are therefore e#ployees at the sa#e ti#e as learners$ )he pro"ress they #ake depends heavily on the quality of the trainin" and supervision they receive day to day, the !ork ased assess#ents they under"o at intervals, and the efforts that are #ade in each place#ent to identify their individual learnin" needs and ensure they are #et efore they #ove on$ Cli!i al a!" E"$ atio!al S$&er)isio! )hrou"hout clinical trainin", each trainees day to day !ork and learnin" is carried out under the supervision of one or #ore senior doctors$ 5very trainee also has a na#ed educational supervisor$ )he educational supervisor should e trained for the role and have the ti#e to carry it out properly$ 5ducational supervisors provide on"oin" supervision across place#ents to confir# that trainees are #akin" the necessary pro"ress, y offerin" re"ular appraisal and feed ack$ )hey advise the trainee a out their career, and are responsi le for oth the educational appraisal, and revie! of their overall perfor#ance$ 8esponsi ilities of the 5ducational Supervisor 5nsurin" safe and effective patient care 5sta lishin" and #aintainin" an environ#ent for learnin" )eachin" and facilitatin" learnin" 5nhancin" learnin" thou"h !ork ased assess#ent Supportin" and #onitorin" educational pro"ress 4uidin" personal and professional develop#ent 6ontinuin" professional develop#ent as an educator Lo al E"$ atio!al Lea"ershi& 9ithin each hospital, there is a Director of 'edical 5ducation (D'5) !ho #ana"es the post"raduate education ud"et and #akes sure that that the environ#ent !ithin the hospital is conducive to learnin"$ )his usually includes #ana"in" an educational facility !ith se#inar 1

roo#s, lecture theatre, skills la s and infor#ation services$ )he D'5 oversees the !ork of the educational leads for %oundation and each of the specialties (usually kno!n as tutors) !ho in turn #ana"e the the educational supervisors$ )he D'5 usually chairs a faculty "roup$ He or she is accounta le to the chief e(ecutive director for ensurin" that education and trainin" throu"hout the or"anisation is #eetin" quality standards, and that the tension et!een service and trainin" is #ana"ed$ )he D'5 #ana"es quality locally y 8esponsi ilities of the Director of 'edical 5ducation .ro#ote e(cellence a#on" those involved in education locally .rovide professional leadership and vision for the or"anisation on #edical education issues Liaise !ith the local 'edical School to ensure a s#ooth transition fro# under"raduate to post"raduate trainin"$ 8epresent the or"anisation on #edical education issues, oth e(ternally and internally$ 5sta lish a structure for the local delivery of #edical education, ensurin" that all those involved have clear roles and responsi ilities and are accounta le for these educational roles Lead, direct and develop all involved in #edical education and e involved in their appoint#ent 'ana"e the resources for #edical education and trainin" 'ana"e data collection and reportin" processes necessary for internal quality control$ Liaise !ith other educational leaders to!ards the develop#ent of #ulti&professional learnin" as appropriate The role of the Re%io!al Post%ra"$ate Dea! 6o##issionin" post"raduate education 5ach re"ion, kno!n in 5n"land as a Strate"ic Health ,uthority, has a .ost"raduate Dean, !hose responsi ility it is to co##ission post"raduate #edical education fro# the local education providers and provide a syste# for co&ordinatin" their activities$ .ost"raduate Deans enter into an educational contract !ith each local education provider in their re"ion$ )his sets out ho! #any posts at !hat level and in !hat specialties are ein" co##issioned, and the quality standards for education and trainin" that #ust e #et$ *n return the provider receives fundin" to co#pensate for the cost of e#ployin" the doctor: providin" supervision and education: and supportin" the educational facilities and infrastructure$ )he post"raduate dean #onitors the quality of !hat is provided throu"h revie!in" annual reports and action plans reports fro# the D'5s and "eneral practice trainin" leads, data collection, site visits and the results fro# the National )rainee Survey !hich is carried out annually (see elo!)$ 6o&ordinatin" post"raduate education 'ost trainin" pro"ra##es, !hether at %oundation, 6ore or Hi"her level, span #ore than one settin" and co&ordination is therefore required at a level a ove that of the local educational provider$ )his is done throu"h the post"raduate deanerys post"raduate school structure, !ith one or #ore %oundation Schools per re"ion, and fro# -2 to -7 Specialty Schools$ 8esponsi ilities of the post"raduate dean ,s co##issioner Set the strate"ic direction for education and trainin" and ensurin" it is ali"ned !ith and supports the service a# itions$ .lan the nu# er of pro"ra##es in each specialty and at each level to #eet re"ional !orkforce needs 6ontract !ith local education providers for clinical place#ents 'ana"e the quality of local educational providers Develop the providers and their faculty 6o##ission re"ional educational activities and resources ;

 8eco"nise and re!ard "ood practice and act to ,s a co&ordinator 8ecruitin" into trainin" pro"ra##es 'aintainin" a data ase of trainees and their pro"ress 5nsurin" that each pro"ra##e delivers the relevant curriculu# 5nsurin" the quality of each trainee throu"h annual revie! of !ork ased assess#ents 'ana"in" trainees !hose perfor#ance or pro"ress causes concern 'ana"in" the clinical ele#ent of trainin" for trainees on an acade#ic trainin" path!ay .rovidin" e(ceptional trainin" opportunities for trainees !ho need to train part&ti#e or have other reasona le individual require#ents 'ana"in" trainees !ho !ish to take ti#e out of pro"ra##e for research or international e(perience The Post%ra"$ate Me"i al E"$ atio! a!" Trai!i!% (oar"* )he syste# for post"raduate education and trainin" in the UK is re"ulated$ )he .ost"raduate 'edical 5ducation <oard (.'5)<) is a non&"overn#ental independent re"ulatory ody overseein" the content and standards of .ost"raduate 'edical 5ducation across the UK$ *t pro#otes and develops UK post"raduate #edical education, ai#in" to i#prove oth the skills of doctors and the quality of healthcare offered to patients and pu lic$ *t provides quality assurance for post"raduate #edical education$ 5(plicit standards have een set y .'5)< relatin" to all aspects of specialty trainin", includin" curricula, delivery of trainin", and assess#ent$ ,ll trainin" pro"ra##es #ust confor# to these standards$ =ver 03,333 trainees responded to the annual on&line confidential trainees survey across the UK in 233> (an ?7@ response rate) !ith around 73 questions #apped to trainin" standards$ )he data allo!s detailed co#parisons across and !ithin deaneries, hospitals, specialties, and trainin" "rades, and co#parison !ith previous years$ 4uardin" confidentiality allo!s e(ploration of trainee concerns a out ehaviour to!ards the#, and of their o!n e(perience of #akin" #edical errors and the factors that contri ute to patient safety$ )he results of the survey are openly availa le throu"h the .'5)< !e site !!!$p#et $or"$uk )he responsi ilities of .'5)< ,pproval of curricula put for!ard y 8oyal 6olle"es for each specialty )he approval process of trainin" pro"ra##es, posts and trainers )ar"eted and focused visits to post"raduate deaneries, to assess deaneries i#ple#entation of quality #ana"e#ent of trainin" !ithin the or it of that deanery )ar"eted visits to any trainin" pro"ra##es or trainin" sites "ivin" particular and ur"ent concerns )he ,nnual National Survey of )rainee Doctors to collect the trainees perspectives on the quality of their trainin" pro"ra##es and their educational outco#es 6ertification of the co#pletion of trainin" Ro'al Colle%es )he 8oyal 6olle"es are professional odies, the oldest of !hich !ere esta lished centuries a"o, !hich ai# to i#prove the quality of #edical care y continually i#provin" standards of practice in their specialties$ ,s such they have an i#portant role in #edical education, advisin" .'5)< on the content of trainin" curricula, the standards required of a depart#ent to e suita le for trainin" purposes, and the standards required for trainees to achieve a certificate of co#pletion of trainin" in their specialties$ 'e# ership andAor fello!ship of the 8oyal 6olle"e is usually y e(a#ination, and achievin" this is a require#ent for pro"ress in trainin"$ )he 8oyal 6olle"es are also providers of education, especially continuin" #edical education and professional develop#ent of consultants$ U!i)ersities a!" their Me"i al S hools Universities are responsi le for under"raduate #edical education and !ork !ith re"ional ?

post"raduate deans to ensure a s#ooth transition et!een #edical school and post"raduate trainin" pro"ra##es$ Universities have the pri#ary responsi ility for those doctors on acade#ic trainin" pro"ra##es$ )hese acade#ic clinical fello!ships are availa le at %oundation, 6ore and Hi"her trainin" levels and are pro"ra##es !ith inte"rated clinical and acade#ic trainin", and continuin" research involve#ent$ Universities also provide a !ide variety of de"ree and diplo#a courses, so#e of !hich are included as #andatory ele#ents in the specialty curricula and so#e of !hich are optional$ , close relationship et!een the re"ional post"raduate dean and the local university is very i#portant to ensure co&ordinated support for education and trainin"$ Dis $ssio! )he syste# of post"raduate education and trainin" in the UK has een developed over ti#e and is co#ple($ *t has een su +ected over the years to various refor#s, !ith varyin" success, and no dou t #ore are to co#e$ *n the search for quality i#prove#ent it #ust e reco"nised that there is no pro"ress !ithout chan"e$ Ho!ever, so#e principles see# to stand the test of ti#e and should e respected, !hatever the syste# of post"raduate #edical education and trainin" adopted$ -$ .atient safety is para#ount$ )he needs of trainees for e(perience #ust not e allo!ed priority over the needs of patients for a safe syste# of care$ 9here it is possi le to #ove the lo!er end of the learnin" curve a!ay fro# the patient e" y rehearsal throu"h si#ulation, that is !hat should happen$ )rainees #ust e learn !ithin a service that puts a pre#iu# on patient safety and #ust learn the#selves to e cha#pions of safety and quality i#prove#ent in care$ 2$ *t #ust e reco"nised that hi"h quality clinical trainin" takes ti#e and resources and the incentives to do this !ork #ust e as effective as the incentives for service or research$ B$ 6ollectin" and usin" #etrics to evaluate educational perfor#ance is a po!erful lever for drivin" up quality$ 0$ )he roles of !orkforce planner, educational standard&setter, re"ulator, co##issioner and provider of education and trainin" #ust e fulfilled, y one ody or another$ 7$ Doctors #ust e trained for the settin"s in !hich they !ill !ork, and !here possi le, in those settin"s and !ith the other professionals they !ill e !orkin" !ith$ 1$ 5ducational require#ents #ust e planned into the uildin", equippin", staffin", schedulin" and costin" of ne! service develop#ents$ ;$ =pportunities for research: post"raduate de"rees: acade#ic appoint#ents ?$ )rainees should have the ri"ht to a reasona le !orkload and !orkin" hours: the opportunity to train part&ti#e if there are !ell&founded reasons for this: a culture of di"nity and equality at !ork: and an opportunity to voice their vie!s and concerns$ Hu#ane trainin" #akes hu#ane doctors$ >$ )rainees should e developed as leaders & cha#pions of service innovation and continuous quality i#prove#ent in patient care$ %urther readin"C !!!$p#et $or"$uk !!!$foundationpro"ra##e$nhs$uk !!!$londondeanery$ac$uk

>

STANDARDS AND RE+UIREMENTS #OR POSTGRADUATE MEDICAL EDUCATION IN EUROPE Professor Da)i" Gor"o! .resident, ,ssociation of 'edical Schools in 5urope, ', '< %86. %'edSci I!tro"$ tio! ,t first si"ht, the or"anisation and delivery of post"raduate #edical education should e strai"htfor!ard$ )here is "eneral, international, reco"nition of !hat a #edical doctor is, and !hat a #edical doctor does$ )herefore, it appears o vious that the #edical de"ree D the asic #edical qualification & a!arded at the end of asic #edical education !ill e roadly co#para le, oth !ithin 5urope and #ore !idely$ )he task of post"raduate #edical education (a reviated as .4'5 in this article) is then to take that doctor !ith a asic #edical qualification, and further to train and educate hi# or her in #edicine "enerally, and in a specialty, so that the doctor can practice, at a suita le level (!hether as a "eneralist or as a specialist), in the health care syste#$ Ho!ever, there are a nu# er of factors that #ake .4'5 co#plicated rather than strai"htfor!ard$ )hese includeC )he syste# of .4'5 varies a "reat deal fro# one country to another Le"al require#ents !ithin the 5uropean Union 9ho is responsi le for .4'5E o Universities o Health&care syste#s and national health authorities o .rofessional odies such as #edical cha# ers or #edical acade#ies o 'inistries and politicians 9ho delivers .4'5E o Universities o Health&care syste#s o .rofessional odies such as #edical cha# ers or #edical acade#ies 9hat standards should e usedE o Ho! is quality of .4'5 assuredE o Ho! co#para le are different countriesE 9hat other "roups are interested in .4'5E )he le"al position %or social and historical reasons, .4'5 varies a "reat deal fro# country to country$ 9ithin the 5uropean Union (5U), as in al#ost all parts of the !orld, national "overn#ents retain responsi ility for health care and for the re"ulation of #edicine$ 4iven the i#portance of #edical care !ithin every country, it is very unlikely that national "overn#ents !ill e !illin" to "ive up political control of #edicine to any international ody, such as the 5U$ 9ithin the countries of the 5U, the only 5urope&!ide order !ith authority over #edical education is Directive 2337AB1A56 of the 5uropean .arlia#ent and of the 6ouncil of the 5uropean Union, !ith later a#end#ents$ *t can e read in 5n"lish atC httpCAAeur&le($europa$euALe(UriServALe(UriServ$doEuriF=GCLC2337C277C3322C3-02C5NC.D% )he Directive sets out rules for asic #edical education, !hich are indin" on #e# er states of the 5U$ *n particular, H<asic #edical trainin" shall co#prise at least si( years of study, or 7,733 hours of theoretical and practical trainin" provided y, or under the supervision of, a university$I %or post"raduate #edical trainin", the Directive sets out so#e asic rules, !hich are !orth quotin" in partC HSpecialist #edical trainin" shall co#prise theoretical and practical trainin" at a -3

university or #edical teachin" hospital or, !here appropriate, a #edical care esta lish#ent approved for that purpose y the co#petent authorities or odies$$$ )rainin" shall e "iven on a full&ti#e asis at specific esta lish#ents !hich are reco"nised y the co#petent authorities$ *t shall entail participation in the full ran"e of #edical activities of the depart#ent !here the trainin" is "iven, includin" duty on call, in such a !ay that the trainee specialist devotes all his professional activity to his practical and theoretical trainin" throu"hout the entire !orkin" !eek and throu"hout the year, in accordance !ith the procedures laid do!n y the co#petent authorities$ ,ccordin"ly, these posts shall e the su +ect of appropriate re#uneration$I *n other !ords, .4'5 #ust take place in a suita le place: should e full&ti#e (althou"h part&ti#e .4'5 is possi le, spreadin" the total ti#e required over a lon"er period): and #ust e properly paid$ )he Directive other!ise says very little a out the detail of .4'5$ *t does not specify !ho should e responsi le for .4'5, or ho! lon" it should take, eyond certain #ini#u# ti#es (B D 7 years) that are laid do!n$ *t ackno!led"es that reco"nised #edical specialties vary fro# country to country$ ,s !ell as descri in" specialist trainin", the Directive sets out asic require#ents for trainin" in "eneral #edical practice$ *n so#e countries, #edical "raduates can enter .4'5 i##ediately after leavin" #edical school, ut in #any countries a defined period of supervised practice is required efore full licensin" and re"istration as a qualified doctor: only !hen this has een co#pleted #ay the doctor e"in .4'5$ 9ho controls and delivers post"raduate #edical educationE <ecause .4'5 has developed in different !ays in each country, it is not surprisin" that there are !ide differences et!een countries in the or"anisations that are responsi le for the control of .4'5, and the or"anisations that deliver .4'5$ 6ontrol ,s noted earlier, the i#portance of #edical care !ithin every country is hi"h, and therefore there is al#ost al!ays political control, in so#e !ay, of the structure and standards of .4'5$ So#eti#es this is !ritten in the la!s of a country, ut often it is devolved to an independent or se#i&independent ody$ )his #ay e (-) a re"ulatory or quality assurance a"ency (such as the 4eneral 'edical 6ouncil in the UK) or (2) a professional ody such as the national #edical cha# er or (B) the university syste#$ Delivery 6ontrol of .4'5 overlaps !ith the delivery of .4'5C the or"anisation that actually #ana"es the education, and delivers the teachin", of doctors after "raduation has a "reat deal of influence over the content and quality of .4'5$ .olitical influences are also i#portant D politicians !ant .4'5 to e short and directed to the health&care syste# of their country, ut universities and the profession "enerally are concerned that .4'5 should e co#prehensive, and should prepare the doctor for a lifeti#e of !ork$ 'edicine is developin" all the ti#e, and a doctor !ho learns only !hat is needed today !ill not e prepared for the ne! kno!led"e of ne(t year, let alone of ten or t!enty years in the future$ *n so#e countries, such as %inland, it is reco"nised that .4'5 is a lo"ical e(tension of the study of asic #edical education in the university, and therefore .4'5 should also e #ana"ed and delivered y universities$ *n others, such as the UK, #ana"e#ent and delivery of .4'5 is y the health&care syste#$ )his #ay e favoured y politicians !ho !ant doctors in the health&care !orkforce as soon as possi le$ *n other countries, such as .ortu"al, .4'5 is the responsi ility of the #edical acade#y or #edical cha# er$ )his allo!s the profession to have po!er over !hat is learned and ho! it is tau"ht, ut there is the risk that the interests of the health&care syste# #ay e overlooked$ )he ,ssociation of 'edical Schools in 5urope (,'S5), at its annual conference in 233> (held in Ja"re ) discussed these various #odels for .4'5$ )he conference a"reed a Declaration on this su +ect, availa le on the ,'S5 !e site (!!!$a#se&#ed$eu)$ )he #ain conclusion !as that .4'5 #ust e #ana"ed as a colla oration et!een all concerned, as is already clearly the --

case in so#e countries, such as Den#ark and S!eden$ ,s the Declaration states, H)he post"raduate role of the #edical school e(tends into clinical, specialist and research education$ *n all these, the #edical school is a partner of the health&care syste#, and of the profession$ )his three&!ay partnership depends, for success, on #utual respect, co##unication and colla oration$ )his partnership also includes support fro# #inistries oth of health and of education, and society at lar"e$I .ractice in post"raduate e(a#inations varies fro# country to country$ *n so#e countries, post"raduate e(a#inations are #ainly at the start of .4'5, and in others are at the end, and are a require#ent efore leavin" .4'5 and enterin" specialist practice$ Standards, quality assurance, and co#para ility et!een countries .4'5 cannot e #ana"ed and delivered !ithout kno!in" !hat is to e learned, and to !hat standard$ 'any national authorities have a clear state#ent of standards and quality assurance (K,) procedures for asic #edical education, ut clear state#ents on the require#ents for .4'5 are less co##on$ )he 9orld %ederation for 'edical 5ducation (9%'5) has "lo al standards for all phases of #edical education (.4'5 and continuin" professional develop#ent, as !ell as asic #edical education)$ )he develop#ent of these standards for 5urope&!ide use !as undertaken y a +oint 9%'5 D ,'S5 )ask %orce as part of the 5uropean the#atic net!ork in #edicine$ )hese 5uropean Specifications of the 9%'5 standards are helpful in plannin" .4'5, and are availa le on the 9%'5 and ,'S5 !e sites (!!!$!f#e$or" and !!!$a#se&#ed$eu)$ )here is no syste# in 5urope for credit in .4'5 to e transferred et!een countries, althou"h such a syste# #ay develop$ )he 5uropean 6o##ission has !elco#ed initiatives to develop a syste# like the syste# of 6ontinuin" 'edical 5ducation credits used in North ,#erica$ , syste# of transferra le credits in .4'5 !ould allo! a doctor to o tain his or her post"raduate trainin" in t!o or #ore countries$ )his could pro#ote #o ility in 5urope, and #i"ht help spread "ood practice and hi"h standards$ =ne area in !hich there is not likely to e co##on practice et!een 5uropean countries is in the clinical specialties that are reco"nised$ ,ll countries reco"nise the #a+or specialties that are kno!n !orld!ide D "eneral internal #edicine, cardiolo"y, sur"ery, and so on, a out 23 in all D ut #inor specialties vary fro# country to country$ )he reco"nised specialties, found in at least t!o countries, are listed in the 5U Directive 2337AB1A56$ =ther interested "roups 4roups representin" the #edical profession across 5urope have an interest in require#ents and standards for .4'5$ )he Standin" 6o##ittee of 5uropean Doctors (6.'5, !!!$cp#e$ eApolicy$php) supports #o ility durin" .4'5, ut is concerned that !orkin" conditions for doctors in all 5uropean counties should e "ood enou"h to #ake it unnecessary for doctors to #ove for financial reasons, often at the e(pense of vulnera le healthcare syste#s$ )he 5uropean Union of 'edical Specialists (U5'S, !!!$ue#s$net) also supports #o ility in .4'5, and plans to set up a 5uropean ,ccreditation 6ouncil for .ost"raduate )rainin" ased on the e(istin" !ork of U5'S on credit accu#ulation in .4'5$ .ost"raduate research trainin" , revie! of .4'5 #ust not o#it consideration of research trainin" durin" the post"raduate years$ %or doctors plannin" a career in research, or in acade#ic #edicine, a period of structured research trainin", often leadin" to a research de"ree !ill nor#ally e needed$ )he research de"ree #ay e co#pleted in parallel !ith .4'5$ =8.H5US (the =r"anisation for .hD 5ducation in <io#edicine and Health Sciences in the 5uropean Syste#) is an or"anisation concerned !ith standards and processes for doctoral research de"rees in io#edicine, and its latest policy reco##endations, particularly fro# the -2

233> =8.H5US conference, can e found on the =8.H5US !e site (!!!$orpheus&#ed$or")$ Co! l$sio! .ost"raduate #edical education continues to vary fro# country to countryC ut there is evidence of increasin" har#onisation of require#ents and practices in .4'5$ *n ti#e, this !ill lead to "reater #o ility of doctors !ithin 5urope, and to a "eneral i#prove#ent of the standards of #edical education and of #edical practice$

PERSPECTI,E MANAGERIALE DE INTEGRARE N SPA-IUL N,.-.M/NTULUI SUPERIOR EUROPEAN Co!sta!ti! E0 o1 I$lia!a #or!ea 6atedra 5cono#ie, #ana"e#ent Li psihopeda"o"ie Mn #edicinN S$22ar' Managerial perspectives of integration in the space of higt european education Hi"h esta lish#ent in the 8epu lic of 'oldova is connected to e(pectation and e(i"encies a out inte"rity perspectives in the 5uropean university space$ 'ana"e#ent quality syste# i#ple#entation represents a considera le and valua le chan"e of the 'edical Hi"h esta lish#ent$ Due to this process the quality insurance has een i#proved: if those that !ill e achieved, that !as planned and priority opti#iOation direction of the university activities in the continue and consequent for#$ 4eneraliOin" the docu#ents and the e(perience of #any hi"h esta lish#ent and esti#atin" the proposed 'odel y 5uropean %ound for quality 'ana"e#ent !e "eneraliOed so#e priority #ana"e#ent direction of the 'edical hi"h esta lish#ent$ Re3$2at PnvNQN#Rntul Superior Mn 8epu lica 'oldova a fost orientat spre e(pectanQele Li e(i"enQele privind perspectivele de inte"rare Mn spaQiul universitar european$ *#ple#entarea siste#ului de #ana"e#ent al calitNQii este o schi# are considera ilN Li valoroasN a *nstituQiei de PnvNQN#Rnt Superior 'edical$ DatoritN acestui proces se va M# unNtNQi radical asi"urarea calitNQii, dacN se va realiOa tot ce s&a planificat Mn acest conte(t Li se vor deOvolta direcQiile prioritare de opti#iOare a activitNQii universitare Mn #od deli erat, continuu Li consecvent ,naliORnd Li "eneraliORnd docu#entele Li e(perienQa #ai #ultor instituQii de MnvNQN#Rnt superior Li evaluRnd Modelul propus de Fondul European pentru Managementul Calitii (EFQM) a# "eneraliOat unele direcQii #ana"eriale prioritare de eficientiOare a spaQiului PnvNQN#Rntului Superior 'edical$ A t$alitatea .e parcursul ulti#elor decenii #a+oritatea QNrilor europene sunt interesate sN rNspundN la noile provocNri Li e(i"enQe prin schi# Nrile co#ple(e Li refor#ele siste#ului educaQional la toate nivelurile Li #ai ales la nivel universitar$ PnvNQN#Rntul Superior Mn 8epu lica 'oldova a fost orientat spre e(pectanQele Li e(i"enQele privind perspectivele de inte"rare Mn spaQiul universitar european$ Din aceste considerente specialiLtii diverselor do#enii de #ana"e#ent ce sunt interesaQi de reuLita Li calitatea MnvNQN#Rntului cautN un echili ru Mntre principiile de calitate, eficienQN, diversitate Li echitate$ %inalitatea acestul proces inte"ral de calificare universitarN a fost discutatN Li preOentatN la o serie de foru#uri Li se#inarii interuniversitare Mn cele #ai i#portante oraLe ale 8epu licii 'oldova, ca de e(C 6hiLinNu, <NlQi, 6ahul, etc$ Pn aceastN ordine de idei, pute# #enQiona cN asi"urarea calitNQii Mn PnvNQN#Rntul Superior este o pro le#N #a+orN ce este privitN Mn conte(tul -B

prioritNQilor Li o iectivelor europene, deaceea i#ple#entarea Siste#ului de 'ana"e#ent al 6alitNQii Mn cadrul *nstituQiilor de PnvNQN#Rnt Superior "eneral Li #edical, tre uie sN fie #onitoriOate Li evaluate de cNtre specialiLtii Mn #ana"e#ent, cu condiQia cN aceLtea cunosc foarte ine instru#entele pentru deOvoltarea Li clasificarea calificNrilor universitare, deci cunosc Cadrul Naional al Calificrilor Sapud$, .etrov 5lena, 2331T$ Calitatea PnvNQN#Rntul Superior Mn percepQia co#unitNQii acade#ice este apreciatN Mn pri#ul rRnd, ca un proces de i#a"ine, iar apoi ca un proces co#ple( de co#pati ilitate, transparenQN, deschidere, pNstrare Li creLtere a valorilor siste#ului naQional al PnvNQN#Rntului Superior$ Deaceea toate caracteristicile e(puse #ai sus tre uie sN orienteOe acest proces spre co#pati iliOarea structurilor Li pro"ra#elor universitare, aORndu&se pe universalitate, diversitate, fle(i ilitate Li autono#ie$ 6ercetNrile privind pro le#a calitNQii au de#arat la Mnceputul sec$ UU$ .ri#a lucrare Mn do#eniu se referea la calitatea for#Nrii profesorilor$ )itlul de fondator al do#eniului de cercetare V'Nsurarea calitNQii pro"ra#elor Li instituQiilorI Mi aparQine lui 8alph )yler, care a for#ulat Mn ->73 principiile de evaluare a eficacitNQii unui pro"ra# de instruire S-, apud$, p$ ;T$ Calitatea n nvmntul Superior este o descriere a eficacitNQii a tot ce se Mntreprinde Mn siste#ul de MnvNQN#Rnt, Mn fiecare instituQie aparte pentruC asi"urarea atin"erii unui eneficiu #a(i# din pro"ra#ele de for#are a studenQilor i#plicaLi Mn procesul de MnvNQN#Rnt: satisfacerea e(pectanQelor studenQilor Li condiQiilor de o Qinere a diplo#elor universitare$ Material 4i 2eto"e "e er etare ,naliORnd Li "eneraliORnd docu#entele Li e(perienQa #ai #ultor instituQii de MnvNQN#Rnt superior Li evaluRnd Modelul propus de Fondul European pentru Managementul Calitii (EFQM) a# "eneraliOat unele direcQii #ana"eriale prioritare de eficientiOare a spaQiului PnvNQN#Rntului Superior 'edical$ Re3$ltate 4i "is $0ii .rintre direcQiile sau do#eniile prioritare ale #ana"e#entului universitar ale US'% VN$ )este#iQanuI pute# #enQiona ur#NtoareleC Managementul re ur elor umane (politica cadrelor Li principiile de #ana"e#ent al deOvoltNrii personalului: #ecanis#ele de deter#inare a cerinQelor de calificare a personalului, a pre"Ntirii Li perfecQionNrii lui: #ecanis#ele #otivNrii, i#plicNrii personalului Mn activitatea de M# unNtNQire a calitNQii funcQionNrii universitNQii, M# unNtNQirea condiQiilor de #uncN, a protecQiei sociale Li a nivelului de trai a 6DU: etc$)$ Managementul re ur elor financiare ale univer itii! Managementul re ur elor materiale ale univer itii! Managementul re ur elor informaionale ale univer itii! Managementul eficacitii te"nologiilor de formare #i de evaluare! Managementul proce elor (didactic$ educaional$ metodologic #i #tiinific)! Managementul general (mecani me de elecie #i anali% a re%ultatelor activitii univer itii)! &mpactul univer itii a upra ocietii (nivelul de percepie ocial a univer itii$ deci a imaginii ociale a ace teia)! , ordarea siste#icN a calitNQii MnvNQN#Rntului foarte des se asi#ileaON au efcacitatea acestui proces, accentuRndu&se necesitatea funda#entNrii psihosociale Li cercetNrilor diversificate e#pirice a i#ple#entNrii refor#elor$ 6alitatea unei refor#e nu se poate #Nsura, MnsN ea poate fi descrisN Li apreciatN Mn aOa unor criterii ine dter#inate$ DupN unii cercetNtori, de#ersul calitate poate fi definit Mn aOa ur#Ntoarelor principii -0

S,$ Scurtu, 233;TC 5* Pri! i&i$l o!for2it60ii D adecvarea produsului sau a serviciului la necesitNQile reale ale econo#iei$ 7* Pri! i&i$l &re)i3i$!ii D presupune prevenirea erorilor Li inconvenienQelor$ 8* Pri! i&i$l e)al$6rii 9 orice politicN de asi"urare a calitNQii necesitN a fi aOatN pe o iective, nivelul cNrora sN fie #Nsura ile$ :* Pri! i&i$l 2a!a%e2e!t$l$i &arti i&ati) 9 econo#ia #odernN necesitN o #are capacitate de inovaQie Li i#plicare Mn noi conte(te$ ;* Pri! i&i$l 6$t6rii e< ele!0ei 9 cNutarea e(celenQei recla#N Li alQi indicatori, care ar corespunde realiOarea o iectivelor, deontolo"ia Li re"ulile conduitei, ce pot conduce spre un de#ers "lo al al calitNQii$ Siste#ele de asi"urare a calitNQii sunt sta ilite la nivel naQional pentru a realiOa M# unNtNQirea Li responsa iliOarea educaQiei Li for#Nrii$ 5ste necesar de MnQeles faptul, cN #ana"e#entul calitNQii MncN nu "aranteaON M# unNtNQirea calitNQii Mn instituQiile de MnvNQN#Rnt, fie el universitar, preuniversitar sau postuniversitar, rN#Rne Mn viOorul Li responsa ilitatea tuturor participanQilor la acest proces Li Mn speciali #ana"erilor universitari$ Siste#ele de asi"urare a calitNQii tre uie sN includNC = iective Li standarde clare Li #Nsura ile: Nor#e #etodolo"ice pentru i#ple#entare$ 8esurse adecvate Li suficiente: 'etode de evaluare: 'ecanis#e feed ack pentru M# unNtNQirea calitNQii: 8eOultatele evaluNrii accesi ili pu licului lar"$ Pn conte(tul schi# Nrilor co#ple(e Li refor#elor siste#ului educaQional Mn MnvNQN#Rntulul superior au ieLit Mn evidenQN unele dificulti, ce Qin de sporirea calitNQii, astfel s&au conturatC identificarea finalitilor de tudiu #i competenelor C ele tre uie sN fie clare, concise, #Nsura ile, ce pot fi evaluate: dease#enea parteneriatul cu mediul academic$ economic #i ocial$ ar tre ui sN fie deschis, transparent, continuu Li constructiv, orientat spre cola orare Li cooperare$ Dat fiind faptul cN realiONrile Mn do#eniul ridicNrii calitNQii Mn spaQiul universitar nu pot fi analiOate Li evaluate Mnafara Cadrului Naional al Calificrilor$ noi a# Mncercat sN analiON# ce ne oferN Li ne faciliteaON acest cadru Mn conte(tul e(pectanQelor privind direcQiile prioritare de #ana"e#ent al calitNQii, acestea fiind ur#NtoareleC oferN instituQiilor de MnvNQN#Rnt posi ilitNQi de proiectare Li deOvoltare a unui curriculu# creativ: contri uie la deOvoltarea, diversificarea pro"ra#elor acade#ice: faciliteaON ela orarea criteriilor de asi"urare a calitNQii Li de evaluare a ei: susQine procesul de recunoaLtere a studiilor: spri+inN Li Mncura+eaON #o ilitatea studenQilor Li a a solvenQilor: pro#oveaON studii Li diplo#e co#une: Mncura+eaON pro#ovarea di#ensiunii 5uropene Mn PnvNQN#Rntul Superior din 8epu lica 'oldova: faciliteaON inserQia a solvenQilor pe piaQa forQei de #uncN Sapud$, B, p$ -BT$ 'uraru 5lena Mn cadrul Se#inarului internaQional V6adrul 6alificNrilor D 6alitate Li )ransparenQNI, a #enQionat foarte clar funciile i temului de calificare, acestea fiind foarte i#portante pentru identificarea inconvenienQelor Li dificultNQilor, ce pot apNrea Mn conte(tul schi# Nrilor #ana"eriale privind calitatea, printre care se enu#NrNC for#uleaON e(plicit scopurile calificNrilor: contri uie la conLtientiOarea acestora de cNtre cetNQeni Li an"a+atori: M# unNtNQesc accesul Li i#plicarea socialN: traseaON Li descriu puncte de acces Li de suprapunere: -7

 faciliteaON recunoaLterea Li #o ilitatea Mn conte(t universitar: identificN #i+loace Li cNi alternative de for#are: situiaON calificNrile interrelaQional Li Mn cone(iune deli eratN: indicN posi ilitNQile de pro"res, precu# Li arierele: asi"urN sporirea calitNQii PnvNQN#Rntului Superior Sop$ cit$, p$ -2T$ ,si"urarea calitNQii face parte din #ana"e#entul calitNQii, adicN un Mntre" ansa# lu de #Nsuri care au ca scop ca universitNQile sN poatN planifica o Qinertea calitNQii, sN&i deter#ine para#etrii de evaluare Li i#ple#entare Li sN dovedeascN retultatele o Qinute Mn ur#a acestui proces$ 'Nsura adevNratN a eficacitNQii activitNQii universitare (educaQie Li cercetare) constN Mn i#pactul pe care acestea le "enereaON Mn #ediul socio&econo#ic Li #ana"erial$ Pntr&o societate aOatN pe cunoaLtere, #isiunea universitNQii este sN contri uie la unNstarea societNQii "enerRnd cunoaLtere Li transferRnd&o #ediului socio&econo#ic$ .rodusul oferit de PnvNQN#Rntul Superior 'edical este cunoaLterea, produs furniOat societNQii su diverse for#eC '! Competena a( olvenilor n domeniul medicinei! )! *e%ultatele cercetrilor #tiinifice n medicin #i n domeniile apropiate ei! B$ Con ultan$ e+perti%, transfer de cunoaLtere cNtre or"aniOaQii ale #ediului socio& econo#ic Li #ana"erial Mn #edicinN, Mn scopul "enerNrii noului Li creLterii co#petitivitNQii acestora$ 0$ &mplicarea mem(rilor comunitii academice n viaa ocial , transfer de cunoaLtere, realiOat prin i#plicarea directN Mn or"anis#e ale co#unitNQii locale, re"ionale, naQionale Li internaQionale$ 6lienQii Li pNrQile interesate interne Li e(terne universitNQii au necesitNQi, cerinQe Li e(pectanQe proprii privind caracteristicile produselor Li proceselor acesteia$ Din perspectiva calitNQii, identificarea acestor cerinQe Li aLteptNri, traducerea lor Mn condiQii privind calitatea, repreOintN #o#entul iniQial Li esenQial Mn procesul de #ana"e#ent al calitNQii$ Deter#inarea gradului de ati facere al acestor cerinQe Li aLteptNri, al percepQiei clienQilor despre valoarea adNu"atN pe care le&o aduc produsele respective, constituie o etapN valoroasN, fiind o sursN de infor#aQii preQioase pentru identificarea necesitNQilor de M# unNtNQire a acestora$ Un #odel siste#ic al MnvNQN#Rntului superior a fost descris de S$ .opescu S7, p$ 1, 233?T$ ,si"urarea calitNQii Mnsea#nN crearea Mncrederii Mn rRndul pu licului, cN siste#ul naLional de MnvNQN#Rnt superior rNspunde aLteptNrilor acestuia, cheltuieLte anul pu lic Mn chip eficace (se MntR#plN ceva cu sens) Li eficient (activitNQile nu costN #ai #ult decRt valoreaON)I S7, apud$, *$ .RnOaru, p$ -T$ Co! l$3ii Pn spaQiul european al PnvNQN#Rntului Superior s&au creat or"aniOaQii europene Li naQionale pentru asi"urarea calitNQii Mntre care e(istN o cooperare strRnsN$ *#ple#entarea siste#ului de #ana"e#ent al calitNQii este o schi# are considera ilN Li valoroasN a *nstituQiei de PnvNQN#Rnt Superior 'edical$ DatoritN acestui proces se va M# unNtNQi radical asi"urarea calitNQii, dacN se va realiOa tot ce s&a planificat Mn acest conte(t Li se vor deOvolta direcQiile prioritare de opti#iOare a activitNQii universitare Mn #od deli erat, continuu Li consecvent Li Mn asi"urarea calitNQii Li sta ilitNQii la nivel Mnalt$ (iblio%rafie 5* Caba 1 ,aleri$* Calitatea nvmntului Superior n vi%iunea comunitii academice! Studiu de caO D Universitatea de Stat V,lecu 8ussoI din <NlQi$ *.., 2331, 0> p$ 7* Cadrul European al Calificrilor pentru nvmntul Superior! AA htt&=>>e$ro&a*e$*i!t*> o22>e"$ atio!>>&oli ies -1

8* M$rar$1 Ele!a* Cadrul calificrilor n nvmntul Superior din *epu(lica Moldova , tran paren #i calitate! US', Se#inarul internaQional V6adrul 6alificNrilor D 6alitate Li )ransparenQNI, 31$-2$2331$ :* Petro)1 Ele!a* -emer ul metodologic de ela(orare a Cadrului Naional al Calificrilor! Se#inarul internaQional V6adrul 6alificNrilor D 6alitate Li )ransparenQNI, 31$-2$2331$ ;* Po&es $1 Sori!* 'ana"e#entul calitNQii Mn instituQiile de MnvNQN#Rnt superior$ Universitatea <a eL&<olyai, 6lu+&Napoca$ -3$37$233?$ ?* a)%a1 Larisa* . igurarea calitii n nvmntului uperior din Moldova n conte+tul prioritilor #i o(iectivelor europene! AA 'aterialele se#inarului interuniversitar V*#ple#entarea S'6 Mn cadrul instituQiilor de MnvNQN#Rnt superiorC concept, e(perienQa instituQiilor din QarN Li peste hotareI, Universitatea de Stat V,lecu 8ussoI din <NlQi$ 37$3;$ 2331$

ORGANI@AREA PROCESULUI DIDACTIC I DI#ERITE #ORME DE INSTRUIRE I CONTROL A CUNOTIN-ELOR IMPLEMENTATE LA CATEDRA ANATOMIA OMULUI Mihail tefa!e01 Ilia Catere!i$ 1 T$"or L$&a4 $1 D$2itr$ (atAr1 Ta2ara Tito)a1 Lilia! Globa1 A!%ela (ab$ i 6atedra ,nato#ia o#ului S$22ar' Organization of the didactic process using different forms of instruction and evaluation of knowledge performed at the Human Anatomy Department )he article reflects principles of or"aniOation of the teachin" process and ne! #ethods of trainin" and evaluation of students kno!led"e !hich !ere ela orated and i#ple#ented at the Hu#an anato#y Depart#ent of the State University of 'edicine and .har#acy HNicolae )este#itanuI$ )he #ain "oal of ela orated #ethods !as to correspond to the international ri"ors and standards concernin" preparation of hi"h qualified #edical specialists$ Re3$2at Pn lucrare sunt e(puse principiile de or"aniOare a procesului didactic Li #etodele noi de instruire Li evaluare a cunoLtinQelor studenQilor ela orate Li i#ple#entate la catedra ,nato#ia =#ului US'% VNicolae )este#iQanuI Mn scopul corespunderii ri"orilor Li standardelor internaQionale Mn #isiunea de a pre"Nti specialiLti&#edici de MnaltN calificare$ Universitatea de Stat de 'edicinN Li %ar#acie VNicolae )este#iQanuI Li&a asi"urat o poOiQie presti"ioasN Mn MnvNQN#Rntul superior din 8epu lica 'oldova Li MLi asu#N #isiunea de a pre"Nti specialiLti de MnaltN calificare Mn toate do#eniile #edicinei, scopul principal fiind pro#ovarea Li #enQinerea sNnNtNQii populaQiei$ Scopul pri#ordial al colectivului catedrei anato#ia o#ului este ela orarea Li i#ple#entarea noilor #etode pro"resive Li opti#ale de instruire Li de evaluare a cunoLtinQelor studenQilor, selectarea infor#aQiei necesare pentru desfNLurarea procesului didactic, pentru a corespunde ri"orilor tuturor standardelor internaQionale$ Pn aceastN ordine de idei au fost #odificate pro"ra#ele anterioare la specialitatea anato#ia o#ului$ Din acestea au fost e(cluse unele principii teoretice depNLite de ti#p, care nu preOintN i#portanQN se#nificativN pentru pre"Ntirea viitorului #edic "eneralist, sto#atolo" sau far#acist$ La fel au fost o#ise parQial infor#aQiile ce Qin de structura detaliatN a for#aQiunilor anato#ice, acestea din ur#N fiind utile Mn cadrul studiilor postuniversitare$ Pn pro"ra#a de studii a fost inclus aspectul aplicativ al structurilor studiate, -;

particularitNQile lor de vRrstN, de se( Li individuale$ De ase#enea a fost pus accentul pe studierea anato#iei o#ului viu, care includeC relieful anato#ic: reperele osteoarticulare, #usculare, vasculonervoase: proiecQia for#aQiunilor anato#ice pe suprafaQa corpului: localiOarea diferitor linii topo"rafice sau fi"uri "eo#etrice pe te"u#ent: proiecQia unor puncte anato#oclinice pe suprafaQa corpului: deter#inarea locurilor de palpare a pulsului: localiOarea Oonelor de co#presie a vaselor san"vine Mn scop he#ostatic etc$ = atenQie deose itN se acordN MnsuLirii unor noQiuni "enerale de cercetNri Li investi"aQii clinice Li paraclinice ale corpului u#an$ UtiliOarea Mn ti#pul lucrNrilor practice a cliLeelor radiolo"ice, to#o"ra#elor co#puteriOate, to#o"ra#elor o Qinute prin reOonanQN #a"neticN nuclearN, i#a"inilor investi"aQiilor endoscopice, ultrasono"ra#elor etc$, per#it o MnQele"ere #ai a#plN a structurii o#ului viu$ Un accent deose it se pune pe unele aspecte actuale ale #edicinii conte#porane D influenQa factorilor endo"eni Li e(o"eni, #uncii, #odului de trai Li a viciilor co#porta#entale asupra for#Nrii structurilor corpului o#enesc, noQiuni despre perioadele critice ale deOvoltNrii postnatale etc$ 'odificNrile Mn curricula anato#icN Li predarea acestei discipline #edico& iolo"ice funda#entale a o Qinut un nou colorit #otivaQional pentru studenQi, fapt ce favoriOeaON MnsuLirea anato#iei cu o vNditN orientare clinicN$ LucrNrile practice la catedrN sunt or"aniOate Mn li# ile ro#RnN, rusN, en"leON Li franceON$ La se#inare se utiliOeaON piese anato#ice tradiQionale D cadavre u#ane, siste#e de or"ane Li or"ane separate, fi(ate Mn conservanQi tipici$ )otodatN Mn ti#pul realiONrii se#inarelor se foloseLte Li #uOeul anato#ic, care este a#plasat Mn 7 sNli spaQioase Li MnOestrat cu preparate anato#ice i#peca ile (Mn +ur de cca 2233 de e(ponate), distri uite pe siste#e, inclusiv anato#ia vRrstelor$ = salN spaQioasN din incinta catedrei a fost MnOestratN cu calculatoare, Mn care se de#onstreaON diferite #ateriale didactice (fil#e te#atice pentru fiecare se#inar D anato#ie virtualN, instruire interactivN a disciplinei), ce suplinesc activ Li concis cunoLtinQele anato#ice Mn ur#Ntoarele direcQiiC de deOvoltare a or"anelor, siste#elor de or"ane, particularitNQilor individuale, de vRrstN, #etodelor de investi"aQii cu aspect aplicativ transpuse pe o#ul viu$ 'o#entul funda#ental Mn ridicarea calitNQii predNrii anato#iei Mn universitate este lucrul de sine stNtNtor al studentului$ =r"aniOarea corectN a acestuia va conduce la for#area unor stereotipuri de autoinstruire Li autoevaluare, calitNQi e(tre# de i#portante Mn parcur"erea dru#ului de devenire a #edicului (Li nu nu#ai Mn anii de facultate)$ Din pri#ele clipe a aflNrii studenQilor Mn incinta universitNQii cola oratorii catedrei de anato#ie le e(plicN cu# tre uie sN selecteOe Li sN MnveQe orice infor#aQie Mn cadrul studiului$ 6a lucrul individual sN fie coordonat Li pentru o re"le#entare a acestuia, colectivul catedrei a ela orat lucrNri #etodice speciale D "hid pentru autoinstruire Li autocontrol, Mn care infor#aQia este repartiOatN pe fiecare din cele B se#estre de studiu a anato#iei o#ului (-$ ,paratul loco#otor: 2$ Wiscerele Li siste#ul nervos central: B$ Siste#ul cardio&vascular, siste#ul nervos periferic Li or"anele de si#Q)$ %iecare volu# conQine B2&BB de lucrNri care corespund planului de studiu, chestionarul, care include su iectele teoretice Li practice pentru e(a#enul de la finele se#estrului, o cule"ere de teste (cu "rade diferite de dificultate), pro le#e de caO clinic, lista literaturii reco#andate (o li"atorie Li opQionalN) pentru aceastN activitate$ )oate lucrNrile conQin denu#irea desfNLuratN a te#ei, scopurile Li sarcinile te#ei date, caracteristica #otivaQionalN a ei, realiOarea lucrNrii, te#e pentru referate succinte, concluOiile proprii, Mntre Nrile apNrute pe parcursul realiONrii lucrNrii, infor#aQii supli#entare, controlul realiONrii lucrNrii de cNtre profesor (cu aprecieri, su"estii Li reco#andaQii), se#nNtura -?

profesorului$ 6el #ai volu#inos co#parti#ent este realiOarea lucrNrii$ Pn pri#ul rRnd studentului i se su"ereaON sN e(a#ineOe atent conQinutul te#ei Li lista de su iecte teoretice Li practice din chestionar, sN studieOe for#aQiunile anato#ice pe piesele anato#ice respective Li apoi sN purceadN la soluQionarea sarcinilor din "hid$ ,cestea includ for#area sche#ei lo"ice a te#ei, adnotarea unor i#a"ini, sche#e, foto"rafii, for#ularea unor noQiuni, descrierea scheletotopiei, sintopiei Li holotopiei or"anelor, for#aQiunilor i#portante, enu#erarea ano#aliilor de deOvoltare, reproducerea unor sche#e tip, clasificaQii etc$ %iecare lucrare conQine Mn +ur de cca -3&-7 de i#a"ini care reflectN for#aQiunile anato#ice a or"anelor respective$ 4hidurile pentru autoinstruire Li autocontrol au "Nsit un rNsunet poOitiv din partea studenQilor: acestea Mi or"aniOeaON considera il, a+utRndu&i sN se orienteOe #ai lesne Mn structurile ce Qin de fiece te#N, ridicN nivelul de pre"Ntire, disciplineaON, astfel se for#eaON pre#iOe pentru o MnsuLire #ai calitativN a cunoLtinQelor (inclusiv cele interdisciplinare)$ .entru satisfacerea curioOitNQii evidente a unor studenQi, Mn cadrul cercul LtiinQific al catedrei, se practicN realiOarea investi"aQiilor LtiinQifice prin care tinerii cercetNtori fac pri#ii paLi Mn acest do#eniu$ 'odificNri su stanQiale au survenit Li Mn evaluarea cunoLtinQelor studenQilor$ DatoritN i#ple#entNrii "hidurilor de autoinstruire, lucrNrile practice au o for#N interactivN$ 6ontrolul la finele se#estrului constN din e(a#inarea studentului Mn 2 etape$ La pri#a etapN cunoLtinQele practice sunt evaluate prin chestionarea a -3 su iecte fNrN vre&o pre"Ntire preala ilN$ ,cestea prevNd de#onstrarea Li e(plicarea for#aQiunilor anato#ice la cadavru, pe #ula+e Li cliLee radiolo"ice$ Pn ur#a acestui scurt dialo" se noteaON fiecare rNspuns$ StudenQii care nu susQin aceastN pro N nu sunt ad#iLi la ur#Ntoarea etapN$ 5tapa a doua se realiOeaON Mn for#N scrisN$ %iecare ilet conQine ? su iecte dintre care pri#ul se referN la noQiuni funda#entale, 2&7 D la anato#ia descriptivN, al 1&lea D la deOvoltare, ano#alii de deOvoltare, particularitNQi individuale, de vRrstN Li se(, ;& la anato#ia pe viu Li ? D reproducerea sche#elor Li desenelor tip$ Nota "eneralN pentru e(a#en se calculeaON prin su#area a trei co#ponenteC #edia anualN ( 3,-: nota de la pri#a etapN (practica) ( 3,0 Li nota de la etapa a doua (teoria) ( 3,7$ .entru a asi"ura procesul de instruire cola oratorii catedrei au ela orat Li pu licat un Lir de #ono"rafii, #anuale pentru toate facultNQile, indicaQii #etodice referitoare la disecQia anato#icN, vasculariOaQia Li inervaQia aparatului loco#otor, a viscerelor, anato#ia pe viu, anato#ia Li #edicina preventivN, siste#ul li#fatic, siste#ul i#unitar L$a$ )oate sche#ele tip au fost unifor#iOate, standardiOate Li editate Mntr&o cule"ere separatN$

PRIORIT.-I N INSTRUIREA POSTUNI,ERSITAR. A #ARMACITILOR Stela A"a$Bi1 @i!ai"a (e3)erh!i1 ,i toria Arhire 6atedra %ar#acie SocialN VWasile .rocopiLinI Abstra t Priorities in pharmacists continuous education *n actual conditions the efficient educational process y continuin" i#prove#ent of professional level it is very i#portant$ ,s a result of the questionnaire, so#e causes of non& attendance of continuous education courses y phar#acists and conditions to #otivate the# have een revealed$ .har#acists understand the necessity and utility of courses and #ention that #ana"ers #ust create so#e conditions for confor#ed attendance y the dis#ission of functional duties$ Utility and actuality of continuous education courses hold in .har#acy %aculty are appreciated y phar#acists !ith ?$>2 and >$3 respectively$ Re3$2at ->

Pn condiQiile actuale este i#portantN eficientiOarea procesului educaQional prin creLterea continuN a nivelului profesional$ Pn ur#a intervievNrii au fost evidenQiate cauOele ale nefrecventNrii a cursurilor de perfecQionare Li condiQiile care i&ar #otiva sN le frecventeOe$ %ar#aciLtii conLtientiOeaON necesitatea Li utilitatea cursurilor Li #enQioneaON cN conducerea Mntreprinderii tre uie sN creeOe condiQii pentru frecventarea confor#N a prin eli erarea pe deplin de o li"aQiile funcQionale$ Utilitatea Li actualitatea cursurilor de perfecQionare petrecute Mn cadrul facultNQii de %ar#acie este apreciatN de cNtre far#aciLti cu nota ?,>2 Li respectiv >$ A t$alitatea te2ei Pn condiQiile deOvoltNrii econo#iei de piaQN, este i#portantN eficientiOarea procesului educaQional prin creLterea continuN a nivelului profesional al specialiLtilor far#aciLti$ 6onceptul resurselor u#ane include atRt cantitate cRt Li calitatea lor$ .ornind de la caracteriOarea resurselor u#ane ca ele#ent activ, creator Li coordonator al activitNQii social& econo#ice, conceptul de resurse u#ane se defineLte ca totalitate a aptitudinilor fiOice Li intelectuale pe care o#ul le utiliOeaON Mn procesele de producere a lucrurilor #ateriale Li spirituale S2T$ .erfecQionarea continuN a cunoLtinQelor este o parte inte"rantN a fiecNrei cariere profesionale$ 6onceptul educaQiei continue devine din ce Mn ce #ai #ult un reper "reu de i"norat Mn activitatea profesionalN a specialiLtilor far#aciLti, iar viaQa ne de#onstreaON cN ni#ic nu e Ntut Mn cuie Li ceea ce ai MnvNQat ieri, #Rine poate suferi #odificNri su stanQiale, iar dacN nu eLti interesat de noutNQile din do#eniul tNu de activitate, poQi sN devii un si#plu o iect de decor, Mn propriul irou, depNLit de #ersul vre#ii$ ,cest concept tre uie sN fie ine MnQeles Li asi#ilat de toQi aceia, care&Li respectN #eseria Li se respectN pe sine$ %orQa de #uncN D sin"urul ele#ent creator, activ Li coordonator al activitNQii econo#ice, include co#ponente cu calificNri, specialiONri Li trNsNturi de personalitate diverse aspiraQii, e(perienQe sociale Li stNri de spirit #ultiple$ 6ondiQiile actuale i#pun re"Rndirea Li reproiectarea su siste#ului de #uncN pe criteriile de eficienQN, renta ilitate, Li tratarea pro le#elor resurselor u#ane su a solut toate aspectele sale$ .rintre tendinQele lu#ii #oderne, se Mnscrie Li feno#enul de "lo aliOare cu #ultiple consecinQe, inclusiv asupra procesului educaQional$ .entru a face faQN noilor e(i"enQe, instituQiile de MnvNQN#Rnt MLi racordeaON structura or"aniOatoricN Li funcQionalN Mn rit# cu provocNrile Oilei S-T$ Obie ti)ele l$ r6rii 8eieLind din cele relatate #ai sus, drept scop al preOentei lucrNri a fost sta ilit studiul instruirii postuniversitare a far#aciLtilor Li evidenQierea prioritNQilor cu scopul M# unNtNQirii acestui proces$ Pn realiOarea scopului trasat au fost deli#itate sarcinile lucrNrii$ analiOa aOei le"islative ce re"le#enteaON instruirea postuniversitarN a far#aciLtilor: intervievarea specialiLtilor ce activeaON Mn far#aciile co#unitare: evidenQierea utilitNQii Li actualitNQii cursurilor de perfecQionare Mn cadrul facultNQii de %ar#acie: analiOa fiLelor cursanQilor, care au frecventat cursurile de perfecQionare Mn cadrul facultNQii %ar#acie a US'% VNicolae )este#iQanuI: evidenQierea prioritNQilor Mn instruirea postuniversitarN a far#aciLtilor$ Material 4i 2eto"e "e er etare Pn vederea aprecierii nivelului de educaQie profesionalN continuN a cadrelor far#aceutice au fost analiOate fiLele de evidenQN a far#aciLtilor Mn ti#pul perfecQionNrii Mn cadrul facultNQii %ar#acie a US'% VNicolae )este#iQanuI pentru anii 2331&233>, datele statistice privind nu#Nrul total de far#aciLti, care activeaON Mn siste#ul far#aceutic Li reOultatele intervievNrii far#aciLtilor din far#aciile co#unitare din #unicipiul 6hiLinNu$ .entru prelucrarea datelor au fost folosite #etodele de analiON, sinteON Li prelucrare #ate#aticN a datelor$ 23

Re3$ltate ob0i!$te Pn vederea aprecierii nivelului de educaQie profesionalN continuN a far#aciLtilor au fost analiOatN infor#aQia fiLelor de evidenQN a ciclurilor de perfecQionare pentru anii 2331, 233;, 233? co#parativ cu datele statistice privind nu#Nrul far#aciLtilor, care activeaON Mn siste#ul far#aceutic al 8epu licii 'oldova (ta elul -) S0T$ /a(elul ' N$26r$l far2a i4tilor1 are a$ fre )e!tat $rs$rile "e &erfe 0io!are I!"i atori 7CC? 7CCD 7CCE 7CCF G? l$!iH Nu#Nrul total de far#aciLti care -13-13? -;2& activeaON Mn 8' Nu#Nrul far#aciLtilor, care au fost 220 -;B 2?B -?0 la cursuri de perfecQionare Nu#Nrul far#aciLtilor, care au 2B? --B 2-2 -Bo Qinut cate"orie de atestare ,stfel se o servN o corelaQie directN Mntre cursurile de perfecQionare continuN Li cererile Mnaintate cNtre 6o#isia de ,testarea a far#aciLtilor Mn scopul o Qinerii cate"oriei de calificare$ .e parcursul anului 233;, se constatN cN 17,B@ de specialiLti au o Qinut cate"oria de calificare faQN de cei ce au frecventat cursurile, pe cRnd din nu#Nrul total de far#aciLti, Mn anul 233?, care au frecventat cursurile de perfecQionare, ;7@ au preOentat docu#entele pentru atestarea Li au o Qinut cate"oria de calificare profesionalN$ S&a constat un nu#Nr #ai #are de cursanQi Mn perioada #artie&#aiC Mn anul 2331 cu 11,;@ #ai #ult, Mn 233; creLterea fiind de 2;,1@, respectiv Mn 233?, fiind de 03,0@$ %ar#aciLtii avRnd disponi ilitate #ai #are anu#e Mn aceastN perioadN, ca concluOie s&ar putea #enQiona faptul cN, tre uie or"aniOate #ai #ulte cursuri Li create condiQii favora ile desfNLurNrii perfecQionNrii$ %recvenQa cursurilor de perfecQionare de cNtre far#aciLti Mn cadrul catedrelor de profil de la facultatea %ar#acie este e(pusN Mn ta elul 2$ /a(elul ) N$26r$l far2a i4tilor la $rs$rile "e &erfe 0io!are I! a"r$l ate"relor "e &rofil1 fa $ltatea #ar2a ie Denu#irea catedrei %ar#acie SocialN VWasile .rocopiLinI %ar#acolo"ie Li %ar#acie clinicN )ehnolo"ia #edica#entelor %ar#aco"noOie Li <otanicN far#aceuticN 6hi#ie %ar#aceuticN Li to(icolo"icN )otal 7CC? -2> ;; 12 13 7; 8E; 7CCD -B; 21 -07 ?8CC 7CCE -?-32 13 7> --B ;5; 7CCF G? l$!iH -23 0; B0 0B 72 7F? )otal 71; 272 -1; 23; B3B 5:F:

,naliOa datelor din ta el denotN cN BB,70@ din far#aciLti, care au frecventat cursurile de perfecQionare o constituie far#aciLtii&diri"inQi, ceea ce repreOintN o trei#e din nu#Nrul total, deoarece pentru deQinerea postului de conducere Mn Mntreprinderea far#aceuticN este o li"atoriu deQinerea "radului de calificare, iar acesta se conferN nu#ai avRnd cursuri de perfecQionare Mn cadrul catedrelor facultNQii$ )e#atica cursurilor de cNtre far#aciLti este selectatN Mn dependenQN de funcQia deQinutN, astfel Mn cadrul catedrei %ar#acie socialN VWasile .rocopiLinI, pe parcursul anilor 2331&233>, se o servN un nu#Nr #ai #are a far#aciLtilor, care deQin funcQia de far#acist& diri"inte, fiind le"at de activitatea profesionalN e(ercitatN, care constituie 03,0@ Mn anul 2331, 7B@ Mn anul 233;, 0B,3;@ Mn anul 233?, respectiv de 7-,; @ Mn 233> din nu#Nrul total$ 2-

.entru evidenQierea prioritNQilor Mn instruirea postuniversitarN a far#aciLtilor a fost petrecutN intervievarea a -33 de specialiLti far#aciLti, care activeaON Mn far#aciile pu lice din #unicipiul 6hiLinNu$ ,naliOa datelor privind sta"iul de #uncN a far#aciLtilor denotN cN ponderea cea #ai #are o constituie specialiLtii cu sta"iul de #uncN cuprins Mntre -3&-> ani cu 21@$ Din specialiLtii intervievaQi posedN cate"orie profesionalN de calificareC superioarN D 02@, pri#a D -1@, a doua D --@, fNrN cate"orie D B-@$ %aptul cN B-@ din cei respondenQi nu posedN cate"orie de calificare se e(plicN prin lipsa #otivaQiei de a depune cerere pentru o Qinerea cate"oriei de calificare$ ,cest indicator este Mn corelaQie directN cu ur#Ntorul indice o Qinut Mn ur#a anchetNrii$ Nu#ai 12@ din respondenQi au efectuat cursurile de perfecQionare Mn ulti#ii 7 ani$ 8espondenQii, care nu au frecventat cursurile postuniversitare constituie B?@, cauOele invocate fiind insuficienQN de ti#p D 02@: lipsa #otivaQiei D 27@: lipsa resurselor #ateriale D -7@: lipsa utilitNQii studiilor D -?@$ 5i considerN i#portant i#plicarea an"a+atorului Mn vederea creNrii ti#pului disponi il Li achitarea, cel puQin parQialN a costului cursurilor de perfecQionare, iar 1?@ din cei ce nu au frecventat cursurile de perfecQionare considerN cN activitatea practicN nu are tan"enQe cu activitatea desfNLuratN Mn cadrul catedrelor facultNQii$ DiviOarea cursurilor, pentru diferite cate"orii de specialiLti nu se considerN prioritarN, MncRt doar B;@ ar dori sN frecventeOe cursuri specialiOate Mntr&o anu#itN direcQie, Mn care activeaON, pe cRnd 71@ considerN cN far#acistul tre uie sN posede cunoLtinQe "enerale far#aceutice$ Din far#aciLtii intervievaQi B1@ considerN cN 'inisterul SNnNtNQii tre uie sN fie i#plicat Mn or"aniOarea achitarea costului pentru cursurile de perfecQionare, respectiv 2;@ D considerN cN aceasta ar tre ui sN fie prero"ativa Mntreprinderii Mn care activeaON, aducRndu&Li astfel aportul Mn for#area far#acistului ca specialist prin investirea Mn calitate Li profesionalis#$ %actorii care ar #otiva far#aciLtii sN frecventeOe cursurile de perfecQionare Qin preponderent de posi ilitNQile de carierN D 12@, pe cRnd 22@ ar fi #otivaQi de diverse pachete sociale, astfel tendinQa spre autoinstruire rN#Rne a fi pe ulti#ul plan$ 8ata de participare Mn cadrul si#poOioanelor Li con"reselor LtiinQifice este destul de #icN, astfel ??@ nu au particip, faQN de doar ;@ care o fac per#anent$ Lipsa interesului faQN de autoinstruire este confir#atN prin a onarea redusN la reviste Li Oiare de specialitate (doar B0@ sunt a onaQi)$ ,cest fapt li#iteaON accesul specialistului la infor#aQi actualN Li veridicN, far#aciLtii nu #anifestN interes faQN de inovaQiile Mn do#eniul #edica#entului Li se #o iliOeaON nu#ai atunci cRnd sunt supuLi verificNrilor de cNtre instituQiile a ilitate$ Scopul de aON al intervievNrii far#aciLtilor a fost aprecierea utilitNQii Li actualitNQii cursurilor de perfecQionare frecventate de ei Mn cadrul catedrelor de profil (ta elul B)$ /a(elul 0 A&re ierea "e 6tre far2a i4ti a $rs$rilor "e &erfe 0io!are Utilitate ,ctualitat De!$2irea $rs$l$i "e &erfe 0io!are 6alitatea a ea ,ctivitate far#aceuticN D aspecte le"islative, #ana"eriale Li de >,7 >,0 >,7 #arketin" ,ctualitNQi Mn tehnolo"ia #edica#entelor$ %or#e far#aceutice >,0 ?,B > #oderne %ar#aco D Li fitoterapia afecQiunilor siste#elor de necesitate >,B >,B ?,7 vitalN a or"anis#ului ,ctualitNQi Mn analiOa, controlul Li standardiOarea >,B ?,?,7 #edica#entelor UtiliOarea plantelor #edicinale Li a fitopreparatelor autoriOate Mn 8' >,7 >,7 >,7 Me"ia &e fa $ltate F1: E1F7 F

'edia calitNQii de >,0 denotN a apreciere MnaltN de cNtre far#aciLti a #odului de predare Mn cadrul cursurilor de perfecQionare, deoarece actual#ente se folosesc #etode interactive, 22

tehnolo"ii #oderne, literaturN actualN, etc$ 'edia #ai #icN pentru utilitate este Mn #are #NsurN deter#inatN de #icLorarea considera ilN a secQiilor de producere din far#acii Li respectiv a specialiLtilor antrenaQii Mn prepararea #edica#entelor #a"istrale confor# prescripQiilor individuale$ Un alt factor ar fi nu#Nrul relativ #ic al specialiLtilor far#aciLti i#plicaQi Mn procesul de producere a #edica#entelor industriale, deter#inat de nu#Nrul producNtorilor autohtoni de #edica#ente$ Nu toQi producNtorii dispun de la oratoare proprii de control al calitNQii #edica#entelor industriale, iar nu#Nrul far#aciLtilor, care activeaON Mn cadrul La oratorului pentru 6ontrolul 6alitNQii 'edica#entelor al ,"enQiei 'edica#entului este relativ #ic$ ,ctualitatea cursurilor este apreciatN de cNtre specialiLti cu #edia >, fiind MnaltN, MnsN, cu re"ret, #a+oritatea specialiLtilor practicieni nu sunt la curent cu ulti#ele realiONri LtiinQifice Mn do#eniul far#aciei o Qinute atRt la noi Mn QarN, cRt Li la nivel #ondial, acesta fiind #otivul, din care far#acistul nu poate o iectiv aprecia necesitatea acestor realiONri Mn activitatea practicN$ Co! l$3ii 4i re o2a!"6ri ,naliOa aOei le"islative ce re"le#enteaON instruirea postuniversitarN a far#aciLtilor Mn 8epu lica 'oldova denotN cN ar fi inevenitN o actualiOarea Li a+ustarea confor# cerinQelor standardelor internaQionale D 8e"ulilor de <unN .racticN Mn %ar#acie SBT$ ,u fost analiOate ?13 de fiLe ale cursanQilor specialiLti din do#eniul far#aceutic Li intervievaQi -33 de far#aciLti din far#aciile pu lice a#plasate Mn #unicipiul 6hiLinNu, Mn ur#a cNreia au fost evidenQiate cauOele principale ale nefrecventNrii de cNtre far#aciLti a cursurilor de perfecQionare Li condiQiile care i&ar #otiva sN frecventeOe cursurile$ 6reLterea ponderii far#aciLtilor la cursurile de perfecQionare ar putea fi realiOatN prin i#punerea de cNtre ,sociaQia %ar#aciLtilor a condiQiei o li"atorii de perfecQionare pentru e(ercitarea profesiei de far#acist$ 5ste i#portantN i#plicarea ,% 8' Mn procesul de "estionare a cursurilor de perfecQionare$ S&a sta ilit cN specialiLtii far#aciLti conLtientiOeaON necesitatea Li utilitatea cursurilor de perfecQionare$ Nu#Nrul solicitanQilor de a pri#i calificarea este Mn creLtere$ Se considerN i#portant i#plicarea instituQiei Mn care activeaON, Mn procesul de instruire Li de creare a condiQiilor favora ile desfNLurNrii lui$ .e parcursul cursurilor de perfecQionare, este necesar ca far#aciLtii sN fie eli eraQi pe deplin de o li"aQiile funcQionale pentru a fi i#plicat doar Mn procesul de instruire continuu pentru ridicarea eficienQii instruirii$ Utilitatea Li actualitatea cursurilor de perfecQionare petrecute Mn cadrul facultNQii de %ar#acie este apreciatN de cNtre far#aciLti cu nota ?,>2 Li respectiv >$ )ot odatN se #enQioneaON necesitatea de a actualiOa te#atica cursurilor de perfecQionarea reieLind din cerinQele conte#porane de activitate a siste#ului far#aceutic$ (iblio%rafie ,natol$ 6ursuri$$$ a, sau daE din 3;$3;$233?$& .uls'edia$ro A %ar#acist$ro A 8evista %ar#acist$ro nr$ B1 (--1), *** 233?$ 2$ 6aratN ,na$ 'ana"e#ent, #arketin" Li le"islaQia far#aceuticN$ Wolu#ul *& 'ana"e#ent 5d$ Sitius <ucureLti&->>0, pa"$-11&-1; B$ 4ood .har#acy .ractice (4..) Mn developin" countries$ Supple#entary "uidelines for step!ise i#ple#entation$ %*. 6o##unity .har#acy Section, ->>>$ 0$ 8esursele Li activitatea siste#ului far#aceutic al 8epu licii 'oldova$ & <ienar statistic 2331&233;, 6hiLinNu 233?, ;1 p$
-$ <NlQescu

2B

INSTRUIREA INTERACTI,. Natalia -$r a!1 Alio!a ($s$io 6atedra Li# a 8o#RnN Li ter#inolo"ie #edicalN US'% VNicolae )este#iQanuI S$22ar' Interactive tudy in the Process of tudy )his ter# ,,interactive eca#e a relevant indicator of a "ood education$ )he professor and students ein" like partners in the process of study tend to cooperation, in this !ay the educational D instructive approach reveals the functionin" of peda"o"ical activity or of interactive study D o +ectives in the 2-st century$ )here is al!ays a cooperation et!een professor in fulfillin" the educational D instructive approach, and students ased on so#e reseach criteria$ Re3$2at )er#enul interactiv a devenit un indicator relevant de calitate al oricNrui de#ers educaQional$ .rofesorul Li studenQii fiind parteneri de MnvNQare tind spre cooperare Mn activitatea de MnvNQare, astfel actul instructivDeducativ relevN funcQionarea peda"o"iei active sau a instruirii interactivD o iective al secolului UU*$ Pn realiOarea procesului instructiv&educativ se va sta ili o reciprocitate or"aniOatoricN Mntre profesor Li student, desfNLuratN confor# unor criterii de for#are a co#petenQei de cercetare$ .ro#ovMnd instruirea interactivN, orientarea peda"o"icN #odernN Ml trateaON atMt pe student, cMt Li pe profesor ca pe un participant activ al procesului instructiv$ Se considerN cN instruirea nu este posi ilN fNrN o activitate co"nitivN, cMt #ai independentN Li ine #otivatN a studentului$ .rofesorul nu este privit ca un si#plu trans#iQNtor de cunoLtinQe, ci ca un partener al studentului Mn activitatea de MnvNQare a acestuia, preocupat sN o faciliteOe, reOultatul fiind rodul unei cola orNri ('$ <ucoL) Mn acest conte(t #enQionN# conceputul de intereducaQie D feno#en de influenQare instructivN, pe care, Mn "rup sau Mn relaQii interindividuale, studenQii Ml e(ercitN unii asupra altora$ Sunt utile Li accesi ile cunoLtinQele pe care le acu#uleaON studenQii de la se#enii lor prin diverse situaQii de instruire interactivN$ '$ Xtefan analiOeaON unele curente peda"o"ice conte#porane, confor# cNrora, Mn cadrul educaQional, Li studenQii Li profesorul MnvaQN conco#itent unul de la celNlalt, are loc o intereducaQie, interMnvNQare$ .rofesorul Li studentul au un rol la fel de i#portant pentru realiOarea procesului instructivDeducativ$ .$%reire afir#N cN profesorului i se conferN Vrolul de student printre studenQiI$ )otuLi nu pute# vor i de o reciprocitate co#plet e"aliOatoare$ .rofesorul tre uie sN se #anifeste ca #ana"er care MndeplineLte anu#ite roluri$ ,ici se include #ana"e#entul calitNQii totale Li #ana"e#entul perfor#anQei (care se a(eaON pe principalul aici Li acu#)$ 5l va #otiva studenQii an"a+aQi Mn activitNQile instructivDeducative, Mncura+Mndu&i sN&Li #anifeste la #a(i#u# potenQialul intelectual, sti#ulMndu&le creativitatea, Mncura+Mndu&i$ Didactica funcQionalN pro#oveaON o peda"o"ie a interesului Li se aOeaON pe didactica pro le#ei$ Pn acest conte(t pute# #enQiona cN orice act instructivDeducativ porneLte de la o pro le#N care poate fi soluQionatN dacN instruirea Li educaQia sunt concepute ca o schi# are a conQinutului instructivDeducativ ce se produce doar Mn #aniera interactivN$ ,ceastN viOiune asupra MnvNQNrii este co#pletarea cu aportul pro"ra#ului LecturN Li Scriere pentru DeOvoltarea 4Mndirii 6ritice$ Strate"iile acestui pro"ra# viOeaON procesul educativ Mn "eneral D cMnd studenQii MLi preOintN e(perienQa de viaQN, cMnd MnvaQN a co#unica nonfor#al, cMnd e(a#ineaON i#plicaQiile unor idei, MLi co#parN punctele de vedere, MLi ar"u#enteaON poOiQia Li MLi definitiveaON atitudinea$ )oate acestea se pot realiOa dacN profesorului i se oferN un conte(t Mn care sN poatN preOenta e(perienQele de MnvNQare, sN&i poatN a+uta pe studenQiC sN&Li activeOe "Mndirea: sN sta ileascN scopurile pentru MnvNQare: sN ofere #ateriale o"ate pentru discuQii: sN&i #otiveOe pentru MnvNQare: 20

 sN&i i#plice activ Mn procesul de MnvNQare: sN sti#uleOe reflecQia: sN Mncura+eOe e(pri#area li erN: sN proceseOe infor#aQia: sN analiOeOe critic info#aQia$ )re uie sN e(iste o predare transparentN studenQilor, sN poatN vedea cu# se realiOeaON procesul dat, doar aLa vor MnvNQa sN&Li diri+eOe "Mndirea$ %iecare activitate proiectatN Mn cheia cadrului 5vocare D 8ealiOare a sensului D 8eflecQie, va fi o reuLitN, dacN Mi pre"Nti# pe studenQi treptat$ ,stfel studiile recente pro#oveaON tendinQa de for#are a co#petenQelor prin inter#ediul #etodelor interactive de predareDMnvNQareDevaluare$ Pn acest conte(t #enQionN#C for#area co#petenQei de co#unicare oralN: for#area co#petenQei de lecturN: for#area co#petenQei de co#unicare scrisN: for#area co#petenQei de cercetare$ Pn studiul dat, ne vo# referi la for#area co#petenQei de cercetare, care include activi mul de cutare ce se considerN cN este de naturN iolo"icN$ Comportamentul de cercetare este sti#ulat de o situaQie de incertitudine, #otivul principal fiind MnsN o necesitate psihicN, internN, de naturN iolo"icN$ ,cest tip de co#porta#ent e "enerat de activis#ul de cNutare, se poate deOvolta spontan, pe aOa intuiQiei, prin #etoda pro elor Li erorilor, MnsN poate fi diri+at Li constructiv, conLtient D Mn aOa analiOei acQiunilor proprii sinteOei, aprecierii, pro"noOei lo"ice$ ,stfel #enQionN# cN activitatea de cercetare este intelectual D creativN Li reOultatN din intercone(iunea #ecanis#ului de cNutare Li co#porta#entul de cercetare$ 6o#porta#entul de cercetare presupune i#plicarea atMt a "Mndirii diver"ente, cMt Li a "Mndirii conver"ente, pe cMnd activitatea de cercetare presupune analiOarea reOultatelor o Qinute, aprecierea situaQiei, construirea ipoteOelor, #odelarea Li realiOarea acQiunilor proprii$ 6ercetarea presupune deOvoltarea studenQilor, creMndu& le oportunitatea ca sN reOolve sarcini creative, de investi"aQie, dar reOultatul nu este cunoscut din ti#p$ Se #anifestN un co#porta#ent co"nitiv Li nu o acu#ulare sporadicN a info#aQiilor dintrun do#eniu$ 6o#porta#entul de cercetare se aOeaON pe un #odel acceptat Mn LtiinQNC for#ularea pro le#ei: docu#entarea: selectarea surselor: enunQarea ipoteOeiAipoteOelor cercetNrii: ale"erea #etodelor de cercetare Li MnsuLirea lor: acu#ularea datelor Li analiOa acestora: ela orarea concluOiilor$ .ute# asi"ura deOvoltarea co#petenQei de cercetare luMnd Mn calcul etapele procesului de MnvNQare, care include operaQiuni #entaleC percepQia, interioriOarea, for#area unor structuri #entale, transpunere Mn li# a+ etc$ 5tapele procesului de cercetare presupun #odelul recunoscut Mn LtiinQN$ Deci, pentru a deOvolta co#petenQa de deOvoltare este necesarNC sN identificN# sarcinile care orienteaON acQiunile studenQilor, identificarea situaQiilor instructivDeducative, condiQii de for#are a co#petenQelor, aplicarea tehnicilor interactive Mn MnvNQare$ .entru for#area co#petenQei de cercetare se aplicN un Lir de tehnici interactive: & pentru #otivarea unui co#porta#ent de cercetareC citate, asocieri li ere, 4$.$.$, <rainstor#in", <rainsketchin": & pentru prelucrarea infor#aQieiC LecturN Mn perechiAreOu#ate Mn perechi, interviu Mn trei trepte, a"enda cu notiQe paralele, eu cerceteO, S*N5L4: & pentru reflecQii Li pentru preOentarea reOultatelorC consultaQii Mn "rup, turul "aleriei, reviOuirea circularN etc$ .rin tehnicile interactive propuse studenQii sunt i#plicaQi Mn procesul de MnvNQare prin 27

o Qinerea independentN sau Mn "rup de cunoLtinQe noi$ De e(e#plu, pentru realiOarea o iectivului & prelucrarea infor#aQiei, aplicN# tehnica interactivN predarea complementar$ Se poate utiliOa pentru studierea unor #ateriale care recla#N o parcur"ere a#NnunQitN Li profundN a unui te(t LtiinQific$ Pn cadrul lecQiei de li# a ro#RnN pot fi te(te ce includ infor#aQii despre diferite oli, despre personalitNQi notorii din #edicinN etc$ 4rupa de studenQi este M#pNrQitN Mn echipe$ .rofesorul pre"NteLte un te(t Mn #ai #ulte e(e#plare, Mn dependenQN de nu#Nrul de studenQi$ ,cest te(t este diviOat Mn fra"#ente, astfel MncMt fiecNrui #e# ru al "rupului sN&i revinN cMte unul$ %iecNrui student Mi revine pe rMnd rolul de profesor, fiind "hidat de o sche#N de reper pe care i&o oferN profesorul: studenQii citesc cMte un pasa+$ Studentul cu rol de profesorC & fac o "eneraliOare a infor#aQiei citite: & adreseaON Mntre Nri cole"ilor din echipN: & e(plicN infor#aQia neclarN: & poate face niLte predicQiuni asupra pasa+ului ur#Ntor: & ale"e o altN persoanN pentru rolul de profesor$ ,stfel se procedeaON Mn caOul fiecNrui fra"#ent$ NotNC Y StudenQii au dreptul sN adreseOe Mntre Nri profesorului Li viceversa$ *nfo#aQia acu#ulatN poate fi co#pletatN cu cunoLtinQele anterioare ale studenQilor$ Se face reOu#atul te(tului Mn scris$ 5ste reco#anda ilN e(tra"erea unei liste de ter#eni care vor fi utiliOaQi pe parcursul lecQiilor ur#Ntoare$ ,ceastN tehnicN Mi redN studentului li ertate de a studia orice infor#aQie LtiinQificN D a ilitate a solut indispensa ilN culturii "enerale a viitorului #edicinist$ ,cest tip de activitate Ml MnvaQN pe student a MnvNQa Mntro societate aOatN pe cunoaLtere$ PnvNQarea funcQionalN presupune aplicarea cunoLtinQelor asi#ilate la universitateALcoalN Mn situaQii de viaQN cMt #ai variate$ Co! l$3ii ,plicarea acestei tehnici Mn cadrul lecQiilor de li# a ro#RnN va spori eficacitatea MnvNQNrii$ 6unoLtinQele acu#ulate, descoperite, e(perienQele trNite la fiecare activitate instructiv D educativN, for#eaON personalitNQi #ultilateral deOvoltate care se MncadreaON cu succes Mn societatea #odernN Mn care predo#inN pro"resul cultural, social, politic, econo#ic etc$ (iblio%rafie -$ )atiana, 6artaleanu$ %or#are de co#petenQe prin strate"ii didactice interactive$6hiLinNuC 233?, 6entrul 5ducaQional .ro Didactica$ 2$ )e#ple, 6h$,Steele, G$L$,'eredith, K$S$ *niQiere Mn #etodolo"ia LecturN Li Scriere pentru deOvoltare "Mndirii critice$ 6hiLinNuC 6entrul 5ducaQional .ro Didactica, 233-$ B$ 'inder, '$ Didactica funcQionalN, 6hiLinNuC 6artier, 233B$ 0$ )e#ple, 6h$,Steele, G$L$, 'eredith,K$S$ ,plicarea tehnicilor de deOvoltare a "Mndirii critice ("hidul *W)$ 6hiLinNuC 6entrul 5ducaQional .ro Didactica

21

TEHNOLOGII DIDACTICE UTILI@ATE PENTRU NSUIREA LIM(AJULUI MEDICAL ROM/NESC LA STUDEN-II ALOLING,I Maria Pr$tea!$ 6atedra Li# a 8o#RnN Li ter#inolo"ie #edicalN US'% VNicolae )este#iQanuI S$22ar' Didactic !echnologies "tilised for Medical # $omanian %anguage Assimilation for &oreign tudents )he didactic technolo"y #eans professors approach !hile usin" the teachin" principles in a practical D study process$ )his article is focused on so#e #ethods, didactic techniques, !hich can e used at the 8o#anian lesson as !ell as at other forei"n lessons for studyin" the #edical D phar#aceutical ter#inolo"y$ Re3$2at )ehnolo"ia didacticN dese#neaON de#ersul Mntreprins de profesor Mn vederea aplicNrii principiilor MnvNQNrii Mntr&o situaQie practicN de instruire$ Pn acest articol sunt a ordate pro le#e ce viOeaON unele #etode, tehniciAprocedee didactice, care pot fi utiliOate atRt cadrul orelor de li# a ro#RnN, Mn procesul predNrii&MnvNQNrii ter#inolo"iei #edico&far#aceutice la studenQii alolin"vi, cRt Li la MnsuLirea ter#enilor #edicali Mn alte li# i strNine$ A t$alitatea te2ei este dictatN de necesitatea perfecQionNrii continue a procesului instructiv&educativ, lucru firesc pentru instituQiile de toate nivelurile, inclusiv universitar, Li a #etodolo"iei predNrii disciplinelor care contri uie nu nu#ai la for#area personalitNQii, ci Li a viitorului specialist$ Obie ti)e Selectarea Li descrierea unor #etode, tehniciAprocedee didactice, folosite Mn procesul de MnsuLire a li# a+ului #edical ro#Rnesc de cNtre studenQii alolin"vi, pentru o asi#ilare #ai uLoarN Li de lun"N duratN a #ateriei$ 'oderniOarea MnvNQN#Rntului superior presupune Li renovarea #etodolo"iilor de predare tradiQionale, adaptRndu&le la cerinQele conte#porane, avRnd drept o iectiv principal calitatea instruirii$ ,cest fapt "enereaON o nouN a ordare a strate"iilor didactice, #odelRndu&le Li co#pletRndu&le cu noi ele#ente, #odele dina#ice Li fle(i ile, confor# i#perativului$ Didactica "eneralN, Mn calitate de LtiinQN peda"o"icN funda#entalN, a fost definitN drept teoria "eneralN a procesului de MnvNQN#Rnt$ )er#enul didactic Li&a pNstrat de&a lun"ul ti#pului MnQelesul sNu eti#olo"ic, "r$ dida 1ein D a MnvNQa pe alQii: dida1ti1e D arta MnvNQNrii: dida 1o D MnvNQare, MnvNQN#Rnt: lat$ didactica D LtiinQa MnvNQNrii$ Pn sens lar", didactica este LtiinQa predNrii&MnvNQNrii Mn toate do#eniile de acQiune peda"o"icN (LcoalN, universitate, activitatea cu tinerii Li adulQii)$ Pn sens peda"o"ic, didactica repreOintN teoria instruirii$ 6a noQiune peda"o"icN, didactica a apNrut Mn -1-B, Mntr&o relatare despre propunerile de refor#N peda"o"icN ale lui 9olf"an" 8atke (8atichius), teoretician "er#an, care a ela orat Li lucrarea peda"o"icN H,phoris#i didactici paecipuiI (-12>)$ Pnte#eietorul didacticii este considerat peda"o"ul ceh *an ,#os 6o#enius (-7>2&-1;3) care, prin opera sa VDidactica 'a"naI (-17;), a arNtat cN a MnvNQa pe altul Mnsea#nN a Lti ceva Li a face Li pe altul sN MnveQe sN Ltie repede, plNcut, te#einic$ Pn ter#inolo"ia peda"o"icN ro#RneascN, teoria Li #etodolo"ia instruirii este sinoni#N cu didactica$ Pn ulti#ul ti#p, Mn li# a+ul peda"o"ic, tot #ai des se recur"e la folosirea sinta"#ei te"nologie educaional! )er#enul te"nologie educaional a fost preluat din surse peda"o"ice 2;

occidentale Mn anii ?3&>3 ai secolului trecut (8usia, Ucraina)$ %iind un calc lin"vistic, iniQial acesta dese#na utiliOarea #i+loacelor tehnice Mn sfera educaQiei$ =r, atRt cercetNtorii de peste hotare, cRt Li cei din spaQiul e(&sovietic au stNruit asupra definirii noQiunii date$ La deOvNluirea esenQei Li a perspectivelor de aplicare a tehnolo"iilor educaQionale au contri uit savanQiiC S$ ,nderson, 8$ de Kiffer, %$ 9hit!ort, '$ 'eyer, <$ Skinner, S$ 4i son, '$ 5raut etc$ (,n"lia, Gaponia, 4er#ania), 4$ WNideanu, ,l$ 6riLan, 5$ Surdu, *$ Nicola etc$ (8o#Rnia), '$ 'ah#utov, 4$ * ra"hi#ov, .$ 'eituiev, <$ <utorin (8usia), N$ <ucun, Wl$ 4uQu, W$ 'RndRcanu, Wl$ .Rslaru, D$ .atraLcu, W$ .anico, 4h$ 8udic etc$ (8epu lica 'oldova)$ 6onsideratN ca siste#, Mn opinia savanQilor N$ <ucun, S$ 'usteaQN, Wl$ 4uQu, 4h$ 8udic S-, p$ -??T, te"nologia poate avea trei ipostaOeC & te"nologii educaionale (sau peda"o"ice): & te"nologii didactice: & te"nologii metodice (sau de instruire)$ ,stfel, teh!olo%ia poate fi preOentatN de ur#Ntoarea sche#NC
TEHNOLOGIA

)ehnolo"ii educaQionale

)ehnolo"ii didactice

)ehnolo"ii #etodice

6e este te"nologia didacticE 6onturarea uneiAunor noQiuni ale conceptului va atri ui transparenQa pro le#ei prin MnQele"erea esenQei ei Li prin posi ilitatea sta ilirii unor cone(iuni Mntre ele#entele procesului de for#are a personalitNQii, a ordat siste#atic$ Sunt vehiculate #ai #ulte accepQii ale te"nologiei didactice$ Se#nificaQia Mn"ustN a accepQiei ori"inare vine dintr&o unN cunoaLtere a ter#enului cu o circulaQie lar"N, #enQionatN la te"nologia educaionalC mod practic de folosire a mi'loacelor tehnice (i a instruirii programate Gfil#ul, retroproiecQia, #aLinile de instruire)$ Pntr&o altN accepQie, te"nologia didactic Mn"lo eaON ansa# lul de for#e, #etode, #i+loace, tehnici Li relaQii cu a+utorul cNrora se vehiculeaON conQinuturi Mn vederea atin"erii o iectivelor$ ,ceastN definiQie este #ai aproape de a ordarea Mn Vsens lar"I a te"nologiei educaionale, care este apreciatN ca Vansam)lul tehnicilor (i cuno(tin*elor practice necesare pentru a organiza+ testa (i asigura func*ionalitatea institu*iei (colare la nivel de sistemI (4il ert de Landsheere)$ .rin cone(iunea reuLitN a diverselor ele#ente ale tehnolo"iei didactice ce descrie situaQii favora ile de MnvNQare, #odalitNQi de instruire eficientN, se MncearcN diferenQierea Li individualiOarea procesului didactic, se respectN principiile LtiinQifice Mn activitatea practicN de instruire$ Teh!olo%ia "i"a ti 6 dese#neaON de#ersul Mntreprins de profesor Mn vederea aplicNrii principiilor MnvNQNrii Mntr&o situaQie practicN de instruire$ 6onceptul de tehnolo"ie este e(plicat Mn douN feluriC & sens restrRns D ansa# lul #i+loacelor audio&viOuale utiliOate Mn practica educativN: & sens lar" D ansa# lul structurat al #etodelor, #i+loacelor de MnvNQN#Rnt, a strate"iilor de or"aniOare a predNrii$ )ehnolo"ia didacticN viOeaON Li aspecte ale #ass&#ediei Li aparaturN tehnicN adecvatN$ PnsN, nu se referN doar la utiliOarea Mn trans#iterea infor#aQiilor cu a+utorul unor #i+loace tehnice, ci va include toate co#ponentele procesului de MnvNQN#Rnt$ Pn 8epu lica 'oldova aspecte ale te"nologiei didactice au fost evidenQiate Mn lucrNrile savanQilor N$ <ucun, S$ 'usteaQN, Wl$ 4uQu, 4h$ 8udic etc$ Un aport considera il asupra tehnolo"iilor educaQiei literar&artistice Li&a adus Li cercetNtorul Wl$ .Rslaru$ 'etodele de MnvNQN#Rnt Qin de latura e(ecutorie a activitNQii instructiv&educative$ 5le 2?

repreOintN #aniera de lucru, #odul practic de depNLire a activitNQii, #odalitatea concretN de intervenQie didacticN$ =rice #etodN are un caracter instru#ental, repreOentRnd #odalitatea practicN de infor#are, interpretare, acQiune$ 6a ansa# lu co#ple( de procedee, o #etodN MLi afir#N eficienQa Mn #Nsura Mn care cuprinde Li structureaON procedeele cele #ai adecvate situaQiei de MnvNQare$ )ransferul funcQional al #etodei Mn procedeu Li invers se caracteriOeaON prin fle(i ilitate Li depinde de situaQia didacticN concretN$ .entru sporirea calitNQii MnvNQN#Rntului Mn sensul creLterii rit#ului de asi#ilare a li# a+ului #edical ro#Rnesc de cNtre studenQii alolin"vi, a unor cunoLtinQe selecQionate Li tot #ai concentrate Li for#area priceperilor Li deprinderilor, sunt solicitate tehnici de investi"are Li descoperire, se cere o #etodolo"ie didacticN aOatN pe utiliOarea Mntr&o #anierN nouN a #etodelor clasice de MnvNQN#Rnt prin orientarea lor Mn direcQia euristicN$ Nici o #etodN nu poate fi declaratN aprioric pasivN sau activN$ =rice #etodN conQine un anu#it "rad de activiOare$ *#portant este de a avea Mn vedere Mn ce #NsurN #etoda utiliOatN corespunde nivelului de deOvoltare onto"eneticN a studentului, Mn ce #NsurN este adecvatN o iectivelor Li conQinutului, cRt de activ este antrenat studentul$ 6apacitatea activiOantN a #etodei depinde #ai #ult de priceperea profesorului de a o folosi, decMt de esenQa ei$ 'etodele de MnvNQN#Rnt sunt selectate de profesor Mn funcQie de finalitNQile educaQionale, particularitNQile individuale Li de vRrstN ale celor ce ur#eaON a fi instruiQi, conQinutul procesului de predare&MnvNQare, natura #i+loacelor de MnvNQN#Rnt, e(perienQa sa didacticN$ Pn conte(tul celor #enQionate, Mn continuare propune# atenQiei du#neavoastrN unele #etode, tehniciAprocedee didactice, utiliOate la orele de li# a ro#RnN Li ter#inolo"ie #edicalN Mn "rupele de studenQi alolin"vi$ Pn cadrul orelor practice de li# a ro#RnN folosesc atRt #etode cla ice (tradiQionale)C e(punerea, e(plicaQia, conversaQia, descoperirea, de#onstraQia, #unca cu #anualul Li alte surse, e(erciQiul etc$, cRt Li #etode moderneC studiul de caO, #etode de si#ulare, #odelarea etc$ Pn procesul de predare&MnvNQare propriu&OisN, la fiecare lecQie, recur" la aLa #etode de trans#itere Li do Rndire a cunoLtinQelor cu# ar fiC e(punerea, prele"erea, conversaQia, pro le#atiOarea, lectura etc$: pentru for#area priceperilor Li deprinderilor utiliOeOC e(erciQiul, lucrNrile practice etc$ Pn dependenQN de #odul de or"aniOare a activitNQii studenQilor aplic #etode frontale (e(punerea, de#onstraQia): #etode de activitate individual (lectura): #etode de activitate n grup (studiul de caO, +ocul cu roluri): #etode com(inate$ care se preteaON #ai #ultor #odalitNQi de or"aniOare a activitNQii (e(peri#entul)$ .entru evaluarea cunoLtinQelor Li sti#ularea studenQilor practicC chestionarea oralN, o servarea Li aprecierea ver alN, lucrNrile scrise, testele etc$ De e(e#pluC pentru a&i MnvNQa pe studenQii anului ** ter#inolo"ia histolo"icN, consider cN este necesar sN Mncepe# cu ele#entele co#ponente ale celulei$ UtiliORnd 2eto"a o!)ersa0iei, pornesc de la "e"$ 0ie D scriu la ta lN doar denu#irea Celula Li adreseO Mntre areaC Ce repre%int ace t cuvnt2 StudenQii Mn anul *, la orele de li# a latinN Li la alte discipline au MnsuLit acest ter#en Li cu uLurinQN vor spune cN este vor a de cea mai mic unitate a materiei vii capa(il funcione%e independent (prin a!alo%ie> o2&ara0ie)$ ,poi trec la "e2o!stra0ie, preOint i#a"inea celulei ani#ale Li a celei ve"etale Li pun Mntre NrileC Ce repre%int ace te imagini2 ("es o&erire) Li Care unt a emnrile #i deo e(irile dintre ace te celule2 (&roble2ati3are)$ .entru #e#orarea ter#enului celul Li utiliOarea lui corectN Mn situaQii adecvate, cred cN este oportun sN efectuN# cRteva e<er i0ii le(icale viOavi de noQiunea datN$ *niQial Mncerc sN sta ilesc dacN studenQii #ai cunosc Li alte sensuri ale ter#enului Mn cauON$ *ndiferent dacN s&au depistat ori nu, e<&li sensulAsensurile le(e#ului$ ,cesta se#nificNC -$ unitate structuralN de aON a or"anis#elor vii: 2$ fiecare din cavitNQile he(a"onale ale fa"urilor de cearN: B$ MncNpere (strR#tN) Mn Mnchisori: 0$ ansa# lu for#at din aripile (Li fuOela+ul) unui avion: 7$ fiecare dintre co#parti#entele sau ele#entele identice, alNturate Li cu aceeaLi funcQie, ale unui dispoOitiv sau ale unui siste# tehnic (celula po#tal)$ 2>

)ot prin 2eto"a e<ers6rii (Mn perechi) studenQii vor alcNtui fa#ilia le(icalN a cuvRntului celul, ur#atN de e(plicarea sensului fiecNrui le(e#, no#inaliORnd Li partea de vor ire la care aparQine (&i!%K&o!%)$ Celul D su stantiv: celular D (ad+ectiv) care aparQine celulei: intercelular D (ad+$) Mntre celule: intracelular D (ad+$) Mn interiorul celulei: e+tracelular D (ad+$) care se aflN Mn afara celulelor: celulit D (su st$) #aladie: celulo% D (su st$) principalul constituent al pereQilor celulari ai plantelor: monocelular3unicelular D (ad+$) constituit dintr&o sin"urN celulN: pluricelular3multicelular D (ad+$) alcNtuit din #ai #ulte celule$ Din perspectiva MnsuLirii te#einice a ter#enilor uneori se va lucra Mn "rupuri (cRte B&0 persoane), sarcina fiind de a "Nsi ad+ective potrivite pentru le(e#ul celul,, care ar for#a M# inNri de cuvinte D ter#eni #edico& iolo"ici (&roble2ati3are1 o2&ara0ie)C Celul acidofil$ celul acinar$ celul alveolar$ celul anapla%ic (nedifereniat caracteri tic tumorilor maligne)$ celul (a%al$ celul columnar$ celul dentar (odonto(la t)$ celul epitelial$ celul eucariot (cu un nucleu #i o mem(ran nuclear)$ celul procariot$ celul germinativ (ovulul au permato%oidul)$ celul gu tativ$ celul in ular (din in ulele 4angergan )$ celul nervoa $ celul olfactiv etc$ ,lteori recur"e# la conturarea unui cR#p se#antic pentru ter#enul&QintN$ De e(e#plu, cuvRntul poate fi uLor #e#orat prin Mnre"istrarea i#a"inii unui far, corp sau instalaQie prevNOutN cu o sursN de lu#inN, aflat(N) la distanQN, care proiecteaON lu#ina Mntr&o anu#itN direcQie Li serveLte la orientarea navelor, vehiculelor etc$ Mn ti#pul nopQii$ ,se#enea unui far un cuv-nt.far poate contura un cR#p se#antic cu a+utorul cNruia ulterior se poate alcNtui un #icrote(t, o conversaQie situativN$ .entru o de#onstrare "raficN a celor #enQionate, propune# ter#enul hir$r%$ spital salN de operaQie instru#ente chirur"icale asistente #edicale hir$r% pacient intervenQie chirur"icalN salon de spital Mn"ri+ire #edicalN trata#ent postoperatoriu Pn scopul evaluNrii calitNQii MnsuLirii ter#enilor pute# folosi Li fiLele individuale$ E<er i0i$= 5(a#inaQi Li reQineQi cR#pul se#antic al cuvRntului tratament$ ,lcNtuiQi enunQuri (Mn scris)$ 5(plicaQi (oral) cRnd se aplicN astfel de trata#ente$ Pn cadrul orelor practice, aproape la fiecare te#N, apelN# la 2eto"e "e si2$lare a diverselor situaQii, de e(e#pluC 5 vi%it la un (olnav$ 4a farmacie etc! (dialo"uri la #edici& specialiLti, cu# ar fiC 4a tomatolog3oftalmolog3interni t3traumatolog3dietetician etc! cu e(plicarea unor noQiuni specifice conte(tului, studenQii fiind Mn rol de profesor, de specialist& coordonator etc$)$ 'ai rar este utiliOatN &rele%erea, deoarece nivelul de cunoaLtere a li# a+ului #edical ro#Rnesc Mn "rupele alolin"ve este diferit Li de aceea pute# realiOa lecQii&prele"eri la aLa te#e B3

caC Medicina , #tiin trvec"e$ 6er onaliti notorii ale medicinii$ Mari crturari #i medici ai neamului #!a! antiinfecQios chirur"ical conservator etiolo"ic e#piric de fond A principal fiOiopato"enetic i"ieno&dietetic #edica#entos local paliativ preventiv Aprofilactic si#pto#atic special su stitutiv de susQinere de Loc

trata2e!t

a face a aplica a indica a reco#anda a propune a prescrie a ur#a

$! trata2e!t

La lecQiile de actualiOare a unei te#eAunui co#parti#ent este inevenitN Li destul de eficientN o2&eti0ia$ 4rupa se M#parte Mn 2&B echipe, Mn funcQie de situaQie$ %iecare #e# ru al echipei este participant activ, MntrecRndu&se cu cei din echipa rivalN la adresarea Mntre Nrilor Li for#ularea rNspunsurilor$ La finalul co#petiQiei toQi participanQii sunt apreciaQi cu note$ .rin valenQele sale for#ative lecQia rN#Mne a fi for#a funda#entalN de or"aniOare a activitNQii de instruire$ 5a creeaON posi ilitatea diversificNrii procesului didactic prin sta ilirea unor relaQii profesor&elev ce per#it realiOarea activitNQii frontale, Mn "rup Li individuale$ Diversitatea o iectivelor educaQionale se realiOeaON printr&o varietate de tipuri de lecQii, fiecare dintre ele avRnd o structurN tipicN$ )ipolo"ia lecQiei constituie o pro le#N cu caracter funcQional, deoarece deter#inN structura de#ersului didactic Li per#ite proiectarea ri"uroasN a acestuia$ )ehnolo"ia didacticN Mi atri uie procesului educaQional un caracter siste#ic Li inte"rativ$ 6onceperea Li realiOarea activitNQii didactice din aceastN perspectivN Mnsea#nN respectarea principiilor didactice, folosirea #etodolo"iei didactice corespunONtoare de predareAMnvNQareAevaluare, structurarea ri"uroasN a for#elor de or"aniOare a instruirii, utiliOarea #i+loacelor de MnvNQN#Rnt$ Co! l$3ii DupN cu# a# #enQionat, Mn acest articol ne&a# propus sN ur#Nri# unele infor#aQii referitoare la #etodolo"ia Li tehnolo"ia instruirii, precu# Li la for#ele de or"aniOare a activitNQilor didactice pentru MnsuLirea li# a+ului #edical ro#Rnesc de cNtre studenQii alolin"vi$ ,# considerat necesar a preOenta definiQiile unor ter#eni referitori la do#eniul #etodolo"iei, pentru a putea Mn continuare opera cu aceLtia$ Ne&a# oprit asupra conversaQiei, deoarece crede# cN, deLi este o #etodN tradiQionalN, este eficientN Li #ult folositN$ ,poi, a# "Nsit interesanteC pro le#atiOarea Li MnvNQarea prin descoperire, #etode care fac apel la "Rndire$ 6o#petiQia Li si#ularea sunt #etode utile, deoarece a+utN la deOvoltarea creativitNQii Li le dN totodatN posi ilitatea Li celor #ai ti#iOi sN&Li e(pri#e opinia$ Diri+or al procesului educaQional, profesorul apeleaON la o serie Mntrea"N de instru#ente pentru a uLura Li accelera asi#ilarea Li aplica ilitatea infor#aQiilor$ 5l tre uie sN valorifice potenQialul lin"vistic, peda"o"ic Li psiholo"ic, sN&Li "NseascN pe aOa acestora propriul stil Li siste# de predare$ 6are n&ar fi acesta, nu va lipsi esenQaC folosirea trNsNturilor specifice de li# N pentru a for#a vor irea, respectarea Li deOvoltarea personalitNQii studentului, #otivRndu&l Mn B-

trecere de la un nivel la altul, pRnN la finele cursului Li contri uind la for#area viitorului specialist$ (iblio%rafie -$ <U6UN N$ et al$ 7a%ele #tiinifice ale de%voltrii nvmntului n *epu(lica Moldova! D 6hiLinNuC 5ditura .ro#eteu, ->>;$ 2$ 4UZU WL$ et al$ /e"nologii educaionale! 8"id metodologic! , 6hiLinNuC 6artier educaQional, ->>?$ B$ .,)8,X6U D$ /e"nologii educaionale! D 6hiLinNuC )ipo"rafia centralN, 2337$ 0$ /e"nologii educaionale moderne! .artea a ***&a$ 6ercetarea peda"o"icN$ D 6hiLinNu, ->>0$ 7$ W$ de L,NDSH5585, 4$ de L,NDSH5585, -efinirea o(iectivelor educaiei! , <ucureLtiC 5ditura DidacticN Li peda"o"icN, ->;>$

TEHNICI INO,ATORII N PREDAREA LIM(II ROM/NE LA ALOLING,I Na"eB"a (Ili i1 Maria Pr$tea!$ 6atedra Li# a 8o#RnN Li ter#inolo"ie #edicalN S$22ar' Innovatory Didactic !echni/ues "sed for $omanian Assimilation in &oreign tudents )his article includes so#e didactic techniques such as )eachin"&4a#e, .uOOles (9urnal: 6u%%le $ ;i tor<:6u%%le ), .assport&4a#e, ,rran"e#ent and Description$ )hese teachin" "a#es can e effectively used at 8o#anian lessons for students #otivation, for interest in assi#ilatin" #atters, and increasin" kno!led"e quality$ Re3$2at Pn acest articol sunt descrise cRteva tehnici didactice, cu# ar fiC Gocul didactic .uOOles (6u%%le :=urnal$ 6u%%le :i torie), Gocul&paLaport, Descrierea Li aran+area$ ,ceste +ocuri didactice pot fi utiliOate eficient la lecQiile de li# N ro#RnN pentru #otivarea studenQilor, treOirea interesului faQN de #ateria ce ur#eaON a fi MnsuLitN Li sporirea calitNQii cunoLtinQelor$ Pn pas cu schi# Nrile Vspiritului ti#puluiI profesia de peda"o" devine o provocare, provocarea relativ la capacitatea de adapta ilitate a cadrului didactic$ *#perativul este de a ne adapta la cerinQele societNQii Li su iectului educaQiei D studentul$ 8ealiOarea unei instruiri ce are la aON conLtientiOarea deOideratelor, oportunitNQilor vieQii Ml o li"N pe fiecare student sN conLtientiOeOe necesitatea unui MnvNQN#Rnt de calitate$ 6adrul didactic, care respectN arta #odelNrii achiOiQiilor co"nitive, tre uie sN e(pri#e totala disponi ilitate de a oferi instruire de calitate$ 6eea ce lea"N cele douN co#ponente ale instruiriiC profesorul D studentul este cuvRntul de aON calitatea$ .ornind de la afir#aQia autorilor Metodicii predrii lim(ii #i literaturii romne W$ 4oia Li *$ DrN"Ntoiu, care susQin cN Vase#NnNtor altor discipline Li Mn #etodolo"ia predNrii li# ii ro#Rne profesorul este o li"at sN&Li proiecteOe prin "Mndire Li i#a"inaQie anticipative, s o&$l 4i obie ti)ele pe care le ur#NreLte, pentru a o Qine din partea studenQilor (elevilor) perfor#anQe concrete o serva ile Li #Nsura ileI S2T, ne&a# propus sN utiliON# proiectarea nu ca un #i+loc de parcur"ere sau aran+are a #aterialului infor#ativ, ci, #ai curMnd, ca "Mndire i i#a"inaie anticipativN, ce ar contri ui la realiOarea o iectivelor propuse prin de#ersul didactic$ Un o iectiv funda#ental for#ulat i de fondatorul peda"o"iei cehe 6o#enius, ca studentul sN Mnvee cu plNcereC Meto"a Bo $l$i "i"a ti este cea #ai adecvatN Mn acest sens, ce conine un evantai de B2

tehnici$ = tehnicN consideratN inovatorie Mn spaiul de tehnici didactice Mn care se MncadreaON Li 8epu lica 'oldova este +ocul didactic P$33les! Gocul P$33les nu are ca o iectiv central, aLa cu# s&a considerat cu puQin ti#p Mn ur#N, reQinerea atenQiei, ci viOeaON o practicN interactivN specificNC tran ferul de informaie$ Pn aceeaLi ordine de idei cercetNtorii franceOi Gean 'arc 6ar[ Li Kathryn )alaric\ #enQionau cN Vspre deose ire de +ocurile de o servaQie, +ocurile de intuiQie sau lin"vistice care sunt #ai controlate, re"iOate prin MnsNLi natura +ocului, cerinQele acestor +ocuri sunt #ai li ere, su ordonate haOardului pentru a fi repuse Mn ordine, Mi sunt caracteristice Li diversitatea strate"iilor utiliOate pentru descoperirea infor#aQiei&lipsNI S-T$ .entru i#ple#entarea acestor #etode, iniQial sta ili# un al"orit# de evaluare a tehnicilor propuseC -) o iectivele ce sunt realiOate prin tehnica respectivN: 2) descrierea tehnicii: B) avanta+eleAdeOavanta+ele tehnicii Mn raport cu alte cNi de realiOare a de#ersului didactic: 0) adaptarea la su iectul educaQional$ Meto"aC Gocul didactic P$33les$ Ar)orele genealogic$ = iectivul realiOat D favoriOeaON Mn salN co#unicarea directN student&student$ .entru desfNLurarea +ocului se vor utiliOa for#ele ele#entare de chestionare$ Se vor introduce e(presii de identificare (.veam )> de ani$ eram c torit etc$)$ Se va folosi voca ularul ce Qine de structura fa#iliei$ Sunt e(puLi doi sau trei ar ori "enealo"ici ai scriitorilor studiaQi pe trei sau patru etape$ 8eQeaua de co#unicare se for#eaON Mn raport cu sche#a ar orelui "enealo"ic$ 4rupa este M#pNrQitN Mn trei su "rupe, fiecare #e# ru al echipei repreOentMnd unul dintre #e# rii fa#iliei$ NareaON istoria proprie, ascendentN Li descendentN$ *nfor#aQia io"raficN poate fi se"#entatN Mn dependenQN de spaQiu Li ti#p$ 'etoda poate fi aplicatN Li invers$ %iecNrui #e# ru al echipei i se propune a fi un repreOentant al fa#iliei studiate, Mn scopul realiONrii sinteOei Mn echipN, afiLNrii ar orelui "enealo"ic, ela orarea unor notiQe io"rafice, inventarea unui curriculu# vitae$ Gocul poate fi prelun"it cMnd studenQilor li se propun fiLe&(ero(ate cu foto"rafii, i#a"ini care vor fi puse (aplicate) pe ar orele "enealo"ic de pe ta lN$ ,stfel creMndu&se o si# ioON dintre sche#a ar orelui "enealo"ic, infor#aQiile io"rafice cercetate de student Li e(poOiQia de foto"rafii Li i#a"ini (locuri, peisa+e, etc$)$ ,vanta+eC a) faciliteaON procesul de selectare Li aran+are a infor#aQiei: ) creeaON #otivaQie pentru cercetare individualN: c) utiliOeaON aspecte funcQionale ale li# ii (cuvintele D prini, copii, fiic, fiu, (unic, unc"i, veri#or etc$)$ ,ceastN #etodN poate fi utiliOatN la studierea io"rafiilor scriitorilor W$ ,lecsandri, '$ 5#inescu, *$ 6rean"N, ,$ 'ateevici, lecQiile 20&2; din #anualul Li# a 8o#RnN, profil #edical, autoriC 5$ 'incu, ,$ 6hiriac$ = altN tehnicN este Des riere 4i ara!Bare$ Portretul* %iecare student din echipa , are o fiLN pe care sunt un anu#it nu#Nr de portrete nu#erotate$ ,celeaLi i#a"ini sunt Li la studenQii din echipa <, dar nu sunt aran+ate Mn ordine$ .entru a fi plasate Mn ordinea respectivN studentul din echipa < tre uie sN punN Mntre Nri celui din echipa ,$ Se plaseaON portretele, apoi se co#parN fiLele$ BB

,vanta+eC a) faciliteaON co#unicarea: ) creeaON condiQiiA#otivaQii pentru a pune Mntre Nri$ ,daptareC Mn locul portretelor ar putea fi pNrQi ale corpului u#an, denu#iri de oli etc$ De ase#enea aceastN tehnicN poate fi aplicatN Li la aran+area o iectelor (aspect te#atic sau li er)$ UtiliOarea tehnicii Des riere 4i ara!Bare este inevenitN la toate orele de li# N ro#RnN la etapaC comunicare$ )ehnica ce ur#eaON se nu#eLte Jo $l K &a4a&ort$ %avoriOeaON distin"erea dintre #Nrcile te#porale 0nainte Li dup,$ .rofesorul pre"NteLte Lase foi du le de paLaport, avRnd viOa de cNlNtorie Mntr&o QarN strNinN$ 4rupa este M#pNrQitN Mn echipe$ %iecNrei echipe i se oferN un paLaport al unui "an"ster cNutat de poliQie, celorlalQi studenQi D #ostre de paLaport$ Pn fiecare echipN docu#entele sunt identice$ .rofesorul descrie situaQia fa#ilialN, socialN, eveni#ente din viaQa "an"sterului$ 5chipa tre uie sN punN Mntre Nri Li sN identifice fiLa cui a corespuns cu cea enunQatN Mn situaQie$ De la fiecare echipN va fi preOentat reOultatul$ 8Nspunsurile echipelor ar tre ui sN fie identice$ 8eQeaua de co#unicare a echipelor este ur#NtoareaC
2 B 0 7 1 2 B 0 7 1 2 B 0 7 1

,vanta+eC a) favoriOeaON situaQia de co#unicare: ) or"aniOeaON "rupa Li concentreaON atenQia asupra celor e(puse: c) deOvoltN capacitatea de a audia$ Pn continuare va fi preOentatN tehnica didacticN Puzzles.istorie1 ,ceastN tehnicN Mncura+eaON schi# ul de infor#aQii Li de opinii Mntre studenQi$ 6a o iectiv este realiOarea D andN de i#a"ini a unor aspecte dintr&un eveni#ent istoric$ 4rupa de studenQi este M#pNrQitN Mn su "rupe de 0&1 persoane$ %iecare student al su "rupei pri#eLte 2&B i#a"ini din nu#Nrul total de i#a"ini$ %iecare student descrie i#a"inea sa (i#a"inile sale)$ 6eilalQi pot nota infor#aQii Li pune Mntre Nri$ ,poi #e# rii Mntre"ii su "rupe sta ilesc ordinea lo"icN a deOvoltNrii eveni#entelor$ ,vanta+eC a) studenQilor li se creeaON o i#a"ine de ansa# lu prin utiliOarea procedeului parteAMntre": ) corespunde principiului de la si#plu la co#ple(: c) se realiOeaON un produs al echipei ca reOultat al co#unicNrii$ B0

,ceastN tehnicN poate fi aplicatN la descrierea istoricului Li evoluQiei unor #aladii studiate Mn cadrul orelor de li# N ro#RnN la anii * Li **$ Un alt aspect al +ocului didactic P$33les sunt cuvintele MncruciLate, a cNror difiniQii pot fi cNutate cu a+utorul dicQionarelor de neolo"is#e, sinoni#e, e(plicative Li de fraOeolo"is#e$ StudenQilor li se propun 0 careuri cu cuvinte MncruciLate$ 4rupa e M#pNrQitN Mn 0 echipe, fiecare echipN utiliOeON unul din dicQionarele nu#ite$ La finele +ocului fiecare echipN preOintN infor#aQiile o Qinute$ 8Nspunsurile pot fi co#pletate Li de #e# rii altor echipe$ )ehnica respectivN contri uie la facilitarea lucrului cu dicQionarul, deOvoltN activitatea individualN Li Mn "rup$ Ulti#a tehnicN didacticN propusN este Puzzles.'urnal$ SarcinaC reconstituie o istorie din fra"#ente de te(t$ Se decupeaON din revistN fra"#ente de titlu Li se"#ente din te(t$ 4rupa este M#pNrQitN Mn su "rupe de 0&1 studenQi, cNrora li se distri uie fra"#ente dintr&un te(t la MntM#plare$ %iecare su "rupN tre uie sN reconstituie articolul$ Wor fi deplasNri de la o echipN la alta, deoarece vor avea nevoie de fra"#ente de te(t$ 8eQeaua de co#unicare
2 B 0 7 1 2 B 0 7 1

2 B

0 7 1

Pn finalul activitNQii vor fi realiOate trei articole lo"ice Li coerente$ )ehnica Mn cauON poate fi utiliOatN la fa#iliariOarea studenQilor cu infor#aQii supli#entare la te#ele din #anual, selectate din #ass&#edia Li literaturN de specialitate$ Din perspectiva refor#elor educaQionale care Mn do#eniul peda"o"iei sunt o necesiatate, se i#pun cMteva principii funda#entaleC -$ racordarea #etodelor, viOiunii de transfer, la cele internaQionale: 2$ definirea Li realiOarea standardelor europene ce i#plicN sine qua non resursele u#ane care repreOintN ele#entul principal Mn educaQie$ Pn acest conte(t, considerN# cN este o datorie a profesorului sN "estioneOe propriile resurse pentru continua perfecQionare a #ana"e#entului educaQional la cerinQele europene$

B7

(iblio%rafie -$ G$&'$ 6ar[: K$ )alaric\, 9eu+ et tec"ni?ue d@e+pre ion pour la cla e de conver ation! D 6entre international detudes peda"o"iques -, avenue Leon&Gournault >2B-?, -27 p$ 2$ W$ 4oia: *$ DrN"Ntoiu, Metodica predrii lim(ii #i literaturii romne$ D <ucureLtiC 5ditura peda"o"icN, 2332, 2-? p$

METODA CON,ERSA-IEI EURISTICE N PREDAREA LIM(II #RANCE@E ,* ,olo4 i$ 1 N* Costi$ 1 R* S $tel!i 6atedra Li# i 'oderne S$22ar' !he method of heuristic conversation in teaching french )he #ethod of heuristic conversation represents an effective #ethod in teachin" %rench$ *t constitutes a per#anent dialo"ue et!een teacher&student, student&student on scientific and education the#es$ )he #ethod of heuristic conversation ena les the student to e(press hi#self$ *t supports and pro#otes the individual !ork$ )his #ethod chan"es the students critical thinkin" syste# and it develops his skills of clear and effective co##unication, oth oral and !ritten one$ =nly takin" active part in dialo"ues, the student acquires skills that help hi# to find solutions in difficult situations, he structures the accu#ulated kno!led"e and he can use ne! notions$ Re3$2at =pQiunea profesorului pentru o anu#itN #etodN este o deciOie de #are co#ple(itate$ =rice #etodN, fie ea clasicN, #odernN, tradiQionalN sau interactivN, are un caracter polifuncQional, Mn sensul cN poate participa si#ultan sau succesiv la realiOarea a #ai #ultor o iective instructiv& educative$ DacN o iectivele sunt precise, concrete, ine deter#inate, conQinutul activitNQii, fiind ine selectat, dacN potenQialul de MnvNQare a studenQilor este suficient Li condiQiile #ateriale sunt corespunONtoare, se poate proceda +ust la ale"erea #etodelor de instruire, a #aterialelor didactice Li a #i+loacelor de MnvNQN#Mnt pentru efectuarea situaQiei educaQionale$ Obie ti)e Pn conte(tul procesului didactic,#etoda devine ele#entul esenQial al strate"iei de realiOare a unui o iectiv$ ,le"erea unei #etode de MnvNQN#Mnt se face QinMndu&se cont deC & conQinutul procesului instructiv: & psiholo"ia "rupelor: & finalitNQile educaQiei: & particularitNQile de vRrstN Li individuale ale studenQilor: & natura #i+loacelor de instruire: & e(perienQa Li co#petenQa didacticN a profesorului$ Pn continuare vo# co#enta #odest infor#aQia despre o sin"urN #etodN, Li anu#e #etoda conversaQiei euristice$ 5a constN Mn dialo"ul per#anent dintre profesor&student, student&profesor, student&student pe te#e LtiinQifice Li de educaQie$ ,vRnd o frecvenQN sporitN Mn predare, conversaQia euristicN este o #etodN activN Li&i per#ite studentului posi ilitatea de e(pri#are, de lucru individual, Mi #odificN co#porta#entul, siste#ul de "Rndire criticN, Mi deOvoltN priceperea de a #Rnui dialo"ul pentru realiOarea unei co#unicNri clare Li co#plete$ Nu#ai dialo"Rnd, studentul capNtN deprinderi de a "Nsi soluQii Mn situaQii dificile, MLi structureaON cunoLtinQele acu#ulate, poate opera cu noile noQiuni$ .rin valenQele sale for#ative, B1

aceastN #etodN se aplicN ca un instru#ent efectiv de #otivare Li treOire a MnQelesului co"nitiv, un #i+loc de antrenare Li deOvoltare a capacitNQilor intelectuale (productive Li creative)$ 'etoda conversaQiei euristice constN Mn faptul cN, folosindu&se de o succesiune de Mntre Nri, profesorul MnvaQN studentul sN descopere, prin efort propriu, tipurile de cunoLtinQe$ 6onte(tul punerii unei Mntre Nri poate fi atMt natural, spontan, cRt Li artificial, pre#editat, cRnd studentul ,,stRrnit (provocat) de profesor, cautN sN Mnvin"N dificultNQile, o QinRnd noi cunoLtinQe Li noi co#petenQe$ 5ste i#portant de a utiliOa pe parcursul lecQiilor diverse tipuri de Mntre Nri (Mnchise, deschise, productive) ce solicitN #e#oria, "Rndirea, Mntre Nri ce lasN ti#p de +udecatN, sti#uleaON curioOitatea, interesul la studenQi, Li denotN capacitatea de a for#ula diferite Mntre Nri$ ,ceste tipuri de Mntre Nri lasN #ai #ultN li ertate de cNutare, de cercetare, de for#ulare a #ai #ultor rNspunsuri posi ile$ Pntre Nrile didactice, fie ele euristice, pro le#atiOante sau de altN naturN, viOeaON Mntotdeauna un conQinut LtiinQific ine siste#atiOat, care tre uie do Rndit sau fi(at Mntr&o unitate de ti#p clar deli#itatN$ ,La dar, conversaQia euristicN se va proiecta Li se va desfNLura Mn funcQie de secventele MnvNQNrii, de ti#pul avut la dispoOiQie Li de potenQialitatea psihicN a studenQilor$ %uncQiile conversaQiei euristice sunt ur#NtoareleC] a) de a descoperi noi adevNruri, fiind cea #ai des Mntre uinQatN Li cea #ai fertilN: ) de a clarifica, de a sintetiOa Li de a aprofundare cunoLtinQe, noQiunie Li conceptele MnvNQate: c) de a evalua Li de a controla atMt "radul de stNpRnire a cunoLtinQelor MnsuLite, cRt Li priceperile Li a deprinderile "ra#aticale for#ate$ Pn funcQie de #odul de adresare Li o iectivul viOat Mntre Nrile se pot cate"oriOa astfelC2 -$ Pntre Nri frontale, adresate tuturor studenQilor, Mntre"ii "rupe$ .ourquoi dites&vous que la #[decine conte#poraine na pas davenirE Kuelle est la cause de la prolif[ration des #icro esE Kuelles sont les #eilleurs #[decinsE 2$ Pntre Nri directe, adresate unui student personal$ Kuest&ce qui te fait croire que $$$E Kuest&ce qui ta pouss[ ^ a"ir de cette #ani_reE B$ Pntre Nri inversate&adresate de cNtre student profesorului, iar acesta le readreseaON studentului (rNspuns prin Mntre are)$ 5tudiantC Kuelle est votre opinion sur la prolif[ration anor#ale des cellules canc[reusesE .rofesseurC Kue dites&vous de cette .,6E (prolif[ration anor#ale des cellules)$ 0$ Pntre Nri contradictorii sunt inevenite, cRnd se propun rNspunsuri contradictorii Mn pro le#e principale$ Les anti iotiques sont efficaces contre quel type de act[riesE ,veO&vous pens[ au( #[dica#ents dont vous aveO esoinE Kue dites&vous au patient qui a esoin dune radio"raphie des pou#onsE 7$ Pntre Nri de co#unicare Li de releu adresate profesorului de cNtre student Li repusN de acestN Mntre"ii "rupe$ Kuelle est la variante correcteCB le vaccin ou la vaccine: un aide ou une aide: une vase ou un vase 1$ Pntre Nri i#perative for#uleaON o cerinQN cate"oricN$ .ourquoi la #[decine a choisi co##e sy# ole le serpent, cet ani#al terrestreE 5(pliqueO co##ent for#e&t&on le conditionnel pr[sent et le futur dans le pass[$ DonneO des e(e#ples$ ;$ Pntre Nri de revenire, pe care profesorul le adreseaON studentului, reluRnd o pNrere e#isN de un student, dar care nu a fost luatN Mn sea#N Mn acel #o#ent$ Une #enace de perforation de lappendicite [tait [vidente$ De lappendicite ou de lappendiceE ?$ Pntre Nri de evaluare recla#N aprecieri din partea studenQilor, ur#Rnd ca ei sN dea calificativul B;

,,vrai ou fau( ,, on ou #auvais$ , ordarea acestor Mntre Nri de evaluare Mi oferN studentului posi ilitatea de a&Li personaliOa procesul de MnvNQare, de a MnsuLi cu adevNrat idei Li concepte noi$ Pn aOa te(tului de specialitate ,,Les lentilles de contact, a# fNcut o fiLN peda"o"icN ce cuprinde ru rica ,,Dites sil est vrai ou fau($; & Seuls les #yopes peuvent porter les lentilles de contact: fau(: & *l e(iste des lentilles de contact pour tous les R"es: vrai$ & Les ventilles color[es sont #auvaises pour les yeu(: fau($ & *l e(iste plusieurs types de lentillesC vrai$ >$ Pntre Nrile sintetice Mncura+eaON reOolvarea creativN, nestandard a pro le#elor$ .entru a rNspunde la Mntre Nrile sintetice studenQii fac apel (recur") la toate cunoLtinQele pe care le au Li la e(perienQN, ei vor oferi scenarii alternative de soluQionare a pro le#elor$ Pntre Nrile de tipulC Kue pourrait faire le #[decin pour ce #alade $$$E Kuel serait le destin (le sort) du patient si $$$ o li"N studentul sN se i#plice personal Li sN propunN o variantN a lui fNrN a fi pre"NtitN din ti#p$ -3$ Pntre Nrile aplicative oferN studenQilor posi ilitatea de a reOolva pro le#e autentice, pro le#e de lo"icN sau de a deOvolta raQiona#entele dintr&un te(t$ 8Nspunsurile la acest fel de Mntre Nri cer o racordare a #odalitNQii de a "Rndi lo"ic la diferite pro le#e Li situaQii din viaQa cotidianN$ Kue penseO&vous de lassurance #aladie en 'oldovaE 5st&ce que vous teneO eaucoup ^ votre carri_re #[dicaleE .ourquoiE .enseO&vous que les %ran`ais sint[ressent ^ WousE --$ Pntre Nrile interpretative cer descoperirea cone(iunilor dintre idei, fapte, definiQii, valori$ Studentul tre uie sN&Li dea sea#a cu# se lea"N diverse concepte pentru a avea un sens$ ,ceste enunQuri intero"ative se vor structura pe relevarea unor le"Nturi cu Mnde#nul de a fi ar"u#entate$ Kuelles sont, selon vous, les causes du #alpra(is du #[decin envers son patientE Kue penseO&vous sur leuthanasieE, sur la l["islation des dro"ues$$$E -2$ Pntre Nri de traducere recla#N o #odificare a infor#aQiei, o restructurare a ei Mn i#a"ini diferite$ )e(tul ver al lecturat se co#pleteaON prin Mntre Nri de felulC Kuest D ce que vous aveO vu $$$E, vous aveO entenduE vous aveO senti $$$E$ ,ceste Mntre Nri creeaON o nouN e(perienQN senOorialN, care tre uie tradusN Mn li# a+ ver al$ -B$ Pntre Nrile analitice sunt niLte Mntre Nri care ar for#ula Mn profunOi#e pro le#a sau te(tul cercetat (studiat), fiind e(a#inate din un"hiuri (puncte) diferite de vedere$ .rofesorul creaON oportunitatea de a vedea lucrurile din diferite perspective, de a analiOa #inuQios pro le#ele Li de a&Li e(pune lo"ic ar"u#entele Li contraar"u#entele$ ,ceste Mntre Nri se referN nu#ai la te(tele literare Li LtiinQifice$ .entru acest tip de Mntre Nri pot servi fil#ele didactice de specialitateC7 ,,6apture dun caillotC ,,<loc B: quartier de haute s[curit[$ 5($ WouleO&vous d[crire en d[tail la technique du lava"e des #ains du chirur"ienE -0$ Pntre Nri de tip productivC KuandE =aE KuoiE Kuand se ter#ine la "rippe et qubest&ce qubelle de#andeE =a peuvent ctre d[pist[s et trait_s les su+ets atteints de tu erculoseE De quoi sont capa les les #icro esE -7$ Pntre Nri ipoteticeC 'ais si $$$E 5n cas $$$ queE 'c#e si +e prends #es #[dica#ents, +bai encore #al$ -1$ Pntre Nri productiveC 6o##entE .ourquoiE B?

6o##ent lutter pour retarder notre propre #ortE .ourquoi linfarctus du #yocarde constitue la cause de la #ortalit[E -;$ Pntre Nrile creative, co"nitive, li#itate, Mn"uste, Mnchise, diver"ente, conver"ente, deschise$$$ C 6o# ien danti iotiques e(istent actuelle#entE Kuelle est la #[thode la plus efficace de lutter contre la tu erculoseE , quoi sert la chi#ioth[rapieE la radioth[rapieE )oate aceste Mntre Nri adresate studenQilor Li for#ulate de cNtre profesor vor satisface ur#Ntoarele cerinQeC & sN fie clare, concrete, co#plete din punct de vedere LtiinQific Li "ra#atical: & sN fie scurte, precise, concise pentru a putea fi reQinute uLor de cNtre studenQi: & sN nu cuprindN rNspunsuri Mn for#ularea lord, & sN nu conQinN ter#eni necunoscuQi pentru studenQi: & sN conQinN o structurN specificN profilului li# ii MnvNQate, Mn caOul nostru ,,le fran`ais #[dical: & sN conQinN o sin"urN Mntre are Mntr&un enunQ: & sN nu fie for#ulate Mntre Nri du le, triple deoarece "enereaON confuOii: & sN conQinN diferite "rade de dificultate pentru a putea fi antrenaQi Mn conversaQie cRt #ai #ulQi studenQi: & Mntre Nrile sN fie adresate Mntre"ii "rupe, iar rNspunsurile se vor da individual: & se lasN suficient ti#p pentru a rNspunde la Mntre area datN$ Pn caO de necesitate se vor adresa Mntre Nri supli#entare$ Studentul nu tre uie sN fie Mntrerupt Mn ti#pul rNspunsului "reLit$ 5l este ascultat pRnN la sfMrLit, apoi corectat$ 5(istN un dina#is# inerent Mn punerea Mntre Nrilor, ele se lea"N, au tan"enQe Li se co#pleteaON reciproc$ = Mntre are adresatN cuiva poate ascunde uneori alte Mntre Nri nefor#ulate MncN$ Ne fi(N# o Mntre are, dar nu Lti# care vor fi altele$ Lo"ica punerii Mntre Nrilor se dovedeLte a fi relevantN pentru LtiinQele instrucQionale Mn #Nsura Mn care profesorul predN lo"ica Mntre Nrilor ca parte co#ponentN a #aterialului$ Pntre area tre uie sN fie ,,solidarN cu respectiva disciplinN de MnvNQN#Mnt, sN fiinQeOe ca o ,,creaQie a acesteia, Li nu ca un panaceu aplicat forQat din e(terior$ Pntre Nrile adresate cuiva anticipeaON Mn planul "Rndirii operaQii ce tre uiesc efectuate Li #i+locesc trecerea de la o operaQie la alta, schi# N direcQia "Rndirii Li fac trecerea de la cunoaLtere i#precisN Li li#itatN la o cunoaLtere precisN Li co#pletN$ =rice conQinut care va fi ,,turnat Mn ,,for#a Mntre Nrii tre uie sN se #odeleOe Mn spiritul ei$ 8Nspunsul se ascunde Mn Mntre area pusN, MncRt Li aici Qine de ,,viclenia raQiunii D Li anu#eC nu te&aL cNuta (Mn plinNtate), dacN nu te&aL fi "Nsit (Mn parte)$ Se spune Mn #od curent cN, o Mntre are ine "MnditN Li adresatN cuiva este pe +u#Ntate reOolvatN$ .ropoOiQia intero"ativN scapN de distincQia adevNrat AA fals$ 5a poate fi calificatN drept corectN, avRnd sens, sau incorectN, fNrN sens$ 5a poate fi corectN nu#ai atunci, cRnd sunt satisfNcute ur#Ntoarele a(io#eC & faptul supus intero"Nrii nu este a surd: & cel intero"at poate Mn principiu sN rNspundN: Se pot converti unele Mntre Nri de tip si#plu sau reproductiv, Mn altele co#ple(e sau productiv&co"nitive, prin Mntroducerea unor Mntre NriC ,,quest&ce qui se passe si $$$ E, ,,que penseO&vous de $$$ E, ,,cependant, ,,quand #c#e, ,,#c#e si, ,,peut&ctre, ,,si, ,,co##e, ,,eventuelle#ent, ,,pourtant$1 De e(e#pluC & Ge "a"ne ien #a vie, pourtant +ai d[nor#es difficult[s financi_res$ & MAme i elle se(cuse, pourrais&+e lui pardonner `aE & 5t si nous refaisions le #ondeE ,ttention au( #odes et au( te#ps$ & 5t pourtante La seule #aladie #ortelle ^ -33@ est la vie et notre #[tier ne nous per#et pas de "u[rir que te#poraire#ent cest&^&dire la li#ite de notre pouvoir$ B>

La orele de li# a franceON folosi# deseori te(te de specialitate, titlurile cNrora conQin o Mntre are, iar rNspunsurile le "Nsi# tot Mn aceste te(te$ 5 vor a de anu#ite te(te Li anu#e C,,Le <$6$4$ pourquoiE, ,,'[decins, quoi de neuf en 23-1 E, ,,4rossesse nerveuse, quand et co##ent E, ,,La carie dentaire, cest quoi E, ,,Doa vient le #al des #usiciensE, ,,,veO&vous une R#e E, ,,.eut&on faire une overdose en vita#ines ou #in_rau(E $$$ ,,Le vin, un #[dica#entE, ,,6o##ent choisir son #edecinE$ ,ceste te(te servesc ca supli#ent la te(tele din #anualele noastre de li# N franceON, anul * Li ** ,,)u erculose, ,,5tudes dentaires, ,,6heO le #[decin, ,,6orps hu#ain, ,,4yn[colo"ie de nouveau ^ le(a#en, autorii cNrora sunt L$ Lupu, N$ 6uniQchi, 4$ <e+enaru$ ,lte e(e#ple de Mntre Nri euristice pot servi citate, #a(i#e, aforis#e, dialo"ue ,,#[decin& #alade, iar Mn do#eniul "ra#aticii e(e#ple su for#N de dialo"uri cu su +onctif pr[sent, le 6onditionnel, sur le f[#inin et pluriel des ad+ectifs des no#s, .ass[ 6o#pos[, le .r[sent des ver es ^ la for#e interro"ative, #onolo"ueC #[decin&#alade $$$ 5(e#pleC -$ Une personne #alade de#andait le docteur 'oreau$ .$ D Docteur, est&ce que +e vais #ourirE D$ D =ui, co##e #oi, #ais pas tout de suite$ 2$ Suis&+e n[ trop tft ou tr_s tardE 5t quest&ce que +e fais dans ce #ondeE B$ 6o##ent peut&on #onter au cielE & 5n #ontant sur ses propres [paules$ 0$ Le #aladeC un o +et ou su+etE 7$ 6heO le "yn[colo"ue: le neurolo"ue: le phar#acien $$$ Co! l$3ii ,ceste tipuri de Mntre Nri sunt a ordate de profesor doar pentru a convin"e studentul cN te(tul, enunQul a fost citit atent Li conQinutul a fost MnQeles$ StudenQii participanQi la discuQie au posi ilitatea sN rNspundN cRt #ai a#plu, #ai co#plet la aceste Mntre Nri$ .rofesorul va cNuta un sin"ur rNspuns corect Li nu va "rN i #ersul discuQiei$ , ordarea fireascN a Mntre Nrilor Li #ersul discuQiei nu su for#N de e(a#en sau de intero"atoriu va da de#ersului un avanta+ ce se referN la atin"erea o iectivelor for#ative Li atitudinale$ 6onsecutivitatea Mntre Nrilor tre uie respectatN Li Li se reflecte ordinea fireascN a operaQiilor intelectuale$ 8eOultatul acestei #etode va fi a ilitatea studenQilor de a for#ula Mntre Nri nestandard, de a e(a#ina te(tul Li realitatea Mn ansa# lu$ ,plicarea #etodei euristice necesitN o pre"Ntire MnaltN a cadrelor didactice Li o deose itN #Niestrie peda"o"icN$ Succesul va depinde de respectarea anu#itor condiQiiC de sta ilitatea lo"icN a succesiunii Mntre Nrilor Li tipul de Mntre are ce se for#uleaON Mn funcQie de situaQii reale$ UtiliOarea acestei #etode de MnvNQN#Mnt viOeaON nu nu#ai asi#ilarea cunoLtinQelor de cNtre studenQi, ea Mi per#ite profesorului sN se #anifeste ca stNpRn co#petent al #aterialului didactic Li ca or"aniOator al proceselor de predare A MnvNQare$ .e parcursul desfNLurNrii acesteia, el poate +uca rolul de ani#ator, "hid, evaluator, predarea fiind la rRndul ei un aspect de MnvNQare$ (iblio%rafie -$ Le %ran`ais dans le #onde$ n$ 2>7, ->>1, n$ B-7, 233-, n$ B3;, 233B, n$ 272, ->>B, n$ 2;?, 2331, p$ B3&BB, p$ 2?&2>, p$ 0-&01, p$ -2B&-27, p$ 0-1&023$ 2$ 'etode Li tehnici de MnvNQare$ 6hiLinNu, 2333$ B$ Larousse '[dical$ .aris, ->?1, p$ ??&?>, p$ B2&B7: p$ -3;?&-3;>$ 0$ Dictionnaire du fran`ais pri#ordial$ .aris, ->;-$ 7$ Sant[ D #[decine$ co#$ 4reno le, 2337, p$ --$ 1$ Lbe(ercisierC e(pression fran`aise pour le niveau inter#[diare$ .resses Universitaires de 4reno le$ ->;;$ ;$ 8evue de '[decine 27;1: G*' N B0;, ->>7$ )op Sant[, ->>0: .hosphore N ;0, N ?7, 2337$

03