Você está na página 1de 34

0 halt5 Pndatorire patriotic; : SA . CRESTEM NUMARUL $ 1 PRODUCTIA.

FAMIMILOR DE ALBINE
\

.
I

,,Avem programe speciale pentru sericicultur~~i apieultur2i. Trebuie s5 l u h toate mgsurile pentru ca aceste programe s5 fie realieate in cele rnai bune condifii."
DIN CUVINTAREA TOVAR~$ULUI NICOLAE CEAUSESCU LA PLENARA LARGITA A CONSILIULUI N A P O N A L AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII $ 1 GOSPODARIRII APELOR DIN 14 FEBRUARIE 1986

I I

Din cele mai vechi timpuri apiculcrearea de disponibilitirti pentru extura esrte recunoscut5 ca o ocupatie port. -util8 si totodata pl5cuta a omului. In Este de r-arcat faptul c5 ap;.&ipe rem mu rile nOastP2, i n ~0ntextul efortuin exclusivitate, in prezent sint folorilor i n t ~ g i m i e n i r i de a proteja mesiti in tasa noastr- stupii sistematici. diul Pnconjuriitor, apicultura capit5 ' Desf&~urindu-se &.ivitate mu1tilat.esensuri noi. ral5 s-a actionat pe toate caile pentru modernizarea continua a apiculturii la , Albin5ritul trebuie considerat ca o mmur5 inrlispensabil5 a agriculturii, nivelul cerintelor actuale ale economai ales acum cind cultivarea pgmthmiei noastrp nationale fn plin progres, t u l ~ ise face pe suprafete fntinse; o contributie Pnsemnat.5 avind-o Asocind se folosesc pe, scar5 larga substancia@a Cresc5torilor de Albine. te chimice pentru combaterea buruCine poate d practice spieultAra ? ienilor gi daunabrilor, tpolenizarea cu Toate categoriik de oatmeni, de la oraalbinele fiind unul >din f&orii agrose ~i sate, care iubesc natura, linistea, tehnici obligatorii prin care se asigura aerul curat qi care suporti3 intepgtunemijlocilt cre~tereaproductiei de serile alibinelor. Apicultura reuneqte minte, legunie gi fru& la heotar. fn p r a n~Eistr5 exist5 posibilitati m o preocupre de baz5, ca profesie, sau ca o ocupaqle amatoristic5 munciconcrete de realizare a cregterii potenqalului apicol, fapt demonstrat si tori, funMonari, profesori, ingineri prin rezultatele bune pe care qicultus. a., cultiv5 pe copii $i prin ei pe p5ra national5 le-a inregistrat i n ultirinti, prelunggte viata, dg sens timpului liber, fiind twtodatii gi o sursa mii ani. , Prograrnul de dezvokare a apiculde bunastare. Pasiunea pentru albine ii determing ,turii din R. S. Romsnia, program adoptet la gedinta Bimului Politic Exe- , pe multi apicultori s5 se grupeze in jurul cite .unui stupar mai cu expecutiv a1 C.C. a1 P.C.R. din 24 ianuarie rim@, t 4 i animati de ideea c5 impre1986, prevede pentru cincinalul actual (1986-1990) noi sarcini pentru apiun5, fnv5pnd unii de la altii, intocult1.1~8,atit fn ce priveqte crgterea. vir5sirile lor vor duce la o apropiere nurn5rului familiilor de dbine pe tars, sufleteascti gi totodata la continua deza productiei de m h e marfa gi a fonvoltare a acestei r a m u r b agriculturii. dului de stat la a m t produs, diversifiFolosirea tinnpului liber intr-o acticarea pradumei apicole, precum qi vitate( plZicuta,, util8 gi instructiv5, c U
8

'

1
-

totul deasebit5 de nceea din r h u r a in care lucr5m, constituie un mod reconfortant ~i s5nstos- de preocupare plin5 de pasiune, apicultura fiind o ocupatie ideal5 in acest sens pentru cei care fsi cautg a doua ocupatie g e ling5 cea de baz5, rnai ales pentru c s nu cere un efort fizic prea mare. Munca propriu-zisg in stup, este adevilrat, o fac albinele ; omul p a t e ~i trebuie d le dirijeze munca, aceasta presupunind interventii nu atit de dese cit de mare fin*, inteligentil si simt a1 previziunii. Apiculbrtul este, izlainte de orice un mare iubitor a1 naturii gi invat5 din via@ acestor insecte adev5ruri de o inalt5 valoare leticil si morals. Albinele i ~ tr5iesc i viata intr-o colectivitate perfe-35, muficesc laolalts, se ap5r5 solidar, cu -un deosebit spirit de sacrificiu impoMva dqmanilor din afar8 ; isi construiesc lgcqul singure, cu o art5 care le este proprie ~i lucreaz5 intr-o deplin5 unitate si riguroas: disciplini. Sint insqiri ce tin de structura lor intim5, de instinctul lor, dar care influentea& puternic sufletul si cugetul celui care le indriigege gi le cul.tiv5. &a se explicri, poate. - de ce aaceast5 ocu~atiea fost atit de l a 6 prarticatg de ;o&ati.a acestei t5ri, care la avut in ea, nu numai o surs5 de existents, dar gi un suport 'moral, un model de m'at5, un h a l t spirit de solidaritate ob$eascti si de munc5 perseverenti. Deci, apicultura este la indmina celor virstnici, care nu pot d q u n e eforturi fizice prea mari, dar ~i la indemina acelora care vor s5+i foloseasc5 timpul liber intr-un mod util gi sAn5tos - femei, elevi, studenti, muncitori etc.

pune mierea, atit pfin substantelezaharoase direct asimilabile cit gi prin alti componeng d v i ca, elemente minerale ~i m i m l e a n m k - ' indispensabile organisnului _ iirninoacizi, unele ~nzime, substante baderiostatice, vitamine si chiar unele substante de tip hormonal. Toate acestea au, facut ca mierea s5 ocupe treptat un binemeritat loc in ierarhia celor mai iraloroase produse n a t m l e necesare alimenta$iei rationale a omulul. Ceara, cel de a1 dbilea produs direct, este astilzi mult solicitat5 in industria electronicii, metalurgic5, optics, tiib8cirie, farmaceutic5, cosmetic5, textil5 ~i alte industrii, ca materie prim5 de calitate superioarA. Am insistat numai asupra acestor doui produse, dar atit pe piata intern8 cit $i pe piata mondiali, se cere tot mai insistent diversificarea productiei apicole gi a derivatelor intr-o form5 largi de sorthenrte. As%%& in agricultura mdernil se lapreciazi insg, c5 valoarea veniturilor indirecte realizate ca urmare a poleniz5rii culturilor agricole entomofile cu ajubrul *albinelor, poate fi estimat5 la un nivel de 1015 ori mai mare dwit valoarea produselor obtinute din apiculturi.

Ce se poate obtine din exploatarea familiilor de albine ? Indiferent de organizare, mlul bine cunoscut a1 crqterii albinelor este de a asigura productia apicolii direct5 : miere, cear i , polen, precurn si alte valoroase produse apicole. Cercetilrile fiicute au dovedit calit5ti m a r c a b i l e de care dis2.

@ h condi$iile actude de cornbatere chimicl a d8unZitorilor poate fi sporit numlrul farniliilor de albine din $ara noastrl ? Fgrii indoialii c5 da, cu coconditia s5 se respecte prevederile Ordinului comun nr. 76/01163/ 32 din 1980 a1 Ministerului Agri'culrturii, Ministerului Silviculturii ~i respectiv Oomitetului ' p n t r u Problemele Consiliilor Populare, care stabil q t e m5surile necesare pentru protectia familiilor de albine fmpotriva in- ' toxicatiilor CU, pesticide. , ', Principalele prevederi ale a c s t u i act normativ sint urm5toarele : I. Interzicerea aplicirii tratamentelor cu pesticide, cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine, asupra culturilor ,agricole entomcdile, pomilor fructiferi sau principalelor spe\

cii forestiere (saldm, tei) aflate in faza de inflorire, p r a m qi asupra arborilor forestieri de aliniament aflati I n peri&a de exwdatie a manei. 2. Obligatima centrelor de protectie a plantelor, precum qi unit5tilor agricole sau silvice de a executa t r a m e n teie fitmanitare in perioade de tirnp c9t rnai scurte, care s i dea posibilitatea apicultorlor s'5+ apere familiile de albine prin ilnchiderea stupilor. 3. Obligatia unitiitilor agricole qi silvice beneficiare de tratamente fitosanitare de a anun$a cu cel putin 5 zile inainte, consiliile populare din zon5, despre x e s k tratamente. 4. Obligatia consiliilor populare de a anunta apkultorilor tratamentele fito(sanitare, cu cel putin 2 zile ainainte, sub sqnbtlurg de luare la cuno~tintb. 5. Obligatia deinsbrilor de stupi sii anunte biroul, respectiv comitetul executiv a1 consiliului popular comunal, or5senesc sau municipal, dupb caz, pe teritoriul c5mia se afl5 stupina, asuora locul-ui de nmplasare a acesteia, perioada utiliz5rii vetrei de stupins, sediul sau adresa dletin5torului de familii de albine la care p a t e fi anuntat in. cazull ulectuaii unm Wtamente f itosanitare.

Practicind apicultura se poate b e neficia de anumite avantaje? Statul nostru m r d b nuimeroase avantaje cel m care practicb apiculbra, astfel mention5m pe cele mai importante : - scutire de i m p z i t asupra veni-. turiior realizate din creyterea albinelor ; - c r d i k pe termen lung pentru infiintarea .cji dezvoltarea. stupinelor ; -avansuri b8ne~tipentru productia apicola contractat6 ; - resurse melifere repartizate gra-

- plata pe bad de contract a acfiunii de polenimre cu albine a culturilor agricole e r u t o d e ; - asisbmM t ~ h n i c 5 ~i consultatii luridice grabuite ;\, asigurarea aprovizioniirii cu unelte ji utilaje qicole, materiel biologic, medicamente; literaturi de specialitate etc., prin filialele judetene ale Asociatiei Cresciitorilor de Albine ; - ambalaje pentru miere gratuit, cu titlu de i m p m u t . Urmare demersurilor ficute de Comitetul Executiv al Asociatiei Crescbtorilor de Albine, Ministerul Muncii cu adresa nr. 66047 din 12 ianuarie 1981, face cunoxut c5 apicultorii, menzbrii Asociatiei Cresctitorilor de ALbine, care practicG apicultura ca activitate de bazii, i ~ desfdgoarti i activitatea organizat gi predau anual, pe bazii de contract, la fondul de stat produse apicole in valoare de cel pu$in 15 000 lei,.se incadreazti in categoria persoanelor ocupate, care nu tau obliga$ia de a se inscrie la directiile judetene pentrU probleme de muncti $i ocrotiri-sociale, pentru a cere repartizarea in muncti. Atestarea prst5rii efective, cu caracter permanent, a activit5tii de fntretincre ~i exploatare a familiilor de albine, se face de Asociatia CrescZtorilor de Alhine pfin filialele judetene ale acesteia.

t a ; - mijlola& de transport repartizate

cu prioritate pen:tru deplasarea P n pastoral ; - preluarea produselor apicole dir e d de la skupinii, cu plata pe loc ; veke pentru stdpine P n folminti gratuia ;

Practicarea stupGritului presupune acumularea unui bagaj de cunostinte de specialitate ; cum se pot obfine ele? Desigur. c l sint necesare unele cunqtinte pentru crevterea qi exploatarea familiilor de albine, cuno~tinte care se cer arnplificat, 3i perfectionalte continuu. La nivelul filialelor jodetene ale Asociatiei Crescbtoril~r de Albine se organizeazi i n fiecare an cursuri de mas5 cu incep5torii ~i apicultorii avansati, cicluri de conferinte, instructaje ~i dmlonstratii pmctice apicole. La magazinele de aprovizionare $i desfacere ale Aso~iatiei Cresc3torilor de Albine, de la nivelul filialelor judeten'e
3

r
~i cercurilor apiwle cu gestiuqe, doritorii pot g h i o ,garnil larg5 de tip5rituri apicole : csm, bro~uri, planqe, m n u d e , pliante qi alte materiale vizuale. De asernenea, se pot oferi apicultorilor filme apicole documentare, diapozitive si alte materiale instructiv-didactice. fn problemele principale de oganizare a apiculturii, de preg3tire a cadrelor, generalidre a metodelor avansate de lucru, diversificarea productiei 'apicole $i atragwea de noi oameni ai muncii de diferite profesii, la practicarea apiculturii, o contributie. deosebit4 o are revista ~Apiculturain Rom%niau,editat5 de Asociava Cresc5torilor de Albine. get-mani, se sirnlt infr4titi in mijbcul naturii prin a c e w i pasiune : stupih-itul. Ei coopereaz5, conlucreaz5 gi actioneaz5 fn direqia unui ideal comun : prop5qirea apiculturii. '

Privit.5 sub aspect financiar, apicultura este rentabilg? Ca qi in alte domenii de adivitate, in apicultura modern5 s-a impus pregnant necesitatea rentabiiitgtii. Stupinele trebuie s5-si asigure rentabilitatea din produsele apicole directe cit rnai diversificate : miere, ceari, polen, propolis etc. si a p i ptin actiunea de plenizare la care participti, apIicind in practica curent5 metode de intretinere intensiv5, care pot f i realizate cu succes ~i de apicultorii matori. S+upul, acest model de viat5 $i munc5 organimt5, r5mine originea unor resurse de mare bog3tie pentru s5n5tatea omului. Practicarea albinaritului inseamn3 sAn54ate, vigome, energie si totodats satisfactii de ordin material, apicultorii asigurindu-~ipentru familiile lor mierea si alte produse apicole, plot sii predea ~i fondul de stat importante cantit5ti de produse apicole, reusind astfel s5qi- rn5reasc5 ~i veqiturile in gospod5riile proprii. Creqterea albinelor, pe ling3 faptul c5 este productiv5, cunstituie o destindere activ5. Apioultura sensibilizeaz5 sufletul omenesc qi determinii o solidaritate care dep-qte unele diferente de natur5 divers& F m e i qi b&rbati, tineri ~i virstmici, romgni, maghiari,

Ce milrime trebaie sii. aib5 o stupin5 ca sZi fie rentabilg? Cu cit este mai mare o stupin5,'sfnt mai mari rezultatele. Cei ce sint 'in cimpul muncii pot s5 exploa*teze,in timpul liber, ln bune conditii, 25-40 farnilii de albme. Dar si 2-3 faanilii pot s5-i ladune gospodarului cPteva zeci de kilograrne de miere asigurindu-i . consumul familial anual. , Conducerea de partid gi de stat acord3 o atentie deosebit5 apiculwrii, legislatia apicol5 prevazind m h u r i concrete, printre care si s c u t i m de impozit pe vehiturile realizate din crqterea albinelor. h p r a noastr5 exists, deci, create toate conditiile pentru ca apiculkura, aceast5 ocupatie pl8cut5 ~i in acelasi timp productiv5, sii fie imbriitiyat5 de cft mai multi oa- , meni ai muncii de diferite profesii si vfrste. BUNA GOsPODAIURE A PATRIMONIULUI NATIONAL APICOL, . CRES'jEREA CONTINUA A NUMARULUI DE ALEINE, SPORIREA AN DE AN A PRODUCTIlLOR AP'ICOLE, DIVEXSIFICAREA PRODUSELOIk STUPULUI, CONSTITUIE TOT ATITEA SARCINI CE REVlTV DEO- . POTRIVA TUTUROR APICULTORILOR ROMAN1 INDIFERENT DACA SfNT PROFESIONI$TI SAU AMATORJ, indiferent de locul unde ei isi desfiiqoarii advitatea - In sturpinele sectorului de stat sau cooperatist ori in gospodiiriile personale. fndeplintrea intocmai a aqestnr loarcini este o4naltB indatorire cet&@neasd qi patriatic5 pentru c5 n m a i astfel, SPORIND CONSTANT AVUTIA NA'$'IoNALA' APICULTORII VOR PUTEA RASPUNDE CORESPUNZ&l'OR GRIJII !$I fNDRUMARU P m J D l T E DE DE CARE SE BUCURA APICUL TURA NOASTRA DIN PARTEA W N DUCERLI SUPERTOARE.

SIhJTEZA UNOR EXPERIMENT~RI PRlVlND SECRETIA CERll DE GATRE ALBINE, PRODUCEREA $I EXTRAGEREA El i N STUPINA
.

= e = -= = 2

r Rezultate ale cercetarii ~tiintifice

I -

5s . . z= 3 = = -

Ing. Ion MILOIU

~ e r " , i c i utehnic l a1 A.C.A.

siderind c5 nuan2rul fagurilor rulati in cuib este P n medie de 5-10 bucliti, rezult.5 ca numai pentru inlocuirea faProblwna sporirii produaiei de cear5 gurilor reforrnati este necesar5 o cantitate de cel putin 350-700 g de cear5 kebuie s5 constituie pentru apicultori anual pentru fiecare familie c k albine. o p r m u p a r e deosebit5, intrucit ceara Ad5ug'ind qi necesarul de ceari pentru de albine este m produs care are inasigurarea fagurilor destinati roilor, nu fluen@ determinat.5 fn economia api' col5. ie greqeqte d a d se consider3 c5 pentru necesit6tile strfcte ale apiculturii Ga prim aspect mentiongm necesitaeste nevoie de o cantitate de circa 1 kg tea bine cunoscut5 de c5tre apicultori cearCi anml, pentru fiecare familie de de a inlocui fagurii din cuibul familialbine. ilor de albine dup5 crqterea unui num5r o a k a r e de generafii de puiet,' d b Numai dup5 asigurarea acestor neoarece celulele lor se rniqoreaz5 p ~ i n voi se p a t e vorbi de acoperirea ceingrroqarea pe*ilor cu resturile invelirintelor din ce i n ce -mai mari de war3 qurilor nimfale. Pe de o parte, mic~o- pentru indqstria chimic5, farmaceurarea celulelor impiedic5 dezvoltarea tic5, optic5, electronic8, siderurgic3, de normal5 a puietului, conducind in timp pielirie etc. care cu greu pot inlocui la degenerarea materialului biologic. ceara de albine cu produse vegetale sau sintetice. Pe de alt5 parte, resturile riimase in celule de la fiecqe generatie de puiet Obtinerea productiei de ceara pentru acoconstituie un mediu de pgstrare ~i r%perirea tuturor acestor nevoi se face pe pindge a agentilor patogeni. ai diferiurrmitoarele c5i I telor boli ale albinelgr adulte si mai ales ale puietului. -. reformarea fagurilor invechici ?Si cu defecte ; In acest sens, mijlocul principal pentru pistrarea sh5tG$ii albinelor il con- desciiplicirea fagurilor cu miere stituie ,,igienizarea cuibului", prin ininainte de extruetie ; lgturarea fagurilor vechi. Se consider5 intrebuintarea ramelor clliditoare ; in general c5 pentru a inl5tura aceste - colectarea diferitelor constructii neajunsuri, fagurii din cuib trebuie insuplimentare de cearli din stupi ; locuiti periodic cu faguri artificiali, in - recuperarea resturilor de cearc de aSa fel, incit schipbarea complet5 a pe fundul stupilor (a rumegusului). echipamentului de faguri ai cuibului Problematica productiei de cear5 a sii fie terminat5 in doi sau eel mult preocupat qi prmupii i n continuare trei ani, prin Inlocuirea anuaii a 59% pe mulG apicultori, intrucft nu sub sau 330Ia din n u m a 1 total a1 fagurilor. toate aspectele qi P n toate problemele Nu putini sPnt ins5 apiculbrii care s a pirerile sint unanime. tin necesitatea inlocuirii anuale, in totalitate, a fagurilor din cuibul famifn cele ce m e a d , dorim s5 aborliilor de albine. In aceste conditii, condiim citeva din aceste aspecte, folo-'

IMPORTANTA SPORIRII PRODUCPEI DE CEARA

':,

. Gind in , acest smp diverse date din

literatura. de specialitate:

'

- *.

SUB ASPECT BIOLOGIC. SI FIZIOLOGIC

Producerea de ceari si clidirea fagurilor artificiali reprezint2 o cerintii vital5 a Samiliei de albine, ca rezultat a1 unui lung proces de adaptare a albinelor melifere la conditiile de mediu, care se manifesti +i se transmit ca o insu~iire ereditari, hot5nfoare pentru i n s i ~ iexistenta slpeciei. Particularitatea biologic5 de alcituire specific5 a " cuibului +i de clidire a . fagurilor artifidaLi este ~af;igw& de glandele cerifere ale albinelor melifere, a caror secretie depinde de starea fiziologici ~i conditiile de mediu la momenbul respectiv. fnci ?in anul 1792, Huber a identificat prezenta glandelor cerifere ale albinei si a constatat c5 albinele produc ceara in urma consumului de miere ~i tot el a stabilit c i existi in cadrul familiilor de albine numai anurnite grupe de lucr5taar-e care prodw ceari: Mai tirziu, in 1927, Rosch a demonstrat c i glandele cerifere se gisesc cel mai bine dezvoltate la albinele Care au virsta cupins5 intre a 12-a zi qi la 18-a zi, cind iniiltimea celulelor cenfere este de 53 anicroni, dupi care se mic~oreaz3 la 19 m i m n i in ziua a 19-a ~i la 3 microni in ziua a 24-a. Glandele cerifere ale albinelor bgtrine, chiar atrofiate se p t regenera atunci cind lipsesc din stup albinele tinere si exist5 un deficit de f a p i . Din cele prezentate rnai sus rezulti c i albinele desf5soar5 activitatea de secretie a cerii nu fntr-u, succesiune sbrict legat2 de Yirst5, ci in functie de anumite necesitiiti ivite in colectivitatea familiei de albine. Mult timp in apiculturi au persistat p5reri confom ciirora productia mare de ceari este in dekimentul $roduc@ei de miere. In literatura de specialihte mai veche se PlltSlnesc date, dup5 care, pentru a pwduce 1 kg de ceara albi-

nele c o n s h i sau chiar 20 kg miere. 8-a demonstrat ins5 c5 valorificarea integral5 a potentidului familiilor de albine de a produce cear5 nu frineaz5 productia de miere ci din contrii, aceste productii se stimuleazi reciproc, secretia de cearg fiind o functie fiziologici normal5 a albinelor tinere. La stabilirea echivalenfului .chimicenergetic dinGe miere si ceari, . s-a constatat c i daci albinele ar consuma rniere nunmi' pentru a produce cear5, ar revmi pemtru fiecam kilogram de cearg o cantitate de 3,5-3,6 kg rniexe si o wremm cantitate de pisturB fKovalev, Nujdin, Poltev, Taranov, Temnov, 1955). Problema sub acest aspect este fns5 mai complexi.
Consumul de miere de c5tre albine se face pentru urm5toarele acfiuni :
'

- me,ntinerea temperaturii wibului, precum +i a organismului albinei peste limila criticti ; - asigurarea activitiifii musculare de care depinde deplasarea, zborul, desfti~urarea procesului de culegere a nectarului +i polenulzl, efectuarea altor activittifi specifice ; - asigurarea circulafiei hemolimfei, functionarea sistemului nervos, a aparatului respirator ~i a altor acti'jitafi vitale penW organism ; - desftiqrarea metabolismului celular, respectiv a proceselor de sintezti, de termogenezti, de respiratie celularti ; - asigurarea proceselor de digestie ,vi absorbtie a substan$elor nutritive; activitatea glandelor secretoare in vederea producerii enzimelor necesare pentru- o~ganism~i pentru prelucrarea nectarului, producerea ltiptigo-' rului pentru hrana puietului ;i a d t cii, producerea cerii ;i a veninului. fn cadrul .acestui consum de ansamblu .a1 prweselm vitale are loc s e r e tia de cearii gi cu cit procesele metabolice ale organismului hlbinelor' vor ,fi mai intense, cu atit gi secretia de cear2i v a fi mai mare.

H. Kettner (1959) a constatat c5 penacest cadrul este demn de amintit tru cl5direa unei f e e de fagure nor~5 pe baza experientelor e f e c t ~ t k de mal, albinde mai adaug5 la fagurele W a n o v se ajunge la concluzia c5 inartificial, 2,6 g cear5 pe dm2, apropiat siqirea de a produce cear5 qi de a cu datele lui Ambruster care indicg creste lwve se manifest5 mai complet 3 g cear5 pe dm2, ceea ce calculat la cPnd albinelor le e s k dat5 posibilitatea fagurele tip %dant (420x270 mrn) ar s2 indeplineasc2 concomitent aceste insernna 33,9 g pe o fat& funai. Excluderea uheia din ele nu duce la Gromisz gi Z. Zalewski (1965) au ar5intensificarea celeilalte. tat c5 in experienta Instiutului de pomiculturii Skierwierwici din Polonia, Pe de alt.5 parte, A. Miilaiu qi V. Florea (1960) scot 3 6 evident2 core- albinele au ad5ugat in rnedie 31,l g cear5 la o fa@ a foii de fagure artifilatia direct pozitiv5 care exist5 intre cial tip Dadant. Cantitatea de e a r 2 productia de cear2 si productia d e miead5ugati de albine la foile experimenre. Cu cit productia de miere, deci actale a fost diferit5, hi func$ie de grotivitirtea de zbor de prelucrare a necsimea foii $iputerea familiei de albine. tarului este mi mare, cu atit $ proi Albinele au produs cantitatea maxim5 ductia de cearii sporegte. de cear5 la cl5direa fagurilor pe foi fn acest scop, pentru a clarifica cum sufbtiri, 39,33 g, i w la clgdirea faguinfluenteazi secretia de cear5 qi cl5rilor pe foi groase cantitatea de cearii direa fagurilor artificiali asupra actiad2ugati a fost redus5 la 22,53 g, revit5tii de zbor a albinelor, G. F. Tarautilizind in a& caz o parte din ceara nov (1955) la ~katiuneade apicultur5 din R. S. S. UcrainwnB a efectuat o fagurilor artificiali. G. F. Taranov (1959) precizeaz3 c5 experienv qi a constatat c5 prin cl5; adaosul de cear2 variazi pin3 la madirea fagurilor artificiali nu s-a redus ximum 41,96 g / f a g m pe o singul'2 zborul si activitdea albinelor pentru pa~te. cules. Rezultable experientelor mentionate A. Mtilaiu qi V. Florea (1960) au sint corelate cu biologia productiei de ar5tat c5 albinele, la clildirea unui facear5. In gereral, secretia d C cear5 este gure artificial .pe arnbele fete, adaug5 un produs fiziologic specific albinelor in medie 70 g cear5. , , , .care desfgqoar5 adivit2ti in stup, in special prelucrarea nectarului adus. Cu DE CEARA CARE SEOBWNE cit aceast5 cantitate de nectar a t e . C A ~ T I T A T E A mai mare: cu atit mebabolismul dbiPRIN REFORMAREA FAGURILOR nelor qi legat de aceasta functiile fiziologice, deci .qi secretia de cear5 sint 'ln orice stupin&, una d i n principamai intense. lele surse de materie p r i d de cear5 o constituie fagurii vechi. Din literaCANTITATEA DE CEARA PE CARE tura de spedalitate se desprinde conALBINELE 0 SECRETA $1 0 FOLOSESC cluzia c5 nivelul cantitativ a1 ceffi, dinPENTRU CONSTRUIREA UNUI FAGURE tr-un fagure cMdit depinde de mi \ mulfi factori, dintre care cei m i imPentru cl5direa fagurilor albinele foportanfi sent : loses partial qi ceara din fagurii arti- procedeul da extractie utilizat ; ficiali (Woytacki, 1953, Bayaeczuc, randamentul utilajului de extrac'1960) sau ceara roas5 din faguri (Dar- . fie ; chen, 1958) in fun4ie de cantitatea de - vechimea fagurelui cllidit'; cear5 continut5 in acgtia. Cantitatea inillfirnea (adincimea) cslulelor cea mai mare este asigumt3 de albine construite de albim ; t de ceara secretat3 de organisrnul lor.

- greutatea foii fagurelui artificial introdus in cuib pentru cllidit. Exemplific5m in acest sens cu citeva rezulltate owinub de diver~iautori : Astfel, A. Mlilaiu ~i 9. \Florea (1960) ' au ar5tat c5, un fagure complet cladit pe ambele fete contine 170 g cear5. Z. Voiculescu (1969), folosind topitom1 cu aburi, obine 120-130 g cear5 dintr-un fagure STAS (415)< 260 mm). Folosind acelqi prodeceu; din fagurii de calitatea I-a (multietajat 415X 190 mm) obtine 97,5-114 g cear5, iar fagurii de calitatea 'I-a tip STAS (415x260 mm) oMine 157,7 cear5. Din observatiile p p r i i ca ~i din literatura de specialitate, autorul afirm5 cli un fagure, in care se cresc mai rnulte generatii de albine, nu-si mOdific5 cantitatea de ceara initial&ci nmai gredtatea, ca u m a r e a materiilor organice care se adaugii. C . Antonescu, inspirat de 'traditionala practic5 'romAneasc5 privind extraaia cerii din bo~tina de stuping, cu ajutorul teascurilor t5~5ne$ti, asigur5 obtinerea a d t e 192-204 g cearil dintr-un fagure' cu suprafata de circa 12 dm2. V. ~ l e x a n d r(1968) ~ obtine cu ajutorul presei hidmulice tip STAS, 96 g cear5 de la un .fagure tip multietajat, isar prin procedeul de extrktie cu vapori de apli, s-au obtinut 137 g de cear& dintr-un fagure tip Dadant. D. Pop in 1964 obtine, In fuictie de vechimea fagurilor reforma@, 146200 g ceSr5, cantitatea cea mai rrlic5 de cearg fiind obtinuta. din fagurii vechi de 4 ani, iar cantitatea cea mai mare fiind o&inuta din fagurii vechi de pin5 la 1 an. fn 1970, prof. dr. E. Mure~an$i c o : laboratorii o&in de 'la un fagure tip Dadant 139 g cea3-8. Kovalev, Nujdin, Poltev, Taranov, Temnov (1955) arat2i c5 un fagure obi9,nuit din cuib contine 140-150 g cear5 cura,tZ.

Kopitev (J961) pustine & i un fagure cl5dit complet contine in medie 170 g cear5, iar la prelucrarea fagurilor cl5diti fiecare fagure d5 140 g cearti, afar5 de 30 g war3 care ribnine in bovtin% G. Kaseovski ~i A. H. ~ i g u & n(1962), la determinarea randamentului cerii dintr-un fagure, a u gasit c5 ceara obtinut5 c r e ~ t e sirntitor cu sporirea n m i rului de pres5ri (3, 4, 5 ~i 10 p r d r i ) , ~i in functie de calitatea fagurilor presati. Asffel, la presarea repetat2 de 3 ori, din fagurii de calitatea I-a $i a 111-a se obtin d& 145 g cear5 iar din fagurii nesortati, se obtine 111 g cear5 calitatea I-a. Randamentul cerii la materia prim5 de calitatea a 111-a a fost la 4 pres5ri de 1250/0, la 5 pressri de 131,2%, iar la 10 pres3ri de 159,4@/0 fat2 de randmentul 'de 1000/0 la 3 pres5ri repetate. Din cele argtate mai sus rezult5 c5 datele obtinute de diveqi autori indic5 rezultate diferite, cantitatea de cear5 ohinutii din prelucrareq fagurilor variind de la 96-100 g pIn8 la 190-200 g cear5 ( ~ chiar i peste 200 g). Rezdtatele diferite h acelaqi domeniu de cerc&re experimental2 obtinute de diferiti a u b r i nu repre2int.G o contmdieie, intrudt ei a u lucrat P n conditii diferite $i dup3 metode diferite, fiecare r d t a t puZlind f i just $i exact in conditiile date, astfel cB o piirere, un rezultat, nu-1 exclude automat qi mecanic pe cellilalt. Trebuie g&ite acele c3i prin care s5 sporim necoritenit aceqst5 importantti productie a apiculturii, rentabilizbd fiecare stupin5 si f5cind sli creasc5 eficienta economic5 a activit5tii apimle. zmpirtant este ca fiecare apicultor din sectorul apiculturii de stat, cooperaliste sau cu stupinti particularti sli inteleagii cti producerea cerii de clitre albine nu diminueazti produeia de miere @ 6 aceastti capacitate productivli, acest potenGal fiziologic trebuie integral utili=ate.

'

FAMlLll PUTERNICE PENTRU -VALORIFfCAREA CUCESULUI DE LA SALCiM


Ion DUMITRICA

Unul din culesurile de baz8 din tara noastrA este ~i salcimul care ocupii suprafepe insemnate. El inflore~tela inceputul lunii mai $5 se prelunge~tein functie de condi$iile geografice $i pedoclimatice, pin5 la s f i r ~ i t ulunii l iunie. Qalonarea perioadei de inflorire d8 posibilitate apicultorilor s8 walizeze in cadrul unui sezon apiml, dou5 sau chiar trei allesuri la salcim. 1mpo;tant este c i perioada de 'inflorire coincide cu perioada cind n a t c a depune maximum de ouii qi farniliile de albine sPnt dedvoltate. Este bine ca marea majoritate a apicultorilor sB inteleag3 c8. familiile de a1 bine tre%ufesc pregtitite- pent* west cules care este mai putin poluat p i firti toxicitate pentru albine. Mare grgeal5 fac unii apicultori care valorific5 nu.mai ultimul mare cules din p r a noast r i , eel de la flmrea-soarelui. DacB in acest timp se fac tratamente *chimice s a a culesul e s k cornpromis, familiile d e albine se pot reface cu greu *. Pentru a aveq familii de albine puternice la culesul de la salcim am fost preocupat 4n permanent5 de a cunoa~te cft rnai multe h i n e ale acestor minunate gize. Am cules din experienta unor apicultmi in~injtat~, din experienta si cercetarile unor persoane cu renume din tara noastri sau de peste hotare, am studiat materiale de specialitate ~i nu-mi lipsqte revista ,,Apicultura en Romiinia" .cji revista ,,Romiinia Apii~026" incepind din mu1 1948. Apicultori cu renume, hrBnind albinele eu lapte, au mmunicat c i aceste colonii s-a\i dezvoltat mult mai repede. Altii' au pus dezvoltarea' albinelor pe seama f5inii de soia, altii pe seama

* I. Ogradii In revista ,,Apicultura in.Roansnia" nr. 211985.

gilbenwjului ~i albuqului de. ou, pe drojdia de bere inactivatii etc. De retinut este c5 in a c q t i inMuitori lipsesc citeva elemente nutri~tive esentiale care se giisesc in p l e n u l natural qi deci riu pot servi drept inlocuitor, ci nurnai ca o completare a polendlui. Personal am procedat p i procedez in felul urrn&tor: - Dupi ce am completat: hrana pentru iernat atit calitativ cirt qi cantitativ, am in vedere citeva amgnunte, neajynsuri care se pot ivi iarna. Din t m n i i , cind ordonez ramele cu hran5 in cuib, cu virfhl unui cutit, perforez sub speteaza rmnei, la 7-10 cm, u n canal de mmunicare fntre albine, pe unde acgtea se pcxt deplasa de pe o ram5 pe alta in zilele mai insorite ($tiind c5 i n tirnpul i m i i se deplaseaz5 dupii krqan5 numai pe ramele unde au ghemul format, d e jos in sus $i lateral. C. L. Hristea, incB din 1948 f n , , R d n i a Apicolii" pmciza importan@ perfortirii ramelor. Am in vedere s5 string cuiburile familiilor de albine pentru ierrrat, dar mai ales dup5 prima revizie de primBvar8, ca spatiul dintre diafragmB-peretele stupului 9 ultirna ram8 s5 fie plin5 cu albini. Stimulez albhele incg din luna februarie, mai devreme 'sau ,mei tirziu in f u n e i e de cpndi$iile climatice, in dou5 etape. Prima etap5 comt5 in administrarea de turte proteice la care adaug mai intii 25-50 g polen (recoltat de albine), lapte praf 50 ,g,fain5 soia 50-75 g, drojdie de bere uscat5 50 g inactivatid prin fierbere 30 minute, un ou, zeam8 de ceapi7 25 g (o ceapa o b i ~ u i t 5 pentru fiecare kg de compozitie, dat8 prin r5zBtoama fins de buc8t5rie qi far2 s-o mai sborc, am e s h pasta format3 in turte). Mai adaug un comprimat hidrazids pentru fiecare kilogam de turti, 750 g zahgr

'

.'
1

. % '

farid s j i mk3-e d t ? ~aleb'neft trebuie. REZULTATE OB'FINUTE Cohfinutul gwteic a1 hranei nu trebuie s i depiqea&i lo%, procent care asiIn 1984 am fost obligat ca inainte gurg eficienta corespunz5toax-e*. Aceste de inceputul eulesblui de la salcim I, tultte proteice se administreaG de in jurul datei de 15-18 mai s i formez , 2-3 ori pe lung, i n poeii de 300din cei 60 de $upi un numi7ir de 32 de 400 g. roi prin stolonare, a 5 rarne fiecare. A doua perioadi de stirnulare coinFamiliile erau atit de dezvoltate c& cide cu inC5lzirea vrernii, cind albinele albinele nu mai aveau lac in stupi. Sncep s i aduci polen. Dupi cum bine este cunoscut roii s e Din experienp autorului - iau ca formeazi numai dupe salcim I, pentru ghid Pnflorirea zarzirului - stimularea a nu diminua productia de miere dar cu sirop de z a h h trebuie inceppti cu prin stimularea sus mentionati famidoui s i p t h f n i inaintea infloririi aces; litle se dezvoltg mai tim~puriu,iar roii tuia. La noi, zarzirul inflorqte' intre astfel fmma$i, cu d t c i sau chi% botci, 1-23 aprilie, iar culesul salcimului din ajung familii pin5 la salcim I1 (fiind sudului Olteniei, la Apele Vli, in judeWl Dolj, cu 30 d e zile mai tirziu de la tot timpul in cules). Un alt exemplu, la acelaqi cules, in inflorirea zarzirului. Deci, inceputul acela~ian 1984, farniJia de control de stimulgrii cu sirop are loc cu 45-50 pe cintar, am lisat-o la puterea inizile mai devreme fati de infloritul saltial5, pentru a cunoaqte adevirab secimului. - Siropul de zahir il administrez cretie de nectar. Dupi 6 zile de la 4nceperea culesului (a scgzut), a Pnrediq doui in doui zik, cite 300-400 g gistrat pe jumgtate f a t i de o familie od'atg. fl prepar astfel : dou5 p5rti ceai medicinal qi o parte zahir ; ceaiul este 8 martor de la un vecin apicultor. Am o infuzie cu precidere din xoinitg qi inkrvenit, am formit un roi pe 4 rament5 de balti (cimbriqoru1 cerbilor). me, am extras intreaga cantitate de ,4daug 50-100 g lapte dulce pentru miere, a m disrtrus toate botcile formate, Tiecare litru de sirop, 25 g zeami de am adiugat 5 faguri artificiali, din care ~ e a p i Ga . medicamente, pentru fiecare familie folosesc 3 comprimak hidra3 1.a cellltrul cuibului. Acmst5 lucrare zidi fgrimate care se dau in trei res-a fScut la orele iar la 12 familia prize si o fioli de sulfatizol (data in activa de zor, ca pin5 seara s i inredoui reprize pentru a nu f i prea amar gistreze 5 kg de nectar ( d t familia siropul). -NU uit s5 adaug 1-2 g sare de limiie pentru f i q a r e litru de sirop. martor) iar a doua zi cantitatea de nec- stimularea dureaz5 pin5 la intar $5 se dubleze. Este adevirat cg a floritul pomilor ~i se reia in timpul fast prim5vari deosebit de favorslipsit de cules, in perioadele reci cind bila apiculturii, cind ploile, alternind albinele nu ies citeva zile. cu zile calde si insorite, au stimulat mgsuri preventive de a combate secretia de n&ar $i au grabit albinele boliTe mai grave tratamente s5 iasa la cules. Culesul a durat 1 2 zile cu micocidin qi teramicini (2,5 g terafat. de 6-7, dar nectaruf era secretat micini la un flacon de 1 g de micocinumai de -floarea respectivi Si adunat din). Medicmentele trebuie s5 fie adde farnilii puternice, atit de puternice ministrate cu cel putin 2 s i p t h i n i mai intpa in frigurile roitului c5 devreme fat2 de inflorirea salcimului. chiar qi in plin cples. tnsa cu masurl * ,,Sporirea productiei de miere" de ing. luate la timpul potrivit am inlgturat A. Malaiu, Editura Ceres, Bucure~ti, 1976. aceste neajunsuri.
6

'

10

FORMAREA TlMPURlE A FAMlLIlLOR DE ALBlNE CU. MXTCI AJUTATOARE /N STUP1 ORlZONTALl


Ion CAPISIZU-DELABIRCA

Practica formgrii si folosirii farniliilor de albine cu mitci ajutiitoare, se impune din ce fin ce mai imperios, pe rn5sur6 ce posibilitgtile unor culesuri de intretinere tirzii se restring, atriigind dupil sine stagnarea dezvoltgrii farniliilor de albine. c Cu toate mZisurile de stirnulare p e care le-am aplicat la sfir~itul verii, nefiind m u l w i t de starea farniliilqr mele de albine la intrarea in iarnH, am inceput s5 aplic acest procedeu, iar rezultatele'au fost dintre cele mai bune. Am x$ionat in felul m i i t o r :
AMENA JAREA STUPULUI
1

i sirrnii de o parte am aplimt p l ~ s din si de alta, ifereask3 ce este necesarg, la unifirmiza?ea mirbsului, condiGe obligatorie in unificarea familiilor. Diafragma a m mai in6lpt-o cu 2 crn, cu ajutorul unei speteze, ce ajutA la separarea wlor douii podivoare. De ase- . menea m m a i rfixaSt3 f i ~ i i de cauciuc - dou5 latemle qi una inferioarii ce aderii perfect la perevi ~i fundul stupului, astfel rmlizind o etan~eitate ~i o fixare pen&.

h stupul orizontal de 22 de rame,


am organizat cu ajutorul diafragmei

etanw iniilme, un compa'rtiment de 6 rame i n partea urdini!jului~mic qi a celui superior a1 stupului, compartiment ctiruia i-am fiicut podisor propriu, pentru o perfect6 izolare a elo or douii familii. In predabil am vopsit in altii culoare partea stupului cu compartirnentul rnic, pentru a elimina orice risc in dezorientarea miitcii sau la inapoierea din z b r u l de imperechere. In diafragma etanq5 iniilptii (fig. I), am practicat la 5 cm de speteaza superioar5 ~i 1~ mijloc, un 'orificiu cu diamdrul de 2 cm, care se poate inchide si deschide cu ajutorul unui cipike1 de tablg, prins Pntr-un cuisor, orificiu necesar la unif icarea celor douii familii. In mi~loculdiafragmei, a m decupat o fereastrii de, 10x20 cm peste care

Pe tirnpul culesului timpuriu, la rapi@, cind (in sudul Prii) familia de albine eite in dezvoltare explozivii,

Fig. 1. Diafragmd iniiltatd pentru fomarea familiilor cu matcLi ajutdtoare E n stupi orG zontali : I - $LpcB neoesara separarii celor dou5 podi~oare ; 2 - orificiu pentru unificare ; 3 - dplIcel de tab15 ; 4 s i t & pentru Uniformizarea mirosului ; 5 fl$ie cauciuc lateral& ce ader5 la peretii laterali ; 6 fT$ie cauciuc ihferioarh ce aderg 'la fundul stupului.