Conceptul de prevenire a incendiilor pag.

5
1.Argumentarea conceptului de prevenire a incendiilor pag.5
2.Formele muncii de prevenire a incendiilor ` pag.6
Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pag.8
1.Continut,scop,obiective si elemente componente pag.8
2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor intro unitate pag.8
!.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca pag.8
"nitati de masura,greutati volumetrice,#ormule matematice si speci#ice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor
pag.$
1.%arimi si unitati de masura pag.$
2.&reutati volumetrice speci#ice pag.1'
!.Arii si volume pag.12
(.)alorile unor marimi din caldura,mecanica,electricitate,c*imie si *idraulica,#olositoare pompierilor pag.1!
+rocese de o,idare si arderi pag.21
1.O,idarea pag.21
2.Arderea pag.22
!.Aprinderea pag.2!
(.Autoaprinderea pag.2!
5.-n#lamarea pag.2(
6.Autoin#lamarea pag.25
../,plozia pag.26
8.0abu#nirea pag.26
$.1ubstante cu actiune reciproca pag.26
-ncendiul si dezvoltarea lui pag.2.
1.)iteza de ardere pag.2.
2./volutia si temperatura incendiului.+rodusele de ardere pag.28
!.+ropagarea incendiului,sc*imbul de gaze si ventilarea spatiilor incendiate pag.!'
Aprecierea pericolului de incediu pag.!2
1.+ericolul de incendiu pag.!2
2.+arametrii pericolului de incendiu pag.!!
!.+unctele vitale vulnerabile la incendiu pag.!(
(.Clasi#icarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate pag.!5
&aze industriale cu pericol de incendiu pag.!.
1.2idrogenul pag.!.
2.O,igenul pag.!.
!.%etanul pag.!8
(.Acetilena pag.!8
5.Amoniacul pag.!8
6.Clorul pag.!$
..&aze petroliere lic*e#iate pag.!$
+ericolul de incendiu si e,plozie al principalelor pra#uri combustibile pag.('
1.Factori care in#luenteaza aprinderea pra#urilor si pulberilor combustibile pag.('
2.+ra#ul si pulberea de carbine pag.((
!.+ra#ul de lemn pag.(5
(. +ra#ul de za*ar pag.(5
5.+ra#ul de cereale si #aina pag.(6
6.+ra#ul de amidon pag.(6
..+ra#ul de materiale plastice pag.(6
8.+ra#ul de te,tile pag.(.
$.3egrul de #um pag.(.
1'.+ra#ul de sul# pag.(.
11.+ra#uri si pulberi combustibile #olosite in industria c*imica si #armaceutica pag.(8
12.Combaterea e,ploziilor de pra#uri combustibile pag.(8
+rincipalele pulberi 4pra#uri5 de metale combustibile pag.(8
1.Combustibilitatea metalelor pag.(8
2.+ericolul de incendiu si e,plozie a pulberilor metalice pag.5'
!.+ulberea 4pra#ul5 de aluminiu pag.51
(.+ulberea 4pra#ul5 de magneziu pag.52
5.+ulberea 4pra#ul5 de titan pag.5!
6.+ulberea 4pra#ul5 de zirconium pag.5!
..+ulberea 4pra#ul5 de zinc pag.5!
8.+ulberea 4pra#ul5 de nic*el pag.5(
$.+ulberea 4pra#ul5 de #ier pag.5(
1'.+ulberea 4pra#ul5 de uranium pag.5(
11.+ulberea 4pra#ul5 de cupru pag.5(
12.+ulberea 4pra#ul5 de tantal pag.5(
1!.1tingerea incendiilor de pulberi metalice pag.5(
+rocese c*imice cu pericol de incendiu pag.55
1.+rocese de descompunere termica pag.56
2.+rocese de o,idare pag.56
!.+rocese de *idrogenare pag.56
(.+rocese de *idro#ormilare pag.5.
5.+rocese de clorurare pag.5.
6.+rocese de polimerizare pag.5.
..+rocese de dezalc*ilare pag.5.
8.+rocese de aditie la acetilena pag.5.
$.+rocese de nitrare pag.58
1'.+rocese de sul#onare pag.58
Amplasarea instalatiilor electrice in #unctie de categoriile de medii si protectia ec*ipamentelor electrice pag.58
1.Categoriile de medii in #unctie de pericolul de incendiu 4+. 11861$8!5 pag.58
2.Categoriile de incaperi,spatii sau zone in #unctie de mediu 7 mediu normal 4-..5 pag.5$
!.Categoriile de medii cu pericol de e,plozie 4-.8 1.5 pag.5$
(.Categoriile de medii in #unctie de pericolul de electrocutare 419A1 82.58.5pag.5$
5.+rotectia antie,ploziva pag.6'
-nstalatii automate de semnalizare a incendiilor pag.6!
1.8etectoare de incendiu pag.6!
2.Alegerea si amplasarea detectoarelor de incendiu pag.66
!.Centrale de semnalizare a incendiilor pag.6.
(.:utoane de semnalizare pag.68
-nstalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului pag.68
1.Factorii atmos#erici care in#luenteaza incendiul pag.68
2.+ericolul de incendiu si e,plozie creat de trasnet pag..'
!.Criterii de prevedere si amplasare a instalatiilor contra trasnetului pag..1
(.Compunerea instalatiilor de paratrasnete pag..1
5.-nstalatii de protectie montate pe constructii contra e#ectelor directe ale trasnetului pag..2
6.-nstalatii de protectie montate independent de constructii contra e#ectelor directe ale trasnetului pag..!
..-nstalatii de protectie contra e#ectelor secundare ale trasnetului pag..!
8.+rotectia contra descarcarilor laterale pag..(
$.+rotectia contra descarcarilor electrice atmos#erice in mediul rural pag..(
1'.Calculul zonei de protectie contra indendiilor pag..5
11.+rizele de pamint pag..5
0ezistenta la #oc a materialelor de constructii si a cladirilor pag..6
1.3otiuni privind principalele proprietati #izicomecanice ale materialelor,cone,e modului de comportare la #oc pag..6
2.Combustibilitatea si rezistenta la #oc a materialelor si elementelor de constructie.8eterminarea gradului de rezistenta la #oc
al constructiilor pag.8!
!./lemente de compartimentare a constructiilor impotriva incendiilor pag.8(
(.%etode pentru determinarea incombustibilitatii,combustibilitatii,propagarii #lacarilor,puterii calorice si rezistentei la #oc a
materialelor si elementelor de constructii pag.8.
5.-gni#ugarea materialelor combustibile din lemn si te,tile utilizate in constructii pag.$'
Combustibilitatea materialelor plastice pag.$!
1.+arametrii pericolului de incendiu pag.$!
2.Caracteristicile de ardere a principalelor materiale plastice pag.$!
-nstalatii speciale de stingere pag.$(
1.Clasi#icarea instalatiilor de stingere a incendiilor pag.$(
2.-nstalatii de *idranti pag.$5
!.-nstalatii de sprin;lere pag.$6
(.-nstalatii de drencere pag.$.
5.-nstalatii de apa pulverizata pag.$8
6.-nstalatii de spuma pag.$8
..-nstalatii de gaze inerte pag.1'1
8.-nstalatii cu pulberi stingatoare pag.1'2
$.-nstalatii cu abur pag.1'2
1'.-nstalatii cu *aloni pag.1'2
Cauzele te*nice ale incendiilor pag.1'2
0eguli generale de prevenire si stingere a incendiilor pag.1'6
1.0eglementarea #olosirii #ocului desc*is si #umatului pag.1'6
2.0eguli privind lucrarile de sudare si taiere a metalelor pag.1'.
!.0eguli privind instalatii electrice pag.1'8
(.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire pag.1'$
5.0eguli privind e#ectuarea unor lucrari cu lic*ide combustibile la vopsire pag.11'
6.0eguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile pag.111
..0eguli privind evacuarea in caz de incendiu.=imitarea si stingerea incendiilor pag.112
Controlul pentru asigurarea prevenirii si stingerii incendiilor a instalatiilor din constructii pag.11!
1.Controlul instalatiilor electrice interioare pag.11!
2.Controlul motoarelor electrice pag.115
!.Controlul iluminatului de siguranta pag.116
(.Controlul iluminatului de panica pag.116
5.Controlul iluminatului de avarie pag.116
6.Controlul in vederea inlaturarii electricitatii statice pag.116
..Controlul instalatiilor de detectare automata a instalatiilor pag.11.
8.Controlul unei instalatii de protectie contra trasnetului pag.118
$.Controlul instalatiilor si mi<loacelor de incalzire pag.118
1'.Controlul instalatiilor de ventilatie pag.11$
11.Controlul instalatiilor si mi<loacelor de stingere a incendiilor pag.11$
Clasi#icarea,cercetarea,evidenta si raportarea incendiilor pag.121
1.Clasi#icarea incendiilor pag.121
2.Cercetarea cauzelor incendiilor pag.122
!./videnta si raportarea incendiilor pag.12.
+ropagarea si evacuarea #umului si gazelor din cladiri pag.12.
1.+ericolul prezentat de #um pag.12.
2.%ecanismul de propagare a #umului in cladiri pag.12.
!./vacuarea #umului si gazelor #ierbinti pag.128

/vacuarea si salvarea persoanelor din cladiri pag.12$
1./vacuarea persoanelor pag.12$
2.1alvarea persoanelor pag.1!'
Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor pag.1!1
1.3otiuni de *idrostatica si de miscare a lic*idelor in conducte pag.1!1
2.-naltimea de aspiratie pag.1!!
!.=ovitura de berbec 4socul *idraulic5 pag.1!(
(.>eturi de apa.Forta de reactie a tevilor pag.1!5
5.0etele e,terioare de distributie pag.1!6
%etodologia controlului te*nic de specialitate al activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor pag.1!.
1.+regatirea controlului pag.1!.
2./,ecutarea controlului pag.1!.
!.Finalizarea controlului te*nic pag.1('
+rocedee de intrerupere a procesului de ardere pag.1(1
1ubstante de stingere pag.1(1
1.1ubstante de stingere prin racire pag.1(1
2.1ubstante de stingere prin izolare pag.1(!
!.1ubstante #olosite la reducerea continutului ma,im de o,igen pag.1((
(.1ubstante de stingere prin in*ibitie c*imica pag.1(5
+ompe si aparate #olosite la stingerea incendiilor pag.1(5
1.+ompe cu piston pag.1(5
2.+ompe centri#uge pag.1(6
!.+ompe de vid pag.1(.
(./<ectoare pag.1(.
5.2idro#oare pag.1(5
%anometre,barometre si debimetre pag.1(8
1.%anometre pag.1(8
2.:arometre pag.1(8
!.8ebimetre pag.1($
1tingatoare de incendiu pag.1($
1.1tingatoare de incendiu portative cu pulbere 4+5 pag.1($
2.1tingatoare de incendiu portative cu dio,id de carbon 4&5 pag.1($
!.1tingatoare de incendiu portative cu spuma c*imica 41C5 si apa pulverizata 4A+5 pag.15'
(.1tingatoare de incendiu transportabile cu pulbere 4+5, cu spuma c*imica 41C5 si apa pulverizata 4A+5 pag.15'
5.8omeniul de utilizare al stingatoarelor in raport cu clasele de incendiu si culorile de marcare pe etic*etele stingatoarelor
pag.151
6.Ariile ma,ime prote<ate si distantele ma,ime de amplasare a stingatoarelor in raport cu pericolul de incendiu pag.151
..8eterminarea capacitatii de stingere a stingatoarelor pe #ocare tip 419A1 11$5$6!8!5 pag.151
8.)eri#icare si intretinerea stingatoarelor pag.15!
%asini si utila<e de stingere a incendiilor pag.155
1.1imboluri utilizate pentru denumirea masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor pag.155
2.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagul 0osu 10 1'1,1'(,1'(6211 si 1!2 pag.155
!.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagul 0osu 10 11( pag.156
(.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 0O%A3 pag.15.
5.Autospeciale de stingere a incendiilor cu pra# si azot pag.15$
6.Autospeciale de stingere a incendiilor cu <et de gaze pag.16'
..Autospeciale pentru evacuarea #umului si gazelor la incendii si iluminat pag.161
8.Autoscari mecanice pag.162
$.3ave maritime si #luviale de stins incendii pag.162
1'.9renuri de stins incendii pag.16!
11.%otopompe pentru stingerea incendiilor pag.16!
12.&eneratoare de spuma usoara pag.16(
1!.9unuri de apa si spuma pag.16(
1(.%asini usoare si alte utila<e pentru interventii la incendii pag.165
Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu pag.165
1.Alimentarea directa cu apa pag.165
2.Alimentarea in releu cu apa pag.165
!.Alimentarea in naveta cu apa pag.166
(.Alimentarea mi,ta cu apa pag.166
8otarea cu mi<loace de prevenire si stingere a incendiilor pag.166
1.Criterii generale de dotare pag.166
2.-nstalatii pentru alarmare,avertizare,semnalizare si stingere a incendiilor pag.16.
!.-nstalatii de stingere a incendiilor pag.168
(.%asini de stingere a incendiilor pag.1.'
5.%i<loace de protectie si salvare pag.1.1
Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor pag.1.2
1.Cerinte si masuri te*nicoorganizatorice pag.1.2
2.1tabilirea conceptiei de interventie la incendii pag.1.!
!.Organizarea interventiei la calamitati naturale pag.1.(
1.Conceptul de prevenire a incendiilor
1.A0&"%/39A0/A CO3C/+9"="- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0
1.1.F/3O%/3"= A1"+0A CA0"-A 1/ AC9-O3/A?A
-3C/38-"= este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii@
este o combustie 4ardere5 rapida ce se dezvolta 4propaga5 #ara control in timp si spatiuA
pune in pericol viata oamenilor si animalelor si6sau distruge bunuri materialeA
implica actionarea prin metode,procedee,mi<loace si substante de stingere adecvate in vederea intreruperii
procesului de ardere si pentru lic*idarea consecintelor acestuia.
1.2.1CO+"0-
1copurile prevenirii incendiilor sunt@
15Fundamental.+0/)/3-0/A -3C/38--=O0,care se realizeaza printrun comple, de actiuni si masuri
organizatorice,te*nice,de in#ormare,instruire si educare,precum si de asigurare materiala destinate sa preintimpine izbucnirea
si propagarea incendiilor,sa creeze conditii pentru salvarea operativa a oamenilor si bunurilor,semnalizarea,anuntarea si
stingerea e#icienta a incendiilor.
25 +rioritar.+0/)/3-0/A 1- -3=A9"0A0/A 19A0-=O0 8/ +/0-CO= 1- A CA"?/=O0 +O9/39-A=/ 8/
-3C/38-",actionind asupra urmatoarelor elemente@
sursele de aprindere 4energie5A
mi<loace care produc surse de aprindereA
substantele si materialele combustibile care se pot aprindeA
impre<urarile determinate si #avorizateA
conditiile generatoare de e,plozii,avarii,accidente si ale elemente care pot #i urmate de incendii.
!59ranzitoriu.0/8"C/0/A +/0-CO="="- 8/ -3C/38-" +0-3
diminuarea surselor potenstiale de aprindereA
reducerea cantitatilor de substante si materiale combustibile,indeosebi a celor cu combustibilitate si periculozitate
ridicateA
eliminarea unor impre<urari care concura la izbucnirea incendiilorA
imbunatatirea conditiilor de evacuare in caz de incendiu a persoanelor,animalelor si bunurilorA
restringerea posibilitatilot de propagare si dezvoltare a incendiilorA
suplimentarea cantitativa a mi<loacelor de prevenire si stingere a incendiilor sau sporirea e#icientei acestoraA
intensi#icarea in#ormarii si instruirii speci#ice a personaluluiA
intarirea controlului si autocontrolului.
1.!.1F/0A 8/ AC9-)-9A9/
1#era de activitate cuprinde intreg teritoriul tarii@ personalul incadrat 4anga<at5 in munca,tineretul,copii si ceilalti
cetateni,unitatile economice 4industriale,agricole,comerciale,de mica productie,de transport,silvice etc.5 si unitatile social
culturale 4proprietatile de stat,cooperatista,participative,particulara,mi,ta,gospodariile populatiei si celelalte bunuri ale
cetatenilor5.
1.(.FO09/=/ +0-3C-+A=/ +A09-C-+A39/
-n #unctie de urgenta aceste #orte pot #i@
conducerile administrative ale unitatilor economice si social culturale si unele comisii pe domenii de pe linga
acesteaA
primariile si unele comisii pe domenii de pe linga acesteaA
compartimentele de prevenire si stingere a incendiilor din unitatile economice si socialculturale si din
localitate,avind ca organisme specializate@ comisiile de aparare impotriva incendiilor,#ormatiile civile de pompieri ,cadrele
te*nice special incadrate 4anga<ate5 ori desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a
incendiilorA
unitatile militare de pompieriA
asociatiile pompierilorA
mi<loace de in#ormare in masa@ televiziunea,radioul,presa,#ilmul,etc.A
institutiile de invatamint si culturaA
organizatiile de masa si obstesti 4sindicate,tineret,#emei etc.5A
organizatiile ecologistice si de protectie a mediuluiA
organele cu competente legale si in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor 4procuratura,<ustitia,politia etc.5A
inspectiile de stat specializate care des#asoara activitati cone,e prevenirii si stingerii incendiilorA
unitatile armatei si altor #orte de aparare cu care se coopereaza in situatiile prevazute de lege.
1.5. /1/39A CO3C/+9"="-
Aceasta consta in urmatoarele@
evidentiaza importanta activitatii de prevenire a incendiilor ca o componenta a conceptului general de aparare a
vietii,avutiei poporului si bunurile personaleA
subliniaza prioritatea masurilor de prevenire a incendiilor,care pot avea consecinte negative graveA
cere utilizarea de #orme,cai si metode speci#ice de lucru cu c*aracter democraticA
implica #olosirea <udicioasa si e#icienta a #ortelor,#ondurilor si mi<loacelorA
imbina interesele generale ale poporului,ale colectivelor si grupurilor cu cele individuale ale #iecarui cetateanA
impune respectarea legilor tariiA
1.6.+0-3C-+--=/ 8/ ="C0" 8/ :A?A
+rincipiile de lucru de baza sunt urmatoarele@
de drept 4legalitatii5A
autoaparariiA
prioritati immediate si de perspectivaA
conlucrarii,cooperarii si dialogului desc*is cu toate #ortele interesate.
1...8-0/C9-- 1- %O8A=-9A9- +0-3C-+A=/ 8/ AC9-"3/,A8A+9A9/ CO39-3"" -3 0A+O09 C"
+0-O0-9A9-=/ -%/8-A9/ 1- 8/ +/01+/C9-)A
Acestea sunt@
cunoasterea si indeplinirea indatoririlor si obligatiile legale re#eritoare la prevenirea is stingerea incendiilorA
cunoasterea conditiilor generatoare de incendii si a masurilor de preintimpinare a acestoraA
aplicarea principiului autoapararii impotriva incendiilor,tinind seama de speci#icul unitatilor economice si social
culturale,localitatilor,precum si de #ormele de proprietateA
cuprinderea in munca de prevenire a incendiilor,prin #orme si modalitati adecvate,a tuturor
sectoarelor,ramurilor,unitatilorA
spri<inirea conducerilor administrative in organizarea si des#asurarea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilorA
cresterea nivelului de pro#essionalism si a capacitatii de actiune a organismelor specializate din compartimentul
+.1.-. 4comisii de aparare impotriva incendiilor,#ormatii civile de pompieri,cadre te*nice +.1.-. etc5A
intarirea asociatiilor pompierilor si sporirea aportului acestora in apararea impotriva incendiilorA
per#ectionarea cadrului <uridic,normelor si prescriptiilor te*nice de specialitateA
diversi#icarea si per#ectionarea #ormelor,cailor si modalitatilor de organizare,des#asurare si coordonare a activitatii
de prevenire si stingere a incendiilorA
cresterea competentei pro#esionale si a responsabilitatii cadrelor de pompieri in munca de prevenire si stingere a
incendiilor.
2.FO0%/=/ %"3C-- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0
2.1.+0-3C-+A=/=/ FO0%/ A=/ %"3C-- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0
Acestea sunt@
actiuni preventive de spri<in,indrumare si asistenta te*nica de specialitateA
control te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA
activitatea de in#ormare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilorA
aplicarea masurilor coercitive pentru incalcarile prevederilor legale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilorA
avizarea si autorizarea +1-.
2.2.CO390O="= 9/23-C 8/ 1+/C-A=-9A9/ A= AC9-)-9A9-- 8/ +0/)/3-0/ 1- 19-3&/0/ A
-3C/38--=O0
2.2.1.Obiectivele controlului
Acestea sunt@
preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu
depistarea si inlaturarea operative a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,precum si a altor
nea<unsuri in respectarea normelorA
asigurarea masurilor pentru stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilorA limitarea consecintelor
negative ale acestor evenimente si calamitati naturaleA
stabilirea masurilor speci#ice de siguranta pe timpul inlaturarii e#ectelor
incendiilor,e,ploziilor,avariilor,calamitatilor naturale,precum si la reluarea activitatilor economicosociale perturbate de
aceste evenimente.
2.2.2.Activitatile principale care se des#asoara pe timpul controlului
Acestea sunt@
in#ormarea asupra masurilor luate de conducerile administrative si veri#icarea indeplinirii acestoraA
veri#icarea modului de organizare si #unctionare a compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor 4comisia
de aparare impotriva incendiilor,#ormatia civila,cadrele te*nice +.1.-. etc5,indrumarea si spri<inirea acestuia in indeplinirea
atributiilor si sarcinilor speci#iceA
controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor si stabilirea de masuri pentru inlaturarea starilor
de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si altor nea<unsuri constatate,precum si pentru imbunatatirea muncii de prevenire si
stingere a incendiilorA
spri<inirea activitatii de in#ormare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilorA
acordarea asistentei te*nice de specialitateA
#inalizarea controlului te*nic de specialitate.
2.2.!. +rincipii in organizarea si e,ecutarea controlului
Acestea sunt@
principiul consensului si unitati de actiuneA
principiul prioritatii in des#asurarea controluluiA
principiul #le,ibilitatiiA
principiul economiei de personalA
principiul dialogului desc*is si asigurarii unui climat psi*ologic normal.
2.2.(.%etode de control
Acestea sunt@
controale comple,eA
controale commune sau mi,teA
controale colective individuale de #ondA
controale tematice,de veri#icare,operative si prin sonda<A
controale statisticomatematice.
2.2.5. 9e*nici de control
Acestea sunt@
controlul sau inspectia la #ata loculuiA
veri#icariA
observatiiA
investigatiiA
analiza si compararea unor dateA
sonda<eA
rapoarte sau in#ormari.
2.2.6.Forme si cai de #inalizare a controlului termic
Acestea sunt@
inlaturarea operative a starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatateA
dezbaterea constatarilor si concluziilorA
in#ormari,rapoarte sau sesizari asupra rezultatelor controluluiA
valori#icarea constatarilor in cadrul actiunilor de in#ormare,instruire si educareA
intocmirea documentelor de control te*nic de specialitate 4procesverbale,note de control,sinteze,in#ormari,rapoate
etc.5 si prezentarea acestora in drept.
2.!.AC9-)-9A9/A 8/ -3FO0%A0/,-3190"-0/ 1- /8"CA0/ +0-)-38 +0/)/3-0/A 1- 19-3&/0/A
-3C/38--=O0
1e utilizeaza o gama larga de #orme si mi<loace,cu tematica adecvata,cum sunt@
emisiuni la televiziune,radio si statii de radioampli#icareA
recomandari,anunturi,anc*ete si alte materiale la organele de presa centrale si locale si publicatii de specialitateA
proiectii de #ilme,inregistrari video,dia#ime,dispozitive,benzi de magneto#on si caseto#onA
a#ise,a#isete,pliante,indrumatoare,manuale,caiete documentare,literature te*nica de specialitateA
convorbiri,dezbateri,consultatii si alte #orme de dialogA
cons#atuiri,sc*imburi de e,perienta,mese rotunde,analize si vizite documentareA
cursuri,convocari si instructa<eA
e,pozitii,#otogazete,#otomonta<e,gazette de perete si de strada,panouriA
e,ercitii si aplicatii practice de antrenament sau demonstrative,concursuri pro#esionale,antrenamente pe standuri si
simulatoare.
2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor
1.CO39-3"9,1CO+,O:-/C9-)/ 1- /=/%/39/ CO%+O3/39/
Autoapararea,ca principiu de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor,presupune ca
#iecare unitate economica si socialculturala,#iecare localitate,#iecare colectiv sau grup de oameni sa participle active cu
#ortele si mi<loacele proprii la apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor,e,ploziilor,avariilor si e#ectelor negative ale
calamitatilor naturale.
1copul principal al aplicarii principiului autoapararii este asigurarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva
incendiilor a vietii,a proprietatii obstesti si bunurilor cetatenilor,prin unirea si valori#icarea potentialului uman,te*nic,stiinti#ic
si material de care dispune #iecare unitate sau localitate.
Obiectivele autoapararii sunt@
cunoasterea si aprecierea #enomeniului de incendiu si a implicatiilor economice si sociale ale acestuiaA
preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si cauzele potentiale de incendiu,precum si a altor aspecte negative care
ar putea diminua securitatea la incendiu a vietii,avutiei poporului si bunurilor cetatenilorA
depistarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,e,plozie si alte accidente
te*nice care pot genera incendiiA
stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor,limitarea consecintelor negative care acestea le pot
crea asupra oamenilor si bunurilor,precum si des#asurarea normala a activitatii economicesocialeA
inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor,e,ploziilor,calamitatilor naturale si a altor evenimente negativeA
reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatilor economicesociale perturbate de
incendii,e,plozii,avarii sau calamitati naturale.
/lementele componente ale conceptiei de autoaparare sunt@
organizarea si pregatirea din punct de vedere al prevenirii si stingereii incendiilor a #ortelor proprii,unitatilor
economice si socialculturale,precum si a celor cu care se coopereazaA
amena<area,e,ploatarea si intretinerea constructiilor,instalatiilor,masinilor,utila<elor,agregatelor si a teritoriului din
punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilorA
ec*iparea si inzestrarea cu masini,instalatii,utila<e si alte mi<loace speci#ice de prevenire si stingere a incendiilorA
coordonarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.
2.O0&A3-?A0/A A"9OA+A0A0-- -%+O90-)A -3C/38--=O0 -390O "3-9A9/
Aceasta consta in principal,in@
constituirea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,stabilirea obligatiilor care revin acestuia si a
modului de lucru,avind in componenta,dupa caz@
B comisia de aparare impotriva incendiilorA
B #ormatia civila de pompieriA
B ec*ipe speciale de interventie si salvareA
B cadre te*nice special anga<ate sau desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenireA
intocmirea planului de autoaparare impotriva incendiilor,in care se stabilesc in principal masurile de autoaparare si
actiunile ce se vor intreprinde,precum si conceptia de interventie in caz de incendiu.
organizarea activitatii de in#ormare si instruire a personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilorA
dotarea unitatii cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie si substante c*imice pentru prevenirea
si stingerea incendiilor si de asigurarea intretinerii in stare de #unctionare a acestoraA
organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de muncaA
organizarea controlului si autocontrolului privind indeplinirea obligatiilor legale,respectarea normelor si realizarea
masurilor de autoaparare impotriva incendiilor.
!.O0&A3-?A0/A A"9OA+A0A0-- -%+O90-)A -3C/38--=O0 +/ =OC"0-=/ 8/ %"3CA
Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza di#erentiat,in raport cu pericolul de incendiu
si e,plozie e,istent si cu comple,itatea instalatiilor,masinilor,utila<elor si proceselor te*nologice care se des#asoara pe
locurile de munca respective.
-n principiu,organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde@
obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca,rezultate din prevederile legaleA
regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor speci#ice locului de muncaA
mi<loace de alarmare si anuntare a #ortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilorA
dotarea locului de munca cu m<iloace de prevenire si stingere a incendiilorA
organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiuA
organizarea interventiei,precizind sarcinile si raspunderile care revin ec*ipei de prevenire si stingere a
incendiilor,precum si operariile ce trebuie e,ecutate 4in ordine cronologica5A
sc*ita 4sc*ema5 locului de munca pe care se marc*eaza modul de amplasare a utila<elor si bunurilor,traseele de
evacuare,dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu mi<loacele din dotare.
=a instalatiile te*nologice comple,e cu grad ridicat de pericol de incendiu si e,plozie se intocmesc,de regula,si
instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor.
+entru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de evacuare in caz de
incendiu,in mod di#erentiat,#unctie de tipul si destinatia constructiei,numarul ma,im de persoane care se pot a#la in aceasta si
de posibilitatile de evacuare.+lanurile se a#iseaza in locurile vizibile pe caile de acces.
+regatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructa<ul de prevenire si stingere a incendiilor,cu
caracter practicaplicativ,care cuprinde urmatoarele #orme 4#aze5@
instructa<ul introductiv general 4e,ecutat de cabinetele +.1.-. sau la sediul #ormatiei civile de pompieri5A
instructa<ul periodic si testariA
instructa<ul la intrarea in sc*imbul de lucruA
instructa<ul special pentru lucrari periculoase.
+e locurile de munca se a#iseaza inscriptii,a#ise,panouri,#otomonta<e si alte mi<loace vizuale de popularizare a
regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,combaterea cauzelor de incendiu.
-n cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea si primirea sc*imbului,se
organizeaza corespuzator lucrul,se asigura supraveg*erea,controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si
disciplinei in munca.
!."nitati de masura,greutati volumetrice,#ormule matematice si speci#ice activitatilor de prevenire si stingere a
incendiilor.
1.%A0-%- 1- "3-9A9- 8/ %A1"0A
1.1."3-9A9- F"38A%/39A=/
s
%arimea 8enumirea 1imbolul 9rans#ormarile vizuale
=ungime %etru m 1mC1'dmC1''cmC1'''mm
1tolC','25(mC25,(mm
1;mC1'''m
%asa Dilogram ;g 1;gC1'*gC1''dagC1'''g
1gC1'dgC1''cgC1'''mg
1tC1''';gA1c*intalC1'';g
9imp secunda s 1*C6'minC!6''s
1sC1''' ms
-ntesitatea curentului electric Amper A
1 AC1'''mA 9emperatura termodinamica Delvin D
-ntesitatea luminoasa Candela cd
1.2."3-9A9- A=/ %A0-%-=O0 8/ 1+A9-" 1- 9-%+
%arimea 8enumirea 1imbolul Factorul dimensional
9rans#ormari uzuale
' 1 2 !
Arie metru patrat mE
)olum metru cub m
!
1m
!
C1'''dm
!
C1''''''cm
!
1m
!
C1'''lC1'*lC1'''decal.
1dm
!
C1lC1'declC1'''
centilitriC1'''ml
)iteza
)iteza ung*iulara
Acceleratie
metru pe secunda
radian pe secunda
metru pe secunda la patrat
m6s
rad6s
m6sE
m , s
1
s
1
, rad
m , s
2
Acceleratie ung*iulara radian pe secunda la patrat rad6sE s
2
, rad
1.!."3-9A9- A=/ A=9O0 %A0-%- "?"A=/
%arimea "nitatea de masura 1imbolul 4marime,unitate5 Factorul dimensional
40elatii de trans#ormare5
' 1 2 !
Forta 3eFton
Dilogram #orta
3
Dg#
m , ;g , s
2
1 3C1 , ;g#
$,81
/nergie >oul > mE , ;g , s
2
1 > C 1 , 1'
.
erg
+utere Gatt
DiloFatt
cal putere
;ilogram #orta metru pe
secunda
G
;G
C+
mE , ;g , s
2
1 ;GC1'''G
1 C+C',.!6 ;G
;g#m6sC$,8'665 G
+resiune 3eFton pe metru patrat
atmos#era #izica
atmos#era te*nica
bar
metru coloana apa
milimetru coloana apa
milimetru coloana mercur
36mE
atm
at
4;g#6cmE5
bar
m 22O
mm 22O
mm2g
m
1
;gHs
2
1atmC1'1!2536mEC1'!!2;g#6cm
1;g#6cmEC',$6.8atmC$8'66,5
36mE
1barC1'
5
36mEC1'1$.;g#6mE
1m 22OC',$81 36cmE
1mm22OC$,8136mEC',$81H1'

!
36cmE
1mm2gC1!!,!22 36mEC1!,6mm
22OC',''1!! bar
/ntropie
/ntropie masica
Conductivitatea termica
>oul pe Delvin
>oul pe ;ilogram Delvin
Gatt pe metru Delvin
>6D
>61;gHD
G6mHD
mEH;gHs
2
HD
1
mEHs

EHD
1
mH;gHs
!
HD
1
Caldura erg
calorie mica
;ilocalorie
>oul
erg
cal
;cal
>
1ergC1'
.
>
1calC(,1855 >
1%calC1'
6
cal
1;calC1'''cal
1;calC(,18( >
/c*ivalentul mecanic al
caldurii
calorie
;ilocalorie
>oul
Gattora
/rg
cal
;cal
G*
/rg
1;calC(,186H1'
1'
ergC
C(26,$;ilogrammetriC
C (,18(>oulC1,628G*
C (186
1 ergC1'
.
>
=ucru mecanic >oul
;ilogram #orta metru
>
;g#Hm
mEH;gHs
2
1;g#C$,8'665 >
Flu, luminos lumen lm cdHsr
=uminanta candela pe metru patrat cd6mE m
2
Hcd
-luminare =u, l, m
2
HcdHsr
1arcina electrica Columb C AHs
9ensiune electrica 4di#erenta
de potential5 )olt ) mEH;gHs
!
HA
1
Cimp electric )olt pe metro )6m mH;gHs
!
HA
1
0ezistenta electrica O*m I,)6A mEH;gHs
2
HA
2
Capacitate electrica Farad F,C6A m
2
H;g
1
,s
(
HA
2
9ensiune4#orta5electromotoar
e
)olt /A)
Cimp magnetic Amper pe metro AAA6m m
1
HA
-ntensitatea curentului electric Amper -,i
-nductie magnetica 9esla 9,Gb6mE ;gHs
2
HA
1
-nductanta 2enrJ 2,Gb6A mEH;gHs
2
HA
2
Frecventa 2ertz 2z s
1
Activitatea sursei radioactive
4radioactivitatea5
Curie
:K in 1-
Ci
:K
1CiC!,.H1'
1'
dezintegrari6s
1mCiC1'
!
Ci
1LCiC1'
6
Ci
1CiC!,.H1'
1'
:K
8oza de radiatii
4doza de iradiere5 0Mntgenul 0
8oza absorbita 0adul
&raJul
0ad
&J
10adC1''H1'
(
>6;g
1&JC1'' 0ad
8oza biologica 0emul 0em 10emC0adHNF
NFC#actor de calitate pentru
radiatiile O,P si ,
8oza de iradiere e,terna cu
radiatii O
1ievertul 41-5
8
1v
0ad6*
NC1,iar pentru ,
NFC1'
1 1)C&JHNF
8C',56A/
dE
Aactivitatea sursei,in Ci
/energia radiatiilor O in %e)
ddistanta #ata de sursa in m
8CA/,in1-
6dE
1.(.0/=A9-- 8/ 90A31FO0%A0/ -390/ )A=O0-=/ 9/%+/0A9"0-=O0 8/ 8-F/0-9/ 1CA0-
9/0%O%/90-C/
".%. 1cara Celsius 1cara 0Qaumur 1cara Fa*ren*eit
RSCT tRSCT (H tRSCT
5
( H tRSCTU!2
5
RS0T 5H t SR0T
(
t RS0T $ HtRS0TU!2
(
RSFT 5VtRSFT!2W
$
(VtRSFT!2W
$
t RSFT
1.5.%"=9-+=-- 1- 1":%"=9-+=-- "3-9A9-=O0 8/ %A1"0A C" +0/F-X/=/ 1- )A=O0-=/ =O0
%ultiplii 8enumirea deca *ecto ;ilo mega giga tera peta e,a
1imbolul da * ; m g t p e
1'
n
H"% 1'
1
1'
2
1'
!
1'
6
1'
12
1'
15
1'
18
1ubmultiplii 8enumirea deci centi mili micro nano pico #emto atto
1imbolul d c m Y n p # a
1'
n
H"% 1'
1
1'
2
1'
!
1'
6
1'
$
1'
12
1'
16
1'
18
2.&0/"9A9- )O="%/90-C/ 1- 1+/C-F-C/ R;m6m
!
T
2.1.+-/90/ 3A9"0A=/
Andezit,granit,sienit,calcar compact si cristalin
4marmura5 28''
9u#uri vulcanice 18''
:azalt,diorit !'''
&resii 26''
Calcar poros,c*oc*ili#er 2!''
9ravertin 2(''
2.2.=/%3
Foioase 7 uscate 8''
Foioase 7 umede sau impregnate 1'''
0asinoase 7 uscate .5'
0asinoase umede 8''
2.!.%/9A=/
Alama 85''
Aluminiu 2.''
Arama laminate 8$''
:ronz 85''
Cositor 4laminat5 .(''
8uraluminiu 28''
Fonta .25'
Otel .85'
+lumb 11(''
?inc .'''
2.(.?-8A0--,:/9OA3/ 1- +=AC- +/390" +/0/9-
:eton armat 26''
:eton simplu 22''
:eton de tu# volcanic 2'''
:eton poros 11''
:eton armat normal 2(''
:eton celular poros 11''
:eton de zgura 1(''
:eton de umplutura cu deseuri ceramice 18''
Caramizi gaurite 15''
Caramizi de zgura de carbuni 1(''
%ortar de argila 16''
%ortar de ciment 21''
Caramizi pline si caramizi de zgura de #urnal 18''
%ortar de ipsos 12''
%ortar de var 1$''
+laci de zgura cu ipsos 12''
+laci de pluta e,pandata 2''
+laci din talas de lemn 5''
?idarie de caramida divn clinc*er si caramizi re#ractare 1$''
2.5.8-F/0-9/ %A9/0-A=/ 8/ CO3190"C9--
Argila,lut,pamint 18''
As#alt 22''
:itum 11''
Ciment in vrac 125'
Ciment in saci 1(''
%oloz cu s#arimaturi de caramida 1(''
3isip uscat 16''
3isip umed 18''
+iatra concasata 1.''
+ietris umed 1$''
+laci de sticla,geamuri 26''
+ietris uscat 1.''
)ar nestins in bulgari 1'''
)ata de sticla 1''
)ar pasta 1(''
2.6.CO%:"19-:-=-
Antracit brut,umed 1!''
Antracit bulgari 1'''
:enzina si petrol lampant 8''
:ric*ete stivuite 125'
Carbine brun bulgari 85'
Carbune de lemn 4mangal5 !''
2uila bulgari 8''
=emne de #oc in gramada (''
=ignit bulgari 8''
%otorina,pacura,titei,uleiuri minerale 1'''
9urba 5''
0umegus de lemn 2''
9alas a#inat 15'
2...8-)/01/ %A9/0-A=/ CO%:"19-:-=/
:umbac presat .''
Carti stivuite 85'
Cauciuc $6'
Carbid $''
Faina in saci 6''
2irtie stivuita 11''
=ina balotata 1!''
=ina nepresata !''
+aie si #in nepresat 5'
+iei uscate (''
1are bulgari 1!''
9utun balotat !5'
9urte de #ura<e 1'''
?a*ar .5'
2.8.&0/"9A9- 1+/C-F-C/ A=/ =-C2-8/=O0 R;g#6m
!
T
Acetona .$1
Acid acetic pur 1'5!
1
Acid azotic 15'2
Acid clor*idric $'8
Acid carbonic $6'
1
Alcool metilic .$2
Acid sul#uric 18!(
:enzen 8.8
:enzina usoara 6.'
%ercur 1!5(
%otorina 8iesel $''
+etrol brut 8''
1ul#ura de carbon 126!
/ter 655
&udron 1'5'
9etraclorura de carbon 15$5
9oluen 866
"leiuri lubre#iante $!'
!.A0-- 1- )O="%/
!.1.A0--
Patrat Dreptunghi Triunghi Trapez
1CaaCE 1Cab 1Ca* 1CaUb H *
8iagonala@ 8CaZ2 +erimetrul@ 24aUb5 2 +erimetrulCsuma laturilor
+erimetrul@ pC(a +erimetrul@ aUbUc
Paralelogram Poligon oarecare Hexagon Elipsa
1Ca* 1C11U12U1! 1C+a 1C[ab
+C24aUb5 1Ca*1Ua*2Ua*! 1C'.866 l
2 +Csuma laturilor
+Csuma laturilor
Cerc Cilindru drept Cilindru
1[C0EC[8EC',.858E Aria laterala@ 1C2[0 Aria laterala@ 1C [0 4*1U*25
( Aria totala@ 1C 2[040U*5
1ector circular@ 1Carc AC:,0C[0E,Cl0
2 !6' 2 Cilindrul oblic Con
,Cnumarul de grade al arcului AC: Clungimea arcului sectiunii ortogonale Aria laterala@1C[0lC
lClungimea arcului C , [0 *Clungimea generatoarei C[0Z0EU*E
18' Aria totala
1egment circular@ 1C[0
!
P 7 C 40#5 Trunchi de con 1C[04*Ul5
!6' 2 Aria laterala@ 1C[l40Ur5
PC numarul de grade al arcului 8/F lCZ*EU40rE5
Sfera Sector sferic
Aria s#erei@1C([0EC[8E Aria sectorului s#eric@ 1C[042*Ua5
Aria calotei s#erei@ 1C2[0*
!.2.)O="%/
Cub Prisma Cilindru Piramida Trunchi de piramida cu baze paralele
)CaaaCaE )C1*Cab* )C[0E* )C1*Cab* )C1*41UsUZ1s5
! ! !
Trunchi de con Sfera Sector sferic Con Butoi
)C[*40EUrEU0r5 )C([0
!
C(,18$0
!
)C2[0E* )C[0E* )C[lR28EUdET
! ! ! ! 12
)C [lR28EU8dU',.5dET
!.!.)A=O0- 3"%/0-C/ "?"A=/
[ 7 raportul dintre lungimea cercului si diametrul luiA
g 7 acceleratia paminteascaA
e 7 baza logaritmilor naturali
%arimea [ =gn %arimea [ =gn
\
[E
[
!
[6!
[6(
Z[
1
[
!,1(15$!
',86$6'(
!1,''62..
1,5.'.$6
',.85!$8
1,..2(5(
',!18!1'
',($.15
',$$(!'
',($1(5
',1$612
',8$5'$
',2(85.
1,5'825
Zg
2Zg
1
Zg
1
Z2g
[
Zg
!,1!2'$2
6,26(18
',!1$2$
',225.6!
1,''!'!!
',($58!
',.$686
1,5'(1$
1,!5265
',''122
&
gE
1
g
1
2g
$,81
$6,2!61
',1'1$(
',5'$.
',$$16.
1,$8!!(
1,''8!!
2,.'.!'
e
1
e
1
eE
Ze
2,.18282
',!6.8.$
',1!5!!5
1,6(8.21
',(!(2$
1,565.1
1,1!1(1
',21.15
(.)A=O0-=/ "3O0 %A0-%- 8-3 CA=8"0A,%/CA3-CA,/=/C90-C-9A9/,C2-%-/ 1-
2-80A"=-CA,FO=O1-9OA0/ +O%+-/0-=O0
(.1.CA=8"0A
1arcina termica@
1NCn
]NiH%i R%>TA
iC1
Ni 7 puterea calorica in#erioara unui material R%>6;gA pentru gaze in %>6m
!
TA
%i 7 masa materialelor combustibile de acelasi #el a#late in spatiu luat in considerare.
+entru un singur material combustibil@
1NCN%.
8ensitatea sarcinii termice Ks se determina cu relatia@
KsC 1N R%>6mETA
As
As 7 aria sectiunii orizontale a spatiului a#ectat 4compatimentul de incendiu5,RmET.
=egea incalzirii gazelor sub volum constat 4legea lui C*arles5@

pp'CP^tApCp'41UP^t5 RatTA
p'
p 7 presiunea gazului sub in#luenta cresterii temperaturii RatTA
p' 7 presiunea normala RatTA
P C 1 grd
1
A
2.!,15
^t 7 di#erenta dintre temperatura dega<ata prin incalzire si temperatura normala 415SC5,RSCT.
+entru evitarea pericolului de e,plozie in cazul e,punerii la temperaturi ridicate,presiunea in#erioara din butelia cu
gaze te*nice nu trebuie sa depaseasca valorile admisibile.
8in aceasta cauza,recipientele se incarca pina la anumite limite stabilite pentru #iecare gaz.
+entru nevoi practice au #ost stabilite limite de incarcare ma,ima a butelii cu di#erite gaze lic*e#iate.-n tabelul
---.(.(.1. sunt aratate valorile de limita de incarcare e,primate in ;g gaze per litru de capacitate a buteliei.
9abelul ---.(.(.1.
Coe#icientul de umplere 3 pentru butelii cu gaze lic*e#iate
8enumirea gazului 3 R;g6lT 8enumirea gazului 3 R;g6lT
Acid clor*idric ',(2 Acid #luor*idric ',8'
8io,id de carbon ',.5 Amoniac ',51
/tan ',2.5 :io,id de sul# 1,1$
%onoclortri#luormetan4#reon11
5
',$' n:utan ',5'2
Acid cian*idric ',5. :utadien ',5'2
Ciclopropan ',(8 -zobutan ',.2
Clor 1,1$ 2idrongen sul#urat ',68
Clorura de etil ',.$ %onometilamina ',5(
Clorura de metil ',.8 8imetilamina ',((
8icloridluormetan 1,'8 9rimetilamina ',!(
Clorura de vinil ',.5 %onoclordi#luormetan ',$'
/ter metilic ',56 +ropan ',('
%onoetilamina ',6' +ropilena ',('
Fosgen
,
1,1$ 9etrao,id de azot 1,2'
/cuatia generala a gazelor per#ecte@
p)Cp')' 41U,^t5A
p 7 presiunea la starea #inala R36mETA
) 7 volumul la starea #inala Rdm
!
TA
p' 7 presiunea la starea initiala R36mETA
)' 7 volumul la starea initiala Rdm
!
TA
, 7 1 grd
1
A
^t 7 di#erenta intre temperature la starea #inala si temperature la starea initiala RSCT.
Cantitatea de caldura prin radiatia@
NR;cal6*TCc1tR9'T
(
A
1''
c constanta de radiatie a corpului negru RcC(,$6 ;cal6mEH*TA
1 7 supra#ata de radiatie a #lacarii RmETA
9' 7 temperatura #lacarii RDTA
t 7 timpul RminT.
Caldura abosrbita prin radiatie@
NCc1RV915
(
V92W
(
T R;cal6*TA
1'' 1''
c 7 caldura de radiatie a corpurilor,care pentru corpul negru este de (,$6 ;cal A
mEHgrd
(

1 7 supra#ata prin care se primeste caldura radiate RmETA
91A92 7 temperature absoluta a corpului care radiaza caldura si care primeste caldura RDT.
)olumul de aer necesar arderii@
15+entru combustibili solizi@
=minC1,'12i U ',5 Rm
!
36;gT.
1'''
25+entru combustibilii lic*izi@
=minC',852iU2 Rm
!
36;gTA
1'''
=min 7 cantitatea de aer teoretica minima Rm
!
6;gTA
2i 7 puterea calorica in#erioara combustibilului R;cal6;gT.
(.2.3O9-"3- 8/ %/CA3-CA
3otatii@
1 7 spatial Rm
!
TA & 7 greutatea R;gTA
* 7 inaltimea RmTA m 7 masa R;gTA
v 7 viteza Rm6sTA F 7 #orta R3TA
r 7 raza RmTA Fc 7 #orta centri#ugaA
t 7 timpul RsTA G 7 energie cinetica R>TA
a 7 acceleratia Rm6sETA g 7 acceleratia paminteasca C $,81 m6sE
Formule generale@
FCmaA &CmgA Fc C mvEA GC mvE .
r 2
%iscarea rectilinie uni#orma@
1CvtA vC1A t C1 .
t a
%iscarea rectilinie uni#orma accelerate@
1CatEA vCatA 1CvEA vCZ2as.
2 2a
Caderea libera a corpurilor@
2CgEA vCgtA *CvEA vCZ2g* .
2 2g
(.!.0/=A9-- 8/ CA=C"= A=/ %A0-%-=O0 /=/C90-C/
=egea lui O*m@
"C0-A 0C"A -C0A -C / A
- - 0eUri
" 7 tensiunea electrica R)TA
- 7 intesitatea curentului electric RATA
0e 7 rezistenta e,terioara Ro*m sau _TA
ri 7 rezistenta interioara Ro*m sau _TA
0ezistenta electrica 0 pentru un conductor@
0CpH1A
s
p 7 rezistivtatea la 2'SC R_mTA
s sectiunea conductorului RmmETA
l 7 lungimea conductorului RmT.
=egea - a lui Dirc*o##@
n
] -; C '.
;C1
=egea a -- a a lui Dirc*o##@
n n
] 0;-; C ] /; A
;C1 ;C1
0; 7 rezistenta pe latura ; R_TA
] -; 7 suma curentilor -; care se intilnesc intrun nod RATA
/; 7 tensiunea electromotoareA
0;-; 7 caderea de tensiune pe latura ; R) TA
+uterea electrica c.c.@
+C 0-EA +C"-A "Ctensiunea R)TA +C"E RGTA
0
mono#azat c.a@ +C"- cos `A
tri#azat c.a@ +CZ!"- cos `A
cos ` 7 #actorul de putere.
=egea lui >oule 7 =enz@
NC0-Et R>TA
NC',2( 0-Et RcalTA
NC',2( "-t RcalTA
N 7 cantitatea de caldura R>T.
(.(.C2-%-/
Calculul limitelor de e,plozie@
=C 1'' A
a U bUan
A : 3
= 7 reprezinta concentratia RbTA
aAbAcAdan 7 continutul in procente de volum al #iecarui component din amestecul consideratA
AA:a3 7 limitele in#erioare sau superioare de e,plozie ale componentelor din amestecul considerat.
Calculul limitelor de e,plozie,in conditii cresterii temperaturii 4peste cea normala5@
=in# t C =in# 2' 7 =in#2'H1' H t2'A
1'' 1''
=sup t C =sup U =sup 2'H15 H t2' A
1'' 1''
=in# tA =sup t 7 limitele in#erioare si superioare la temperature tA
=in# 2'A =sup 7 limitele in#erioare si superioare la temperatura de 2'SCA
t temperatura la care a a<uns amestecul,adica temperature data.
Calculul limitelor de e,plozie in #unctie de presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei
in#erioare si superioare de e,plozie@
=in# C +1H1'' A =sup C +2 H 1'' A
+ +
=in#A =sup 7 limitele in#erioare si superioare de e,plozieA
+1A +2 7 presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei si superioare de temperatur RatTA
+ 7 presiunea atmos#erica RatT.
9rans#ormarea concentratiilor@
Cvolum C Cg H 6,2!69 A
%p
Cvolum 7 concentratia in volum RbTA
Cg 7 concentratia Rg6m
!
TA
9 7 temperatura absoluta RDTA
% 7 greutatea molecularaA
+ 7 presiunea atmos#erica Rmm col 2gTA
Cg C Cvolum H %p .
6,2!69
Formulele sunt valabile si cind concentratiile sunt e,primate in mg6m
!
,dat #iind ca 1g6m
!
C 1 mg6l.
Cresterea presiunii in raport cu cresterea temperaturii la butelii@
+tC+o 41U i 5A
2.!
+t 7 presiunea corespunzatoare incalzirii buteliei la tSC RatTA
+o 7 presiunea la temperature de 'SC RatTA
t 7 temperatura la care a #ost incalzita butelia RSCTA
2.!Ut C+t A tC2.! +t 7 2.!.
2.! +' +'
-ndicele de o,igen@
-'C1''H O2 A
O2U32
O2 7 concentratia volumetrica de o,igenA
32 7 concentratia volumetrica de azot in amestec gazosA
+resiunea de e,plozie@
+e, C+'9e, H m A
9o n
+e, 7 presiunea de e,plozie R36mETA
+o 7 presiunea initiala R36mETA
9e, 7 temperatura de e,plozie RDTA
9' 7 temperatura intiala RDTA
m 7 numarul de volume molare dupa e,plozieA
n 7 numarul de volume molare inainte de e,plozie.
Cantitatea de gaze rezultate din ardere@
15+entru combustibili solizi@
)gmin C ',8$ 2i U 1,65 Rm
!
36;gT.
1'''
25+entru combustibili lic*izi@
)gminC 1,11 2i Rm
!
36;gT.
1'''
!5+entru combustibili gazosi@
)gminC ',.25 H 2i U1Rm
!
36;gT.A
1'''
2i 7 puterea calori#ica in#erioara R;cal6m
!
3T.
(.5.2-80A"=-CA
&reutatea speci#ica si densitatea@
O C & R;g#6m
!
sau 36m
!
TA c C m R;g#HsEHm
(
T
) )
O 7 greutatea speci#ica R;g#6m
!
sau 36m
!
TA
& 7 greutatea unitatii de volumA
) 7 volum Rm
!
T
c 7 densitatea R;g6m
!
TA
m 7 masa corpului R;gT.
8ebitul de apa@
NCA)C[8EH)A
(
N 7 debitul de apa care trece prin conducta Rl6sTA
) 7 viteza apei in conducta Rm6sTA
A 7 sectiunea conductei RmETA
8 7 diametrul conductei RmT.
NCLH[8EHZ2g2A
(
N debitul Rl6minTA
8 7 diametrul sectiunii RmTA
g 7 $,81 m6sCacceleratia gravitatieiA
2 7 presiunea in sectiune Rm22OTA
L 7 ',$81A
NC8
2
H) 4#ormula simpla5A
2
N 7 debitul de apa Rl6sTA
8 7 diametrul conductei sau #urtunului RtolTA
) 7 viteza medie de curgere a apei Rm6sT.
+ierderea de sarcina a unei linii de #urtun@
*rCi=Ca=KERmm22OTA
a 7 rezistenta speci#ica a #urtunului 4','15(','''.. pentru #urtunuri necauciucate si cauciucate C,:5A
= 7 lungimea #urtunului RmTA
K 7 debitul de apa Rl6sT.
Forta de reactie a tevii de re#ulare 4reculul tevii5@
0C2ApC[8EH pC1,5. 8EpA
(
0 7 #orta de reactie a tevii de re#ulare R;g#6cmETA
A 7 supra#ata a<uta<ului RcmETA
8 7 diametrul a<uta<ului RcmTA
p 7 presiunea Rm22OT.
8iametrul pompei cu piston@
N C Asn Rm
!
6sTA
6'
N 7 debitul Rm
!
6sTA
A 7 sectiunea pistonului RmETA
n 7 numarul de curse ale pistonuluiA
s cursa pistonului RmT.
8ebitul pompei cu actiune dubla@
NC24AA`5sHn Rm
!
6sTA
6'
A` sectiunea ti<ei pistonului,care,de regula,se ia egala cu ',1 A.
+uterea pompei centri#uge@
+CON2 RC+TA +CON2 R;GTA
.5d 1'2d
N 7 debitul pompei Rm
!
6sTA
2 7 inaltimea de re#ulare RmTA
d 7 randamentul pompei A
O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m
!
T.
+ierderile de lic*ide prin ori#icii de supra#ete necunoscute@
& C LAOZ2g2 R;g6sTA
L 7 coe#icientul de scurgere cu valoarea ',6' 7 ',.5A
A 7 supra#ata redusa a ori#iciului produs prin care are loc scurgerea RmET.
O 7 greutatea speci#ica lic*idului R;g#6m
!
T
2 7 presiunea in interiorul aparatului 4conductei5,Rmm22OTA
& 7 acceleratia gravitationala Rm6sET.
(.6.0/=A9-- 8/ CA=C"= +/390" AC9-)-9A9- 1+/C-F-C/
3umarul de #lu,uri de evacuare@
FC3 A
C
F 7 numarul de #lu,uriA
3 7 numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuareA
C 7 capacitatea de evacuare a unui #lu,,de#inite ca numarul total de persoane care se evacueaza prin #lu,ul
respectiv,pe toata durata operatiei de evacuare.
9impul limita admis pentru evacuare@
tlim CDtcr A
D 7 un coe#icient mai mic decit 1,in general DC',8
tcr 7 timpul critic de evacuare.
9impul de dezvoltare libera a incendiului@
9dlC9obsU9aU9alU9dplsU9at RminTA
9obs 7 timpul de dezvoltare a incendiului RminTA
9a 7 timpul de anuntare RminTA
9al 7 timpul de alarmare RminTA
9dpls 7 timpul de deplasare RminTA
9at 7 timpul de ec*ipare si intrare in actiune a mi<loacelor de prima interventie RminT,
sau@
9alC9oU9i RminTA
9o 7 timpul scurs de la izbucnirea incendiului si pina la observarea lui RminTA
9i 7 timpul scurs de la observarea incendiului si pina la intrarea in actiune RminT.
8urata probabila de localizare a incendiului@
15+entru supra#ata incendiata de #orma circulara@
9locC9at RminTA
;loc1
;loc 7 coe#icientul de localizare a incendiuluiA la o #orma rectangulara de propagare a incendiului ;loc este cuprins
intre 1 si !,iar la o #orma circulara sau ung*iulara,intre 1,1 si &.
25+entru supra#ata incendiata de #orma rectangulara@
e +ropagarea incendiului intro directie@
9locC2RaU)49dlU9c5T RminTA
)1;loc
e +ropagarea incendiului in doua directii@
9locC2RaU2)49dlU9c5T RminTA
)1;loc
a 7 latimea de #ront a propagarii incendiului RmTA
) 7 viteza liniara de propagare a arderii Rm6minTA
9c 7 timpul pentru concentrarea #ortelor si mi<loacelor RminTA
)1 7 viteza de crestere a perimetrului incendiului Rm6minT.
1upra#ata incendiata@
15+ropagare circulara@ AiC[R)49d1U9locTE RmETA
25+ropagare unilaterala@ AiCa)49d1U9loc5 RmETA
!5+ropagare ung*iulara AiC',5, 4)9d1U9loc5 RmETA
, 7 ung*iul sub care se propaga incendiul RradT.
9impul de lic*idare a incendiului@
9licCAloc9nis U ft RminTA
Ktn
Aloc 7 supra#ata incendiata in momentul localizarii RmETA
is 7 intensitatea necesara de re#ulare a substantei de stingere Rl6sHmETA
9n 7 timpul normat pentru stingengerea incendiului RminTA
Kt 7 debitul unei tevi de re#ulare Rl6sTA
n 7 numarul de tevi de re#ulareA
ft 7 timpul pentru lucrari ulterioare RminT.
8ebitul de substanta necesara stingerii@
NtsCAiis9n Rl6minT.
8urata teoretica de ardere 4a incendiului5@
9C',16 AiH K RminTA
A#r n
9 7 durata incendiului raportata la regimul de temperature standard RminTA
Ai 7 supra#ata incaperii incendiate RmETA
K 7 densitatea sarcinii termice R%>6mETA
n 7 coe#icientul in #unctie de viteza de ardere a materialului R;g6mEH*T 456;g6mEH*5A
A#r 7 supra#ata #erestrelor RmET.
0aportul Ai6A#r are valoarea,de regula,in <ur de ..
-n cazul unei sarcini termice mari se poate #olosi relatia@
9stg C AiKspec H 9n U ft RminT A
N
9stg 7 durata incendiului,considerind ca se intervine la stingere in scurt timp 4de ordinul minutelor5,RminTA
Ai 7 supra#ata compartimentului incendiat RmETA
Kspec 7 debitul speci#ic Rl6mEHminTA
9n 7 durata normala de stingere a incendiului la debitul speci#ic RminTA
ft 7 timpul de la inceputul incendiului pina la punerea in #unctiune a mi<loacelor de stingere RminTA
N 7 debitul minim de apa #olosit la stingere Rl6minT.
8urata teoretica a incendiului in cazul arderii libere@
9CKZAt RminTA
25AZ*
K sarcina termica 4densitatea5,R%cal6mETA
At 7 supra#ata totala a partilor de cladire RmETA
A 7 supra#ata pardoselii RmETA
* 7 inaltimea incaperii RmTA
0elatii pentru calculul substantelor de stingere si de racire@
15+entru instalatii #i,e de stingere cu spuma mecanica@
8ebitul de solutie spumanta@
KsC isA Rl6sTA
Ks C is= Rl6sT,
pentru rezervoarele cu capac plutitor.
Cantitatea de solutie spumanta pentru o operatie de stingere de 1' minC6''s@
Ns C Ks9r C 6'' Ks RlT.
Cantitatea de apa necesara pentru o operatie de stingere@
NaC 6'' KsH 1''c RlTA
1''
se considera ca spuma mecanica se obtine din $2b aer,6b apa si 2b spumantA
c reprezinta 6b apaA
KaCKs H 1''c RlT.
1''
Cantitatea de apa pentru stingere@
Na C 6'' 4KaUKr5 RlT.
25+entru instalatii de stingere mobile 4capete de debitare a spumei5@
3umarul de generatoare@
3gCKs .
Kgs
Cantitatea de apa necesara racirii@
e +entru rezervorul incendiat@
NrtC+Kr9 RlT.
e +entru racirea rezervoarelor vecine@
NrvC+1U+2UaU+n H Krt.
2
3umarul de tevi pentru racire@
3trCNr .
Kt
3otatii@
Ks 7 debitul de solutie spumanta Rl6sTA
is 7 intensitatea de stingere Rl6sHmETA
A 7 aria sectiunii orizontale incendiata RmETA
= 7 circum#erinta rezervorului RmTA
9r 7 timpul de #unctionare RminTA
Ka 7 debitul de apa pentru stingere Rl6sTA
Kr 7 debitul de apa pentru racire Rl6sTA
Na 7 cantitatea de apa pentru stingerea unui incendiu RlTA
3g 7 numarul de generatoareA
Ks 7 debitul de apa 4solutie spumanta5,Rl6sT
Ksg 7 debitul de apa pentru un generator Rl6sTA
Nri 7 cantitatea de apa necesara racirii RlT
Kr 7 cantitatea de apa necesara racirii pe ml din circum#erinta 4',5 l6s5A
9 7 timpul calculat pentru stingere RminTA
+1U+2UaU+n 7 <umatate din circum#erinta rezervoarelor vecine celui incendiatA
2
Kt 7 debitul unei tevi Rl6sT.
8eterminarea debitului necesar de pulbere@
Knecp C;26'Als R;g615sTA
;2 7 coe#icientul de calcul pentru pulbere,egal cu ',25A
A 7 supra#ata incendiata RmETA
-s 7 intesitatea de stingere R;g6sHmET.
Cantitatea totala de pulbere necesara pentru stingere@
Cp C ',5 Kre# p 3op R;gTA
Cp 7 cantitatea totala de pulbere R;gTA
Kre# p 7 debitul de pulbere necesar R;g615sTA
3op 7 numarul operatiilor de stingere cu pulbere,care are valoarea in #unctie de supra#ata incendiata 4de e,emplu
pentru AC5'a2'''mE, 3opC2a5'5.
Alimentarea cu apa pentru incendiu cu masini de lupta,in #unctie de distanta ma,ima pina la care se poate #ace
alimentarea in releu@
8ma,C:1U:2UaU:nUC1UC2UaCn 25mA
n
:1,:2a:n si C1,C2aCn 7 lungimea de #urtun de tip :1,respectiv C,e,istenta pe masiniA
n 7 numarul de masiniA
25 7 lungimea de #urtun pentru coturi la o masina.
Alimentarea in naveta@
8minC :1U:2U C1UC2 7 5' RmTA
2
8ma,C tma,4n15 7 1 H v RmTA
2
28 Ut
nCvUlA
tma,
tma, 7 timpul ma,im de lucru pentru o masina in conditiile de debit si presiune cerute RminTA
n 7 numarul masinilor de lupta #olosite pentru navetaA
t 7 timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu RminTA
v 7 viteza de circulatie a masinilor de incendiu Rm6minT.
8eterminarea cantitatii de *idrogen care se dega<a la incarcarea acumulatoarelor@
n
)22 C ',!5. ;cr] Nnn1'
!
Rm
!
6*TA

l
)22 7 cantitatea de *idrogen dega<ata de acumulatoare Rm
!
6*TA
;cr 7 coe#icientul de crestere a cantitatii de *idrogen dega<at in incapere pe timpul incarcarii,in #unctie de numarul
acumulatoarelor,in principiu #iind egal cu 1,2 la 1,8A
Nnn 7 produsul dintre capacitatea normala a acumulatorului si numarul elementelor #iecarei baterii care se incarca.
)olumul de aer care trebuie e,*austat,pentru inlaturarea pericolului de incendiu
NC',(2,26 -ns C 11 -nsA
N 7 debitul ventilatorului Rl6*TA
- 7 curentul #inal de incarcare RATA
n 7 numarul de elemente ale baterieiA
s 7 coe#icientul de siguranta 4la instalatii obisnuite sC5A la nave s C 1'5
(.+rocese de o,idare si arderi
1.OX-8A0/A
O,idarea este un #enomen c*imic si constituie o reactie in care o substanta se combina cu o,igenul sau cedeaza
*idrogen.8e e,emplu,o,idarea carbonului la dio,id de carbon,a acidului azotos in acid azotic@
CUO2CCO2A 23O2U1 O2 C 23O!
2
0eactiile de o,idare 7 reducere se mai numesc reactii o,idante.1ubstanta in a carei compozitie intra un element care
cedeaza electoni se c*eama reductor.9oate moleculele substantelor care intra in reactie si cele rezultate sunt insa neuter din
punct de vedere electric.8e aceea,numarul total al electronilor alipiti catre o,idant.9inand seama de cele mai sus,se considera
o,idare si reactiile c*imice in care elementul c*imic nu se combina cu o,igenul,dar care el totusi,a pierdut unul sau mai multi
electroni.8e e,emplu@
2CuClUCl2C2CuCl2
+ractic se produc o,idari lente,o,idari bioc*imice,o,idari c*imice si o,idari electrolitice.
O,idarea lenta este o combinatie a unei substante cu o,igenul care se produce la temperatura ambianta sau mai
<oasa,#ara dezvoltare de lumina si apparent #ara dezvoltare de caldura,aceasta din urma #iind cedata treptat mediului
e,terior,temperatura mentininduse practic constanta 4de e,emplu,ruginirea #ierului sau o,idarea altor metale,putrezirea
lemnului,respiratia #iintelor etc.5.
O,idarea bioc*imica cuprinde o,idarea grasimilor,proteinelor si a *idratilor de carbon proveniti din
alimente.O,idarea bioc*imica se #oloseste si la scara industriala.
O,idarea c*imica are domeniul de aplicare la protectia #ierulu,a magneziului,a cuprului si alia<elor lor.O,idarea
c*imica este o o,idare de protectie la metale #eroase si la cupru,si cele mai multe ori este o brunare.
O,idarea electrolitica se aplica de obiecei la protectia aluminiului si a alia<elor lui.
2.A08/0/A
-n conditii obisnuite arderea reprezinta un process de o,idare sau de asociere a substantelor combustibile cu
o,igenul din aer insotit de caldura si lumina.
Arderea este o reactie de o,idare rapida a unui substante in prezenta o,igenului din atmos#era cu dezvoltare de
caldura,si in general,insotita de lumina.
1e cunosc insa si substante care ard #ara prezenta o,igenului din aer,ca de e,emplu acetilena comprimata,clorura de
azot,precum si alte substante compuse.-n anumite conditii aceste substante pot e,ploda cu dega<are de caldura si aparitie de
#lacari.
+rocesul este posibil numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii@ e,istenta substantelor si materialelor
combustibile@ prezenta substantelor care intretine arderea 4o,igen,substanta care cedeaza o,igen5A realizarea temperaturii de
aprindere.
=ic*idele nu ard ci numai vaporii acestora,care se #ormeaza dup ace se depaseste temperature de in#lamabilitate.
%aterialele combustibile solide se aprind si ard in general,mult mai greu decit lic*idele si gazele
combustibile,deoarece pentru aprinderea lor este nevoie de un aport mare de caldura din e,terior,dega<area substantelor
combustibile volatile prin distilare #acinduse mai incet.
Cel mai important e#ect #izic produs in urma arderii este temperatura care creste pe masura ce arderea se
intensi#ica.8eseori cresterea temperaturii substantelor combustibile determina sc*imbarea starii de agregare a acestora.Fara
aceste sc*imbari nu este posibila arderea.8e aceea,inainte de ardere corpurile solide se trans#orma in stare lic*ida si gazoasa
sau numai gazoasa.
+rocesul de ardere pentru materialele si substantele combustibile,solide,lic*ide si gazoase se des#asoara la #el si se
produce in gtrei #azeh@ o,idarea aprinderea si arderea propriuzisa.
8atorita o,idarii gazelor si vaporilor,caldura se acumuleaza in mod continuu,#apt care conduce la marirea vitezei
reactiilor,la aprinderea materialului si aparitia #lacarilor.
=a baza concenptiilor actuale despre mecanismul reactiilor de ardere se a#la teoria reactiilor in lant.
Aceasta teorie presupune #ormarea in timpul reactiei de o,idare a radicalilor liberi,care in urma reactiei cu alte
molecule #ormeaza radicali noi,ce reactioneaza la rindul lor cu moleculele neutre.
"n e,emplu tipic de reactie in lant rami#icat este procesul de ardere al *idrogenului@
22UO2C2O2
22U%iC22U% W 3asterea lantului.
O2UO2CO!UO
O2U22C22OU2 +relungirea lantului.
2UO2CO2UO W
OU22CO2U2 W 0ami#icatia lantului.
2UO2U%C22OU% -ntreruperea in volumul reactant prin #ormarea unui radical putin activ.
2O2U22C22O2U2 W +relungirea lantului prin radicalul 2O2 putin activ.
22OU 22OC 22O2UO2 W
9emperatura de ardere se poate de#ini prin temperatura minima la care un combustibil solid sau lic*id arde pina la
epuizare.
9emperatura teoretica de ardere corespunde unei arderi #ara pierderi de caldura in e,terior si este mai ridicata decit
temperatura reala de ardere.
9emperaturile de ardere pe timpul incendiilor sunt direct in#luentate de puterea calori#ica a materialului combustibil
care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea.
)iteza de ardere reprezinta cantitatea de combustibil care se consuma prin ardere,in unitatea de timp si supra#ata.
8in punct de vedere ar tipului de reactie se deosebesc arderi complete si incomplete.Ast#el@
Arderea completa se produce numai atunci cind substanta arde complet,e,istind o cantitate su#icienta de o,igen
pentru procesul de o,idare.Ca produsi de ardere rezulta dio,id de carbon,vapori de apa si bio,id de carbon.
Arderea incompleta are loc cind substanta combustibila nu arde in intregime,deoarece nu are la dispozitie intreaga
cantitate de o,igen.Ca produsi ai arderii rezulta o,id de carbon,alcool,vapori de apa si compusi organici complecsi.
8in punct de vedere al posibilitatilor de percepere,arderea se poate clasi#ica in@
15Ardere cu #lacara,care este o combustie in #aza gazoasa cu emisie de lumina 7 cea mai des intilnita.
25Ardere cu incandescenta 7 combustia #ara #lacara a unui material combustibil,cu emisie de lumina vizibila la
supra#ata acestuia.
!5Arderea mocnita 7 combustia unui material #ara emisie de lumina vizibila,adesea pusa in evidenta de #um si de
cresterea temperaturii.
8in punct de vedere al propagarii #lacarii,arderea poate #i@
15Arderea uni#orma 4de#lagratie5,care se propaga cu viteza relativ redusa 4de la citva centimetri ep secunda la 1m6s5.
1e caracterizeaza printro transmitere de caldura in mod uni#orm,de la stratul care arde la stratul care arde la stratul
vecin.Arderile uni#orme au loc,in general in spatii desc*ise,unde accesul o,igenului spre zona de ardere se #ace in mod
constant.
25Ardere rapida 4detonatie5,care are loc,in general in spatii inc*ise,unde se dezvolta cu viteze supersonice 41(
;m6s5,propagarea #lacarilor #iind insotia de o unda de compresiune care inainteaza,in #unctie de substanta care arde,cu aceeasi
viteza pe o distanta pina 1m,ca apoi datorita arderii si dilatarii produselor de ardere,propagarea sa se accelereze.
!.A+0-38/0/A
Aprinderea sau initierea arderii se produce #ie cind substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o sursa
e,terna de aprindere in prezenta o,igenului din aer,#ie datorita unei surse de caldura interna.
Ca surse e,terne de aprindere se pot aminti@ #ocul desc*is,radiatia termica,scinteile mecanice si
electrice,scurtcircuitele etc.
Aprinderea unei substante combustibile se produce numai in #aza gazoasa si cu atit mai usor,cu cit emanarea de
vapori si gaze incepe la o temperatura mai <oasa.
9emperatura de aprindere este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila a#lata in prezenta aerului
sau o,igenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se continue de la sine,#ara incalzire ulterioara.
Aprinderea materialelor solide este in #unctie de sursa de aprindere,de compozitia c*imica,de greutatea
speci#ica,gradul de impuri#icare etc.4tabelul -).!.15.
9abelul -).!.1
9emperaturile de aprindere ale unor materiale combustibile
8enumirea materialului
4corpului5
9emperatura de aprindere
RjCT
8enumirea materialului
4corpului5
9emperatura de aprindere
RjCT
' 1 2 !
Antracit (6' %atase viscoasa z 2.$
:rad 225 3a#talina z .$8.,5
:ric*ete de carbune brun !'' +aie 2''22'
+in 28'
:umbac 25'(5' +irita 4pra#5 ('1
Catran !!5 +luta 4placi5 26'
Carpen 25' +oliamide 4#ibre5 (2'
Carbune brun 25' +oliamide 4pra#5 5!5
Celuloid 1251(' +olietilena !(1
Cinepa 21(22' +oliclorura de vinil 4pra#5 $''
Cocs siderurgic 65' +oliester cu #ibra de !$'
Cocs pentru gaz 5'' sticla !$'
Celuloza pra# (!( +olimetacrilat (5'
Col#oniu !2$ +olivinil acetat 2''
Cosuri de nuiele !8' +orumb boabe 25'
8inamita 18'22' +ra# pusca
Fag 2$5 4granule #ine5 1.5 7 1.6
Faina de lemn (!' +ra# pusca
Faina de pluta 21' 4granule mari5 1681.2
Fin 2'521' +olistiren 4placi5 !(5
Fos#or alb 6' +olistiren 4spuma5 !('
Fos#or rosu 26' +olistiren 4spuma5 !1'
Frasin 2(' 0umegus de #ag !$6
Funingine $'' 0umegus de molid ((5
Fulminat de mercur 16'165 1emicocs !$5
&ra#it 85' 1te<ar !($
2irtie creponata 28' 1ul# 25'
2irtie masina scris 2'' 9aniu 4pulbere5 512
2irtie de scris !6' 9rotil 2('!''
2irtie ziar 185 9urba 2!'
2uila !5' 9utun 1.5
2uila 4pra#5 15' )ata !2'
-n 2!2 ?a*ar (1'
-uta 25( ?a*ar 4pra#5 !2.
=ignit 25'
%angal 2(8
%olid 282
%atase arti#iciala (.2
(.A"9OA+0-38/0/A
1ubstantele care au tendinta spre autoaprindere trec mai intii prin procesul de autoincalzire,care se produce datorita
unor procese c*imce sau biologice care au loc in insasi masa substantelor respective.8eci caldura necesara autoincalzirii si
autoaprinderii rezulta din reactiile c*imice si biologice produse in masa substantelor combustibile respective.
Autoaprinderea se de#ineste ca declansarea arderii unei substante combustibile datorita autoincalzirii,deci #ara
interventia unei surse e,terioare de aprindereA caldura care rezulta se datoreste reactiei c*imice sau biologice care are loc in
masa substantei respective.
Autoaprinderea de natura c*imica se poate produce in substantele care au capacitatea de combinare cu o,igenul die
aer,cu umiditatea atmos#erica sau cu alte substante.
Autoaprinderea de natura #izicoc*imica este speci#ica substantelor combustibile,care,in a#ara procesului c*imic sunt
supuse si in#luentei unor #actori de natura #izica cum ar #i de e,emplu,supra#ata speci#ica,evacuarea insu#icienta a caldurii din
interior si e,istenta unor impuritati.
Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a
microorganesmelor.Caldura care se dezvolta se datoreste trans#ormarilor de materie,actiunii
microorganismelor,trans#ormarilor c*imice prin intermediul enzimelor 4#ermentilor5.
-n prima #aza se produce,sub actiunea microorganismelor,o dega<are de dio,id de carbon si *idrogen,concomitent cu
ridicarea temperaturii pina la 5' 7 55jC.+este aceasta temperatura procesul biologic trebuie supraveg*eat,deoarece e,ista
posibilitatea trecerii in autoaprindere.+ina la 5''jC are loc #aza de carbonizare,de distrugere a celulelor,iar apa si produsele
volatile incep sa se distileze.=a 1('15'jC se produce innegrirea corpurilor combustibile,procesul de autoaprindere se
intensi#ica,in #inal producinduse autoaprinderea.
-n tabelul -).(.1 se arata principalele substante care au tendinta spre autoaprindere.
9abelul -).(.1
1ubstante care au tendinta spre autoaprindere
1ubstanta cu tendinta spre autoaprindere Conditiile de autoaprindere
1 2
-).(.1.a. A"9OA+0-38/0/ 8/ 3A9"0A C2-%-CA
Aluminiu
Azotat de amoniu
Coloranti azoici de sul#
Carburile metalelor alcaline
Fos#orul alb si rosu
Fierul
2idrogenul #os#orat
%agneziul
3egru de #um
1odiu
1ul#
1ul#uri de #ier 4Fe1,Fe215
?incul sub #orma de pulbere
1ub #orma de pulbere in prezenta apei sau a uleiului
-n contact cu uleiuri cu umezeala in substante organice
-n contact cu aerul
-n contact cu apa
-n contact cu aerul
1ub #orma de pulbere imbibata in ulei
-n contact cu aerul
1ub #orma de pulbere,in contact cu aerul
8epozitat in cantitati mari,umezeala si urme de particule incandescente
-n contact cu apa
-n contact cu aerul
1ub #orma de pulbere si in contact cu aerul
-n contact cu aerul
-).(.1.b. A"9OA+0-38/0/A 8/ 3A9"0A F-?-COC2-%-CA
:ric*ete de carbune brun
:umbacul
Carbune brun
Ca#ea boabe pra<ita,orz,pastai de ca#ea
Cocs de carbune brun
Cilti
8eseuri de cauciuc
Firnis
&rasimi 4in special cele vegetale5
=ina
%ateriale #ibroase
%usamale
+iele
+ra# de piei
+ra# de pluta
1aci de iuta
9urba
9urte de #loareasoarelui
"leiuri vegetale
?a*ar pudra ambalat in lazi
"miditate si caldura
-mpregnat cu uleiuri 4baloturi de cirpe5
"miditate si caldura
"miditate si caldura
"miditate de caldura
-mbibati in ulei
Caldura,depozitate in cantitati mari
1ub #orma de pelicula,in contact cu aerul
1ub #orma de pelicula,in contact cu aerul
-mbibate in uleiA lina cruda,datorita sucului propriu,in baloturi
-mbibate in ulei
-mbibate in uleiuri vegetale
-n gramezi compacte,umezeala
-mbibat cu ulei,in gramezi
-mbibati cu ulei
-mbibati cu ulei
"miditate si caldura
-n gramezi mari si pe timp indelungat
1ub #orma de pelicula,in contact indelungat cu aerul
"miditate si caldura
-).(.1.c. A"9OA+0-38/0/ 8/ 3A9"0A :-O=O&-CA
Fin
Fura<e tocate
Foi de varza
2amei
&ermeni de malt
+leava de cereale
+aie de griu
0umegus de lemn 4in special ramasite5
"ruiala de porumb
9aitei de s#ecla
9utun
"mezeala si depozitate in cantitati mari
"mezeala si depozitate in cantitati mari
8epozitat in cantitati mari si umezite
8epozitat in cantitati mari si umezit
8epozitat in cantitati mari si umezit
8epozitata in cantitati mari si umezita
8epozitate in cantitati mari si umezite
8epozitat in cantitati mari si umezit
8epozitata in cantitati mari si umezita
8epozitati in cantitati mari si umeziti
+e timpul #ermentarii
5.-3F=A%A0/A
-n#lamarea este arderea rapida a unui amestec de vapori proveniti dintrun lic*id combustibil.
+entru a se putea produce in#lamarea este necesar sa se #ormeze la supra#ata lic*idului de amestec combustibil de
vaporiaer si sa e,iste o sursa de aprindere.
9emperatura de in#lamabilitate reprezinta temperatura minima la care vaporii unui lic*id combustibil #ormeaza cu
aerul deasupra acestui lic*id,un amestec de o anumita concentratie care se aprinde in contact cu o sursa de aprindere
4#lacara,corp incandescent,scintei electrice,scintei mecanice etc.5.
9emperatura de in#lamabilitate creste in raport direct cu marirea temperaturii de #ierbere si invers proportional cu
presiunea vaporilor de lic*id.-n general,temperatura de in#lamabilitate este mai scazuta decit cea de aprindere.
9emperatura de in#lamabilitate constituie un parametru de baza care poate #i #olosit cu operativitate pentru indicarea
cu apro,imatie a conditiilor de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu.Aceasta temperatura
se ia in considerare la clasi#icarea proceselor te*nologice,a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol de incendiu.
-n ane,a 1 sunt date temperaturile de in#lamabilitate a principalelor substante c*imice cu pericol de incendiu si
e,plozie.
6.A"9O-3F=A%A0/A
+rin autoin#lamare se intelege aprinderea vaporilor unui lic*id combustibil,#ara ca acestia sa vina in contact cu sursa
de aprindere 4#oc desc*is,scintei,corp incandescent etc.5 insu#icienta numai prezenta aerului.
Autoin#lamarea se produce in conditiile e,istentei unei anumite cantitati de vapori si a realizarii temperaturii de
autoin#lamare.
9emperatura de autoin#lamare este temperatura minima pina la care este necesar sa se incalzeasca o substanta
combustibila,pentru a se putea produce aprinderea amestecului de vaporiaer,#ara a veni in contact cu o sursa de aprindere.
../X+=O?-A
/ste un proces de ardere #oarte rapida si violenta a amestecurilor e,plozive,care se produce in #ractiuni de
secunda,cu dega<are de caldura,lumina si care genereaza presiuni mari.
1e pot declansa@
e,plozii produse de energia eliberata in urma unei o,idari rapide 4arderea unui amestec de vapori de substante
combustibile cu aerul5A
e,plozii produse datorita descompunerii rapide a unor compusi c*imici 4descompunerea azotatului de amoniu5A
e,plozii rezultate din eliberarea brusca a energiei dega<ate prin #uziune,sau #isiune nucleara 4bomba atomica si cu
*idroger5A
e,plozii produse datorita polimerizarii necontrolate cu eliberarea rapida de energie.
-n raport cu vitelezele de ardere 4reactii5 si de descompunere a amestecurilor e,plozive se deosebesc@
15 8e#lagratia@ reactiei c*imica pe timpul careia viteza de ardere este de citva centimetrii pe secunda 7 arderea se
produce din aproape.
25 /,plozia proprizisa@ se produce atunci cind amestecul de substanta combustibila 7aer e,istat intrun spatiu inc*is
4incapere,recipient are o anumita concentratie si vine in contact cu o sursa de aprindere,viteza de aprindere #iind de 1'1''
m6s.
!5 8etonatia@ e,plozia produsa,in general,in tevi cu diametre si lungimi su#icient de mari,la care viteza de propagare
a #lacarii,este cuprinsa intre 1'''(''' m6s,caracterizata si prin aparitia undei de soc.
=imita in#erioara de e,plozie 4aprindere5 este concentratia ma,ima a vaporilor,gazelor si pra#urilor combustibile cu
aerul, la care se poate produce e,plozia.
-ntervalul de e,plozie este zona dintre limita in#erioara si superioara de e,plozie./l are un rol determinat in
stabilitarea pericolelor de incendiu si de e,plozie ale lic*idelor,gazelor si pra#urilor combustibile.1ub limita
in#erioara,e,plozia nu poate avea loc din cauza e,cesului de aer,iar peste cea superioara din lipsa de aer,amestecul #iind prea
bogat in substanta combustibila.
8.0A:"F3-0/A
+oate #i considerata ca un e#ect limita al e,ploziei,adica constituie o ardere cu viteza de cel putin citva metri pe
secunda.
+resiunea care se #ormeaza la rabu#nire nu este prea mareA ea dureaza in sc*imb ceva mai mult,dind posibilitatea
reconstituirii locului e,act al locului e,act al initierii aprinderii.
0abu#niri se pot produce si in #ocarele cazanelor si c*iar in unele spatii in care se gasesc amestecuri e,plozive
$.1":19A39/ C" AC9-"3/ 0/C-+0OCA
-n tabelul -).$.1 se arata o serie de substante care la venirea in contact prezinta pericol de incendi si e,plozie.
9abelul -).$.1
1ubstante c*imice care venind in contact prezinta pericol de incendiu sau de e,plozie

1ubstanta c*imica 1ubstanta c*imica care determina aprinderea sau e,plozia 4cu care
reactioneaza5
Factori care
in#luenteaza
Acetat de amil O,igen,aer 1cintei
Acetilena Clor,brom,cupru,#luor,argint,mercur =umina solara
Acetona +er*idrol,aer 0eactie
Acid acetic Acid cromic,acid azotic,etilenglicol,acid percloric,pero,izi,permanganti 0eactie
Acid azotic 4concentrat5 Acid acetic,anilina,acid cromic,acid cian*idric,*idrogen sul#urat,lic*ide si
gaze combustibile,substante combustibile Contact
Acid cian*idric Acid azotic Contact
Acid cromic Acid acetic,na#talina,cam#or,glicerina,terebentina,alcool,lic*ide
combustibile,substante organice Contact
Acid o,alic %ercur,argint 0eactie
Acid percloric An*idrida acetica,bismut,alcool,*irtie,lemn Contact
Acid sul#uric Clorat de potasiu,perclorat de potasiu,permanganat,compusi de metale
usoare 0eactie
Alcool etilic Acid *ipocloros 0eactie
Alcool metilic Aer 1cintei
Alde*ida #ormica +ero,id de sodiu 0eactie
Aluminiu pra# O,igen,aer 1cintei
Amoniac %ercur 4de e,emplu in manometru5,clor,iod,brom,acid #luor*idric an*idru 0eactie
Anilina Acid azotic,apa o,igenata 1cintei
Apa o,igenata Cupru,crom,#ier,numeroase metale sau saruri ale
acestora,alcooli,acetona,substante organice,anilina,nitrometan,toate
lic*idele combustibile,substante combustibile 0eactie
Argint Acetilena,acid #ulminic,compusi amoniacali,acid o,alic,acid tartic Contact
0eactie
Azotat de amoniu Acizi,pulberi metalice,lic*ide combustibile,clorati,azotati,sul#uri,produse
combustibile organice in stare de pulverizare 0eactie
:enzidina Clorura de var 0eactie
:enzina si benzen Acid *ipocloros,o,igen 0eactie
:io,id de bariu Alcool etilic si metilic,acid acetic,an*idrida acetica,baze,alde*ide,sul#ura
de carbon,glicerina,etilenglicol,acetat de metil Contact
:rom Aceleasi substante ca la clor 0eactie
Cam#or O,igen,aer 1cintei
Carbune activ 2ipoclorit de calciu si toti o,idantii Contact
0eactie
Carbura de calciu Apa 0eactie
1cintei
:io,id de clor Amoniac,#os#uri,*idrogen sul#urat,metan Contact
Carbune pra# +roto,id de azot,acid azotic concentrat 0eactie
Celuloid Acid azotic -ncalzire
Clor Acetilena,butan,metan,propan 4sau alte gaze
petroliere5,*idrogen,terebentina,benzen,metale #in pulverizate 0eactie
Clorati 1aruri de amoniu,acizi,pulberi metalice,sul#uri,produse organice #in
pulverizate
Contact
0eactie
Clorat de potasiu Acid sul#uric si alti acizi 0eactie
Cupru Acetilena,apa o,igenata 0eactie
/ter etilic O,igen,acid *ipocloros,clor 0eactie
/tilena Clor 1cintei
Fluor 2idrogen 0eactie
Fluorina 9rebuie izolata de toate celelalte produse Contact
Fos#or alb O,idanti,sul# 0eactie
2idrocarburi
4butan,propan,benzen,tereben
tina5
Fluor,clor,brom,acid cromic,bio,id de bariu Contact
2idrogen Clor =umina solara
2idrogen sul#urat Acid azotic,pero,izi,gaze o,idante 0eactie
2idropero,id de cumen Acizi organici sau minerali 0eactie
-od Acetilena,amoniac gazos si solutie,*idrogen 0eactie
=ic*ide combustibile Azotat de amonic,acid cromic,apa o,igenata,acid azotic,bio,id de bariu
4o,ilit5 si *alogeni Contact
%ercur Acetilena,amoniac,acid #ulminic Contact
%etale sub #orma de pulbere
4aluminiu,magneziu,sodiu,pota
siu5
9etraclorura de carbon sau alte *idrocarburi clorurate,dio,id de carbon si
*alogeni
Contact
%etan +ero,izi,acizi puternici 0eactie
3a#talina 4vapori5 Aer,o,igen 1cintei
O,id de carbon O,igen,aer 1cintei
+erclorat de potasiu Acid sul#uric si alti acizi 0eactie
+er*idrol 1ubstante organice,pra# metalic 0eactie
+ermanganat de potasiu &licerina,etilenglicol,benzalde*ida,acid sul#uric,petrol lampant 0eactie
+otasiu metalic 9etraclorura de carbon,dio,id de carbon,apa 0eactie
1odiu 9etraclorura de carbon,dio,id de carbon,apa 0eactie
1ul#ura de carbon +ero,izi 0eactie
?incpulbere Aer scintei
5.-ncendiul si dezvoltarea lui
-ncendiul este o ardere intiala de o cauza de#inita,cu sau #ara voia omului,scapata de sub control,care distruge
bunurile materiale,pune in pericol viata persoanelor si a animalelor pentru a carei intrerupere este necesar sa se #oloseasca
metode,procedee,mi<loace si substante de stingere.
Orice incendiu este insotit de #enomene c*imice si #izice cum sunt de e,emplu@ reactii c*imice care se produc pe
timpul arderii,dega<area sau trans#erul de caldura,producerea de #lacari,separarea si raspindirea produselor arderii,producerea
sc*imbului de gaze.Aceste #enomene pe timpul incendiului nu se produc separat si rigid,ci sunt strins legate intre
ele,des#asurinduse pe baza legilor c*imiei si #izicii,speci#ice #enomenelor respective.
1.)-9/?A 8/ A08/0/
1e de#ineste ca #iind viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu o,igen in masa unei substante
combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de
timp.
)iteza de ardere depinde de@ temperatura la care are loc prima reactieA compozitia c*imicaA umiditatea substantei sau
materialului combustibilA curentii de aerA presiunea atmos#ericaA raportul dintre supra#ata libera a combustibilului si volumul
luiA prezenta catalizatorilor la gaze si lic*ide si concentratia acestora.
)iteza de ardere a materialelor combustibile poate #i liniara,in raport de masa sau de volum.Ast#el@
15)iteza de ardere pentru substante lic*ide@
)1C*6tard
)1 7 viteza liniara de ardere 4lic*ide5,Rmm6minTA
* 7 grosimea stratului de lic*id care arde RmmTA
tard 7 timpul de ardere RminT.
25)iteza de ardere pentru substante solide@
)volCKcomb R;g6mEHminTA
tard
Kcomb 7 cantitatea de substanta combustibila arsa pe 1mE R;g6mET.
!5)iteza de ardere pentru gaze@
)volC) A
tard
)vol 7 viteza volumica de ardere Rm
!
6ziA ;g6*Am
!
6minA;g6minTA
) 7 volumul total al gazului Rm
!
TA
tard 7 timpul de ardere R*AminTA
-n tabelul )1.1 sunt date valorile orientative pentru viteza de ardere speci#ica a principalelor materiale si substante
combustibile.
9abelul ).1.1
)alori orientative pentru viteza de ardere speci#ica a principalelor materiale si substante combustibile.
%ateriale si substante combustibile )iteza de ardere
-n raport de masa 4;g6mEHmin5 =iniara 4mm6min5
=emn 4grinzi,mobila in incapere5 ',65',$'
=emn taiat in stive,in aer liber 6,.'
C*erestea in stive pe teren descoperit 6,6.
:umbac a#inat ',2(
Carti pe ra#turi de lemn ',!!
2irtie a#inata ',(8
Fibra arti#iciala,scurta,a#inata ',('
9e,tolit ',('
Cauciuc natural ',8'
Cauciuc sintetic ',5!
Articole te*nice de cauciuc ',6.
Film pe baza de celuloid .',''
+olistiren ',86
1ticla organica ',86
Fenoplaste ',!6
1odiu metalic ',.'',$'
Acetona 2,8! !,!'
:enzen 2,!' !,15
:enzina 2,.'!,2' !,8'(,5'
Alcool butilic ',81 1,1'
/ter dietilic !,6' 5,''
-zopentan 6,!' 1',''
+etrol 4titei5 1,.' 1,6'
+etrol lampant 2,$' !,6'
+acura 2,1' 2,2'
1ul#ura de carbon 2,2' 2,.'
9oluen 2,!' 2,.'
Alcool etilic 1,6'2,'' 2,''2,5'
2./)O="9-A 1- 9/%+/0A9"0A -3C/38-"="-.+0O8"1/=/ 8/ A08/0/
-n #aza de dezvoltare a incendiului,are loc,in principal,propagarea arderii,pierderea de greutate a materialelor
combustibile ec*ivalind cu 5.b.
+e timpul arderii se ma<oreaza supra#ata incendiata,se generalizeaza supra#ata de ardere,se depaseste temperatura de
8''jCA pierderea de greutate a materialelor combustibile a<unge la 8'85b.
8urata #azei de regresie este determinata de intensitatea de mani#estare a #azei de ardere activa.
+ractic,pentru incendiul conventional se apreciaza ca gradientul regimului de regresie al incendiului,care are #aza
activa mai mica de 6' min,este de apro,imativ 1'jC6min,#ata de .'jC6min pentru un incendiu cu o #aza de ardere activa mai
mare de 6' min.
/volutia,marimea si durata incendiului in spatiu inc*is depinde de sarcina termica,de distributia ei in incapere,de
dimensiunea desc*iderilor de ventilatie.8e e,emplu,marimea unui incendiu intro incapere cu o sarcina termica de 5' ;g
lemn6mE ar corespunde unui incendiu de 1 *,cu cresterea temperaturii ast#el@ k 8''jC dupa 2' minA 88'j dupa (' minA $2'jC
la 1 *.
-ncendiul conventional izbucnit in spartii desc*ise evolueaza aproape similar cu cel in spatii inc*ise,prezentind insa
urmatoarele particularitati@ se dezvolta de la inceput pe intreaga supra#ata a materialului cuprins de #lacariA marimea #lacarilor
depinde de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor care a#luesc catre locul incendiuluiA produsele de ardere
sunt bogate in particule de carbune.
+e timpul unui incendiu real se pot distinge ! #aze@ dezvoltarea liberaA localizareaA lic*idarea.
8ezvoltarea libera@ timpul din momentul izbucnirii incendiului pina la introducerea primei tevi in actiune si a
celorlalte mi<loace pentru stingere.
=ocalizarea@ eliminarea posibilitatilor de propagare a incendiului,a prabusirii constructiei si crearea premiselor
pentru lic*idarea incendiului.
=ic*idarea@ timpul in care se realizeaza atacul #erm si neintrerupt asupra incendiului,in principiu din toate directiile
si cu toate #ortele si m<iloacele.
8ezvoltarea incendiilor poate avea loc@ circular,#rontal,ung*iular.
9emperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calori#ica a materialului combustibil care arde,de
cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea 7 mai mult sau mai putin
completa.
-n tabelul ).2.1 sunt date temperaturile incendiilor de di#erite materiale combustibile.
9abelul ).2.1
9emperatura incendiilor de di#erite materiale combustibile
8enumirea materiala 1arcina termica 4;g6mE5 9emperatura ma,ima pe timpul
incendiului RjCT
:umbac a#inat 5' !'5
2irtie a#inata 25
5'
!.'
51'
+roduse carbolitice 25
5'
5!'
6('
+otasiu metalic .''
9e,tolit 25 .''.1'
1odiu metalic 5'

85'856
8''$''
=emn rasinoase 4in incaperi5 25
5'
1''
8''85'
88'$2'
1'''
=emn rasinoase taiat,stivuit in aer liber 6'' 12''
+le,iglas 25 1125
2uila 4bric*ete5 +ina la 12''
Cauciuc natural 25 11''
+olistiren 25
5'
11''
1!5'
%agneziu,electron +ina la 2'''
+rodusele de ardere si de descompunere care rezulta pe timpul incendiului sunt,in general,parti componente ale
#umului,#lacari si o serie de gaze ca produse de ardere.
+rin caracteristicile #umului se poate stabili natura substantelor care ard 4tabelul ).2.25.
Compozitia #umului prezinta mare importanta in cazul incendiilor izbucnite in interior.)aloarea apro,imativa a
acesteia se arata in tabelul ).2.!.
0estul volumului din incapere este umplut cu azot,vapori de apa si alte substante gazoase.
Fumul si produsele de ardere au actiune to,ita asupra omului.
/#ectul #iziologic cauzat asupra omului de citeva gaze si vapori este redat in tabelul ).2.(.
9abelul ).2.2
Caracteristicile #umului in urma arderii unor materiale
%ateriale si substante
combustibile
Caracteristicile #umului
Culoarea %irosul &ustul
=emn Cenusiu negru 8e rasina Acrisor
2irtie,paie,#in &albenalb 1peci#ic Acrisor
:umbac :runinc*is 1peci#ic Acrisor
+roduse petroliere 3egru "leios Acrisor
Fos#or Albdens "sturoi Fara
%agneziu Alb Fara %etalic
1ul# 3ede#init 1ul#uros Acid
Fulmicoton si alte combinatii
de azot
&alben brun -ritant Acid
Cauciuc 3egrubrun 1ul#uros Acid
+otasiu metalic Albdens Fara Alcalin
+olistiren 3egruinc*is 2idrocarburi
+oliclorura de vinil Cenusiuinc*is Acid clor*idric
Celuloid Cenusiuinc*is 1peci#ic Acid
9abelul ).2.!
Compozitia apro,imativa a #umului rezultat din incendiile izbucnite in interior
=ocul incendiului Compozitia #umului in b dupa volum
O,id de carbon 8io,id de carbon O,igen
1ubsoluri ','(',65 ',1'!,5' 1.,''1$,5'
+oduri ',1'',2' ',1'2,5' 1.,.'2',.'
1ectiile #abricii de mobila ',16',(' ',!'1,!' 1$,!'2',''
Apartamente ',1'',25 1,''1,8' 18,6'1$,''
8epozite de vopsea,ulei si
materiale de ambala< ',2' 1,2'2,2' 18,6'
8iverse ',1'1,(' ',!'1',1' $,''2',8'
9abelul ).2.(
/#ectul #iziologic a unor gaze si vapori asupra omului
8enumirea
substantelor
=etal in inspiratie peste 51! min +ericulos 4to,ic5 in inspiratie
peste ',51 *
1uportabil la inspiratie peste ',5
1,6 *
)olumul apro,imativ )olumul apro,imativ )olumul apro,imativ
RbT Rmg.1
1
T RbT Rmg.1
1
T RbT Rmg.1
1
T
1 2 ! ( 5 6 .
Fosgen
Clor
Acid cian*idric
O,izi de azot
Anilina
2idrogen
sul#urat
1ul#ura de
carbon
&aze
sul#uroase
Acid clor*idric
Amoniac
O,id de carbon
:enzen
Cloro#orm
:enzina
',''5
','25
','2
','5

','8
',2'
',!'
',!'
',5'
',5'
2,''
2,5'
!,''
',2'
',.'
',2'
1,''

1,1'
6,''
8,''
(,5'
!,5'
6,''
65,''
125,''
12',''
',''25
',''25
','1
','1

','(
',1'
','(
1,1'
',25
',2'
',.5
1,5'
2,''
',1'
','.
',1'
',2'

',6'
!,6'
1,1'
1,5'
1,.'
2,('
25,''
.5,''
8',''
','''1
',''25
',''5
',''5
','1!
','2
','5
','1
','1
','25
',1'
',!'
',5'
1,5'
',''(
',''.
','5
',1'
',5'
',!'
6,5'
',!'
',15
',1.
',2'
1',''
25,''
6',''
9etraclorura de
carbon
Acetilena
:io,id de
carbon
/ilena
5,''
5',''
$,''
$5,''
!15,''
55',''
162,''
11'',''
2,5'
25,''
5,''
8',''
158,''
2.5,''
$',''
$2',''
1,''
1',''
!,''
5',''
6!,''
11',''
5(,''
5.5,''
!.+0O+A&A0/A -3C/38--=O0,1C2-%:"= 8/ &A?/ 1- )/39-=A0/A 1+A0--=O0 -3C/38-A9/
+ropagarea incendiului depinde de@ compozitia c*imica si viteza de ardere a materialului aprinsA temperatura
mediului incon<uratorA curentii de aer din atmos#era sau de cei care se #ormeazaA sarcina termicaA sursa potentiala de
aprindereA obstacolele intilnite in cale 4pereti anti#oc etc.5
2otaritor in propagarea incendiului sunt@ viteza de ardere si alimentarea cu aer.
+ropagarea incendiului se produce in plan orizontal si in plan vertical,marimea si temperatura #lacarilor avind un rol
important.
9emperaturile in #unctie de unele proveniente se arata in tabelul ).!.1.
9abelul ).!.1.
9emperatura citorva categorii de #lacari
+rovenienta #lacarii 9emperatura RjCT +rovenienta #lacarii 9emperatura RjCT
C*ribrit .'' Acetilena 25''!'''
=anuri cereale 1(''15'' Amoniac 1.''
:enzina 12'' O,id de carbon 21''
%otorina 11'' +ropan 1$25
9itei brut 11'' C*erestea 12''
+acura 1'''
-naltimea #lacarilor@
15=a rezervoarele cu lic*ide combustibile incendiate@
2#lcC28 RmT.
25=a rezervoarele cu gaze lic*e#iate incendiate
2#lcC16N
',(
RmTA
2#lc 7 inaltimea #lacarii RmTA
8 7 diametrul rezervorului incendiatA
N 7 debitul de gaz lic*e#iat R;g6sT.
)iteza de propagare a incendiului pentru citeva materiale si substante combustibile se arat in tabelul ).!.2.
9abelul ).!.2
)iteza liniara de propagare a incendiului la arderea unor substante si materiale combustibile
%ateriale,substante si obiectie combustibile aprinse
)aloarea medie a vitezei de
propagare 4mHmin
1
5
Case de locuit si magazine,constructii de lemn,mobila etc. 1,''1,2'
Acoperisuri de *ale pentru ateliere cu supra#ata mare 1,.'!,2'
+roduse te,tile in depozite inc*ise la o sarcina termica de 1(' ;gHm
2
',!!
1uluri de *irtie in depozite inc*ise la o sarcina termica de 1(' ;gHm
2
',2.
Cauciuc sintetic in depozite inc*ise la sarcina termica de 2$' ;gHm
2
',('
8epozit de lemn rotund in stive ',!5',.'
+roduse te*nice din cauciuc in stive in aer liber cu dezvoltarea nederan<ata 1,1'
1crinduri de lemn 42( cm grosime5 in stive,continut de umiditate@
812b
16,18b
182'b
2'!'b
!'b
(,''
2,!'
1,6'
1,2'
1,''
-ncendiu de iarba uscata si culturi cerealiere pe timp linistit 161.
+adure de brad,pini,tu#isuri,pe timp linistit pana la 1(,2'
+adure de molid pe timp linistit pana la 18,''
+adure de brazi,molizi si brazi pana la (,2'
Comple,e de padure cu plantatii mi<locii la viteze ale vintului de .1$ m6s
1
si umiditate !$b 22
-ncendiu de iarba uscata,culturi cerealiere coapte pe timp #oarte uscat si vint cu viteza mai
mare de 12,5 m6s (''5''
%ateriale plastice armate cu #ibra de sticla ',6'
:umbac brut (,8'
Celuloid 2(
%ateriale #ibroase in stare aprinsa .,2'
=ic*ide combustibile !'
9oluen 1'2
:enzina de e,tractie 1((
1c*imbul de gaze pe timpul incendiului consta in miscarea unor mase de gaze ca rezultat al procesului de ardere@
produsele arderii si a decompunerii termice gazoase si calde circula din zona de ardere spre aerul atmos#eric si acesta spre
zona de ardere.Accesul aerului catre zona de ardere determina viteza de ardere si,in consecinta #ormarea produselor de
ardere.8eseori vitezele curentului ascendent sunt atit de mari,incit se ridica in aer nu numai particulele materialelor aprinse
4scintei5,ci si bucati din materialele care ard,#orminduse un #el de virte<uri de #oc.-ntrun asemenea caz,materialele aprinse
ridicate in aer pierd din viteza de miscare ascensionala si sub in#luenta gravitatiei cad pe sol,#avorizind aparitia unor noi
#ocare de incendiu.
-ndicatorul esential pentru sc*imbul de gaze este volumul speci#ic al maselor care participa la circulatie intro unitate
de timp si care depinde de volumul de aer participant la ardere si volumul produselor arderii@
)sgCAi)amA
)sg 7 volumul speci#ic al sc*imbului de gaze Rm
!
6minTA
Ai 7 supra#ata incendiului RmETA
)a 7 viteza de ardere in raport de masa R;g6mEHminTA
m 7 cantitatea volumica de gaze la arderea a 1 ;g de substanta combustibila Rm
!
6;gT.
Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la #ormarea sc*imbului de gaze la arderea completa a 1 ;g de
material combustibil se arata in tabelul ).!.!.
9abelul ).!.!
Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la sc*imbul de gaze
%ateriale si substantele combustibile "miditatea RbT
)olumul aerului
Rm
!
6;gT
)olumul produselor
arderii Rm
!
6;gT
=emn uscat la aer@
mesteacan
ste<ar
anin
plop
pin
.
.
.
.
.
(,2
(,25
(,1(
(,12
(,18
(,$!
(,$6
(,88
(,86
(,$'
=emn (' 2,8( !,.5
Can#or (' $,15 $,$.
Carton si *irtie 12 !,(2 (,21
Cauciuc natural 1,1 1' 1',.6
Cauciuc sintetic,butadien stirenic 1 1',16 1',82
Cauciuc neoprenic ',8 6,2 6,(
%agneziu metalic 2,2 1,.!
1odiu metalic 1,15 ',$2
3a#talina $,88 1',!8
+ara#ina 11,58 12,5.
Cauciuc vulcanizat 1 $,$. 1',52
+aie 8 !,!2 (,'!
:umbac (,5' !,.5 (,52
Acetona .,26 8,1(
:enzina 11,5$ 12,5$
+etrol lampant 11,!6 12,2$
+acura 1',(( (,!5
Alcool metilic 5,'2 6,1(
%otorina 1,5 11,11 11,$$
Alcool etilic (,'' 6,6$ .,.6
&aze de apa 2,1! 2,.!
&az de piroliza 12,'( 1!,!1
&az generator 1,21 1,82
&az de #urnal 1,'6 1,$'
&az de cocserie (,25 5,''
&az natural $,25 1',('
8atele din tabelul ).!.! sunt stabilite la temperatura de 'jC si presiunea de .6' mm 2g.
Citeva concluzii@
la cresterea umiditatii materialelor combustibile,sc*imbul de gaze se micsoreazaA
volumul produselor gazoase dega<ate pe timpul arderii este intotdeauna mai mare decit volumul aerului atmos#eric
care participa la ardereA
in conditii egale,sc*imbul de gaze intro unitate de timp la arderea produselor petroliere lic*ide,a cauciucului si a
articolelor de cauciuc este de 22,5 ori mai mare decit la arderea lemnuluiA
viteza sc*imbului de gaze,de regula,este mai aproape de zona de ardereA
viteza sc*imbului de gaze este intotdeauna mai mare la incendiile e,terioare decit la cele interioareA
la incendiile din spatiul interior sc*imbul de gaze poate sa aiba o viteza mare in planul golurilor desc*ise pentru
aspiratie 7 re#ulare.
=a stingerea incendiilor din spatii mari 4*ale industriale,depozite de mar#uri,blocuri de locuinte etc.5 se aplica
principiul ventilarii spatiilor incendiate care consta in luarea tuturor masurilor pentru a evacua caldura,#umul si gazele de
ardere,permitind in acest #el accesul la #ocar.
)entilatia spatiilor incendiate se va #ace numai in prezenta tevilor de re#ulare."n accent deosebit se pune pe
#olosirea ventilatiei naturale.
8aca caldura,#umul si gazele de ardere nu sunt evacuate la timp,se pot produce@
propagarea incendiului la partile de sus ale spatiilor neventilate din cauza acumularii calduriiA
micsorarea vizibilitatii din cauza #umului iritantA
aparitia e#ectelor mortale,din cauza gazelor,in special a o,idului de carbon rezultat dintro ardere incompleta.
6.Aprecierea pericolului de incendiu
1.+/0-CO="= 8/ -3C/38-"
1.1.19A0/A 8/ +/0-CO= 8/ -3C/38-" 1A" 8/ /X+=O?-/
-n principiu, o stare de pericol consta dintrun comple, de conditii te*nicoorganizatorice in care se a#la la un
moment dat un sistem te*nic delimitat spatial si care poate determina scoaterea integrala sau partiala a acestuia din starea
normala,prin evenimente negative 4incendiu,e,plozie,avarie,accident te*nic etc.5,avind drept consecinta producerea de
victime omenesti si de distrugere de bunuri materiale.
+rin sistem te*nic se intelege,in general,un ansamblu de elemente,de piese,de aparate,de masini,de instalatii etc.,care
se tun in interdependenta,constituind un intreg organizat,destinat unui anumit scop.
1tarea de pericol de incendiu sau de e,plozie este de#inita sau determinata de e,istenta materialelor si substantelor
combustibile care alcatuiesc un sistem in#lamabil,de prezenta unor surse de aprindere 4energie5 si a mi<loacelor care le pot
produce,precum si de aparitia unor impre<urari #avorizante.
l1istemul in#lamabilh este constituit din natura si cantitatea materialelor si substantelor combustibile,care
inmagazineaza in componenta lor energia c*imica,precum si dintrun agent de o,idare 4o,igenul din aer5.
1ursa de aprindere contine energia necesara aprinderii materialelor si substantelor combustibile,rapiditatea initierii ei
si modul de mani#estare depinzind de puterea energetica a sursei.Cantitatea de energie a sursei trebuie sa #ie egala sau
superioara energiei minime de aprindere,mai mare c*iar decit energia lsistemului in#lamabilh.
-mpre<urarile #avorizante constau,in principiu,din producerea unor de#ectiuni in sistemul te*nic,in e,ploatarea
acestuia #ara respectarea instructiunilor de #unctionare,negli<enta personalului muncitor si aparitia altor #actori neprevazuti.
-zbucnirea incendiului este posibila numai atunci cind e,ista o corelatie in timp si spatiu a conditiilor care conduc la
aparitia acestuia.8eterminant este insa sistemul in#lamabil si sursa de aprindere.8aca nu sunt indeplinite conditiile,starea de
pericol se prezinta ca un potential ridicat de incendiu sau de e,plozie,#iind oricind posibil producerea acestora.8e #apt,are loc
trecerea energiei unei surse de aprindere asupra lsistemului in#lamabilh,ceea ce are ca urmare pregatirea necesara a substantei
combustibile si activarea ei pentru crearea conditiilor de izbucnire a incendiului.
8e aceea,starile de pericol trebuie depistate la timp,o atentie prioritara acordinduse starilor de pericol
iminent,luinduse toate masurile,pentru imprastierea lor operativa.
1.2.19A0/A 8/ +/0-CO= +O9/39-A=
1tarea de pericol determina in mare masura intensitatea 4valoarea5 pericolului de incendiu potential.
+entru aprecierea pericolului de incendiu potential trebuie sa se tina seama de@ sarcina termicaA conditiile de
vizibilitate in caz de interventieA to,icitatea si cresterea pagubelor datorita dega<arii #umuluiA marimea compartimentelor de
incendiu si posibilitatea de evacuare a cladirii,#umului si de realizare a ventilarii incaperilorA inaltimea incaperilor,respectiv a
cladiriiA eventualitatea cresterii valorilor pagubelor datorita dega<arii gazelor de ardere ca actiune coroziva,densitatea valorica
pe unitatea de supra#ata.
+rodusul acestor #actori dau pericolul de incendiu potential.
1.!.%A1"0- 8/ +0O9/C9-/
+rodusul valorilor care reduc pericolul de incendiu e,prima valoarea e#ectiva de protectie.
8intre masurile de protectie #ac parte@
masurile normale 4regulile generale si normele speci#ice5 de prevenire si stingere a incendiilorA
masuri speciale 4instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor,mi<loacele de legatura cu unitatile de
interventie,dotarea pompierilor,igni#ugarea elementelor de constructie5A
asigurarea unei anumite rezistente la #oc a cladirilor.
0ezistenta la #oc se bazeaza pe ! elemente@ stabilitate,izolatie termica si etanseitate la #lacari.Ar trebui sa se tina
seama si de un al patrulea element@ etanseitatea la #um.
1e apreciaza ca cele mai e#iciente masuri de protectie contra incendiilor sunt cele construite 4inclusiv cele re#eritoare
la instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor5.
1.(.+/0-CO="= 8/ -3C/38-"
Acesta sar putea de#ini ca raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.Ast#el@
+ericolul de incendiuC+ericolul potential .
%asurile de protectie
8eci se impune luarea unor ast#el de masuri de protectie care sa duca la reducerea sau ani*iliarea pericolui potential.
8in cele aratate mai sus,notiunea de pericol de incendiu se re#era si la posibilitatea de izbucnire a incendiului,de
propagare si evolutie a acestuia,de into,icare,de alarmare si interventie la timp,de evacuare si salvare a oamenilor si bunurilor
materiale.
+ericolul de icendiu se poate re#eri la pericolul pentru cladiri si la pericolul pentru continut.
+ericolul pentru cladiri consta in distrugerea elementelor de constructie,iar pericolul pentru continut se re#era la
distrugerea bunurilor materiale din cladire.
Cele doua categorii de pericole sunt strins legate intre ele,deoarece pe de o parte distrugerea unei cladiri,are drept
e#ect,de regula,si distrugerea continutului acesteia,iar pe de alta parte sarcina termica constituie,deseori,pericolul principal
pentru cladire.Cu toate acestea cele doua pericole pot e,ista independent unul de altul.
2.+A0A%/90-- +/0-CO="="- 8/ -3C/38-"
a5 1arcina termica
1arcina termica 1K constituie cel mai important parametru al pericolului de incendiu@
n
1NC ] Ni%i R%>T

iC1
Ni 7 puterea calori#ica interioara
1
a unui material,in %>6;gA pentru gaze in %>6m
!
%i 7 masa materialelor combustibile de acelasi #el a#late in spatiul luat in consideratie
8ensitatea sarcinii termice 4Ks5 se determina cu relatia@
KsC1N R%>6mET
As
/c*ivalentul lemn al sarcinii termice@
%lemn C miNi R;g lemn6mET
AsNi Hlemn
mi 7 masa unui material combustibil
Ni lemnC (('' ;cal6;g
b5 &rupa de combustibilitate
-ncombustibile
Combustibile@ Clasa C1 7 practic nein#lamabile
Clasa C2 7 di#icil in#lamabile
Clasa C! 7 mediu in#lamabile
Clasa C( 7 usor in#lamabile
&reu combustibile@ C1 si C2
c5 -ndicele de combustibilitate
+ina la ',1 7 incombustibile
-ntre ',1 si ',5 7 greu combustibile
-ntre ',5 si 2,1 7 greu in#lamabile
+este 2,1 combustibile
d5 9emperatura de in#lamabilitate
e5 9emperatura de aprindere
#5 9emperatura de autoin#lamare
g5 9endinta de autoaprindere
*5 -ntervalul de e,plozie
i5 /nergia minima de aprindere
<5 Continutul minim de o,igen pentru e,plozie
;5 -ndicele de o,igen
-oC1''O2
O2U32
O2 7 concentratia volumetrica de o,igen
32 7 concentratia volumetrica de azot in amestecul gazos
!'m-om2' 7 materiale naturale
15n-on$5 7 materiale sintetice
l5 )iteza de ardere
m5 )iteza de incalzire a lic*idului
n5 +resiunea ma,ima de e,plozie
o5 Caracterul reactiei intre materialele si substantele care ard si mi<loacele de stingere 4apa si spuma5
!.+"3C9/=/ )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-"
!.1.19A:-=-0/A +"3C9/=O0 )-9A=/ )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-"
+rin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege zona 4sectorul,sectia,instalatia sau alt loc5 cu un pericol potential
de incendiu din cadrul unui obiectiv,care ii asigura acestuia #unctionalitatea principala si indispensabila des#asurarii activitatii
economice sau socialculturale.
19A:-=-0/A 1- C=A1-F-CA0/A +"3C9/=O0 )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-" A" =A :A?A
"0%A9OA0/=/ C0-9/0-- +0-3C-+A=/@
!.1.1.-mportanta politica,economica,sociala si culturala a punctului vital
Aceasta se apreciaza prin@ marimea si insemnatatea consecintelor pe care le pot avea evenimentele in punctul vitalA
gradul posibil de distrugere a punctului vital in caz de incendiu,e,plozie sau avarie urmata de incendiuA posibilitatile e,istente
prin durata de timp necesara pentru inlocuirea sau preluarea operativa a #unctionalitatii punctului vital de alte puncte
asemeneaA caracterul de unicat al punctului vital.
!.1.2.%arimea vulnerabilitatii la incendiu a punctului vital si #recventa variatiei in timp al acesteia
Acestea se apreciaza prin@ pericolul de incendiu prezentat de procesul de productieA cantitatea,natura si proprietatile
materialelor si substantelor utilizate sau depozitateA amplasarea,gradul de rezistenta la #oc si modul de comportare a
constructiilor in caz de incendiu sau e,plozielA amplasarea si tipul instalatiilor,masinilor,utila<elor si aparatelor utilizate in
activitatea de productie si nivelul de siguranta in #unctionareA #recventa incendiilor,e,ploziilor si avariilor ce au avut loc in
punctul vital,respectiv sau in alte puncte similare,pericolul prezentat de vecinatatile punctului vital in caz de
incendiu,e,plozie sau avarie.
!.1.!.&radul de protectie impotriva incendiilor
Aceasta se apreciaza prin@ sisteme proprii constructiilor si instalatilor te*nologice care asigura acestora #unctionarea
si e,ploatarea in conditii de siguranta 4alimentare cu energie,protectii electrice,electrostatice si paratrasnete,iluminat de
siguranta,inc*ideri *idraulice etc.5A sisteme speci#ice de protectie impotriva incendiilor,masuri organizatorice luate de
conducerea obiectivului,comisia de aparare impotriva incendiilor si 1++C pentru apararea punctului vital impotriva
incendiilor.
!.2.FO09/ A3&0/3A9/,%->=OAC/ 1- FO0%/ 1+/C-F-C/ AC9-)-9A9-- 8/ +0/)/3-0/ 1-
CO%:A9/0/ A -3C/38--=O0 1- /X+=O?--=O0 -3 +"3C9/=/ )-9A=/
!.2.1.Fortele in cadrul obiectivului
Organele de conducere ale obiectivuluiA comisia de aparare impotriva incendiilorA cadrele te*nice speciale incadrate
pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA compartimentul de control al instalatiilorA
1++CA intregul personal muncitor.
Aceste #orte trebuie orientate sa puna accent in activitatea lor pe@ cunoasterea apro#undata a situatiei in punctele
vitaleA supraveg*erea permanenta a punctelor vitale prin personalul de pe locul de munca sau din compunerea 1++CA
asigurarea dotarii cu instalatii si aparatura speciala de sesizare si semnalizare operativa a unor pericole de incendiu si e,plozie
cu aparatura de masura si control,si dispozitive care asigura protectia constructiilor si instalatilor si intretinerea acestora in
per#ecta stare de #unctionareA selectionarea si instruirea personalului de deservire a punctelor vitaleA asigurarea prompta a
primei interventii si instruierea prin e,ercitii si aplicatii a 1++CA analizarea de catre conducerea obiectivului si comisia de
aparare impotriva incendiilor a starilor de pericol,a concluziilor si invatamintelor la unele incendii din punctele vitaleA
controlul instalatiilor si utila<elor care prezinta pericol de incendiu si e,plozie din punctele vitale 4lunar de catre specialisti si
zilnic de catre 1++C in cadrul activitatii de rond5.
!.2.2.Organele tutelare ale obiectivului
Organele tutelare,in baza obligatiilor ce le revin trebuie sa contribuie la asigurarea conditiilor depline de securitate a
punctelor vitale impotriva incendiilor,e,ploziilor si avariilor."nitatile de cercetare si proiectare sa #ie antrenate la gasirea
unor solutii necesare inlaturarii unor stari de pericol din punctele vitale.
!.2.!."nitatea de pompieri militari
Asigura indrumarea si controlul intregii activitati de prevenire si stingerea incendiilor.+unctele vitale de mare
importanta vor #i controlate de cadrele de conducere si de cele cu o buna pregatire de specialitate 4controale te*nice de
#ond,operative5.+entru toate punctele vitale se vor intocmi ipoteze de interventie si se vor e,ecuta aplicatii comple,e cu
angrenarea organelor de conducere,1++C si personalul de pe locurile de munca.)a actiona pentru solutionarea problemelor
care pun in pericol securitatea obiectivului.
!.2.(.Alte organe care participa direct la asigurarea securitatii in #unctionare a punctelor vitale
"n aport important in protectia impotriva incendiilor il pot aduce organele specializate de control 4-1C-0,protectia
muncii,de distributie a gazelor si energiei electrice etc.5.1e pot organiza actiuni si controale comune cu alte organe care au
responsabilitati in domeniu prevenirii si stingerii incendiilor in obiective.
+e baza criteriilor prezentate mai sus,in obiective se stabilesc puncte vitale vulnerabile la incendiu si
e,plozie,tininduse o stricta evidenta a lor.
!.! %/9O8O=O&-A 8/ /X/C"9-/ 1- F-3A=-?A0/ A CO390O="="- 8/ 1+/C-A=-9A9/ -3 +"3C9"=
)-9A=
Controlul te*nic de specialitate nu di#era,in principiu,#ata de metodologia generala,insa are unele particularitati,care
vizeaza indeosebi laturile calitative.
Controlul se e,ecuta de regula in sensul des#asurarii procesului de productie e,ecutanduse in ordinea@
veri#icarea obligatiilor si raspunderilor concrete stabilite,privind prevenirea si stingerea incendiilor,a tuturor
#ortelor angrenate in asigurarea protectiei impotriva incendiilor,pe baza prevederilor legale in vigoareA
controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale vulnerabile la
incendiu,urmarinduse respectarea normelor si la instalatiile te*nologice cone,e punctului vital,care ii asigura acesteia
#unctionarea neintrerupta si in conditii se sigurantaA
organizarea si materializarea in punctul vital al activitatii de dotare cu instalatii,utila<e,aparatura,dispozitive,
ec*ipament si mi<loace de prevenire si stingere a incendiilorA
veri#icarea modului de organizare si des#asurare a instruirii personalului privind cunoasterea normelor,sarcinilor si
masurilor de prevenire si stingere a incendiilor realizate pe baza tematicii anuale intocmite de comisia de aparare impotriva
incendiilorA
veri#icarea masurilor si sarcinilor de interventie in caz de incendiu,e,plozie,avarie,calamitati naturale si catastro#e
punanduse un accent deosebit pe modul de alarmare a personalului si anuntarea operativa a evenimentuluiA
veri#icarea ordinei si disciplinei pe locurile de munca din punctul vital,controlanduse printre altele capacitatea
personalului de asi indeplini atributiileA
veri#icarea modului de organizare,e,ecutie si #inalizare a controlului periodic,al respectarii normelor de prevenire si
stingere a incendiilor in punctele vitale de catre comisia de aparare impotriva incendiilor,se#ii de sectii,ateliere,instalatii si
#ormatii de lucru,cadrul te*nic special incadrat si 1++CA
veri#icarea modului cum se analizeaza situatia prevenirii si stingerii incendiilor din punctele vitale vulnerabile la
incendiu.
-n #inal se va evalua gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat in punctul vital,precum si masurile ce trebuie
realizate.
(.C=A1-F-CA0/A %A9/0-A=/=O0 1- 1":19A39/=O0 8/+O?-9A9/ 8"+A C=A1A 8/
+/0-C"=O?-9A9/
Clasa de pericol 1ubclasa Caracteristicile materialelor,e,emple Felul ambala<ului
+1 #ara pericol -ncombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase@
minereuri,piese metalice,ciment,nisip,#ructe,legume,carne,
conserve in cutii etc.
-n vrac sau ambala<e
incombustibile
+2 cu pericol
redus
A %ateriale din clasa +1@ materiale inerte,azbociment,lic*ide
incombustibile,piese metalice in #olii etc.
Ambala<e cu
combustibilitate redusa
: %ateriale care se aprind greu,cu o viteza redusa de
ardere,putere calorica redusa@ aparata< electric,obiecte din
bac*elita si rasini #enolice,baloti de lina,za*ar in vrac sau in
saci,produse de pani#icatie,tutun
3eambalate sau ambalate in
saci,butoaie
C =ic*ide incombustibile@ apa minerala in butelii de plastic,
lapte,cutii carton
Ambala<e combustibile
+! cu pericol
mediu
A %ateriale din clasele +1 si +2 Ambala<e in cutii de carton
: %ateriale cu combustibilitate medie 4nu din clasele +( si +55 si
cu putere calorica cel mult 65'' ;cal6;g@ mobila #ara garnituri
de buret,panouri,#ibre de lemn,tesaturi si con#ectii,articole
piele,carti,#aina cereale,ambala<e in pungi,tutun,ceai,legume
uscate,grasimi etc.
Ambala<e in cutii de
carton.Orice #el de
ambala<e, nu din materiale
plastice spongioase
C =ic*ide combustibile cu tin# m 1'' jC@ vopsele in ulei,produse
#armaceutice combustibile in cutii,bidoane,lubri#ianti si glicoli
in butoaie etc.
-ncombustibile,care pot #i
introduse in cutii de carton
+( cu pericol
mare
A %ateriale si produse din clase +1+! %ateriale plastice
spongioase
: %ateriale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu putere
calori#ica mai mare de 65'' ;cal6;g@ talas,#ibre
vegetale,con#ectii e,ecutate din asemenea #ibre,materiale
plastice,#ibre te,tile,paie etc.
-ndi#erent de #orma de
ambalare
C %ateriale si produse incombustibile care pot su#eri deteriori
importante in urma actiunilor temperaturilor inalte,a apei sau a
gazelor corozive@ aparatura electrica si electronica si contacte si
relee sensibile necapsulate,tuburi electronice,medicamente etc.
-ndi#erent de natura
ambala<elor
8 %ateriale si produse care sub e#ectul temperaturii dega<a
cantitati importante de gaze corozive@ +)C,rasini
epo,idice,acid clor*idric etc.
-ndi#erent de natura
ambala<ului
/ =ic*ide combustibile din clasa +! C@ lic*ide ambalate in
bidoane din carton,canistre din materiale plastice
-n ambala<e combustibile
F =ic*ide combustibile cu temperatura de in#lamabilitate cuprinsa
intre 551''jC@ motorina,pacura,smoala,uleiuri
minerale,cerneala tipogra#ica etc.
-n ambala<e incombustibile
care pot #i introduse in cutii
de carton
+5 cu pericol
deosebit de
mare
A %ateriale instabile care pot descompune e,ploziv la
temperatura normala,sau care pot e,ploda sub e#ectul
incalzirii,#recarii sau a socurilor de detonatie.Obiecte
pirote*nice@ acid acrilic,percloric,ani*idru,apa o,igenata
concentrata,azotat de amoniu,pero,izide acetil,benzoil,zinc
c*ibitruri de #os#or alb,muntie e,ploziva sau
incendiara,e,ploziv,rac*ete
-ndi#erent de modul de
ambalare
: %ateriale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la
reactii e,plozive sau se pot aprinde@ acetona,acid
acetic,amoniac,etilenamina,pero,izi de potasiu sau sodiu etc.
-ndi#erent de modul de
ambalare
C %ateriale susceptibile la autoaprindere@ carbune
bituminos,deseuri cauciuc sau lina,#aina de lucerna,peste,#os#or
alb,ingrasamite organice,mangal etc.
-ndi#erent de modul de
ambalare
8 1ubstante o,idante capabile sa initieze aprinderea materialelor
combustibile la contactul acestora@ acid
azotic,clor*idric,sul#uric,clor,ierbicide,azotat de potasiu etc.
-ndi#erent de modul de
ambalare
/ %ateriale care sub e#ectul caldurii dega<a cantitati mari de gaze
combustibile sau to,ice@
acrilonitril,amine,anilina,esteri,iod,iodati,butadiena,#os#or,sul#at
de metil
-ndi#erent de modul de
ambalare
F %ateriale care in contact cu apa se aprind,dega<a temperaturi
capabile sa aprinda materialele combustibile din vecinatate sau
dega<a gaze combustibile@ amida alcalina,calciu,*idrura de
aluminiu,potasiu metalic,tutun,uraniu
-ndi#erent de modul de
ambalare
& 0ecipiente cu gaze comprimate@ recipiente #i,e sau
transportabile cu gaze sub presiune,recipiente de tip l1praJh
-ndi#erent de modul de
ambalare
2 1ubstante sau materiale solide care au o putere calorica mai
mare de 8''' ;cal6;g sau caracterizate printro ardere deosebit
de intensa.=ic*ide combustibile cu temperatura de
in#lamabilitate mai mica de 55jC.&aze combustibile 4celuloid
pelicola pe baza nitroceluloza,clorati,sodiu,bariu5A petrol
lampant,benzina,sul#ura de carbon,toluen,titei,acetona
gazolica,alcool,butan,propan,*idrogen,metan etc
-ndi#erent de modul de
ambalare
..&aze industriale cu pericol de incendiu
1.2-80O&/3"=
2idrogenul prezinta un accentuat pericol de incendiu si e,plozie,are limitele de e,plozie #oarte largi,ele #iind
cuprinse intre ( si .5b *idrogen in aer.-n amestec cu aerul,in proportie de 1.6'b detoneaza cu usurinta atunci cind vine in
contact cu o sursa de aprindere.
-n cazul detonatie unda de soc este e,trem de puternica,presiunea creste de aproape 2' de ori in comparatie cu cea
initiala.8aca unda de soc se poate re#lecta,presiunea se mareste aproape de (' de ori.
Arderea *idrogenului in o,igen provoaca o reactie in lant,care se propaga cu viteza ridicata prin radicalii liberi care
se #ormeaza.
)iteza de propagare depinde de@ temperatura,presiune,proportia dintre *idrogen si o,igen,prezenta unor molecule de
gaz inert.
+entru aprinderea amestecului de *idrogenaer,la temperatura obisnuita este necesar o sursa de aprindere care sa
initieze reactia in lant.=a un amestec de 2.!'b *idrogen in aer,aprinderea poate #i initiata de scintei electrice cu energii
#oarte reduse 4','1$ m6>5.
1ub actiunea caldurii,amestecurile de *idrogenaer se aprind la temperaturi variind intre ('' si 58'jC in #unctie de
presiune 4la presiunea atmos#erica aprinderea se produce la 5.5jC5.
Amestecurile de *idrogen aer mai pot #i aprinse si de undele de soc provocate de e,plozii sau de orice obiect
puternice incalzit 4conductor electric topit5.8e asemenea,aceste amestecuri se mai pot aprinde si de la unele impuritati solide
4de e,. rugina5 e,istente in <eturi puternice de *idrogen comprimat,precum si de la #oc desc*is,scinteile de natura mecanica.
2idrogenul avind cel mai mic volum molecular,poate di#uza prin pori #oarte mici spre deosebire de alte gaze care nu
au aceasta proprietate.8atorita acestei proprietati,pericolul #ormarii amestecurilor e,plozive,*idrogenaer este intruncatva
redus,deoarece in atmos#era desc*isa se risipeste usor.-n spatii inc*ise el se acumuleaza sub pla#on.
8in punct de vedere c*imic,*idrogenul prezinta o mare a#initate #ata de carbon,se poate combina cu acest
element,care e,ista in compozitia multor oteluri,micsorindule din aceasta cauza rezistenta mecanica.
2idrogenul se transporta comprimat la 15' atm in recipiente de otel./,plozia poate #i #avorizata de impuri#icarea
*idrogenului cu o,igen de coroziunea recipientelor sau de nerespectarea masurilor de prevenire a incendiilor.
8epozitarea *idrogenului in gazometre umede sau uscate se #ace ast#el incit sa nu #ie posibila #ormarea
amestecurilor e,plozive.
2.OX-&/3"=
O,igenul este unul dintre cele mai active elemente c*imice.Are propietatea de a #orma #oarte usor si energic
combinatii c*imice cu toate elementele.0eactiile care se produc in prezenta o,igenului se numesc reactii de o,idare.
+rocesele de ardere care au loc in o,igen decurg mult mai energie.8e e,emplu,daca intrun vas cu o,igen se
introduce un c*ibrit in stare de incandescenta,arderea continua cu #lacara vie.
=imitele in#erioare de e,plozie ale gazelor combustibile in amestec cu o,igenul sunt mai coborite #ata de
amestecurile cu aer.
"leiurile si grasimile in contact cu o,igenul comprimat se pot autoaprinde.
Combustibilii solizi cu structura poroasa 4turba,carbune etc.5 daca se imbina cu o,igen lic*id produc e,plozii
puternice atunci cind se aprind in spatii inc*ise.
O,igenul se #oloseste in industrie pentru obtinerea unor temperaturi ridicate necesare topirii sau taierii unor metale.
+entru aceasta se arde acetilena sau *idrogen in o,igen.8e e,emplu,prin ardere acetilenei in o,igen se obtine
temperatura de apro,imativ !5''jC.
O,igenul se transporta si se #oloseste comprimat in recipiente la presiunea de 15' atm.
8e retinut,posibilitatea producerii de e,plozii in compresoarele de o,igen,atunci cand o,igenul comprimat vine in
contact cu uleiul 4e,plozia uleiului5./,plozia este cu atat mai puternica,cu cat presiunea si temperatura sunt mai ridicate,deci
o,idarea se #ace mai intens.
!.%/9A3"=
%etanul se aprinde cu usurinta de la o scanteie sau de la #oc desc*is.Flacara care ia nastere se propaga cu mare
viteza in masa gazului,#enomenul respectiv producanduse instantaneu./l are temperatura teoretica de ardere in aer in <ur de
2'''jC,dar din cauza pierderilor de caldura in procesul de ardere,aceasta temperatura este mai redusa.
9emperatura de autoaprindere a metanului este de 65'jC in aer si de 556jC in o,igen.
%etanul nu se combina prin aditie cu nici o substanta.+rin ardere in aer se trans#orma in dio,id de carbon si apa cu
dezvoltare de 8('' ;cal6m
!
.+rin incalzire la apro,imativ $''jC se descompune in *idrogen si carbon 4C2(oCU2225,iar la
temperaturi mai inalte,in anumite conditii in acetilena si *idrogen.
"n amestec de metan aer e,plodeaza la aprindere,daca proportia de metan este de 616b.)iteza de e,plozie este de
circa 2!'' m6s./l este descompus de clor si de alti *alogeni la temperaturi de !''(''jC in prezenta unor catalizatori
#ormand produsi de lsubstitutieh.
+rin arderea incompleta a metanului sau prin disociere se obtine negru de #um,#olosit in industria cauciucului
,cernelurilor etc.
%etanul este mai usor ca aerul 4densitatea #ata de aer ',555,ceea ce permite o aerisire usoara a spatiilor inc*ise.
8eoarece metanul nu are miros,pentru a putea #i recunoscut cu usurinta se adauga substante puternic mirositoare ca
de e,emplu etilcmercaptan 416 grame sau 1$,1 cm
!
de etilmercaptan la 1'''m
!
gaz metan5.-n aceasta situatie o concentratie
de 1b volum in aer poate #i sesizata.
"neori este #olosit drept gaz inert,in lipsa azotului,la unele reactii c*imice la care nu este permisa prezenta aerului.-n
acest caz se pot produce amestecuri e,plozive metano,igen.
(.AC/9-=/3A
Acetilena este un gaz incolor,combustibil cu miros caracteristic,densitatea in raport cu aerul este de ',$'..Acetilena
este o *idrocarbura nesaturata cu tripla legatura,care se descompune cu usurinta in elementele sale constitutive@ carbon si
*idrogen.
9ripla legatura a atomilor de carbon con#era acetilenei unele insusiri caracteristice,cea mai importanta #iind
nestabilitatea termodinamica,adica tendinta de descompunere in carbon si *idrogen cu dega<are considerabila de caldura 5(
;cal6mol,caldura si temperatura de ardere #oarte ridicate si o mare capacitate de reactie.
Cele mai multe din reactiile acetilenei sunt reactii de aditie in care moleculele altor substante se alipesc celei de
acetilena.0eactiile sunt e,oterme 4cu dega<are de caldura5.
8escompunerea c*imica a acetilenei are loc cu dezvoltarea unei mari cantitati de energie 42'8' ;cal6;g5,iar in cazul
unei descompuneri e,plozive,temperatura a<unge pana la !'''jC,producanduse si o crestere a volumului *idrogenului.
Acetilena #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive destul de periculoase a caror limite sunt mult mai largi decat a
celorlalte *idrocarburi 4limita in#erioara este de !,5b iar cea superioara de 82b volum in aer5.Cele mai periculoase sunt
amestecurile care contin intre . si 1!b volum acetilena.
/#ectul e,ploziilor este deosebit,acesta #iind cu mult mai mare decit in cazul altor *idrocarburi.
-n cazul cind e,ploziile au loc in spatii inc*ise 4rezervoare,conducte,instalatii etc5,presiunea a<unge sa #ie de circa 12
ori mai mare decit cea initiala.8in aceasta cauza toate utila<ele se dimensioneaza la presiunea de proba de 12 atm.
-n anumite conditii,descompunerea acetilenei poate avea loc cu detonatie in care caz datorita e#ectului undei de
detonatie,presiunea creste de citeva sute de ori 4in comparatie cu cea initiala5,#apt ce duce inevitabil la distrugerea instalatiilor
respective.
Acetilena se descompune spontan sub actiunea unor #actori,cum ar #i@ temperatura ridicata,scintei,incalziri locale
,ridicare presiunii peste 1 atm,reactii de polimerizare insotite de dega<ari intense de caldura,descompunerea substantelor
c*imice e,plozive,actiunea substantelor #oarte reactive #ata de acetilena,e,emplu clorul.
Amestecurile e,plozive cuprinse intre . si 1!b e,plodeaza prin incalzire la temperaturi peste 5''jC,si mai ales prin
comprimare la presiuni de peste ! atm.
-n prevenirea initierii descompunerii acetilenei,prezenta umiditatii constituie un #actor important.+rin asigurarea
saturarii cu vapori de apa se micsoreaza posibilitatea producerii unei e,plozii.
)arietatea conditiilor in care se produce e,plozia acetilenei se e,plica in parte prin #aptul ca la ridicarea temperaturii
descompunerea ei este precedata de polimerizare.=a temperaturi de peste (''jC,moleculele de acetilena se combina cu
moleculele mai comple,e 4benzen,stiren etc.5.Caldura dega<ata la polimerizare duce la cresterea temperaturii acetilenei si
creaza conditii #avorabile pentru producerea e,ploziei.
=a dizolvarea acetilenei,moleculele ei sunt separate de moleculele solventului,ceea ce micsoreaza capacitatea de
descompunere.Ast#el acetilena dizolvata in acetona nu e,plodeaza la presiuni pina la 1' atm.
5.A%O3-AC"=
Amoniacul este un gaz combustibil incolor cu un miros caracteristic puternic,cu densitatea in raport cu aerul de
',..1.+uterea calorica este de ((5' ;cal6;g./ste solubil in apa ('b la 1'jC si 18,5b la 5'jC,cu #ormare de *idro,id de
amoniu.
-n stare gazoasa nu arde in aer,la temperaturi obisnuite,#iind considerat adeseori ino#ensiv din punct de vedere al
pericolului de incendiu si e,plozie.
8esi nu este o combinatie organica,amoniacul #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive,intre limitele de 15 si 2.b
volum in aer,in o,igen intre 1!,5 si .$b in volum./nergia minima de aprindere este de 68' %> iar presiunea de e,plozie este
de 6 ;g#6cmE.
9emperatura de in#lamabilitate este de 2jC,iar cea de autoin#lamare de 6!'jC.
+rezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste pericolul de incendiu.-n contact cu bio,idul de clor se
poate aprinde sau e,ploda.
-n reactie cu mercurul,clorul,iodul,bromul,acidul #luor*idric,an*idru,se poate aprinde sau e,ploda.
Amoniacul in o,igen se aprinde la temperaturi obisnuite cu #ormare de o,id de azot 4%O5,care se combina cu
usurinta un o,idant #oarte puternic care cu vaporii a multor substante organice #ormeaza amestecuri e,plozive.
C*iar si in lipsa aerului amoniacul gazos se descompune in elementele componenteazot si *idrogenprin incalzire la
temperaturi de peste 8''jC sau datorita unor descarcari electrice.Amoniacul gazos ataca organele respiratorii si distruge
glandele lacrimale.-n aer,concentratia ma,ima admisa este de ','2 g6m
!
.
Amoniacul se transporta in vase inc*ise in stare lic*ida.+e timpul depozitarii si transportului o parte din amoniac
trece in #aza gazoasa,in vas creanduse o presiune corespunzatoare temperaturii mediului e,terior.8e e,emplu,la 2'jC
presiunea este de .,. atm iar in cazul cand temperatura este de ('jC presiunea a<unge la 1(,$ atm.
6.C=O0"=
Clorul este un gaz de culoare galbenaverzuie,cu miros puternic iritant,incombustibil mai greu ca aerul 4densitatea in
aer 2,($5.%a<oritatea produselor combustibile reactioneaza cu clorul,tot asa ca si cu o,igenul.8e e,emplu,reactioneaza in
mod special cu acetilena,terebentina,eterul,amoniacul gazos,gazele combustibile,*idrocarburile,*idrogenul si metalele #in
divizate.
Amestecurile de metan si clor sunt e,plozive intre limitele de la 6 pina la 6!b in volum.Amestecurile de benzen si
clor sunt e,plozive intrun interval de e,plozie larg@ limita in#erioara de e,plozie este de 8,2$,2b iar limita superioara de la
!2,6 pana la !5b.
Amestecurile de clor,etan si metan se autoin#lameaza intrun interval larg de e,plozie.Ast#el,amestecul de metanclor
se autoin#lameaza intre !.' si (5'jC,la o concentratie de 1'b,respectiv .b,iar amestecul de etanclor intre !6' si (''jC,
concentratia #iind de 5b,respectiv ('b.
=a combinarea clorului cu *idrogenul,pentru a #orma acidul clor*idric se produce o e,plozie la incalzirea
amestecului de gaze sau la o iluminare puternica 4lumina solara directa,magneziu incandescent etc5.8upa o prealabila
aprindere,amestecul continua sa arda linistit.
Cu acetilena,clorul #ormeaza amestecuri care pot e,ploda numai sub actiunea luminii.
Clorul este un gaz otravitor.Ataca caile respiratorii,iar la concentratii mai mari poate provoca as#i,ierea.Concentratia
ma,ima admisa pentru *alele de #abricatie este de ','1 mgCl16l aer.
/#ectele provocate de inspiratia aerului la di#erite concentratii de clor sunt@
de la ',''1 pina la ',''6 mg6l aer,se produc e#ecte iritanteA
la ',''8!( mg6l aer dega<a miros neplacut,simptome dupa 12 oreA
','!5' mg6l aer reprezinta cantitatea minima care cauzeaza iritatia imediata a gituluiA
2,8' mg6l aer provoaca moartea.
Clorul se transporta in stare lic*e#iata la presiunea de 6 at in tuburi de otel.
..&A?/ +/90O=-/0/ =-C2/F-A9/
1ub denumirea de gaze lic*e#iate se intelege,in general,amestecurile de *idrocarburi volatile cu unul pina la 6 atomi
de carbon in molecula care in limitele de temperatura de la ('jC pina la ('jC,respectiv la presiuni de ',2 atmos#ere pina la
pina 15 atmos#ere se gasesc in stare lic*e#iata.
=a temperatura si presiune atmos#erica normale gazele lic*e#iate se prezinta in stare gazoasa./le se pot insa lic*e#ia
c*iar si la presiune relativ scazuta."n gaz lic*e#iat sub presiunea are intotdeauna tendinta sa treaca in stare gazoasa./l se
evaporta la supra#ata,pina cind se #ormeaza in spatiul umplut cu gaz o presiunea care corespunde presiunii de vapori a gazului
lic*e#iat.Aceasta presiune de vapori depinde de temperatura gazului lic*e#iat.
+ericolul este mare cind rezervorul de gaz lic*e#iat este supus,in cazul incendiului,unei cresteri permanente a
temperaturii.Cresterea temperaturii in interiorul rezervorului corespunzator curbei presiunii de vapori,nu continua decit atit
timp deasupra gazului lic*e#iat se a#la un spatiu umplut cu gaz.Cind temperatura creste,gazul lic*e#iat se dilata,putinduse
a<unge ca intregul volum al rezervorului sa #ie umplut cu gaz lic*e#iat,#ara sa mai e,iste vreun spatiu de gaz.-ncepind din
acest moment la cresterea temperaturii,presiunea creste mult mai rapid decit con#orm curbei presiunii de vapori.%arimea
presiunii este de . pina la 8 atmos#ere pentru #iecare grad de crestere a temperaturii.
Ca urmare a compresibilitatii reduse a gazului lic*e#iat si a capacitatii elastice de dilare,de asemenea mica,a peretilor
rezervoarelor aceastea e,plodeaza.
-ntre gazele lic*e#iate se citeaza@ propanul,butanul,propilena,izobutanul,butilenele,butadiena precum si amestecurile
acestor *idrocarburi in di#erite proportii.
&azele petroliere se produc prin distilarea #ractionata a gazolinei sau a gazelor de ra#inarie./le se utilizeaza ca
combustibili casnici si industriali,agenti de racire in instalatii #rigori#ice,solventi pentru uleiuri si in di#erite sinteze c*imice.
&azele petroliere lic*e#iate sunt usor in#lamabile.9emperatura de aprindere este (!'(55jC.9emperatura de ardere a
gazelor lic*e#iate este de apro,imativ 1$5'jC.&reutatea speci#icare mare 4de 1,52 ori mai grele decit aerul5 mareste
considerabil pericolul de incendiu si e,plozie,deoarece se acumuleaza in partile in#erioare ale incaperilor.
8ensitatea in stare lic*e#iata variaza intre ',(5 si ',6'.&azele lic*e#iate #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive.
=imita in#erioara de e,plozie variaza intre 1,5 si 2b iar cea superioara intre 8,5 si $,5b.
+entru a putea sesiza prezenta lor in caz de scapari,ele se odorizeaza cu mercaptan.
&azele lic*e#iate scapate,c*iar in cantitati mici genereaza prin evaporare o cantitate mare de vapori in#lamabili.8e
e,emplu,dintrun litru de propan lic*e#iat se #ormeaza peste !! l vapori in conditii normale de temperatura si presiune.
8.+ericolul de incendiu si e,plozie a pricipalelor pra#uri combustibile
1.FAC9O0-- CA0/ -3F="/39/A?A A+0-38/0/A +0AF"0-=O0
1
1- +"=:/0-=O0E CO%:"19-:-=/
Cercetarile intreprinse asupra pra#urilor si pulberilor combustibile au scos in evidenta dependenta combustibilitatii si
pericolului de incendiu de anumiti parametri.
+rintre acesti parametrii se citeaza@ compozitia c*imica,granulatia,grosimea stratului de pulbere,concentratia
pulberilor si pra#urile combustibile,presiunea mediului,compozita mediului,temperatura de aprindere,gradul de umiditate a
aerului si indicele de e,plzivitate.
1.1.CO%+O?-9-A C2-%-CA A +0AF"="-
-nsusirile e,plozive ale pra#urilor combustibile sunt determinate de compozitia lor c*imica.Con#orm conceptiei
clasice,pericolul de e,plozie este direct proportional cu continutul de o,igen.-n prezent acest lucru este contestat,deoarece,pe
deo parte apar o,izi stabili in pulberi,care se comporta cu substante inerte,iar pe de alta parte,anumite grupe,cum este cea de
nitro,sunt capabile sa declanseze aprinderi si in absenta o,igenului.Continutul de cenusa,respectiv de substante
inerte,in#luenteaza negativ capacitatea de e,plozie,spre deosebire de componentii volatili combustibili in special cei care
prezinta o caldura mare de ardere 4metan,*idrogen5.
pppppppppppppppppppppp
1
+rin pra# se intelege un material solid in particule cu dimensiuni destul de mici 4de obicei sub 2' L5 pentru a #i
antrenate in miscare sau pentru a sta un timp in suspensie in aer sau intrun alt gaz.
2
+rin pulbere se intelege pra#ul industriei obtinut prin una ori mai multe operatii de maruntire mecanica sau prin
operatii mecanice,#izicomecanice,ori c*imice.
-n prezentul capitol,se considere drept pulberi combustibile particulele care se obtin prin #abricatie,iar ca pra#
particulele #ormate din alte cauze si dispuse in straturi sau e,istente in suspensie in aer.
1.2.&0A3"=A9-A +0AF"="- 4+"=:/0--5
-n principiu,pra#urile #ine sunt mai e,plozive decit cele grosiere din cauza capacitatilor ridicate de aprindere a
combustibilitatii mai rapide.+ra#urile #ine se turbioneaza mai usor si isi mentin mai bine starea de suspensie,care constituie un
#actor principal in declansarea e,ploziei.
+articulele sub #orma neregulata si cu goluri in interior maresc pericolul de incendiu si e,plozie.
%arimea particulelor se e,prima #ie direct prin diametrul mediu,#ie prin supra#ata speci#ica libera la care aerul are
acces,respectiv prin supra#ata e,terioara raportata la greutate.
1upra#ata speci#ica libera se poate deduce din urmatoarea relatie@
1C6 H + A
OH',54d8Udi5 1''
1 7 supra#ata speci#ica libera RcmE6gTA
O 7 densitatea relativa Rg6cm
!
TA
ds 7 marimea ma,ima a particulelor RcmTA
di 7 marimea minima a particulelor RcmTA
+ 7 procedee in greutate ale #ractiei respective.
1upra#ata speci#ica a unor pulberi industriale a a<uns la valori cuprinse intre 5' si 1'' mE6g,iar a altora a depasit
aceste valori.
Acelasi ordin de marime il are ma<oritatea particulelor de pra# din aer,ca de e,emplu planctonul atmos#eric,vizibil cu
oc*iu liber in razele soarelui,precum si numeroasele particule ale pra#ului cosmic.
+articulele de pulbere obtinute in industrie pot avea #orma de graunte,lamele,ace sau #ibre.
%arimea particulelor de pra# in#luenteaza urmatorii parametrii a e,ploziei@ punctul de aprindere 4cind pra#ul se a#la
in suspensie5,limita de e,plozie si viteza de crestere a presiunii,respectiv presiunea ma,ima de e,plozie.
+ra#ul dispersat in aer cade cu viteze di#erite.
)iteaza de cadere libera a particulelor de pra# se poate calcula cu relatia@
)p 4OO`5dEg
18d
) 7 viteza de cadere libera Rcm6sTA
O 7 greutatea speci#ica a particulelor Rg6cm
!
TA
O` greutatea speci#ica a mediului,in g6cm
!
4in ma<oritatea cazurilor aceasta este negli<ata in raport cu cea a
particulelor5
d 7 diametrul particulelor RcmTA
g 7 acceleratia gravitatiei Rcm6sET
d 7 viscozitatea absoluta R3Hs6mET.
)iteza de cadere a particulelor depinde in principal de temperatura lor si greutatea speci#ica.-n amestecurile de pra#
aer are loc o separare a particulelor si la un moment dar,avem de a #ace cu amestecuri de pra#aer,care di#era din punctul de
vedere al concentratilor e,plozive.
-n tabelul )---.1.2.1. sunt date vitezele de cadere ale particulelor solide de greutate speci#ica egala cu 2g6cm
!
si
granulatie di#erita,in #unctie de temperatura.
9abelul )---.1.2.1
)itezele de cadere in aer la presiunea ambianta a particulelor solide de granulatie di#erita in #unctie de temperatura
lor
8enumirea particulei
RLT
)itezele de cadere Rcm6sT
2'jC 1''jC 2''j !''j
1'''' 2('' 2.'' !'25 !!8'
5''' 168' 188' 2125 2!15
!''' 12.' 1('' 15!5 165'
1''' 5$( 62' 6(. 66$
.'' (!2 ((. (6! (.2
5'' !16 !!' !6' !58
!'' 185 1$' 2'' 1$5
1'' (5,6 (2,( (1,8 !6,$
5' 1(,1 12,! 1',5 $,2
!' 5,!2 (,51 !,82 !,!1
1' ',6' ',5! ',(2 ',!$
5 ',15 1,25 ',1'! ','8$
8easupra depunerilor e,ista,in general,un amestec de pra#aer
1.!.&0O1-%/A 190A9"="- 8/ +0AF 4+"=:/0/5
-nsusirile e,plozive ale materialelor pulverulente sunt in#luentate uneori si de grosimea stratului.Acest lucru reiese si
din tabelul )---.1.!.1
9abelul )---.1.!.1
-n#luenta grosimii stratului asupra temperaturii de incandescenta a carbunelui
3atura pulberii
&rosimea stratului la depunerea naturala RmmT
! 6 1' 2' 5'
Carbune gras@
2'' L
. L
carbune slab@
2'' L
.' L
2$5
2.'
(''
!('
2.'
2!'
!5'
28'

21'

265

1$5

265

1.1

1.(.CO3C/390A9-A +0AF"0-=O0 4+"=:/0-=O05 CO%:"19-:-=/

+ericolul de e,plozie si incendiu apare cind e,ista in suspensie particule uscate #in divizate.Aceasta situatie apare
cind pra#ul se produce de e,emplu in urma sle#uirii,#recarii,ruperii incidentale,precipitarii c*imice,pulverizarii etc. sau pe
timpul unor procese te*nologice cum ar #i macinarea cerealelor,#abricarea pulberilor din material plastic,a pigmentilor de
vopsea etc.
+entru a se putea produce o e,plozie,pra#ul trebuie sa e,iste in stare de suspensie si sa aiba o anumita
concentratie.Concentratia minima de e,plozie a amestecurilor de pra#aer pentru ma<oritatea substantelor combustibile este in
general cuprinsa intre 2,5 si !' g6m
!
,iar cea ma,ima de ordinul miilor de grame care practic este #oarte greu de atins.8e
e,emplu,concentratia ma,ima pentru pra#ul de za*ar este de 1!5'' g6m
!
,iar a celui de carbune de (2'' g6m
!
.
-n tabelul )---.1.(.1 se dau limitele de e,plozie a celor mai intilnite pra#uri combustibile.
9abelul )---.1.(.1
=imitele de e,plozie ale principalelor pra#uri combustibile
3atura pra#ului
=imitele de e,plozie Rg6m
!
T
-n#erioara 1uperioara
Carbune !5(( (2''
?a*ar 1.,5 1!5''
9urba 22''
Faina de lemn !',2 6'
Amidon 22
Cereale 2' 2'''
Faina !2,26! 2'''
=apte pra# .,6
Carbune de +etrila 1''1''' 2'''.'''
%ateriale plastice 5'
9arite de grau 2(,.(2,8
+uzderie de in 16,.
Acetat polivinil 1.
An*idrida #talica 12,6
Antracen 5
Can#or 1',1
O evaluare practica a concentratiei unui amestec pra#aer se poate #ace pe baza desitatii optice a amestecului.Cand de
e,emplu un bec de 25 G nu se mai vede la distanta de 2 m,amestecul de pra#aer,care se gaseste intre bec si oc*i are o
concentratie de apro,imativ (' g 6m
!
.
1.5.+0/1-"3/A %/8-"="-
=a o concentratie sub 1''' g6m
!
presiunea de e,plozie este dependenta de cea a mediului e,terior.=imita in#erioara
de e,plozie scade,in #unctie de presiune de la 1'' la !' g6m
!
.=imita superioara de e,plozie este mai puternic in#luentata de
presiune,datorita modi#icarii ec*ilibrului c*imic.
)ariatiile de presiune modi#ica densitatea amestecului si deci au loc sc*imburi ale concentratiei pra#ului pe unitatea
de volum.8aca,de e,emplu,5' grame de pra#,cu limita in#erioara de e,plozie de 6' g6m
!
,sunt dispersate in ',5 m
!
aer la 1'
;g#6mE,amestecul nu se gaseste in zona periculoasa,deoarece in conditii normale,concentratia ar #i de 1' g6m
!
.8aca insa sunt
dispersate 25 de grame de pra# in ',5 m
!
aer si o presiune de apro,imativ ',(5' ;g#6m
2
amestecul ce rezulta devine
in#lamabil,concentratia e#ectiva #iind de 8! g6m
!
.Cresterea presiunii duce la e#ecte de amploare,presiunea #inala este mai
mare,actionind in acelasi timp asupra procesorului de aprindere si de ardere a amestecului ca si asupra vitezei de propagare a
#lacarilor.
1.6.CO%+O?-9-A %/8-"="-
Concentratia mediului in#luenteaza asupra presiunii de e,plozie.+rezenta gazelor inerte in spatii inc*ise in care se
gasesc particule de pra# combustibil in suspensie in aer micsoreaza pericolul de e,plozie si incendiu.+rin inlocuirea partiala a
o,igenului din aer cu gaze inerte se a<unge la un volum minim de o,igen,la care pulberea nu mai poate e,ploda creinduse
asa zisa limita de inertizare.
1...9/%+/0A9"0A 8/ A+0-38/0/
Aprinderea pra#ului depus pe supra#etele incalzite este posibila si la temperaturi mai scazute.Cu cit pra#ul depus este
mai #in,mai uscat si acumularea de caldura este mai mare,cu atit se aprinde la temperaturi mai scazute.+articulele #oarte #ine
de pra# se pot aprinde la o temperatura in <urul a 1''jC.+ra#ul e,istent in incaperi inc*ise si incalzite in care temperatura este
uni#orma,se aprinde de regula la temperaturi mai <oase decit cel depus pe supra#etele incalzite.
-n general,temperatura de aprindere a pra#ului depinde de natura lui,de gradul de umiditate si de modul in care se
gaseste depus 4in straturi sau in suspensie in aer@ tabelul )---.1...15.
9abelul )---.1...1
+arametrii e,plozivi ai unor pra#uri combustibile
3atura
pra#ului
+
u
t
e
r
e
a

c
a
l
o
r
i
#
i
c
a
R
;
c
a
l
6
;
g
T
&
r
a
n
u
l
a
t
i
a
m
e
d
i
e
8
e
n
s
i
t
a
t
e
a
r
e
l
a
t
i
v
a

i
n
r
a
p
o
r
t

c
u

a
e
r
u
l

C
1
9
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

d
e

i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t
a
R
j
C
T
9
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
d
e

a
p
r
i
n
d
e
r
e
R
j
C
T
=
i
m
i
t
a
i
n
#
e
r
i
o
a
r
a
d
e

e
,
p
l
o
z
i
e

R
g
6
m
!
T
A
m
e
s
t
e
c
u
l
s
t
o
i
c
*
i
o
m
e
t
r
i
c

R
g
6
m
!
T
+
r
e
s
i
u
n
e
a
m
a
,
i
m
a

d
e

e
,
p
l
o
z
i
e

R
;
g
#
6
c
m
E
T
Cocs 86'' 51' ',(2 28' 61' !5(5 125
Celuloza (!(
Faina de
griu
!$(' 2'(' ',(. Carbonizare (1' 2,$
Faina de
pluta
6(.' !'(' ','. !25 (6' ((5$ 1.' (,5
=ignit 65'' 2! ',!$ 26' 5'' ($68 1.5
3a#talina $6'' 8'1'' ',5! 9opire 5.5 28!8 1'' 5,$
+iele 5.2
+olietilena 111'' !'5' ',2$ 9opire (1' 26!5 85 2,8
+oliuretan 6!!' 5'1'' ',11 9opire (25 (66! 155 (,'
0umegus
de #ag
!$6
1ul# 221' !'5' ',6. 9opire 2!5 11'6' !'' !,.
?a*ar pra# !$(' 2'(' ',6. 9opire !6' ..1'. 265 2,8
-n incaperi incalzite,cercetarile re#erioare la aprinderea pra#ului cu o granulatie mai mica de ','6! mm asezata intr
un strat de 2' mm au stabilite urmatoare@
pra#ul de carbune de #ag sa aprins la 1!'jC dupa (1 minA
pra#ul de poliester intarit cu #ibre de sticla sa aprins la 2!'jC dupa (1 minA
pra#ul de cauciuc dur sa aprins la 1('jC dupa 6' minA
pra#ul de cacao sa aprins la 18'jC,dupa 122 min.
9emperatura de aprindere a pra#ului de carbune in #unctie de grosimea stratului,#olosinduse supra#ele incalzite la
2''jC,se arata in tabelul )---.1...2
9abelul )---.1...2.
9emperatura de aprindere a pra#ului de carbune in #unctie de grosimea stratului
&rosimea stratului RmmT
9impul pina la aprindere #ara
acumulare de caldura RminT
9impul pina la aprindere cu acumulare
de caldura RminT
2
!
5
1'
2'
('
5'
!
!
11
12
2!
.!
11'
5
8
12
15
!'
$!
15(
+ra#ul in suspensie se aprinde la temperaturi mai ridicate.
9emperatura de aprindere pentru citeva pra#uri in suspensie in aer,la o granulatie sub ',6( mm se arata in tabelul
)---.1...!
9abelul )---.1...!.
9emperaturile de aprindere a unor pra#uri in suspensie in aer
3atura pra#ului Concentratia RbT 9emperatura de aprindere RjCT
Cocs
+oliester cu #ibra de sticla
Faina de griu
1apun
1ul#
.'
86
2'
.5
!'
56'
(!$
(2(
!$!
!'!
1.8.&0A8"= 8/ "%-8-9A9/
+e masura ce umiditatea atmos#erica creste,aprinderea pra#urilor se produce la temperaturi mai ridicate.8aca
umiditatea atmos#erica intra in reactie cu unele pra#uri combustilbile,in urma careia se dega<a gaze in#lamabile,pericolul de
e,plozie creste.+ericolul se micsoreaza pe timpul prezentei in atmos#era a unor particule de pra# anorganic sau a unor gaze
inerte ca azot,dio,id de carbon etc.
1.$.-38-C/=/ 8/ /X+=O?-)-9A9/
-ndicele de e,plozivitate este de#init ca un produs intre sensibilitatea la aprindere si puterea e,ploziei.
+entru pra#ul de carbune,sensibilitatea de aprindere si puterea e,plozie sunt egale cu unitatea.8eci si indicele de
e,plozie in acest caz este egal cu unitatea.
+resiunea dezvoltata in timpul e,ploziei creste liniar cu presiunea si gradul de turbulenta.O crestere a presiunii
initiale cu o atmos#era conduce la o crestere de .5b a presiunii de e,plozie si cu (5b a raportului de crestere a presiunii in
timp.
Avind in vedere indicele de e,plozivitate,e,ploziile de pra# sunt clasi#icate con#orm tabelului )---.1.$.1.
9abelul )---.1.$.1
Clasi#icarea e,ploziilor
9ipul e,ploziei 1ensibilitatea la aprindere +uterea e,ploziei -ndicele de e,plozivitate
1laba
%oderata
+uternica
1evera
%ai mica de ',2
',2',1
1,' la 5,'
mai mare de 5,'
%ai mica de ',5
',5 la 1,'
1,' la 2,'
mai mare de 2,'
%ai mic de ',1
',1 la 1,''
1,'' la 1','
mai mare de 1','
1e apreciaza ca in conditiile locului de munca,pra#urile combustibile cu o granulatie cuprinsa intre ',5 si 1 mm sunt
nee,plozive,daca au absorbit o anumita umezeala si in aer se gasesc unele substante inerte.
2.+0AF"= 1- +"=:/0/A 8/ CA0:"3/
+rin pra# de carbune se inteleg particulele de carbune cu o granulatie sub ',5 mm care pot #i antrenate de
aer.+articulele mai mari se depun in apropierea sursei de #ormare,in timp ce cele #ine sunt antrenate de curentii de aer sau de
ventilatie si evacuare in atmos#era,iar in lipsa aerisirii ramin in stare de suspensie in spatiul incaperii respective.)iteza de
depunere depinde de #inetea particulelor.8e e,emplu,viteza de depunere a particulelor de (! L este de 6 m6min,iar particulele
de 1' L,vizibile,pentru a se depunde de la inaltimea de 1m au nevoie de ! min.+articulele mai mici de 1' L nu se depun in
spatiul incaperi industriale.
9emperaturile de aprindere pentru cele mai di#erite categorii de pra#uri combustibile sunt aratate in tabelul )---.2.1
9abelul )---.2.1.
9emperaturile de aprindere a unor pra#uri de carbune
3atura pra#ului 9emperatura de aprindere RjCT
=ignit 4carbune brun5 !2'!$'
Cocs de carbune brun !.56('
9urba (2.(86
%angal 52562!
2uila 6''$''
Cocs de *uila .''$''
Antracit 8''$''
&ra#it +este $''
Funingine +este $''
+ra#ul de carbune depus pe di#erite instalatii se poate aprinde de la scintei provenite din #recare,sudura sau taiere cu
#lacara si arde cu incandescenta.+ra#ul de cocs sau de *uila nu se aprinde de la scintei,insa sub actiunea de scurta durata a
unei #lacari el se aprinde si trece in stare de incandescenta,iar dupa indepartarea sursei,in cele mai multe cazuri,starea de
incandescenta inceteaza.
+e linga #inetea granulatiei,asupra posibilitatii si usurintei #ormarii amestecurilor e,plozive in#luenteaza si continutul
de gudronA cu cit acesta este mai mare,cu atit pra#ul de carbune prezinta pericol mai accentuat de e,plozie.+ra#ul care contine
mai mult de 1'b substante volatile se considera e,ploziv.=a depozitarea pra#ului de carbune in silozuri,pericolul de e,plozie
este marit de prezenta metanului care duce la micsorarea limitei in#erioare de e,plozie.
/,ploziile de pra# de carbune se produc numai atunci cind nu sunt inlaturate depunerile si suspensiile de pra#,curentii
puternici de aer si sursele de aprindere.9emperatura care se dezvolta in timpul e,ploziei este destul de inalta,iar #enomenul
e,ploziei are loc de obicei in trepte.-n unele situatii prima treapta a e,ploziei de pra# o constituie rabu#nirea.9recerea de la
rabu#nire la e,plozie are loc lin,insa odata cu e,plozia se declanseaza,se produc e#ecte mecanice #oarte puternice.-n cele mai
multe cazuri,in urma rabu#nirii se produc virte<uri #ormate din pra#ul depus pe instalatii,masini,piese etc,care #ormeaza
amestecuri e,plozive susceptibile la e,plozii in contact cu o sursa de aprindere de capacitate corespunzatoare.
-n mine,e,ploziile pra#ului de aer carbune se propaga deseori dea lungul galeriilor,cu atit mai mult cu cit viteza
#lacarilor si cresterea presiunii sunt mai puternice.
+ropagarea e,ploziilor se #ace mult mai violent in galerii de mine decit la supra#ata solului.O initiere puternica duce
la raspindire rapida a #lacarilor,putind aparea cresteri de presiune sub #orma de unde de soc.8omeniul e,ploziilor puternice in
galerii incepe la viteze ale #lacarilor de 18' m6s.
"na dintre cele mai importante proprietati ale pra#ului de carbune o constituie tendinta lui spre autoaprindere in
timpul depozitarii.-nitierea si dezvoltarea #enomenului de autoaprindere se datoreste absortiei de o,igen din aer,care
determina initial o autoincalzire si apoi trecerea in autoaprindere,in special cind caldura produsa de o,idare este evacuata
insu#icient.-ndi#erent de natura pra#ului de carbune,intensitatea absortiei de o,igen depinde,in mare masura de proprietatile
sale #izice si c*imice,precum si de o serie de #actori e,terni,printre care cei mai in#luenti sunt@ temperatura ambianta,inaltimea
stratului de carbune depozitat,curentii de aer,condiitile meteorologice etc.
+ra#ul de carbune provenit din carbunele proaspat prezinta o tendinta mai mare la autoaprindere,decit cel depozitat
de mai multa vreme,aceasta datorinduse e,punerii indelungate la actiunea o,igenului din aer.9endinta marita spre
autoaprindere prezinta si pra#ul de carbune in stare de bulgari.
Cu cit granulatia este mai #ina,cu atit procesul de o,idare se produce mai usor.
!.+0AF"= 8/ =/%3
+articulele cele mai #ine de pra# de lemn pot #orma cu aerul amestecuri e,plozive.+ericolul #ormarii acestor
amestecuri creste daca pra#ul depus este uscat si se turbioneaza.+articulele #ine de pra# se #ormeaza la masinile care #olosesc
viteze mari de lucru si inspecial la cele de sle#uire.
+ericolul #ormarii unor amestecuri e,plozive nu este inlaturat c*iar daca particulele #ine de pra# de lemn se amesteca
cu altele mai grosiere sau c*iar cu talas.
-n cazanele de abur,ale caror #ocare sunt alimentate cu talas si pra# de lemn,in anumite conditii este posibila
producerea unor rabu#niri.Cazurile cele mai #recvente apar la turbionarea in #ocare a pra#ului de lemn uscat sau a unui
amestec de pra# cu talas la venirea in contact cu #lacara sau cu peretii incandescenti ai #ocarului.0abu#nirile in #ocare pot
declansa e,plozii in buncare,cu e#ecte dinamice pronuntate.
Caracteristicile pra#ului de lemn care determina pericolul de incendiu se arata in tabelul )---.!.1.
9abelul )---.!.1.
Caracteristicile pra#ului de lemn care determina pericolul de incendiu
3atura pra#ului
C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

m
e
d
i
u

i
n

s
u
b
s
t
a
n
t
e

v
o
l
a
t
i
l
e

R
b
T
=
i
m
i
t
a

i
n
#
e
r
i
o
a
r
a

d
e

e
,
p
l
o
z
i
e

R
g
6
m
!
T
9
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

s
u
r
s
e
i

d
e

a
p
r
i
n
d
e
r
e

l
a

c
a
r
e

s
e

p
r
o
d
u
c
e

e
,
p
l
o
z
i
a

R
j
C
T
+
r
e
s
i
u
n
e
a

m
a
,
i
m
a

l
a

e
,
p
l
o
z
i
e

R
3
6
c
m
E
T
)
i
t
e
z
a

d
e

c
r
e
s
t
e
r
e

a

p
r
e
s
i
u
n
i
i

R
3
6
c
m
E
T
C
o
n
c
e
n
t
r
a
t
i
a

d
e

C
O
2

c
a
r
e

p
r
e
v
i
n
e

e
,
p
l
o
z
i
a

R
b

i
n

v
o
l
.
T
+ra# de molid .6,81 !.,!5 .'' (,5H1'
5
12',5 1.,'
+ra# de pin .8,.2 25,' 6$' (,.H1'
5
1!5,' 15,'
+ra# de coa<a de pin 6(,1! 55,' .25 (,1H1'
5
11',5 16,2
+ra# de larita .(,!. (',' .'' (,5H1'
5
125,5 1.,5
+ra# de coa<a de molid .1,2( 52,5 .2' (,2H1'
5
115,' 15,'
=ignina 6.,61 5',5 .1' (,8H1'
5
1!',' 15,5
8intre toate pra#urile de lemn,cel mai e,ploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 1'' mL.=a aceasta
dimensiune limita in#erioara de e,plozie este de apro,imativ (' g6m
!
.
+resiunea ma,ima de e,plozie se inregistreaza la densitatea norului de pra# de circa !'' g6m
!
.+entru particulele cu
dimensiunea de pina la 1'' mL,presiunea de e,plozie este de (,1 7 (,8 ;g#6cmE.=a o asemnea concentratie,pra#ul de lemn
prezinta cea mai mare capacitate de e,plozie.Forta e,ploziei dezvoltata in acest caz poate sa distruga utila<ul si elementele de
constructie.
/,plozia se produce numai la un anumit raport intre temperatura sursei de aprindere si densitatea norului de
pra#,deoarece posibilitatea trans#erul de caldura de la un strat la altul este determinata de o anumita distanta critica intre
particulele de pra#.
+ra#ul de lemn supus incalzirii timp indelungat la o temperatura de 1''jC se carbonizeaza si #ormeaza asa numitul
carbune piro#oric care in contact cu aerul se autoaprinde.
(.+0AF"= 8/ ?A2A0
&ranulele cu dimensiuni de peste ',25 mm nu sunt e,plozive.Cele cu dimensiuni sub ',2 mm,care reprezinta 1!b
dintrun amestec de pra# de za*ar se pot aprinde numai in cazul prezentei unei surse violente de aprindere./nergia unei scintei
cu o lungime de (mm nu este su#iecienta pentru a provoca o ast#el de aprindere.&ranulele de za*ar de peste ',2 m depuse pe
instalatiile de transport sau pe peretii incaperilor nu #avorizeaza propagarea e,ploziei.
+osibilitatea aparietiei de e,plozie in lant apare numai la granule sub ',25 mm si la concentratii minime de !' g6m
!
.
-n incaperile mici,e,ploziile se propaga cu viteze de peste 2'' m6sA presiunea de e,plozie pe pereti este relativ
redusa.
=a unele #abrici de za*ar sau obtinut urmatoarele masuratori@ la nivelul plat#ormei rotative de incarcare in
siloz,continutul de pra# de za*ar a #ost de !12 mg6m
!
,cu structura granulometrica de@ 6!b de la '5 L si !5b de la 51' L.-n
interiorul turnului central continutul de pra# al aerului a #ost in medie de .',8 mg6m
!
cu $'b de la '5 L,umiditatea relativa a
aerului #iind de !$('b.-n sala de conditionare a za*arului sa gasit un continut de 12! mg6m
!
,dimensiunile granulelor de '5
L #iind de peste $'b,la o umiditate relativa a aerului de (!5$b.-n celelalte incaperi,continutul de pra# in aer a #ost de .1(1
mg6m
!
,iar umiditatea relativa de ((.1b.8eci,in locurile studiate nu este pericol de e,plozie.=imita in#erioara de e,plozie a
pra#ului de za*ar este de 2'g6m
!
,dupa unele surse 1.,5 g6m
!
.=a limita superioara de e,plozie,practic nu se poate a<unge,ea
avind valoarea de 1!5 g6m
!
dupa unele surse 262 g6m
!
.
+resiunea care se #ormeaza in urma e,ploziei amestecului de pra# de za*araer este de ( ;g#6cmE,ea crescind odata cu
#inetea si cu marimea supra#etei speci#ice a particulelor de pra#,iar temperatura de e,plozie de 5('6(5jC.1e considera ca
sursa posibila de aprindere orice corp a carui temperatura depaseste !6'jC.Fenomenul de aprindere este in#luentat si de #aptul
ca prin incalzire la 1!5jC se descompunea treptat,iar daca incalzirea este de durata,apare o po<g*ita de za*ar topit,care se
aprinde instantaneu in cazul unei o,idari intense.
/nergia necesara pentru aprinderea pulberii de za*ar variaza,in #unctie de granulatie si de alti parametrii,intre 1' si
16 m>,ea #iind sub cea a scinteilor provocate de scurtcircuite.+entru pra#ul de za*ar in urma descarcarilor electrostatice este
neceasar un gradient de 6' ;)6cm,iar acelui sub #orma de norun gradient de minimum 1' ;)6cm
!
.
+ra#ul de za*ar depus sub straturi prezinta pericol@ de pe o parte,el poate izola sarcinile electrostatice urmate in
conducte,masini etc. impiedicind conducerea electricitatii in pamint,iar pe de alta parte,creterea stratului de pra# depus duce la
dezvoltarea incendiului si e,ploziei,deoarece in acest caz e,ista posibilitatea alimentarii incendiului cu o cantitate mai mare
de pra#.
+ra#ul de za*ar in atmos#era poate da nastere la o serie de e,plozii in lant.
=a limita in#erioara de e,plozie a pra#ului de za*ar 42' g6m
!
5 vizibilitatea este de 1 m,iar la 5' g6m
!
lumina data de o
lampa de 25 G nu mai poate #i vazuta clar de la o distanta de ! m.
9emperatura de aprindere a pra#ului de za*ar este de (1'jC.
5.+0AF"= 8/ C/0/A=/ 1- 8/ FA-3A
%arimea particulelor de #aina prezinta oscilatii mai mici decit cea a particulelor de za*ar,deoarece insasi te*nologia
de #abricatie impune separarea pe marimi prin cerneri repetate.+articulele cu pericol de e,plozie au intotdeauna dimensiuni
mai mici de 1'' L.+ra#ul de cereale si de tarite este mai periculos decit pra#ul de #aina.-n cazuri cu totul deosebite,#aina
proaspata de griu si de secara poate sa produca e,plozii si rabu#niri.+ericolul de e,plozie a pra#ului de moara creste in lunile
calduroase,cind particulele #ine se usuca complet si scade pe vreme umeda. -ntervalul de e,plozie al pra#ului de cereale si de
#aina,practic,este cuprinsa intre 2' si 2''' g6m
!
.
=a 1'' g6m
!
sa constat o presiune de e,plozie de 1,5 ;g#6cmE,iar la 5'' g6m
!
de 2,8 ;g#6cmE.
Concentratiile de pra# cele mai mari se produc,in general la insacuirea produselor #inite si a deseurilor,scuturarea si
repararea sacilor,incarcarea in vagoane a corpurilor straine,a taritelor si #ainii,precum si silozurile de griu.
9emperatura de aprindere a particulelor de #aina in suspensie este de (''5''jC.
-ntrun depozit de #aina pericolul de e,plozie se poate constata practic,dupa vizibilitatea e,istenta.Ast#el,in
momentul cind nu se mai vede la o distanta de peste 1 m,in conditii de iluminatie normala,inseamna ca sa depasit limita
in#erioara de e,plozie.
+rezenta de picaturi de ulei mareste pericolul de incendiu,usurind aparitia unor autoaprinderi la temperaturi scazute
de 2''2!'jC.
1ursele cele mai #recvente care pot genera e,plozii in industria moraritului le constituie caldura dega<ata prin
#recarea lagarelor masinilor la mersul in gol al valturilor si scinteile #ormate in urma patrunderii corpurilor metalice in
valturi.%a<oritatea e,ploziilor sunt insotite de incendii.
/lectricitatea statica generata de #recari la curelele de transmisie reprezinta,de asemenea,sursa a numeroase incendii
si e,plozii.1au inregistrat tensiuni de 1!''' ) la curelele valurilor cu latimea de 1!' mm.1ituatii similare se produc la
instalatiile de transport pneumatic,daca conductele metalice nu sunt legate la pamint.
6.+0AF"= 8/ A%-8O3
+ra#ul de amidon dupa unii specialisti este mai putin e,ploziv decit cel de #aina,el avind limita in#erioara de e,plozie
de 22 g6m
!
,la o umiditate relativa sub 8b,particulele #iind in marea ma<oritate sub 6' L.
Amidonul de orez,dat #iind continutul lui relativ mare de cenusa,este mai putin periculos decit amidonul de griu sau
cel de porumb.
8upa pericolul de e,plozie,si incendiu pe care il prezinta,sa stabilit urmatoarea succesiune a #elurilor de amidon@ de
porumb,de griu,de orez,de secara si carto#i.
..+0AF"= 8/ %A9/0-A=/ +=A19-C/
particulele de materiale plastice in stare #in divizata in suspensie de aer,in anumite concentratii,prezinta pericol de
e,plozie.-n general,particulele sub .. L prezinta cel mai mare pericol de e,plozie,intervalul de e,plozie #iind destul de larg.
9emperaturile dega<ate in urma e,ploziilor amestecurilor de pra# de material plastic 7 aer sunt mai scazute decit cele
de gazeA de asemenea viteza de ardere si cea de crestere a presiunii sunt mai reduse,deoarece arderea particulelor constituie o
reactie de supra#ata./,plozia pra#ului #in 4sub 1' L5 se produce ca si la gaze.
-n tabelul )---...1 sunt dati indicii de pericol de e,plozie pentru unele pra#uri combustibile din materiale plastice.-n
general se #olosesc pulberi de materiale plastice in amestec cu pigmentii.Aceste amestecuri sunt adesea topite apoi
macinate,pina la obtinerea unei pulberi #ine ale carei dimensiuni pot a<unge la 18' L.
+ulberile de materiale plastice,datorita supra#etei lor speci#ice #oarte mari,reactioneaza puternic cu o,igenul din
aer./le se topesc inainte de a a<unge la incandescenta.
9abelul )---...1
-ndicii pericolului de e,plozie pentru unele pra#uri materiale plastice
3atura pulberii
1
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

l
a

a
r
d
e
r
e
1
e
v
e
r
i
t
a
t
e
a

e
,
p
l
o
z
i
e
i
9emperatura de ardere
RjCT
/
n
e
r
g
i
a

m
i
n
i
m
a

d
e

a
p
r
i
n
d
e
r
e

R
m
>
T
=
i
m
i
t
a

i
n
#
e
r
i
o
a
r
a

d
e

e
,
p
l
o
z
i
e

R
g
6
m
!
T
+
r
e
s
i
u
n
e
a

m
a
,
i
m
a

a

a
m
a
e
s
t
e
c
u
l
u
i

e
,
p
l
o
z
i
v
R
;
g
#

6
c
m
E
T
3
o
r

4
s
u
s
p
e
n
s
i
e
5
1
t
r
a
t
+oli#ormalde*ida 6,5 1,$ ((' ','2 !6,. 6
%etacrilat de metil polimer . ',$ (8' ','2 !1,5 5,.
Acetat de celuloza 8 1,6 (2' ','15 (2 5,.5
3ailon 7 poliamida din #ibre 6,. 1,8 5'' (!' ','2 !1,5 6,(6
+olicarbonat (,5 1,$ .1' ','25 26,2 5,!
+olietilena de presiune inalta .,5 1,( (5' !8' ','! 21 5,!
+olietilena de presiunea <oasa ( 1 (2' ','6 21 5,5.
+olipropilena #ara antio,idant 8 2 (2' ','! 21 5,16
+olistiren transparent 1,. ',5 ($' ',12 21 5,58
+oliacetat de vinil ',6 ',( 55' ',16 (2 (,.
+)C #in ',1 ',1 66 ('' 1,$
+oliuretan spuma nei#ni#ugat 6,6 1,5 51' ((' ','2 !1,5 5,$
0asini #enol #ormalde*idice $,! 1,( 58' ','15 26,2 5,2!
+oliuretan spuma igni#ugat $,8 1,. 55' !$' ','15 26,2 5,2!
0asini epo,idice nemodi#icate 12,( 2,. 5(' ','15 21 5
+ra#urile plastice incalzite pot dega<a gaze de pirogenare combustibile,care #ormeaza cu aerul amestecuri
e,plozive.-n cazul unei incalziri e,cesive,practic,toate pulberile plastice dega<a gaze in#lamabile.+unctul de pirogenare indica
temperatura la care se dega<a o anumita cantitate de gaze,incit amestecul acestora cu aerul se poate aprinde.
8.+0AF"= 8/ 9/X9-=/
+ra#ul de te,tile este #ormat,aproape in ma<oritatea cazurilor,din particule #oarte #ine.-ntrun gram de pra# de
bumbac,e,ista,de e,emplu,peste !.'''.''' particule mai mici de 5' mL.
+articulele #ine se sedimenteaza cu o viteza redusa 4',''!5' cm6s5 si cu o miscare uni#orma.)iteza de sedimentare a
particulelor mai mici de 5 mL este independenta de greutatea speci#ica.
+articulele #ine de te,tile in suspensie in aer raman nemiscate timp de aproape 2( *.
-n inteprinderile de pro#il,pra#ul de bumbac se poate gasi sub #orma de aerosoli cind particulele sunt mici si in
cantitate redusa si depus local pe masini si in <urul lor,acestea #iind relativ in cantitati mari.-n industria te,tila locurile cu cel
mai mare pericol de e,plozie sunt canalele de evacuare a pra#ului,de unde se poate transmite si in alte spatii.
$.3/&0"= 8/ F"%
+articulele de negru de #um au o supra#ata speci#ica #oarte mare 41 g de negru de #um are o supra#ata de 1' pina la
25' mE5,motiv pentru care procesul de o,idare pe unitatea de volum poate #i destul de intens.-n aceasta situatie,din cauza
transmisiei slabe a caldurii se poate a<unge la autoaprindere,#enomen care mai este accelerat si de e,istenta unor compusi
piro#orici sau de descompunere incompleta a materiei prime carbonice,care este absorbita la supra#ata particulelor de negru
de #um.
Autoaprinderea negrului de #um este consecinta actiunii reciproce dintre supra#ata carbonului si o,igenul din aer.Cea
mai mare activitate o au atomii de carbon care au libere legaturile de valenta.
8aca temperatura pe timpul procesului te*nologic este de 2.'!''jC,autoaprinderea este posibil sa se produca dupa
51' min.
1'.+0AF"= 8/ 1"=F
1ul#ul #iind divizat,produs in decursul macinarii si pulverizarii,este periculos la e,plozie.1ul#ul se deosebeste de
ma<oritatea pra#urilor combustibile intilnite in industrie prin aceea ca prezinta un punct de inmuiere relativ scazut si un punct
de aprindere oarecum redus.
-n #unctie de puritate,sul#ul se topeste la temperatura de 11$jC sau la o temperatura mai redusa.
9emperatura de aprindere a norilor de pra# de sul# este mai mare de 11$jC.
+ra#ul de sul# macinat l#ractiunea 15' mLh,in stare de suspensie in aer,are limita in#erioara de e,plozie 1.,6 g6m
!
.
+rin adaugare de pra# inert de caolin,in proportie de 65b,amestecul nu prezinta pericol pina la concentratia de 1.6
g6m
!
.
1ul#ul #ormeaza amestecuri e,plozive cu substante o,idante ca azotati,clorati,perclorati.
11.+0AF"0- 1- +"=:/0- CO%:"19-:-=/ FO=O1-9/ -3 -38"190-A C2-%-CA 1- FA0%AC/"9-CA
-n industria c*imica si #armaceutica se #olosesc pulberi,care datorita proprietatilor lor combustibile,prezinta pericol
de incendiu si e,plozie cind nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor pe timpul depozitarii si manipularii."nele
dintre aceste pra#uri si pulberi se aprind usor,c*iar de la un c*ibrit cum este de e,emplu acetatul de celuloza 4temperatura de
aprindere !2'jC5,altele se descompun prin incalzire si marea ma<oritate #ormeaza amestecuri e,plozive cu intervalul de
e,plozie cuprins intre 5 si 1$2 g6m
!
.
"na din cauzele cele mai #recvente este descarcarea electrostatica./a poate sa produca pana la ('b din totalul
incendiilor si e,ploziilor provocate in mediile pra#aer de materiale plastice.
%ai in detaliu,caracteristicile care determina pericolul de incendiu si e,plozie,pentru principalele pulberi 4pra#uri5 de
substante c*imice #olosite in industria c*imica si #armaceutica,se arata in ane,a 2.
12.CO%:A9/0/A /X+=O?--=O0 8/ +0AF"0- CO%:"19-:-=/
/,ploziile de pra#uri combustibile pot #i inlaturate daca se iau urmatoarele masuri@ eliminarea amestecului
e,ploziv,eliminarea surselor de aprindere si suprimarea e,ploziilor incipiente.
1ingura cale,universala aplicabila,este aceea de a se insista asupra intretinerii si bunei organizari a locului de
munca,evitanduse prezenta pra#urilor combustibile in stare libera.
8aca pra#ul este un produs secundar nedorit,o ventilatie #ortata il poate indeparta din zonele cu pericol de incendiu si
e,plozie.
O solutie e#icace este aceea de a se lucra sub limita in#erioara de e,plozie a pra#ului.Acest lucru nu este atit de
simplu pe cit sar parea la prima vedere,din cauza necunoasterii la toate substantele a limitei in#erioare e,acte de e,plozie.
$.+rincipalele pulberi 4pra#uri5 de metale combustibile
1.CO%:"19-:-=-9A9/A %/9A=/=O0
-n anumite conditii,aproape toate metalele ard,o anumita parte din ele prezentand c*iar un accentuat pericol de
incendiu.Ast#el,unele metale se o,ideaza #oarte repede in prezenta aerului sau a umezelii,generand su#icienta caldura pentru a
se putea produce aprinderea,altele insa se o,ideaza lent si #oarte rar devin su#icient de #ierbinti pentru a se aprinde.
Anumite metale,ca de e,emplu,magneziul,titanul,sodiul,potasiul,calciu,litiu,zirconiu,toriul,uraniul si plutoniul cand
se gasesc sub #orma de particule reduse sau sunt in stare topita se aprind cu usurinta.8aca aceste metale sunt sub #orma de
bucati mari,aprinderea lor se #ace mai greu."nele metale,ca de e,emplu,aluminiul si otelul se aprind si ard atunci cand sunt
sub #orma de pulberi #ine,deoarece comportarea la incendiu a materialelor,atat a celor combustibile,cat si a celor
necombustibile se modi#ica in mod deosebit in #unctie de supra#ata de contact cu aerul.Cu cit insa supra#ata de contact cu
aerul a materialelor combustibile creste,cu atat aprinderea se #ace mai usor.8aca materialele necombustibile sunt divizate in
particule,ele devin combustibile,arderea lor,avand loc uneori,c*iar cu e,plozie.8eci,raportul dintre supra#ata de contact cu
aerul a unui material si masa sa,constituie unul dintre parametrii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea pericolului de
incendiu.%etalele se prezinta sub #orma compacta,de span,de pulbere sau pra#.
Cel mai mare pericol il prezinta pra#ul si pulberea de metal,rezultate in urma prelucrarii cu pila,recti#icarii sau ca
produs pe cale industriala in metalurgia pulberilor.
Combustibilitatea spanului se a#la intre cea a metalului compact si a metalului sub #orma de pulbere sau de pra#.
-n aprecierea combustibilitatii unui metal de o mare importanta sunt dimensiunile particulelor,cantitatea si gradul de
aliere cu alti compusi.
-n alia<ele de metale si alte substante,combustibilitatea poate varia mult,ea depinzand de combustibilitatea
elementelor componente luate separat.
-n procesul de ardere a metalelor,primul #ocar apare la limita dintre metal si o,id,metalul putanduse aprinde inainte
de a se atinge temperatura lui obisnuita de aprindere,daca pe supra#ata lui se gaseste un cristal de o,id.
%etalul se poate o,ida cu propriul sau o,id,#ormand in acest caz un o,id de ordin in#erior,deci o,idul poate #i
transmitatorul de o,igen la metal.
%ecanismul de aprindere si procesul de ardere se pot e,plica ast#el@ in timpul incalzirii metalului,pe supra#ata lui
apare mai intai un strat de o,id de grad in#eriorA in anumite conditii o,idul de grad in#erior se trans#orma din nou in o,id de
grad superior.-n timpul ultimei reactii apare primul #ocar singular.
1c*ematic,aceste #enomene sar putea reprezenta ast#el
%eU',5'2 o %eO
%eOU',5'2 q %eO2
%eO2U %e o 2 %eO
%eOU',5'2 q %eO2 etc.
9emperaturile de autoaprindere a unora dintre metale sunt apropiate de temperaturile de #ormare a o,izilor de grad
superior.8e e,emplu,zirconiul are temperatura de aprindere de !.'52'jC,in timp ce temperatura de #ormare a o,izilor este
de 2.'5''jC.
+ulberile de metale cu granulatie mai mare au temperaturi de autoaprindere mai ridicate.-n toate cazurile,la
temperaturi de circa !.'jC incepe o autoincalzire,care in #unctie de bilantul sistemului termic poate duce la autoaprindere sau
la intreruperea procesului.
%etalele pot su#erii reactii periculoase care pot conduce la incendii sau e,plozii."nele dintre ele sunt radiatiii
ionizate care pot sa ingreuieze actiunea de stingere a incendiilor si c*iar sa iradieze personalul de interventie.9o,icitatea unor
metale reprezinta,de asemenea,o problema de care trebuie sa se tina seama in combaterea incendiilor.
-n tabelul -X.1.1 sunt prezentate caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu.
9abelul -X.1.1
Caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu
3atura metalului
&reutatea
speci#ica
Rg6cm
!
T
9endinta spre
autoaprindere
1tarea sub
#orma de
pulbere
+roduc sau nu
scantei
a5 %etale
usoare
%etale alcaline si
alcalinopamantoase
Cesiu 4Ce5 1,$' 8a 3u
+otasiu 4D5 ',86 8a 8a
=itiu 4=i5 ',5! 8a 3u
1odiu 43a5 ',!. 8a 3u
0ubidiu 40b5 ',5! 8a 3u
:ariu 4:a5 !,5' 8a 3u
Calciu 4Ca5 1,55 8a
0adiu 40a5 (,5' 3u
1trontiu 41r5 2,6' 3u
Alte metale usoare Aluminiu 4Al5 2,.' 8a 8a
:eriliu 4:e5 1,85 3u
%agneziu
4%g5 1,.(
8a 8a
9itan 49i5 (,($ 8a 8a
b5 Fierul si otelul
Calitati de #ier
brut
.,'!.,86 8a 8a
Fonte turnate .,!'8,6' 8a 8a
Oteluri
nealiniate
.,.(.,85 8a 8a
Oteluri aliniate .,.58,1! 8a 8a
c5%etale de innobilare a otelului
Crom 4Cr5 .,2' 8a 3u
Cobalt 4Co5 ',8! 8a 8a
%angan 4%n5 .,.( 8a 3u
%olibden4%o5 1',2' 8a 3u
Gol#ram 4G5 1',1' 8a 3u
)anadiu 4)a5 5,$8 8a 3u
Antimoniu41b5 ',6$ 8a 3u
Arsen 4As5 5,.2 8a 3u
Cadmiu 4Cd5 8,6( 8a 3u
:ismut 4:i5 $,8' 8a 3u
d5%etale grele
+lumb 4+b5 11,!( 8a 3u
Cupru 4Cu5 8,$' 8a 8a
3ic*el 43i5 8,$' 8a 8a
?inc 4?n5 .,1! 8a 3u
e5%etale nobile
Aur 4Au5 1$,!' 3u
+latina 4+t5 21,(5 3u
%ercur 42g5 1!,6' 3u
Argint 4Ag5 1',5' 3u
#5%etale rare
9oriu 49*5 11,.' 8a 8a 8a
"raniu 4"5 1$ 8a 8a 3u
Ceriu 4Ce5 6,8' 8a 8a 8a
1eleniu 41e5 (,6' 8a 3u
?irconiu 4?r5 6,52 8a 8a
2.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" 1- /X+=O?-/ A= +"=:/0-=O0 %/9A=-C/
+ulberile metalice,spanul si deseurile de dimensiuni reduse prezinta un pericol ridicat de incendiu.3orii de pra#
metalic in stare de suspensie in aer sunt capabile de e,plozie.-ndicele cel mai important care determina pericolul de incendiu
este temperatura de aprindere.8aca in literatura de specialitate se gasesc valori di#erite pentru unele temperaturi de
autoaprindere,aceasta se datoreste #aptului ca la stabilirea lor au in#luentat simultan mai mult #actori si anume@ dimensiunea
particulelor depulbere si gradul de o,idareA prezenta impuritatilor de metalA compozitia si presiunea atmos#ericaA umiditatea
pulberii si atmos#ereiA viteza de incalzire a pulberiiA metodele de cercetare.
-n tabelul -X..2.1 sunt aratati indicii pericolului de incendiu pentru pulberile metalice.
Folosirea *idrogenului in procesul de #abricare a pulberilor metalice creeaza un pericol accentuat de
e,plozie.-nlaturarea acestui pericol se realizeaza prin asigurarea unei per#ecte etanseitati al conductelor,ventilelor si morilor
de macinare a pulberilor.
9abelul -X..2.1

-ndicii pericolului de incendiu si e,plozie a principalelor pulberi metalice
1imbolul
metalului
8imensiunile
medii ale
particulelor RLT
9emperatura de
autoaprindere
RjCT
9emperatura de
autoaprindere a
suspensiilor in aer
RjCT
=imita in#erioara
de e,plozie
Rg6cm
!
T
/nergia minima
de aprindere Rm>T
%g
n .( ($' 62' (' ('
(2'65' (8'52' 2' 8'
Ca !''5''
9i 1' 52' !!' (5 1'
1' 51' (6'
n (' !$.
!!'5$' 26'5''
?r
! 1$' 2' (5 15
6 2.' ('6( ',''1
n 5! 1$'
. 16'5'' 25!!'' (' 15
Al
(( .6' 65' (5 6'
(''6!5 6('$25 2((' 155'
" 1' 1''2.' 2' 6' (5
Ce Compact 16'!2'
9* 28'5'' 26'5'' .5 5
%o 5
!1'
!6'8(' .2'
Fe 5'
261
!1'(.5 (2' 1'5 2''
:e 1
5(' $1'
5''$.'
?n
n .( (6' 68' 5'' $6'
',61 12!
9a 2$'!'' 6!' 2'' 12'
3b
! 2$'
5''8''
G
5 (1'
(.'8(' .!'
) (''8(' 5'' 2''
%n
n (' m 1'''
n (' !$.
2(' (61 125 !'5
Cr
. 65'
('' 58' 2!' 1('
3i (!'12('
Cu
n (( .''
$
m 1'''
5''$''
:
n (( ('' (.' n 1'' 6'
5.'.''
Co
n (( !.' .6'
5 m 1'''
:a !''5''
1i .$' 11' 1''
1n (!' 6!' 1$' 2''
1b
n 6' !!' (2' (2' 1,$2
',61 21'22'
Cd n 6' 25' 5.' (
+b 1''!'' .1'
9e !(' 55'
=i 18'2''
3a !!'!.'
D (('5('
1r !5'
+r 2$'
3d 2''
r (.'

+ericolul de incendiu si e,plozie di#era de la o pulbere metalica la alta, #apt ce impune analizarea din acest punct de
vedere a #iecaruia dintre ele.
!.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ A="%-3-"
+ulberea de aluminiu are multiple intrebuintari@ in procedeul aliminiutermic de obtinerea unor metale si #eroalia<e
4%n,Cr,Al5,in industria c*imica de coloranti 4pulberea cu granulatie #oarte #ina,de #orma lamelara5A la prepararea betonului
celular autoclavizatA in industria siderurgica 4aluminiu sub #orma de granule ',51 mm5.
+ulberile de aluminiu se aprind si ard cu o dega<are #oarte mare de caldura,avind o mare a#initate pentru o,igen./le
au o supra#ata speci#ica destul de mare.8e e,emplu,cele cu diametrul de ',6 mL au o supra#ata speci#ica de 1(!'' cmE6g.-n
acest #el se o#era o,igenului din aer o mare supra#ata de contact.Combinarea c*imica a pulberii de aluminiu cu o,igenul da
nastere la o reactie puternic e,otermica./#ectul termic este de doua ori mai mare decat cel rezultat din o,idarea carbunelui.
0eactia de o,idare are loc con#orm ecuatiei@
2AlU!62O2CAl2O!U!!$ ;cal6mol Al2O!
"miditatea poate <uca un rol important in cresterea pericolului de incendiu.
Aluminiul reactioneaza cu apa con#rom relatiei@
2AlU622O o 2Al 4O25!U!22
2idrogenul,in combinatie cu aerul #ormeaza un amestec detonant.
-mpuritatile din aluminiu 4ca de e,emplu #os#orul5,pot #orma cu aerul *idrogenul #os#orat 4+2!5 care se autoaprinde.
+uterea calorica a pulberii de aluminiu este de .''' ;cal6;g.8in cauza tendintei mari de o,idare,temperatura in zona
reactiei se ridica la 2'''25''jC.8aca se depaseste temperatura de topire 465$,.jC5,pulberea de aluminiu se aprinde cu
usurinta.9emperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este considerata de a #i 6(5jC.
+ulberea #ina de aluminiu reactioneaza violent cu *idrocarburile *alogenate,#iind necesara numai o incalzire de
initiere de 15'jC.
Amestecul de pulbere de aluminiu cu o,id de cupru,o,id de argint,o,id de plumb si mai ales cu bio,id de plumb
arde cu e,plozie.Asc*iile de aluminiu ard in brom,dand nastere la bromura de aluminiu.
)aporii de brom reactioneaza energic cu aluminiul c*iar la temperaturi de 15jC,arderea #iind insotita de lumina
puternica,iar cu clorul reactia are loc in <urul aceleasi temperaturi.-n contact cu iodul,pulberea de aluminiu se aprinde
spontan.
+ulberea de aluminiu in contact cu azotatul de amoniu e,plodeaza,la #el ca si amestecul pe carel #ormeaza cu
persul#atul de amoniu.8e asemenea,pulberea de aluminiu reactioneaza e,trem de puternic cu combinatiile care contin
sul#,cum sunt sul#ura de carbon,bio,idul de sul# etc.,o,izii de azot 4o,idul de azot,o,idul azotos,pero,idul de azot5 si clorura
de nitrozil,aceasta datorita a#initatii aluminiului #ata de o,igen.
Contactul pulberii de aluminiu cu an*idridele da nastere la o reactie violenta,in special cu an*idrida cromica.
Acizii organici o,igenati,ca de e,emplu acidul per#ormic,reactioneaza violent cu pulberea de aluminiu.
9riclorura de #os#or,stibiul,arsenul,#osgenul,in amestec cu pulberea de aluminiu,se aprind si ard in continuare pina la
epuizare.
+ulberea de aluminiu in amestec cu pero,izii de sodiu,de zinc etc. la cald produc e,plozii sau arderi violente,cu
lumina puternica,reactia #iind accelerata in prezenta umiditatii.
-mpuri#icarea pulberii de aluminiu mareste pericolul de incendiu in special cind se gaseste depozitata in gramezi sau
straturi.-n cazul impuri#icarii cu ulei prezinta tendinta spre autoapridere,#enomen accelerat in cazul umiditatii atmos#erice.
+ulberea de aluminiu se aprinde cu usurinta de la sursele obisnuite cum sunt@ #lacarile,scinteile mecanice sau
electrice,scurtcircuitele,tigari etc.
+ulberea #ina de aluminiu prezinta proprietatea de a se incarca electric si poate constitui cauza unor incendii de
gaze,datorita descarcarilor electrostatice.
+ulberile de aluminiu a#late in suspensie in aer pot #orma concentratii e,plozive.Cele mai #recvente e,plozii se pot
produce la instalatiile de pulverizare,unde se obtin ma<oritatea pulberilor de aluminiu cu granulatie peste ',5 mm si la cele de
macinare unde se produc pulberi lamelare #oarte #ine.
+ulberile de aluminiu care nu se gasesc in stare de suspensie nu reprezinta un material e,ploziv.
=imita in#erioara de e,plozie pentru pulberea cea mai #ina sub #orma de nor,in aer,sa stabilit a #i de (! g6m
!
,la o
temperatura de $''jC.+resiunea ma,ima de e,plozie este de ',! ;g#6cmE,iar viteza de crestere a presiunii medii este de 2(6
;g#6cmEHs.
+ra#ul de aluminiu se produce la prelucrarea semi#abricatelor de aluminiu,lustruirea si sle#uirea pieselor etc.=imita
in#erioara de e,plozie a pra#ului de aluminiu cu granulatia mai mica de .5 mL este de 56 g6m
!
.
+ra#ul de aluminiu prezinta un grad ridicat de e,plozie./l intra in reactie cu apa dega<anduse o mare cantitate de
caldura si *idrogen.Ast#el@
2AlU622OC2Al4O25!U!22U1$$,6 ;cal
8aca in reactie intra un ;g de aluminiu se dega<a 1,2( m
!
*idrogen si !6$6 ;cal.
(.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ %A&3/?-"
%agneziul are o mare a#initate pentru o,igen./l are la o temperatura de circa 25''jC si dega<a o mare cantitate de
caldura.
%agneziul sub #orma de banda,asc*ii cu muc*ii ascutite sau pra# dega<at la sle#uire se poate aprinde de o scinteie sau
de la #lacara unui c*ibrit.1pre deosebire de alte metale,magneziul arde si in atmos#era de dio,id de carbon sau azot.Asc*iile si
pra#ul de magneziu in contact cu umezeala in e,cess elibereaza *idrogen,iar atunci cind sunt aprinse ard mai violent in stare
uscata.
+articulele provenite pe timpul operatiilor de macinare si usor umezite cu apa pot genera su#icienta caldura pentru a
se autoaprinde si arde violent,pe masura ce apa se descompune in o,igen si *idrogen.8aca particulele vin in contact cu uleiuri
solubile in apa sau cu uleiuri continind acizi grasi in cantitate mai mare de ',2b pot genera *idrogen,un gaz in#lamabil si
e,ploziv.
Autoaprinderea particulelor de magneziu se poate produce in trei cazuri@ o,idare in aer,reactie datorita umiditatii si
prezenta impuritatilor care #avorizeaza dega<area unor gaze autoin#lamabile.
9emperatura de aprindere a pra#ului 4pulberii5 de magneziu in aer liber este de (5' (82jC,in atmos#era de CO2 de
.15jC,in CO de .'5jC,iar in vapori de apa de 5'5jC.
)iteza de ardere a stratului de asc*ii sau de pra# de magneziu la supra#ata este de 18 cm6min si in adancime de !,5
cm6min.
+e timpul arderii se dega<a 1',! ;cal6cm
!
.
+ra#ul de magneziu nu se aprinde in atmos#era de azot pur,insa la temperaturi de peste (''jC reactioneaza energic cu
azotul,dega<and caldura.8e aceea atmos#era de azot nu poate #i considerata ca inerta.
+ulberea de magneziu,cu dimensiunile particulelor sub .( mL are temperatura de autoaprindere de ($'jC,iar norii de
pra# sau pulbere de magneziu din aer se autoaprind la 62'jC.
+ra#ul de magneziu poate #orma concentratii e,ploziveA limita in#erioara de e,plozie este de 2'!' g6m
!
,presiunea
ma,ima de e,plozie in aer #iind de 5 ;g#6cmE./nergia minima de aprindere in aer a pra#ului de magneziu este de 2'6m>.
2idrocarburile *alogenate reactioneaza cu pulberea de magneziu mai lent sau mai violent,#apt care determina
interzicerea acestor substante la stingerea incendiilor.
Alia<ele care contin mai mult de 5'b magneziu se aprind cu usurinta in aer.
+iesele brute de magneziu produc scintei la ciocnirea lor cu alte obiecte dure.
+ulberea de magneziu in contact cu acidul azotic da nastere la e,plozii,iar cu acizii minerali dega<a cantitati mari de
*idrogen.
+ulberea de magneziu care vine in contatc cu cianurile de aur,cadmiu,cupru,cobalt,nic*el,plumb sau zinc
reactionarea aducand masa de reactie in stare de incandescenta.
5.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 9-9A3
9itanul este un material rezistent,moale,ductil./ste cu circa 6'b mai greu decit aluminiul,greutatea lui speci#ica
reprezentand 56b din cea a otelului aliat.-n industrie ocupa locul al ( lea dupa #ier,aluminiu si magneziu.
9itanul este un metal #oarte activ,absoarbe *idrogenul la temperaturi mai mari de 1($jC,o,igenul la temperaturi mai
ridicate de .'5jC si azotul,la peste 8'5jC.
-n anumite conditii,titanul este combustibil.+ericolul de aprindere apare cu prile<ul topirii sau e,ecutarii operatiilor
mecanice de asc*iere,al #abricarii pulberii de titan.
9emperatura de aprindere a pulberii de titan este de (6'51'jC in aer,55'jC in dio,id de carbon si .6'j in
azot.+ulberea de titan #iind divizata,prin incalzire intrun curent de o,igen se aprinde la 25jC.
+articulele de titan cu dimensiunile de 1' mL se autoaprind la !$.jC,iar cele mai mari se autoaprind in aer intre !!'
si 5$'jC.
+ulberea de titan #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive in concentratie de (5.' mg6m
!
./nergia minima de
aprindere este este 1' m>.
Aprinderea si e,plozia pulberii de titan sunt in #unctie de compozitia c*imica a acesteia,de marimea si #orma
particulelor,de gradul de o,idare a supra#etei,de procedeul de obtinere si de alti #actori.
+articulele #ine de titan in contact cu uleiurile minerale sau vegetale se pot autoaprinde.
:iclorura de titan pura 49iCl25 este o pulbere puternic piro#ora la temperatura obisnuita.
6.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ ?-0CO3-"
+ulberea de zirconiu este combustibila,temperatura de aprindere #iind de 21'jC.1e cunosc cazuri cind pulberea si
pra#ul de zirconiu s au aprins la temperaturi mai scazute,in <ur de 1(6jC.=a aceasta contriubuie in mare masura si in#luenta
uleiurilor minerale si vegetale,atunci cind vin in contact.
Combustibilitatea particulelor de zirconiu este direct in#luentata de marimea acestora,de temperatura mediului
ambiant,umiditatea atmos#erica,de impuritatea pe care le contin etc.
+articulele de zirconiu cu dimensiunile de ! mL au temperatura de autoaprindere de 1$'jC,iar amestecul aerpulbere
se autoaprinde la 2'jC.
-ntro atmos#era de dio,id de carbon,pulberea de zirconiu se aprinde la o temperatura in <ur de 65'jC,iar in azot la
.$'jC.
+ulberea si pra#ul de zirconiu pot #orma amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de ('6' g6m
!
.
+ulberea de zirconiu este utilizata la amestecurile pirote*nice,la rac*ete,arzand cu #lacara stralucitoare.9emperatura
#lacarii zirconiului este de 1.''jC iar puterea calori#ica de 286' ;cal6;g.
Cand pulberea de zirconiu este incalzita cu *idro,izii alcalini,ea reactioneaza e,ploziv,datorita dega<arii o,igenului.
"n amestec de bora, si pulbere de zirconiu,la incalzire e,plodeaza puternic.
+ulberea de zirconiu reactioneaza cu multe metale si nemetale.8e e,emplu,reactia cu #os#orul este insotita de starea
de incandescenta,iar un alia< de plumb care contine .'b zirconiu se aprinde cu usurinta la ciocniri mecanice.
?irconiul reactioneaza e,ploziv cu acidul azotic concentrat,cu acidul sul#uric sau cu sul#atul acid de potasiu.
0eactioneaza,de asemenea,cu *alogenii dand nastere la *alogenurile respective.
/l are proprietatea de a retine *idrogen in mari cantitati,ceea ce mareste pericolul de incendiu si e,plozie.
8eseurile de zirconiu umezite ard e,ploziv cu imprastieri de bucati arzande,iar deseurile uscate si neimpuri#icate ard
cu intensitate si #lacara alba.
..+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ ?-3C
?incul nu prezinta pericol de incendiu atunci cind este sub #orma de #olii,piese turnate sau #orme compacte,deoarece
se aprinde greu.9otusi,piesele odata aprinse ard cu intensitate.
+ra#ul umed de zinc reactioneaza lent cu apa,dega<and *idrogen.8aca se dega<a su#icienta caldura,aprinderea
pra#ului este posibila.
3orii de pra# de zinc in aer se aprind la apro,imativ 6''jC./ventualele urme de cloruri,continute in zinc,constituie
catalizatorul care contribuie la reactiile de o,idare si de aprindere.+ulberea de zinc lipsita de cloruri se aprinde la (.'jC,iar
cea care contine cloruri se aprinde prin incalzirea la numai (('jC.
+ulberea de zinc este #ormata de regula din particule cu dimensiunea de 12' L avind supra#ata speci#ica
mare,absoarbe un volum de *idrogen de (' de ori mai mare,#apt ce contribuie la cresterea pericolului de
incendiu.9emperatura de autoaprindere a pulberii de zinc cu dimensiunea particulelor pina la 5' L este in <ur de (2'jC.
Autoaprinderea particulelor de pulbere in vapori de apa se produce la !2'jC.Faptul se e,plica prin intensi#icarea
dega<arii de caldura in timpul reactiei dintre zinc.Faptul se e,plica prin intensi#icarea dega<arii de caldura in timpul reactie
dintre zinc si vaporii de apa.
9emperatura de autoaprindere a pulberii de zinc a#lata in strat depinde intro buna masura de marimea particulelor.
-n cazul cand pulberea de zinc este amestecata cu pulberea de sul#,se initiaza aprinderea,arderea se produce cu mare
dega<are de caldura si lumina,obtinanduse sul#ura de zinc.
+ulberea de zinc reactioneaza e,ploziv in amestec cu azotatul de amoniu,sul#ura de carbon,acidul azotic,azotatul de
potasiu,cloratii metalici,alcaline,clorura de mangan,pero,izi alcalini si alcalinopamantosi an*idrida cromica etc.
+ulberea de zinc nu reactioneaza cu azotul la temperaturi sub 1'''jC si din acest motiv azotul este o substanta inerta
#ata de zinc.
Cu aerul,pulberea de zinc #ormeaza amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de 5'' g6m
!
,pentru
initierea aprinderii amestecului este nevoie de o energie minima de $'' m>.
+ulberea de zinc se electrizeaza cu multa usurinta.Aprinderea norilor de pra# se poate produce si de la descarcarile
electrostatice.
8.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 3-C2/=
-n comparatie cu pulberile de magneziu si de zinc,pulberea de nic*el este mai putin combustibila.Aceasta se
datoreste #aptului ca pe supra#ata particulelor se #ormeaza o pelicula de o,id,care are un e#ect protector pana la temperaturi
destul de ridicate.-n plus nic*elul are o volatilitate scazuta si activitate c*imica slaba,ceea ce ingreuneaza aprinderea lui.
+ulberea de nic*el are capacitatea de a absorbi o cantitate mare de *idrogen.
-n contact cu azotul de amoniu,pulberea de nic*el,daca este incalzita reactioneaza energic.
9emperatura de aprindere a pulberii de nic*el in strat este de (555('jC,iar in stare de dispersie de (8'5.5jC.
+ulberea de nic*el poate #orma cu aerul amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de !'(6 mg6m
!
.
+ulberea si pra#ul de nic*el se poate autoaprinde numai in cazul cand au o mare #inete si in special imediat dupa
producere.Aceasta se datoreste #aptului ca nu au a<uns inca sa se o,ideze.
$.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ F-/0
+ulberea de #ier are proprietatea de a absorbi o cantitate destul de importanta de *idrogen.
Aprinderea pulberii de #ier in anumite conditii este determinata de reactia e,oterma la contactul cu o,igenul@
2FeU!62O2 o Fe2O!
0eactia este accelerata de prezenta umiditatii atmos#erice.
8aca reactia cu apa are loc la temperaturi mari,se produc o,izi de #ier si dega<are de *idrogen.
! FeU(22O o Fe!O(U(22 4sub 5.'jC5
FeU22O o FeOU22 4peste 5.'jC5
+ulberea de #ier,in raport de dimensiunile particulelor de #orma retelei cristaline,de gradul de umiditate si de
impuritati etc.1e poate autoaprinde intre 26'(.'jC,iar suspensia in aer se autoaprinde la (2'jC.
1upra#ata mare de contact cu aerul a particulelor de pulberi de #ier determina cresterea brusca a vitezei de o,igen.
Cantitatea mare de caldura ce se dezvolta ca urmare a o,idarii,provoaca aprinderea pulberii.
Fierul reactioneaza cu clorul,#os#orul,carbonul,sul#ul,etc.
1ul#ura de #ier este o substanta care e,pusa in aer se o,ideaza spontan,dega<anduse su#icienta caldura pentru a se
aprinde,#iind piro#orica.
+rin incalzirea amestecului de pulbere de #ier cu azotat de potasiu 4D3O!5 se produce brusc aprinderea #ierului cu
dega<are de lumina puternica.
+ulberea de #ier #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive care au limita in#erioara de e,plozie 1'5 g6m
!
,energia
minima de aprindere #iind de 2' m>.
1'.+"=:/0/A 4+0AF"="-5 8/ "0A3-"
"raniul este un metal de culoare albargintie si relativ moale,iar sub #orma de pra# are culoarea intre gri si negru.
"raniul este deosebit de ractiv cind este supus la temperaturi ridicate./l reactioneaza cu *idrogenul,sul#ul,seleniul
,ca de alt#el si cu *alogenii,apa si acidul azotic.
-n urma reactiei uraniului cu acidul azotic se produc e,plozii puternice.
+ulberea,pra#ul,piesele strun<ite si placile de uraniu cu apa reactioneaza lent,dega<and *idrogen.
8aca se gaseste sub #orma de bucati mici,#aramitat sau pulbere se poate autoaprinde in contact cu aerulA in urma
arderii se dezvolta o cantitate redusa de caldura.+e timpul prelucrarii barelor de uraniu,datorita dega<arii de caldura,se poate
produce aprinderea acestuia.
+articulele de uraniu de 1' mL se pot aprind intre 1'' si 2.'jC,iar cand se gasesc in suspensie in aer,temperatura de
aprindere scade la 2'jC.
+ulberea de o,id de uraniu se poate aprinde la temperatura #oarte ridicata si anume la 1'''jC.
+ulberea de uraniu #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive cu limita in#erioara de e,plozie de 6' g6m
!
,iar energia de
aprindere este de (5 m>.
11.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ C"+0"
+ulberile de cupru sunt clasi#icate in pulberi cu capacitate redusa de aprindere.+ulberile #oarte #ine 4mai mici de
',''5 mm5 pot deveni piro#orice si se pot electriza prin #recarea particulelor intre ele.
+articulele de pulbere de cupru mai mici de (( L,daca se gasesc in suspensie in aer,se pot autoaprinde la circa
.''jC,iar cele #oarte #ine depuse in straturi,au temperatura de autoaprindere cuprinsa intre 5'' si 1'''jC.
+ulberea de cupru reactioneaza energic cu *idrogenul sul#urat,cu dega<are de *idrogen.
12.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 9A39A=
+ulberea de tantal,in raport cu dimensiunile particulelor,are temperatura de autoaprindere cuprins intre 2$' si
!''jC.Cand se gaseste in suspensie in aer,se poate autoaprinde la 6!'jC.
+ulberea de tantal poate #orma cu aerul amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de g6m
!
,iar energia
de aprindere este de 12' m>.
1!.19-3&/0/A -3C/38--=O0 8/ +"=:/0- %/9A=-C/
1tingerea incendiilor de pulberi metalice este #oarte di#icila din cauza temperaturilor mari care se dega<a si reactiilor
c*imice care au loc.
-n tabelul -X.1!.1. sunt redate substantele de stingere cele mai e#iciente pentru stingerea incendiilor de pulberi
metalice.
9abelul -X.1!.1

1ubstantele de stingere cele mai uzuale #olosite la stingerea incendiilor cu pulberile metalice
3r.crt
.
8enumirea
pulberilor metalice
1ubstantele de stingere si modul de actiune
' 1 2
1 Aluminiul
+ulberi stingatoare speciale bine uscate
Clorura de sodiu 4sare de bucatarie5
Amestec de clorura de sodiu 4(58'b5 cu #os#at diamonic sau monoamonic 42555b5
3isipul uscat bine 4pentru izolarea incendiilor inicipiente5 in cantitati mari #olosinduse c*iar
si la stingerea lor prin inabusire
2 %agneziu
+ulberi stingatoare speciale
Clorura de sodiu 4sare de bucatarie5
3isip bine uscat dispersat sub #orma de straturi uni#orme pe supra#ata incendiata
Apa re#ulata in cantitati mari,pulverizata,imediat dupa declansarea incendiului,avand o
puternica actiune de racire.-n cazul cind pulberea de magneziu aprisa se a#la in cantitati mari
sau in stare topita,apa nu se va #olosi pentru stingerea incendiilor
Florura de calciu 4in stingatoare5
9rimeto,ibora,ina 49%:5 din stingatoare adecvate
! 9itan
+ulberi stingatoare adecvate
=a incendii de cantitati mici,se #oloseste metoda separarii metalului aprins cu o substanta
stingatoare,lasanduse materialul aprins,ast#el izolat sa arda complect
=a incendii de cantitati mari se actioneaza prin izolare cu pulberi stingatoare speciale,lasand
incendiul sa se lic*ideze de la sine
Cand nu e,ista alte posibilitati de stingere a incendiilor de metal in bucati mari se poate
#olosi si apa sub #orma de <eturi cu debite mari,insa cu multa prudenta
+entru localizarea si stingerea se mai poate #olosi nisipul complet uscat si pra#ul de roca sau
de dolomit
( ?irconiu
+ulberi stingatoare speciale
?ona #ocarelor mici se incon<oara cu nisip uscat sau material inert pulverizat,incendiul #iind
lasat sa se lic*ideze de la sine
=a nevoie se poate #olosi apa sub #orma de <et compact puternic trimeto,ibora,ina
5 ?inc
3isip uscat
+ulbere de talc
&ra#it
+ulberi stingatoare speciale
+entru pur<area pulberilor de zinc se poate utiliza azotul
6 3ic*el
+ulberi stingatoare
3isip uscat
Clorura de sodiu 4sarea de bucatarie5
Apa,spuma,dio,id de carbon,*idrocarburi *alogenate
1e recomanda pur<area cu azot
. Fier
+ulberi stingatoare
3isip uscat
8 "raniu
+ulberi stingatoare speciale
3isip #oarte uscat
Clorura de sodiu 4sarea de bucatarie5
+ulberea de gra#it si de talc
"raniul in cantitati mici,in caz de aprindere poate #i aruncat intrun vas cu apa unde se stinge
"raniu sub #orma de asc*ii,se poate stinge in caz de aprindere,cu <eturi puternice de apa
$ Cupru
Apa
+ulberi stingatoare
3isip uscat
1' 9antal
+ulberi stingatoare speciale
+ulbere de gra#it
1'.+rocese c*imice cu pericol de incendiu
1.+0OC/1/ 8/ 8/1CO%+"3/0/ 9/0%-CA
+rocesele de descompunere termica,sunt reactii in care sub in#luenta caldurii au loc ruperi moleculare,#olosinduse
ast#el moleculele mai simple.8escompunerea termica poate merge pina la elementele primare din care sunt constituite
substantele organice si anume carbon si *idrogen,cum este cazul de reactie de #ormarea a negrului de #um la circa 12''jC.=a
temperaturi mai ridicate se produc descompuneri partiale #ormanduse combinatii cu greutatea moleculara mai
redusa.0eactiile de descompunere termica sunt endoterme.%ateria prima se incalzeste pina la temperatura de
descompunere,prin arderea unui combustibil in cuptoare speciale.9emperatura de descompunere variaza de la (''jC,in cazul
distilarii uscate a lemnului pina la 85'jC la piroliza benzinei si peste 1'''jC la #abricarea acetilenei si a negrului de
#um.+rincipala problema consta in realizarea rapida si uni#orma a traseului unei cantitati apreciabile de caldura,#apt impus de
nivelul ridicat de temperatura necesara pentru a obtine conversii convenabile in produsele dorite.
+rocesele de descompunere prezinta pericole mari de incendii si e,plozii datorita naturii substantelor ce intervin si
conditiilor severe de temperatura la care are loc reactia.
=a toate produsele de descompunere termica rezulta in di#erite proportii gaze combustibile ca@ *idrogen,o,id de
carbon,metan,acetilena si *idrocarburi superioare.8e asemenea,in cursul di#eritelor procese de descompunere termica se
#ormeaza lic*ide usor in#lamabile ca@ metanol,si acetona la distilarea carbunilor,benzina de piroliza la piroliza
carbunilor,precum si o serie de gudroane combustibile.1epararea acestor lic*ide volatile din #ractiunile brute prin distilarea
#ranctionata sau absorbita in uleiuri implica pericole mari de incendiu.
+rezenta #ocului desc*is de la cuptoare de incalzire a materiei prime constituie o sursa potentiala de aprindere a
acestor substante usor in#lamabile in cazul scaparilor in atmos#era,datorita unor cauze cum ar #i aparitia neetanseitatilor la
coloane,aparate,etc. nerespectarea regimului te*nologic etc.
2.+0OC/1/ 8/ OX-8A0/
+rin procese de o,idare se intelege,in general,acele reactii la care se introduce o,igen in molecula unei substante
organice.
Cele mai intilnite reactii de o,igen sunt arderile in care substanta organica este o,idata complet pina la dio,id de
carbon.
-n industria c*imica se #olosesc reactii de o,idare incomplete care permit separarea unor compusi intermediari de
mare insemnatate.
0eactiile sunt reactii e,oterme,care dega<a cantitati mari de caldura.-n unele cazuri,cind reactia de o,idare se
produce printrun mecanism de reactie in lant,ea se propaga cu o viteza atit de mare,incit pot avea aprinderi si e,plozii.
1e cunosc reactii de o,idare in #aza gazoasa si #aza lic*ida.O,idarile in #aza gazoasa se pot #ace cu aer,o,igen pur
sau diluat cu azot si cu ozon.
=a o,idarile in #aza lic*ida se #oloseste o,igenul ca si alti agenti de o,idare,substante care cedeaza o,igen in timpul
reactiei 4permangant de potasiu,*ipocloriti,dio,id de magneziu,apa o,igenata etc.5.
=a o,idarile in #aza gazoasa se lucreaza cu amestecul #ata de vapori organici si aer sau o,igen.
9emperatura de reactie trebuie sa #ie sub cea de autoaprindere a amestecului.-n scopul miscarii temperaturii de
reactie si #olosesc catalizatori gazosi 4o,izi de azot,clor etc.5 sau solzi 4nic*el,cupru,saruri de cobalt etc.5.
8in punct de vedere termodinamic,reactiile de o,idare in #aza gazoasa sunt realizabile la temperaturi cuprinse intre
('' si .''jC./,ista o corelatie strinsa intre temperatura,timpul de contact si raportul o,igen*idrocarburi.-n acest domeniu de
temperaturi se situeaza si temperaturile de autoaprindere ale *idrocarburilor respective 465'jC in cazul metanului,n5(2jC in
cazul etilenei,55!jC pentru ,ilen etc.5.Folosirea catalizatorilor de o,idare permite scaderea temperaturii de reactie cu 15'
2''jC si cresterea di#erentei pina la temperatura de aprindere spontana.
Cele mai #recvente o,idari sunt@ o,idarea metanului la #ormalde*ida a na#talinei la an*idrida #talica,a etilenei in
etileno,id,a izopropilnbenzenului pentru #abricarea #enolului si acetonei etc.
+e timpul o,idarilor,in #aza gazoasa si in #aza lic*ida,se pot #orma amestecuri e,plozive.
-n a#ara pericolului de incendiu datorita prezentei amestecurilor e,plozive,in procesele de o,idare se pot produce
e,plozii #ara sa e,iste o cauza e,terioaras 4scintei electrice,#alacara etc.5 datorita unor reactii care duc la #ormare de produsi
instabili,care se descompun e,ploziv.
-n procesul de o,idare e,ista un permanent pericol de incendiu si e,plozie,mai mult decit in alte procese c*imice.
!.+0OC/1/ 8/ 2-80O&/3A0/
1unt considerate procese de *idrogenare acele reactii in care are loc introducerea unuia sau mai multor atomi de
*idrogen in molecula substantelor.
Cele mai importante aplicatii ale acestui proces in industrie sunt@ *odrogenarea carburilor in scopul #abricarii
benzinei sintetice,obtinerea alcoolului metilic prin *idrogenarea o,idului de carbon,*idrogenarea grasimilor lic*ide in grasimi
solide,obtinerea izooctanului din diizobutilena,#abricarea alcoolului #ur#urilic din #ur#urol,reducerea nitrobenzenului in
anilina etc.
0eactiile de *idrogenare sunt e,oterme,dega<induse mari cantitati de caldura.
+rocesele de *idrogenare pot decurge in #aza gazoasa,lic*ida sau mi,ta.
0eactiile de *idrogenare sunt #avorizate de presiuni ridicate,deoarece cresterea presiunii mareste concentratia
*idrogenului si deci viteza de reactie.9emperatura optima de *idrogenare variaza cu natura catalizatorului si a substantei care
se *idrogeneaza.+rin utilizarea drept catalizatori a metalelor nobile 4platina,paladiu5 se poate lucra la temperaturi mai scazute
41''15'jC5.-n sc*imb cu celelalte metale sau o,izi metalici 4crom,#ier,o,id de crom,o,id de zinc5 trebuie sa se lucreze la
temperaturi cuprinse intre 25' si (5'jC.Aceasta mareste pericolul de incendiu,intrucit temperatura de lucru depaseste de
multe ori temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse *idrogenarii.
+ericolul de incendiu si e,plozie in procesele de *idrogenare este legat de #olosirea *idrogenului,de conditiile de
temperatura si presiunea in care decurge procesul,precum si de utilizarea catalizatorilor.
8atorita vitezei mari de di#uziune a *idrogenului,in incaperile in care se lucreaza cu *idrogen e,ista un pericol
permanent de #ormare a amestecurile e,plozive.
-n scopul prevenirii e,ploziilor,instalatiile de *idrogenare se amplaseaza,de regula,in aer liber.
(.+0OC/1/ 8/ 2-80OFO0%-=A0/
Aceste procese sunt sinteze lOXOh si constau in aditia o,igenului de carbon si a *idrogenului la ole#ina
respectiva.-n #aza a doua,alde*idele sunt *idrogenate la alcoolii respectivi.
+rocesele de *idro#ormilare prezinta un pericol insemnat de incendiu si e,plozie,atit datorita substantelor #olosite,cit
si in conditii e,trem de severe 4temperaturi pina la 2''jC si presiuni de 25'!'' at5,in prezenta unui catalizator 4tetracarbonil
de carbon5 cu un rapor de o,id de carbon6*idrogen de apro,imativ 161.
5.+0OC/1/ 8/ C=O0"0A0/
0eactiile de clorurare pot avea loc in #aza gazoasa sau in #aza lic*ida.Ca agent de clorurare se #oloseste in general
clor sau compusi clorurati ca acid clo*idric sau acid *ipocloros.
-n general reactiile de clorurare sunt e,oterme dega<ind mari cantitati de caldura 42!2. ;cal6mol5.
=a reactiile de clorurare in #aza gazoasa,controlul temperaturii este mai greu de realizat din cauza di#icultatilor de
repartitie si eliminarea caldurii de reactie.Clorurarea in #aza lic*ida permite un control mai riguros al reactiei si prezinta ca
atare un pericol mai redus de e,plozie.
0eactiile de clorurare au loc la temperaturi cuprinse intre (' si 5''jC.8e regula in #aza de vapori se lucreaza la
temperaturi ridicate.8e e,emplu ,clorurarea benzenului in #aza de vapori se realizeaza la (''jC,iar cea in #aza lic*ida are loc
la ('jC in prezenta catalizatorilor 4#ier sau aluminiu5.=a reactiile in #aza gazoasa,prin acumularea caldurii de reactie se a<unge
usor la temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse clorurarii 458'jC pentru benzen5.
8in punct de vedere c*imic,reactiile de clorurare se impart in reactie de aditie si reactii de substitutie.
+rin procesul de clorurare se #abrica clorura de vinil,glicerina sintetica,*e,aclorul si altele.
"n mare pericol de incendiu apare pe timpul operatiei de distilare a solutiilor clorurate,in scopul indepartarii
substantelor organice sau a produselor de clorurare incompleta.
6.+0OC/1/ 8/ +O=-%/0-?A0/
+rin polimerizare se intelege in general procesul de trans#ormare a unei substante cu greutate moleculara mica intro
substanta cu o greutate moleculara mai mare,avind aceeasi aran<are a atomilor si aceeasi compozitie procentuala.
+olimerizarea are o deosebita importanta practica #olosind la sintetizarea unui mare numar de rasini.
Cele mai multe reactii de polimerizare au loc prin mecanismul reactiilor in lant.0adicalii liberi initiatori ai lantului
pot lua nastere prin activarea monomerului pe cale termica sau #otometrica sau pot proveni din descompunerea in mediul de
reactie a unor substante denumite initiatori,cum sunt de e,emplu pero,izii,azoderivatii,clorura de etil aluminiu,sodiul metalic
etc.8upa initiere,reactiile in lant se propaga cu viteze mari.Adeseori viteza de propagare creste atit de rapid,incit reactia nu
mai poate #i controlata,putind duce la descompuneri e,plozive 4lambalarea reactieih5.
9oate reactiile de polimerizare sunt e,oterme,cu dega<ari importante de caldura.Avind loc o miscare apreciabila de
volum ,reactiile de polimelizare sunt #avorizate din punct de vedere termodinamic de presiuni inalte si temperaturi
<oase.+resiunea de lucru nu depaseste insa 68 at,cu e,ceptia polimerizarii etilenei care se produce la 2''' at.
9emperatura de reactie variaza intre limite largi.8e e,emplu,polimerizarea izobutilenei se produce la 1''jC,in timp
ce polietilena polimerizeaza la 26'jC.
1ubstantele care se supun polimerizarii se numesc monomeri si sunt in general gaze sau lic*ide in#lamabile.
Cu e,ceptia etilenei care este putin mai usoara decit aerul 4densitatea #ata de aer ',$.5,toti ceilalti monomeri gazosi
cit si vaporii monomerilor lic*izi sunt mai grei decit aerul.&azele si vaporii se acumuleaza in partile in#erioare ale
incaperilor,in canale si conducte,camine de canalizare,gropi etc.,putind provoca e,plozii in prezenta unei surse de aprindere.
&azele pot a<unge in atmos#era locurilor de munca prin neetanseitati la organele in miscare ale utila<elor
4agitatoarelor,reactoarelor,a,elor pompelor,pistoanelor,compresoarelor etc.5,prin neetanseitati la imbinarile
conductelor,desc*iderii supapelor de siguranta,la cresterea presiunii si temperaturii in vasele de reactie.
Continutul de impuritati in monomer poate constitui un mare pericol de incendiu si e,plozie in cursul reactiilor de
polimerizare.
8e asemenea,pericol de incendiu prezinta si initiatorii de reactie,care sunt compusi pero,idic,continind o,igen activ
in molecula,ast#el incit prin aprindere pot arde si in prezenta aerului.+este o anumita temperatura,denumita lpunct de
descompunere e,otermah,ei se descompun cu cedare de caldura si eliminare de o,igen.
"n pericol deosebit il prezinta catalizatorii de alc*ilaluminiu 4clorura de etil aluminiu5,care se utilizeaza la
polimerizarea etilenei si propilenei dupa procedeul ?iegler,de <oasa presiune.
+rocedee de polimerizare aplicate industrial sunt@ polimerizarea in bloc,in solutie si in emulsie sau in suspensii.Cele
mai #recvente polimerizari sunt@ a etilenei,stirenului,acetatului de vinil,clorurii de vinil.
..+0OC/1/ 8/ 8/?A=C2-=A0/
+rin procese de dezalc*ilare se inteleg reactiile in care alc*ilaromatele 4toluen,,ileni5 sunt convertite la benzen in
prezenta *idrogenului.
+rocesul de dezalc*ilare prezinta pericolul de incendiu si e,plozie prin #aptul ca se lucreaza cu substante in#lamabile
la temperaturi de 6''6('SC si la presiuni de 6'.' at,in prezenta unui e,ces mare de *idrogen.
8.+0OC/1/ 8/ A8-9-/ =A AC/9-=/3A
Cele mai multe dintre reactiile acetilenei sunt reactii de aditie,in care moleculele altor substante se aditioneaza la
molecula acetilenei.Aceasta se datoreste des#acerii triplei legaturi dintre atomii de carbon si saturarii lor cu atomi sau radicali
ai moleculelor aditionate.
8atorita acestei proprietati acetilena se utilizeaza la sintetizarea unor produse c*imice importante cum sunt@ clorura
de vinil si tetracloretanul 4din acetilena si clor5,acetatul de vinil 4din acetilena si acid acetic5,acrilonitril 4din acetilena si acid
cian*idric5,acetalde*ida 4aditia apei la acetilena5.
1pre deosebire de alte *idrocarburi,acetilena se descompune cu e,plozie c*iar in absenta o,igenului,datorita
nestabilitatii ei termodinamice.8escompunerea spontana a acetilenei in *idrogen si carbon se produce sub actiunea unor
#actori ca@ temperatura ridicata,presiuni peste 2 at,contactul cu substante #oarte reactive #ata de acetilena 4e,emplu
clorul5,descompunerea unor substante c*imice e,plozive etc.0eactia de descompunere se produce in lant,#iind urmata de
cresterea puternica a temperaturii si implicit a presiunii 4de 12 ori presiunea initiala5.
$.+0OC/1/ 8/ 3-90A0/
+rin nitrare se intelege,in general procesul prin care se introduce grupa nitro 43O25 legata de un atom de carbon.
Cel mai intrebuintat agent de nitrare este acidul azotic singur sau in amestec cu acidul sul#uric.O,izii de
azot,*ipoazotita 43O25 si tetrao,idul de azot 432O(5 pot da reactii de nitrare in prezenta acidului sul#uric sau a unor
catalizatori
9oate reactiile de nitrare sunt puternic e,oterme.-n timpul procesului trebuie sa se tina seama si de e#ectele termice
datorita unor reactii paralele posibile 4o,idare,cracare etc.5,cit si de caldura de dezvoltare si de diluare a reactantilor.+rin
diluarea acidului azotic cu apa se dega<a cantitati insemnate de caldura.8e asemenea,dizolvarea acidului sul#uric in apa este
insotita de o mare cantitate de caldura.
9emperatura de nitrare variaza in limite largi 4de la 1' pina la 12'SC5.1caderea temperaturii sub un anumit nivel
micsoreaza viteza de reactie si provoaca acumularea de amestec nitratA aceasta acumulare poate produce,la o noua ridicare a
temperaturii,e,plozii violente.
1'.+0OC/1/ 8/ 1"=FO3A0/
+rocesele de sul#onare sunt reactiile in care se introduc prin substitutie sau prin aditie grupa 7 1O22 in compusi
organici.
Ca agenti de sul#onare se utilizeaza@ oleum,acidul sul#uric 4221O(5,acidul clorsul#uric,an*idrida sul#urica si intro
masura mai mica bio,idul de sul#.
/#ectul termic in reactiile de sul#onare variaza in limite largi cu natura agentului de sul#onare utilizat,cu natura
compusului supus sul#onarii si cu conditiile de lucru.=a o concentratie sub $!b in recipiente de #ier,apare #enomenul de
coroziuneA prin corodarea #ierului se dega<a *idrogen.
Coroziunea #avorizeaza aparitia #isurilor si deci neetanseitatea aparaturii,ceea ce conduce la scurgeri de lic*ide
in#lamabile.Coroziunea micsoreaza rezistenta mecanica a conductelor si aparaturii,ceea ce poate duce la e,plozii in situatia
cind se lucreaza la presiuni ridicate.
11.Amplasarea instalatiilor electrice in #unctie de categoriile de medii si protectia ec*ipamentelor electrice
1.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- -3 F"3C9-/ 8/ +/0-CO="= 8/ -3C/38-" 4+.11861$8!5
Categoria A@ locurile cu substante care pot sa se aprinda sau sa e,plodeze in contact cu aerul,apa sau alte substante
materiale,cu lic*ide cu 9in#n 28SC si cu gaze sau vapori =in#n 1'b,atunci cind acestea pot #orma cu aerul amestecuri e,plozive
si nu sunt utilizate drept combustibil.
Categoria :@ locurile cu lic*ide cu 9in#C28...1''SC,gaze sau vapori cu =in# m 1'b,suspensii de #ibre,pra# sau
pulberi,cind se gasesc in cantitati #avorabile #ormarii amestecurilor e,plozive si nu sunt utilizate ca combustibil.
Categoria C@ locurile cu substantele si materiale combustibile solide sau cu lic*ide cu 9in#m1''SC in urmatoarele
conditii@
a5 daca nu sunt utilizate pentru comenzi *idraulice,racire,ungere si tratamente termice in cantitati de peste 2m
!
sau
pentru ardereA
b5 daca materialele combustibile din spatiul respectiv,inclusiv cele din utila<e sau pentru ambala<ul si depozitarea
materialelor incombustibile 4palete sau ra#turi combustibile5 depasesc 15''' ;cal6mE 46! %>6mE5A
c5 cantitatea de ulei a ec*ipamentului electric depaseste 6' ;g6unitate,iar materialul combustibil al #lu,urilor de
cabluri electrice nu depasesc 2,5 ;g6m #lu,.
Categoria 8@ locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare #ierbinte,topite sau incandescente,cu dega<ari
la caldura radianta,#lacari sau scintei,precum si substantele solide sau lic*ide care se ard sub #orma de combustibil.
Categoria /@ locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare rece sau combustibile in stare de umiditate
inaintata,deci #ara a e,ista posibilitatea aprinderii lor.
Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi,precum si independent pentru #iecare compartiment
de incendiu in parte,mentioninduse in mod obligatoriu in documentatia te*nico economica.
2.CA9/&O0--=/ 8/ -3CA+/0-,1+A9-- 1A" ?O3/ -3 F"3C9-/ 8/ %/8-"%/8-" 3O0%A= 4-..5
"o 7 incaperi uscate@ umiditatea relativa a aerului nedepasind in mod obisnuit .5b 4camere de
locuit,birouri,magazine ,sali de clasa,teatre,cinematogra#e,muzee,ateliere de timplarie sau mecanice,depozite etc.5.
"1 7 incaperi umede cu intermitenta@ ceata si condensatii pe pereti de scurta durataA umiditatea relativa peste .5b
insa pe perioade scurte 4bucatarii si GCuri in cladiri de locuit,calcatorii,uscatori de bloc,pivnite aerisite,soproane etc.5
"! 7 incaperi ude@ ceata si condensatii permanente pe pereti,cu igrasieA umiditatea relativa peste $.b 4bai si dusuri
sociale,spalatorii de ve*icule,camere #rigori#ice,unele incaperi din industria c*imica,industria alimentara etc.5.
D 7 incaperi cu agenti corozivi@ cu dega<ari sau in#iltratii cu agentii corozivi,continuu sau periodic,cu actiune
distructiva asupra materialelor,aparatelor etc. #olosite in e,ecutarea instalatiilor electrice 4ateliere de acoperiri metalice,statii
de incarcare acumulatoare etc.5.
9 7 spatii cu temperaturi ridicate@ peste U('SC in mod permanent 4zonele cuptoarelor si a celor de turnare din
turnatorie etc.5.
+- 7 spatii cu pra# incombustibil@ cu dega<ari sau in#litrari in cantitati periculoase depuse pe elementele instalatiilor
electrice 4#abrici de ciment,depozite de nisip etc.5.
+C 7 spatii cu pra#,scame sau #ibre combustibile in suspensie in cantitati insu#iciente pentru #ormarea unor
amestecuri e,plozive sau de aprindere 4depozite de carbune,unele ateliere de timplarie etc.5.
8% 7 spatii cu pericol de deteriorari mecanice,in care loviturile mecanice pot degrada instalatia si ec*ipamentele
electrice 4zone de comunicatii si manipulari de materiale,supra#ete verticale sub inaltimea de 2 m etc.5.
C/ 7 incaperi cu pericol de electrocutare,care au elemente de constructii 4pereti,pardoseli etc.5 si elemente
conductoare din punct de vedere electric.
// 7 incaperi speciale pentru ec*ipamente electrice,care sunt accesibile numai personalului cali#icat si autorizat
4camere de comanda statii electrice,tablouri electrice de distributie,baterii
acumulatoare,trans#ormatoare,redresoare,laboratoare de incercari electrice etc.5.
1- 7 spatii e,puse intemperiilor 4ploaie,soare,ger,zapada,g*eata etc.,de regula neprote<ate prin cladiri5.
= 7 zona de litoral,in latime de ! ;m in lungul tarmului maritim.
!.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- C" +/0-CO= 8/ /X+=O?-/ 4-.8.1.5
/.-.' 7 locuri unde e,ista amestecuri e,plozive de vapori in#lamabili si gaze,in mod permanent in conditii normale de
#unctionare.
/.-. 7 locuri unde e,ista amestecuri e,plozive cu vapori in#lamabili sau de gaze,in urmatoarele situatii@
a5 interminent sau periodic,in conditii normale de #unctiomareA
b5 #recvent,datorita neetanseitatii sau operatiei de intretinereA
c5 ocazional,la producerea avariilor sau datorita #unctionarii anormale a instalatiilor te*nologice.
/.-.a 7 locurile in care@
a5 lic*idele in#lamabile sau gazele combustibile sunt pastrate,manipulate sau depozitate in recipienti sau instalatii
inc*ise,din care pot iesi in mod accidental 4#unctionari anormale,avarii5A
b5 #recvent,concentratiile care prezinta pericole de e,plozie si incendiu sunt evitate in mod obisnuit prin ventilatie
mecanicaA
c5 e,ista posibilitatea patrunderii concentratiilor periculoase de incaperile invecinate de categoria /-.
/- b@ locurile unde@
a5 vaporii in#lamabili si gazele combustibile =in# m 15b precum si un miros puternic cind se a<unge a<unge la
concentratia limita admisaA
b5 activitatile se des#asoara sub niste sau cote de absortieA
c5 concentratiile de vapori si gaze nu pot #orma amestecuri e,plozive@
/ -- 7 locurile unde@
a5 pra#ul 4pulberea5 combustibil se gaseste in stare de suspensie,in permanenta,intermitent sau periodic la
#unctionarea normala si in cantitati #avorabile produce aprinderi si e,ploziiA
b5 #unctionarea anormala a instalatiilor sau oprirea lor,ar #avoriza #ormarea concentratiilor periculoase,care ar putea
#i aprinse,datorita deran<amentelor concomitente la instalatia electricaA
c5 sar putea acumula pra#uri bune conducatoare de electricitate.
/ -- a 7 locurile unde pra#ul combustibil nu este in mod normal in starea de suspensie in aer,dar se poate depune pe
ec*ipamentele si instalatiile electrice ingreunind ast#el caderea caldurii in e,terior,e,istind in acelasi timp posibilitatea
aprinderii lui de la scinteile si arcurile electrice care se producA
/ --- 7 locurile unde se manipuleaza,#abrica sau #olosesc in procesul te*nologic #ibre sau materiale care pot produce
scame usor incombustibile in suspensie,in cantitati in care nu prezinta pericole.
/ --- a 7 locurile unde se manipuleaza si se depoziteaza #ibre usor combustibile.
(.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- -3 F"3C9-/ 8/ +/0-CO=/ 8/ /=/C90OC"9A0/ 419A1 82.58.5
Foarte periculoase 7 locurile unde umiditatea relativa este de peste $.b,temperatura aerului depasind !5SC,supra#ata
din zona de manipulare #iind ocupata de obiecte conducatoare legate electric la pamant peste 6'b,medii corozive.
+ericuloase 7 locurile in care umiditatea relativa este de .58.b,temperatura aerului !'!5SC,obiectele
conducatoare legate electric la pamant sunt sub 6'bA e,ista pardoseli conducatoare 4pamint,beton etc.5 pulberi conducatoare
4pilituri metalice,gra#it etc.5,#luide care micsoreaza rezistenta electrica a corpului omenesc.
+utin periculoase 7 locurile unde umiditatea relativa este ma,ima de .5b,temperatura aerului 15!5SC,pardoseli
izolate.
5.+0O9/C9-A A39-/X+=O?-)A
-n #unctie de domeniile de destinatie,19A1ul 68..68. prevede dupa grupe de ec*ipamente electrice pentru
atmos#era e,ploziva.4---5,sapte moduri de protectia acestora 4d,p,K,o,s,e,i5 si sase clase de temperatura ma,ima de supra#ata
491,92,9!,9(,95,96.
Corelarea dintre acestea este aratata in tabelul X-.5.1.
9abelul X-.5.1.
Corelarea dintre grupele de protectie,modurile de protectie si temperatura ma,ima de supra#ata,pentru protectia
ec*ipamentelor
9
-
+
"
0
-

8
/

+
0
O
9
/
C
9
-
/
&rupele de protectie
1ubstante e,plozive uzuale pe clasa de temperatura 4v. tabelul
X-.5.25
8enumireadestinatia 1imbolul
F
RmmT
91
(5'SC
92
!''SC
9!
2''SC
9(
1!5SC
95
1''SC
96
85SC
-.Antigrizutoasa 7 %ine /,. - ',5 91
--. Antie,plozivaalte sectoare
/,. -- A ',5 91 92 9! 9(
/,. -- : ',! 91 92 9(
/,. -- C ',2 91 92 95
%
O
8
"
0
-

8
/

+
0
O
9
/
C
9
-
/
8enumirea 1imbolul 8estinatia
Capsularea antide#lagranta
Capsularea presurizata
-nglobarea in nisip
-mersie in ulei
+rotectie speciala
d
p
K
o
1
+entru partile de ec*ipament electric unde se produc scintei si arcuri
electrice sau incalziri care prezinta pericol pe timpul #unctionarii normale
1iguranta marita
1iguranta intrinseca
e
#
+entru partile de ec*ipament electric #ara scintei si arcuri electrice
=a circuitele de slaba putere care nu pot aprinde mediul din <ur
3otatii@
F 7 interstitiul ma,im admis la modul de protectie d si este de#init ca cea mai mare distanta intre supra#etele
con<ugate la imbinarea dintre di#erite partie ale carcasei sau di#erenta diametrelor aleza<elor si arborilor,<ocul imbinarilor
#iletate,pentru =C25 mm.
= 7 lungimea imbinarii di#eritelor parti ale carcasei si este de#inita ca #iind drumul cel mai scurt parcurs de o #lacara
dce traverseaza imbinarea din interiorul unei carcase antide#lagranta catre e,teriorul ei,in momentul unei e,plozii interne.
-n tabelul X-.5.2. se arata incadrarea in#ormativa a unor gaze si vapori cu pericole de e,plozie,pe grupe de protectie
si clase de temperatura.

9abelul X-.5.2
-ncadrarea in#ormativa a unor gaze si vapori cu pericole de e,plozie,pe grupe de protectie si clase de temperatura
&rupa
de
protecti
e
1ubstantele e,plozive uzuale pe clase de temperatura
91 92 9! 9( 95 96
- %etan
-- A
Acetona,amoniac,acetat
de metil,acid acetic,acid
cian*idric,alcool metilic
,benzen,clorura de
metil, clorura de
vinil,etan,gaz
natural,metan
industrial,na#talina,o,id
de cabon
propan,propilena,toluen,
p,ilen
Acetat de amil,acetat de
butil,acetat de propil,acetat
de vinil,alcool
butilic,alcool etilic,benzina
grea,ciclo*e,amina,
/til benzen
izoctan,motorina,izopenta
n
:enzina,ciclo*e,an,n
decan,n*eptan,n
*e,an,*idrogen
sul#urat,n
nonan,octan,pentan,titei
Alde*ida
acetica,eter
etilic

-- : &az aerian,etilena
:utadiena,o,id de
etilena,o,id de propilena
8io,an
-- C 2idrogen,gaz de apa Acetilena
1ul#ura
de
carbon
/,emplele de simbolizare@
/,.d.-@ protectie antigrizutoasa 4grupa -5 prin capsularea antide#lagranta.
/,.d.-- A9@ protectie antie,ploziva 4grupa --5 capsularea antide#lagranta sub grupa -- A cu limita de temperatura
admisa la 2''SC.
/,.e.-- A9!@ protectie antie,ploziva sub grupa -- A siguranta marita cu limita de temperatura admisa la 2''SC.
/,.d,e. -6-- :,9(@ protectie antigrizuroasa si antie,ploziva,capsulate antide#lagranta si siguranta marita,cu limita de
temperatura admisa de 1!5SC.
+rotectia mecanica a ec*ipamentelor electrice se arata in tabelul X-.5.!.
9abelul X-.5.!.
&radele de protectie ale ec*ipamentelor electrice
+rotectia impotriva stingerii
interioare sub tensiune si contra
patrunderii corpurilor solide
straine,con#orm 19A1 !!25.$A
19A1 625.1A 19A1 586'681
+rotectia contra patrunderii apei
F
a
r
a

p
r
o
t
e
c
t
i
e
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

p
i
c
a
t
u
r
i
l
o
r

d
e

a
p
a

c
a
z
u
t
e

v
e
r
t
i
c
a
l
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

p
i
c
a
t
u
r
i
l
o
r

d
e

a
p
a

c
a
z
u
t
e

s
u
b

u
n

u
n
g
*
i

d
e

m
a
,
i
m
u
m

1
5
S

d
e

v
e
r
t
i
c
a
l
a
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

a
p
e
i

c
e

c
a
d
e

c
a

p
l
o
a
i
a
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

s
t
r
o
p
i
r
i
i

c
u

a
p
a
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

<
e
t
u
r
i
l
o
r

d
e

a
p
a
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

c
o
n
d
i
t
i
i
l
o
r

d
e

p
e

m
a
r
e
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

i
m
e
r
s
a
r
i
i

t
e
m
p
o
r
a
r
e

s
u
b

a
p
a
+
r
o
t
e
<
a
t

c
o
n
t
r
a

i
m
e
r
s
a
r
i
i

i
n
d
e
l
u
n
g
a
t
e

s
u
b

a
p
a
' 1 2 ! ( 5 6 . 8
' Fara protectie %A9
1 +rote<at contra 5' mm A9 %A A
2 12 mm A9 %A9 %A9 %A9
! 2,5mm A9 A9 A9 %A9 A
( 1 mm A A9 A A9 %A9 %
5
+artial
contra
pra#
A %A9 %A9 %
6
9otal
contra
pra#
A A9 A9 A
Conditii suplimentare care se pot
cere,simbol
G +rote<at contra unor conditii atmos#erice si masuri suplimentare de protectie
1 )er#icat contra patrunderii apei cu motorul oprit
% )er#icat contra patrunderii apei cu motorul in #unctiune
3otatii@
% masini electriceA
A 7 aparate electriceA
%A 7 masini si aparate electriceA
A9 7 aparate si trans#ormatoareA
%A9 7 masini,aparate si trans#ormatoare electrice.
%odul de simbolizare@
-+ urmat de@
G 4cind este necesar5A
prima ci#ra '...6 4protectia contra atingerii sau patrunderii corpurilor straine5A
a doua ci#ra '...8 4protectia contra patrunderii apei5A
1 sau % 4cand este nevoie5.
/,emple@
-+ (' 7 prote<at contra corpurilor straine mai mari de 1 mm si neprote<at contra apeiA
-+ !5 7 prote<at contra corpurilor straine mai mari de 2,5 mm si contra <eturilor de apaA
-+ !5 % 7 prote<at contra corpurilor solide mai mari de 2,5 mm,contra <eturilor de apa,cu motorul in #unctiuneA
-+G (! 7 prote<at contra intemperiilor,corpurilor straine mai mari de 1 mm si contra apei ce cade ca ploaia.
-n tabelul X-.5.(. sunt aratate ec*ipamentele electrice care trebuie #olosite in #unctie de mediu.
9abelul X-.5.(
/c*ipamentele electrice care trebuie #olosite in #unctie de mediu
1peci#icatia
-n interior
-n e,terior
Categoriile A,: Categoriile C,8,/
/

-
/

-

a
/

-

b
/

-
-
/

-
-

a
/

-
-
-
/

-
-
-

a
"

'
"

1
"

2
"

!
+
=

+
C
D9
/
/
"

2
-
1
1 2 ! ( 5 6 . 8 $ 1' 11 12 1! 1( 15 16 1. 18 1$
Conductoare neizolate B B B B B B B B
3eprote<ate B B B
C
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

i
z
o
l
a
t
e
-+,-+/,
-+F0 B B
+/= B B B B B B B B B B
+
r
o
t
e
<
a
t
e

i
n
@
9 B B B B B B B B B B B B B
-+r,
-+Fr B B
-+/r B B B B B
Cu manta 4punte5 B B B
C
a
b
l
u
r
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
3
e
a
r
m
a
t
e
...rr B B B B B B B B B B B B B B B B B
...r+ B B B B B B B B B B B B
...r+r B B B B B B B B B B B B
...2+ B B B B B
A
r
m
a
t
e
...rAr B B B B B B B B B B B B B B B B
...r+Ar B B B B B B B B B B B B B
...2+: B B
...2+:r B B
+
r
o
t
e
<
a
t
e
-+ !' B B B
-+ !! B B B B
-+ (( B
:
a
r
e

n
e
i
z
o
l
a
t
e
-+ 5( B B B B
/, d B
/, i B B
1pecial B B B
A
p
a
r
a
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e
,
p
r
o
t
e
c
t
i
e
-+ '' B
-+ !' B B
-+ !! B B B
-+ (( B
-+ 5( B B B B
/, d B B
/, e,s B B
1peciala B B B
-+ '' B
C
o
r
p
u
r
i

d
e

i
l
u
m
i
n
a
t
,
p
r
o
t
e
c
t
i
e
-+ 2' B B
-+ !! B B B
-+ 5( B B B B B B B
/, d B
/, e,s B
1peciala B B B
%
a
s
i
n
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

r
o
t
a
t
i
v
e
,
p
r
o
t
e
c
t
i
e
-+ '' B
-+ 22 B B
-+ 2! B
-+ (( B
-+ 5( B B B B B B B
/, d B B
/,,e,s B
1peciala B B B
9
r
a
n
s
#
o
r
m
a
t
o
a
r
e
,
c
o
n

d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
,
p
r
o
t
e
c
t
i
e
-+ '' B
-+ 2' B
-+ 21 B
-+ 2! B B B
-+ (( B
-+ 5( B B B B B
/, B B B
1peciala B B B
"
n
e
l
t
e

r
o
t
a
t
i
v
e
,
p
r
o

t
e
c
t
i
e
-+ '' B
-+ !' B B
-+ !! B B
-+ (( B
-+ 5( B
3ota@
15 Cabluri
rr 7 nearmate cu izolatie si manta din +)CA
r+ 7 2+ nearmate cu izoltatie de +)C respectiv *irtie si manta +bA
r+r nearmate cu izoltatie de +)C si manta de +b cu invelis e,terior din +)CA
rAr cabluri armate cu izolatie si invelis e,terior de +)CA
r+Ar armate cu izolatie de +)C,manta de +b si invelis e,terior din +)CA
2+: 7 2+:- armate cu izolatie de +)C cu izolatie de *irtie si manta de +b,#ara respectiv cu invelis e,terior
Combustbil.
25 Conductoarele izolate neprote<ate,tuburile din +)C si cablurile cu manta de +)C montate aparent in incaperi de
categoria C sunt admise numai daca o avarie produsa in aceste instalatii nu poate provoca un incendiu.
!5 +entru tuburile +)C,temperatura mediului trebuie sa #ie cuprinsa intre 25 si ('SC,iar pentru cablurile cu izolatie
si manta de +)C de 7 !' si ('SC.
(5 9uburile si cablurile cu invelis +)C nu pot #i montate ingropat in elemente de constructie combustibileA pot #i insa
montate aparent pe aceste elemente numai daca se interpune un strat de incombustibil.
55 9rans#ormatoarele si condensatoarele pentru medii cu pericol de e,plozie se monteaza in incaperi separate,bine
ventilateA in anumite cazuri se pot monta si in mediu cu pericol de e,plozie,numai daca sunt #ara lic*ide combustibile de
racire,daca sunt prevazute cu protectie antie,ploziva corespunzatoare.
12.-nstalatii automate de semnalizare a incendiilor
1.8/9/C9OA0/ 8/ -3C/38-"
1.1.&/3/0A=-9A9-
-n principiu,la o instalatie de semnalizare a incendiilor se deosebesc@ detectoare de incendiu,circuitele de legatura si
centralele de semnalizare.
8etectoarele declanseaza,in caz de incendiu,un semnal,care prin elemente de legatura 4conductoare,ampli#icatoare
etc.5 este transmis la centrala.Centrala primeste semnalul emis de detector si determina o semnalizare optica si acustica
4eventual si o inregistreaza5.-n continuare poate declansa o reactie organizata care sa duca la o combatere rapida a incendiului
4salvare,localizare,lic*idare etc.5.
Oricare ar #i tipul de detector,rolul sau intro instalatie automata de semnalizarea incendiilor este de a depista cit mai
repede posibil incendiul,ast#el incit sa se poata lua masuri adecvate 4anuntarea pompierilor,declansarea autoamata a
instalatiilor de stingere,semnalizare si inlaturarea obstacolelor de pe caile de evacuare,inc*iderea automata a canalelor de
ventilatie etc.5.
1.2.C=A1-F-CA0/A 8/9/C9OA0/=O0 8/ -3C/38-"
8etectoarele de incendiu se clasi#ica dupa natura #enomenelor insotitoare ale incendiului sau dupa principiile de
#unctionare a lor 4 tabelul X--.2.1.5
9abelul X--.2.1.
Clasi#icarea si caracteristicile detectoarelor
8enumirea
detectoarelor
+rincipiile de #unctionare.Caracteristici
1.2.1. 9ermice
0eactioneaza la e#ectele caldurii care apar pe timpul declansarii incendiilor.8eclanseaza semnalul de
incendiu atunci cind in urma aparitiei #ocului,se produce o crestere a temperaturii in mediul ambiant.1e
produce in ordine@ topirea,dilatarea,modi#icarea de structura a materialelor,modi#icarea conductivitatii
electrice datorita caldurii.
1.2.1.1.9ermostatice
4ma,imale5
Functioneaza pe baza unei temperaturi date,adica emit semnale numai la atingerea unei anumite
temperaturi reglate in prealabil 4de e,emplu la 5' sau .5SC5.1unt indicate a se #olosi la incendiile cu
evolutie rapida.
1.2.1.1.1. 8etector
de incendiu cu
bimetal
8etector termostatic,al carui principiu constructiv se bazeaza pe comprimarea,sub presiune mare a doua
benzi de metal cu coe#icienti de dilatare termica di#eriti.
8etectorul bimetalic poate #i reglat pentru o temperatura de apro,imativ 2' pina la 1''SC,cu valoare
uzuala de 6'SC sau de la (' pina la $'SC.
8etectorul termostatic cu alia< eutetic este construit in mod obisnuit pentru a detecta si semnaliza
atingerea unei temperaturi de 65A .5A $5A 1!' sau 28'SC,corespunzator punctului de topire al alia<ului
respectiv.Avind inertia termica mica este indicat a se #olosi pentru detectarea incendiilor cu viteze mari
de propagare 4trans#ormatoare,intrerupatoare in ulei etc.5
1.2.1.1.2. 8etector
de incendiu tip
Good
8etector pe baza de #ir #uzibil.Functionarea lui poate #i modi#icata in limite largi,prin inlocuirea #irului
#uzibil.%etalul #olosit este de tipul Good,a carui temperatura de topire,in #unctie de compozitia
alia<ului,variaza intre 5' si 12'SC.Cel mai #recvent se #oloseste temperatura de U.'SC.
1.2.1.1.!. 8etector
de temperatura cu
#uzibil
Fabricat in tara.1e compune dintro carcasa in interiorul careia se a#la un grup de lame de contact si o
piesa de detectate optica,ambele #iind actionate de un #ir #uzibil sub #orma de nit.-n cazul depasirii
temperaturii din incapere,nitul se inmoaie ,se alungeste sau se topeste permitind grupului de lame sa se
departeze spre stinga si prin intermediul unor piese de contact si legatura se stabileste un circuit electric
care determina lansarea unui semnal de incendiu si declansarea unei instalatii #i,e de stingere.
Acest detector are@
pragul de temperatura de 55 sau .5SC in #unctie de tipul de nit #olosit
tipul de detectare ma,imum 2 min
capacitatea contactelor ma,imum ',5 A la 2( ) curent continuu
greutatea 6' g
limitele temperaturii mediului in care se poate #olosi sunt de la 2' pina la U('SC
umiditatea ma,ima a mediului 85b
supra#ata e#icace de supraveg*ere 1','' mE,iar in conditiile montarii intro incapere mai inalta de !,5'
si sau in cazul unei ventilari puternice 5 mE
1.2.1.2
9ermodi#erentiale
8etecteaza incendiul in #unctie de variatia de temperatura #ata de o temperatura data si independent de
temperatura intialaA declanseaza numai sub e#ectul depasirii unei anumite viteze de crestere a
temperaturii
1unt mai sensibile si #unctioneaza mai rapid decit cele termostatice,insa in general,nu mai corespund
cerintelor moderne
1.2.1.!
9ermovelocimetrice
Functionarea lor se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de crestere a temperaturii in unitate de
timp,avand la baza criteriul valocimetric.
Cresterea se e,prima in grade pe minutA variatiile normale de temperatura sunt cuprinse intre 2 si
2'SC6min.
1.2.1.!.1. 8etector
cu temperatura cu
termistoare 489-15
Construit in tara.Functionarea lui se bazeaza pe variatia di#erita a rezistentelor a doua termistoare,in
raport cu temperatura."nul dintre acestea este montat in contact cu mediul ambiant,iar cel deal doilea
partial izolat termic.
-n cazul cresterii lente a temperaturii,rezistentele ambelor termistoare au practic aceeasi valoare.8aca in
mediul ambiant temperatura creste brusc,termistorul montat in e,teriorul carcasei #iind direct in contact
cu mediul incon<urator,se incalzeste mai repede,iar cel izolat mai incet.-n aceasta situatie,rezistenta
electrica a termistorului montat in e,terior scade brusc,si,ca urmare a di#erentei de rezistenta a celor
doua termistoare,potentialul electric se modi#ica,variatia de tensiune este marita de ampli#icatorul care
actioneaza releul de iesire,care prin inc*iderea contactelor transmite semnalul la centrala,oar local
aprinde beculetul
Caracteristici@
tensiunea de alimentare 2( ) s 1'b
curentul absorbit pentru pozitia de repaus 1' mA,iar la actionare 8' mA
timpul de #unctionare la un salt de temperatura de 2'SC este de 1s',6 min,iar la unul de !'SC de
',5s',! min
capacitatea contactelor releului la 22' ),5 A curent alternativ iar la 22' ) 7 ! A la curent continuu
temperatura mediului ambiant la care poate #unctiona de la 2' pina la (5SC
umiditatea ma,ima 85b
sensibilitatea 5SC6min
/ste recomandat pentru supraveg*erea spatiilor in care apar incendii mocnite #ara #lacara,dar cu o
crestere a temperaturii 4magazii inc*ise,silozuri etc.5
1.2.2 8etectoare
termoelectrice
Functioneaza pe principiul e#ectului termoelectric 4variatia unei marimi electrice,#ie tensiune,#ie
intensitate5
1e #olosesc #ie sub #orma de termocupluri #ie sonde termometrice din nic*el sau tungsten,a caror
rezistenta electrica variaza in acelasi sens cu temperatura
Au o buna #unctionare@
nu poseda piese mobile
nu au contacte care sa ancraseze,sa corodeze
sunt sensibile
nu poseda mecanisme bimetalice supuse de#ormatiilor si oboselilor contiunue
nu dau alarme #alse
nu sunt necesare sc*eme electrice
1.2.!. 8etectoare de
#lacara
8etector de #lacara realizat in taraA depisteaza si semnalizeaza aparitia unui inceput de incendiu in timp
de 2,5 s
Caracteristici@
tensiunea de alimentare 2( ) s 1'b
curentul absorbit in repaus 1' mA,iar la actiune 8' mA
timpul de raspuns 1,5s 1 s
dimensiuni de gabarit t 2'5 mmA *C1.5 mm
distanta ma,ima la care sesizeaza .,'' mm
capacitatea contactelor@ releul 22' ) si 5 A si curent alternativ si 22' ) si ! A curent continuu
poate #i montat in medii cu temperatura de la 1' pina la U(5SC si cu umiditate ma,ima de 85b
Atmos#era in care se monteaza trebuie sa #ie #ara gaze sau agenti care ar putea sa perturbe buna
#unctionare
/ste construit dintro carcasa,un capac alb si un soclu.-n carcasa de #orma rotunda se gaseste montat
sistemul optic,#ormat dintrun obiectiv,un #iltru in#larosu,elementul #otosensibil,un #ototranzistor si un
ampli#icator
+rincipiul de #unctionare are in baza trans#ormarea energiei luminoase in semnale electrice
8etectoarele de acest tip nu trebuie sa reactioneze la lumina solara,lampi incandescente,supra#ete
metalice calde.9rebuie insa sa #unctioneze in cazul vibratiilor,socurilor,murdaririi cu
uleiuri,pra#,umiditate etc.
1e utilizeaza acolo unde este posibil sa izbucneasca de la inceput o #lacara,incendii de lic*ide
combustibile,la supraveg*erea *aitelor inalte cu vizibilitate redusa,depozite de c*erestea,depozite de
mar#uri etc.
"n detector poate supraveg*ea e#icient o supra#ata de 5'' pina la 1''' mE care trebuie micsorata in
cazul materialelor depozitate in ra#turi,vizibilitatea #iind redusa
1.2.(. 8etectoare de
#um
8etectoarele de #um se clasi#ica din punct de vedere #unctional in@
detectoare de #um optice,pe pricipiul dispersiei luminii
detectoare de #um optice,pe principiul absortiei luminii
/le sunt sensibile la pra#ul din atmos#era,motiv pentru care se deregleaza
0ealizarea unui detector optic,cit mai sensibil,impune@
#olosirea unei surse de radiatii cu o lungime de unda cit mai mica posibil a luminii masurate
utilizarea unei surse de radiatii cu lumina puternica la detectoare cu lumina di#uza,#olosirea unui ung*i
de dispersie cit mai mare posibil
1.2..5 8etectoare de
camera de ionizare
+rincipiul #izic #olosit se bazeaza pe ionizarea aerului e,terior dintro camera de masurare care este
e,pusa e#ectului de durata a unor radiatii al#a,emisie de o sursa radioactiva.
Aerul ast#el ionizat devine bun conducator de electricitate
-n cazul aparitiei unui incendiu mocnit,particulele de gaze de ardere si #um patrund in camera de
masurare,unde,in raport cu marimea si cantitatea lor,declaseaza curentul de ionizare si in continuare
circuitul de semnalizare
-n practica se intrebuinteaza detectoare cu doua camere de ionizare
1.2.5.1. 8etectorul
Cerberus
/ste #ormat din doua camere de ionizare,in care se gaseste o sursa de radiatie,legate in serie intrun
circuit de curent continuu."na din camere comunica cu e,teriorul,iar cealalta este etansa
+articulele al#a,emisie de o sursa radioactiva,ionizeaza aerul #acindul bun conducator de electricitate
Fumul si produsele de ardere patrund in camera desc*isa ,se ionizeaza,devenind mai putin mobile decit
ionii din aerul obisnuit,necesitind un timp mai mare pentru a a<unge la electrozii camerei de ionizare.-n
continuare are loc o scadere a curentului de ionizare,o crestere a rezistentei electrice dintre electrozii
camerei --,precum si o crestere a tensiunii,se aprinde o lampa releu speciala,provocind declansarea unui
semnal de incendiu
1.2.5.2. 8etectorul
D> 7 1
/ste proiectat si construit ca sa poata sesiza aparitia #umului si cresterea temperaturiiA ca element sesizor
de #um sze #oloseste o camera de ionizare,prevazuta cu o sursa de radiatii al#a
/lementul sensibil la cresterea temperaturii este #orma din ( termorezistente,care in momentul cind
temperatura depaseste 5'SC intra in actiune
+articulele de #um sau de pra#,a#late in suspensie in aer,patrund intre electrozii camerei de
ionizare,absorb radiatiile al#a,micsorind gradul de ionizare si ca urmare se realizeaza o crestere a
potetialului unei grile de comanda a tubului,amorsarea acestuia si astl#e detectorul intra in #unctiune
8etectorul D>1 intra in compunerea instalatiei de productie ruseasca 18+",din dotarea unor obiective
1.2.5.!. 8-C-1.!
8etector cu camera de ionizarea carei #unctionare este similara cu cele de acelasi tip construite in
strainatate
/ste #ormat dintrun soclu montat pe tavan,doua camere de ionizare,o placa de circuit imprimat pe care
este montat ampli#icatorul de semnal,cu becul de semnalizare optica locala
-n ambele camere de ionizare se gaseste cite o sursa radioactiva
1e monteaza in incaperi unde temperatura este cuprinsa intre 2' si U6'SC,umiditatea #iind de 65s2'b
%ontat in incaperi cu inaltimea ma,ima de 8 m poate supraveg*ea o supra#ata de 5' mE,iar cele cu
tavan in coama sau in dinti de #erestrau !5 mE
1.2.5.( 8-C-8!
1esizeaza aparitia #umului si a gazelor de ardere dega<ate de incendiu in #aza incipienta
-n caz de incendiu poate declansa sistemele de semnale de alarmare,si dupa caz de stingere a incendiilor
1e recomanda a se #olosi in locurile in care incendiul se produce mocnit si se mani#esta prin dega<are de
#um sa gaze de ardere
Aparatul este #ormat dintrun soclu pentru montareaaparenta si din detectorul propriuzis,care la rindul
sau este alcatuit din doua camere de ionizare cu surse radioactive 4una de compensare interioara si cea
e,terioara de masura5,circuit de masura realizat cu tranzistor cu e#ect de cimp,circuit comparativ,circuit
de iesire si stabilizator intern.8etectorul este prevazut cu trei circuite de semnalizare la distanta la
centrala automata de semnalizare sau sisteme intermediare de semnalizare
Functionarea@
#umul sau gazul de ardere care intra in camera de masura provoaca scaderea curentului in camera
repartitia tensiunilor la bornele celor doua camere de ionizare se modi#ica,tensiunea la bornele camerei
e,terioare creste,ceea ce declaseaza semnalele de alarma prin intermediul circuitului de masura si a
celui comparator
1.2.5.5 8-C-3.6
1e construieste pentru mediu marin 8-C-3p%A0-n si in varianta 8-C-33O0%A=
1emnalizeaza aparitia #umului si gazelor de ardere produse de un incendiu in #aza initiala
/ste indicat a se #olosi in locurile in care este posibil aparitia unui incendiu mocnit,#ara #lacara,care se
mani#esta prin dega<are de #um sau gaze de ardere
1.2.5.6 8-C9..
1e construieste in ! variante@
8-C9 .. /,.3r. pentru mediul marin
8-C9 .. /,. 4ia5 pentru medii e,plozive
8-C9..3ormal
/ste destinat detectarii incendiilor a caror inceput se mani#esta printro dega<are importanta de
caldura,cu o evolutie rapida 4incendii de *irtie,lemn,te,tile,lic*ide in#lamabile etc.5 sau a celor care pot
sa apara in medii deosebit de di#icile,cum ar #i incaperi unde prin natura e,ploatarii se dega<a #um,gaze
arse sau in spatii cu mult pra#
-n varianta 3aval poate #i montat in incaperile de pe nave sau din zona litorala
8etectorul #ace parte din categoria detectoarelor combinate cu #unctie dubla@ termovelocimetrica si
termostatica
/ste un aparat electronic cu termistoare pentru sesizarea inputururilor de incendiu,dind un impuls de
alarma,atit la cresteri normale ale temperaturii in unitatea de timp,cit si la atingerea unui prag #i,
termoma,imal
2.A=/&/0/A 1- A%+=A1A0/A 8/9/C9OA0/=O0 8/ -3C/38-"
2.1.CO38-9-- 8/ 1/C"0-9A9/ -3 F"3C9-O3A0/
Alegerea tipurilor de detectoare se #ace si in #unctie de #azele de dezvoltare a incendiilor.
-n prima #aza se dega<a produse de ardere invizibile 4#ara #um,#ara #lacara,#oarte putina caldura5.
-n #aza a doua,apare insa #umul,dar nu si #lacarile,se daga<a #oarte putina caldura.
-n cea de a treia #aza apare #lacara,incendiul poate #i observat,insa cantitatea de caldura este totusi redusa.
-n #aza a patra cantitatea de caldura dega<ata creste,aerul se dilata,arderea se intensi#ica,incendiul #iind in plina
dezvoltare.
+entru prima #aza de dezvoltare sar putea construi tipuri de detectoare,care sa #unctioneze pe baza variatiei rapide a
umiditatii si a ionizarii aerului.
+entru detectarea incendiului in #aza a doua se pot #olosi detectoare cu camera de ionizare,cu celula #otoelectrica,in
#aza a treia detectoare cu #lacara,iar in #aza a patra detectoare termice.
+entru a corespunde scopului si a avea o deplina securitate in #unctionare,detectoarele de incendiu trebuie sa
indeplineasca urmatoarele ! conditii de baza@
a51ensibilitatea #ata de #enomenele care insotesc incendiu."n detector trebuie sa sesizeze incendiul intrun timp
#oarte scurt,daca este posibil instantaneu.1ensibilitatea detectorului trebuie sa #ie relativ constanta pe toata supra#ata
supraveg*eata.8etectorul nu trebuie sa reactioneze la lumina soarelui,la lampile incandescente si nici la semnalele pe care le
primeste de la lzgomotul de #ondh.
1ensibilitatea instalatiei de detectare depinde,aproape e,clusiv,de o <udicioasa amplasare a detectoarelor si de
densitatea acestora.
b5 -nsensibilitatea dispozitivelor #ata de #enomele care ar putea declansa semnale #alse.+rintre #enomele care
in#luenteaza buna #unctionare a declansatoarelor,declansind alarme #alse si intempestive se citeaza@
in cazul detectoarelor de #um 7 lucrarile de sudura,vaporii de apa,gazele de esapament,#umul de tigaraA
pentru detectoarele termice 7 e#ectul incalzirii razelor solare,lucrarile de sudura,caldura dega<ata de la masini in
timpul #unctionariiA
in cazul detectoarelor termice 7 elicele avioanelor,re#ractia luminii de pe supra#ete stralucitoare ,miscarea
autove*iculelor etc.
+entru evitarea alarmelor #alse e,ista doua posibilitati@
amplasarea detectoarelor sa se #aca ast#el incit ele sa se a#le in zona de scurgere a gazelor de ardereA
detectoarele sa #ie deconectate in timpul lucrului.
c5 1iguranta in #unctionare 4durabilitatea5."n detector trebuie sa #unctioneze ireprosabil dupa montare timp de mai
multi ani.
8etectoarele trebuie sa reziste la orice actiune a acizilor,bazelor,aburului,atita timp cit urmatoarele materiale nu sunt
apreciabil atacateA otelul ino,idabil,aluminiul elo,at,alia<ul de zinc,alia<ele de aluminiu rezistente la
coroziune,ceramice,sticla,ple,iglasul,siliconul,cauciucul sintetic.
2.2.A=/&/0/A 1- A%+=A1A0/A 8/9/C9OA0/=O0
Alegerea unui anumit tip de detector depinde,in primul rind,de #enomenul care poate sa apara cel mai sigur in
momentul izbucnirii incendiului."rmeaza de#inirea tipului de detector,stabilitatea numarului necesar ,a modului de amplasare
a lor si a sensibilitatii ce trebuie sa aiba pentru a evita alarmele #alse.
8etectoarele de incendiu trebuie amplasate acolo unde se asteapta o concetratie ma,ima de gaze de ardere si
particule de #um.
9rebuie sa se aiba in vedere curentii de aer #ierbinti,in#luenta mediului incon<urator,adica presiunea
aerului,temperatura,umiditatea,coroziunea ,trepidatiile.
-n principiu,detectoarele termice si de #um se amplaseaza in partea cea de mai sus a incaperii.=a incaperile cu
inaltimea mai mare de 8 m si cu tavale plane,detectoarele trebuie sa se amplaseze la o anumita distanta #ata de planseu.=a
incaperile <oase detectoarele pot #i montate in mi<locul tavanului e,ecentric.
+entru o instalatie automata de detectare se cer@ alegerea tipului optim de detector sau a combinatiei necesare intre
di#erite tipuri de detectare,in #unctie de natura materialelor care se pot aprinde,de in#luentele asupra mediului din incapere
4variatia de temperatura,gazele produse prin ardere,impuri#icarea aerului,curentii de aer5 de con#ormatia incaperii
4supra#ata,inaltimea,#orma planseului5,de parametrii detectorului,conlucrarea dintre instalatia de stingere a incendiilor sau
cele care indeplinesc alte cerinte de siguranta.
!.C/390A=/ 8/ 1/%3A=-?A0/ A -3C/38--=O0
!.1.&/3/0A=-9A9-
-n principiu,o centrala de semnalizare are urmatoarele circuite electrice si elemente@
circuite de sesizare a semnalelor 4pentru #iecare detector in parte5A
ampli#icatoare de semnaleA
circuit logistic si multiplicator pentru circuitele electriceA
circuit intern pentru semnalizarea de#ectiunilor,ampli#icator pentru semnale de de#ectiuneA
indicatoare de semnaleA
lampi indicatoare de de#ectiuneA
semnalizator sonorA
semnalizator sonor de de#ectiuniA
+e linga centrala de semnalizare mai e,ista o serie de ec*ipamente ane,e ca@ redresor,baterii de
acumulatoare,mi<loace sonore de alarmare sonore,lampi de semnalizare,sigurante electrice.
1copul principal al centralei@
receptionarea si interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoareA
supraveg*erea integritatii circuitelor de legatura dintre detectoare si centralaA
veri#icarea si controlul #unctionarii corecte a instalatieiA
alimentarea cu energie electrica 4alimentarea principala,alimentarea de avarie,alimentarea de semnalizare5.
8in punct de vedere constructiv,centralele automate de semnalizare pot #i in bloc sau modulara.
!.2. C/39A=A C"A%
/ste o centrala de semnalizare modular cu 1' linii si modul de serviciu.Fiind conceputa modular,este posibil sa sa
satis#aca necesitatile de 2',de !' si c*iar 1'' linii,#olosind module de cite 1' linii.%odulul de serviciu este dotat cu aparatura
necesara e#ectuarii unor masuratori directe ale parametrilor liniilor conectate la centrala.=a centralele C"A% se pot conecta
si detectoare de incendiu F/A de toate tipurile #abricate in tara6.%odulul de linie este prevazut cu 1' circuite sesizoare
#iecare,terminate cu o lampa semnalizatoare,corespunzatoare la 1' circuite ce se conecteaza la acesta.
-nstalatia de semnalizare,inclusiv centrala C"A%,se poate gasi in ! stari@
stare de supraveg*ere cind detectoarele corect montate si in starea de #unctionare,nu sunt actionate,adica practic nu
sa produs incendiulA
conductorul de legatura dintre centrala si detector #iind intrerupt,lampa de semnalizare incepe sa lumineze cu
intermitenta,pina la inlaturarea avarieiA
stare de detectare si semnalizare a incendiului izbucnit,cind detectorul si lampa de semnalizare sunt in #unctiune
%odulul de linii este construit in doua variante@ C"A%%=C 4centarala5 si C"A%%=A 4automata5.+rima
varianta se intrebuinteaza impreuna cu modulul de serviciu,iar cea de a doua de sine statatoare,constituind o mica centrala.
Centrala C"A% semnalizeaza distinct prin lampi urmatoarele@
aparitia incendiuluiA
ruperea conductoarelor de legatura a centralei cu detectoarele la lmasahA
caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modulA
caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modulA
caderea bateriei tamponA
semnalizarea e#ractiunilor.
%odulul este prevazut cu circuite de veri#icare a lampilor de semnalizare,cu circuite de pastrarea semnalelor optice
aparute pe modulele de linii,precum si cu circuite de anulare a soneriei.
Centrala C"A%3 este destinata pentru instalatie de semnalizare pe nave,avind o capacitate ma,ima de !'
linioi,#iind #ormata dintrun modul de serviciu si pina la 6 module de linii,#iecare putand supraveg*ea 5 linii.
!.C/390A=A 1/1A%
Centrala 1/1A% este realizata in constructie modulara,cu sistem de prindere pe pereteAse e,ecuta intro singura
varianta constructiva mecanica,ec*ipabila in #unctie de solicitarea bene#iciarului si are o capacitate ma,ima de !8 de circuite.
+entru #iecare linie se pot conecta mai multe detectoare de acelasi tip de contact,cu conditia ca,curentul debitat de
centrala sa nu depaseasca 5'' mA.9ensiunea de alimentare a sursei principale este de 22' ).c.a.65' 2,iar cea de alimentare
de avarie 2( ).c.c.
8in punct de vedere #unctional,ec*ipamentul se compune din doua parti@
partea de receptie 7 sesizare a in#ormatiei primite de la liniile ec*ipate cu detectoareA
partea de prelucrare generala a in#ormatiilor.
!.(.C/390A=A A"9O%A9A 8/ 1/%3A=-?A0/ 9-+ 9-
0eceptioneaza semnalele de incendii sesizate de detectoarele de #um cu camera de ionizare,detectoare de caldura si
butoane de semnalizare,apoi le trans#orma in semnale acustice si optice,pe care le poate transmite si la unitatile de pompieri
militari.+oate #i construita pentru 15 si (' linii.1e poate utiliza in obiectivele industriale si in institutii sociale si culturale
unde se poate dega<a in caz de incendiu #umul si caldura./ste construita in sistemul modular,aparatura #iind montata in
dulapuri metalice.Alimentarea se #ace cu curent electric de 2( ) de la redresor si baterie acumulatoare.
!.5.C/390A=A 101 7 6' 41-/%/315
Aceasta centrala este de marime medie,capabila sa semnalizeze aparitia incendiilor,sa alarmeze unitatile de
pompieri,sa declanseze,de e,emplu,instalatiile #i,e de stingere,sa inc*ida usile anti#oc,sa desc*ida clapetele de evacuare a
#umului,sa opreasca instalatiile de ventilatie sau de climatizare.
-n monta< complet consta din doua dulapuri metalice@ panou central si panou suplimentar.Centrala 1016'
41iemens5 este prevazuta cu sertare mobile,pentru cite 5 linii de #iecare sertar.+anoul principal cuprinde partea de
supraveg*ere si ma,imum 5 sertare mobile.=a nevoie se poate adauga un panou suplimentar care poate prelua in . sertare
mobile.
!.6. C/390A=A 8/ 1/%3A=-?A0/ A -3C/38--=O0 1-&"0
Aceasta centrala are urmatoarele caracteristici@
temperatura mediului ambiant 1'...U(5SCA
umiditatea relativa a aerului 65s15bA
tensiunea de utilizare 22' ).c.a. si 2( ).c.cA
numarul de linii de semnalizare !A
masa (,5 ;g.
(.:"9OA3/ 8/ 1/%3A=-?A0/
-nstalatiile cu butoane de semnalizare sunt indicate in cazul cind o supraveg*ere automata a unui obiectiv nu este
posibila sau ca o complectare a supraveg*erii automate.
O instalatie de semnalizare cu butoane,consta in principiu dintro centrala de semnalizare automata,de obicei,in
cladirile #ormatiei de pompieri,circuite de legatura si butoane manuale.=egatura intre centrala si butoane se #ace #ie prin
sistemul radial,#ie prin sistemul cu bucla.
:utoanele de semnalizare se amplaseaza mai ales in punctele usor accesibile,in directia catre sau pe caile
evacuare.:utonul se acopera cu geam,declansarea se #ace prin spargerea geamului de protectie.8upa spargerea geamului si
apasarea pe buton,se declanseaza un contact de semnalizare ,care dupa natura legaturii,desc*ide sau inc*ide circuitul curent al
liniei de semnalizare.
:utoanele de semnalizare trebuie sa satis#aca urmatoarele conditii@
sa se poata puna in #unctiune cu usurinta,#ara eroriA
sa #ie prote<ate cu geam care sa poata #i inlocuit cu usurintaA
instalatia sa #ie prote<ata contra supratensiunilor si supracurentilorA
inc*iderea si desc*iderea sa se poata #ace cu un singur tip de c*eie.
=a noi in tara se construiesc@ butoane de semnalizare in constructie normala,antie,ploziva,capsulate in bac*elita.
1!.-nstalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului
1.FAC9O0-- A9%O1F/0-C- CA0/ -3F="/39/A?A -3C/38-"=
1.1.CO%+O?-9-A A/0"="-
Aerul nepoluat este #ormat dintrun amestec de 12 gaze@ azot,o,igen,dio,id de carbon,neon,*eliu,;ripton,,enon,ozon
,metan,radonsi argon.
O,igenul din aer este o,idantul cel mai important./,istenta lui in atmos#era atrage dupa sine producerea de o,idari
si deci contribuie la aparitia pericolului de incendiu.+roportia o,igenului in aer in raport de celelalte gaze este de 2',$5b
421b5.
"n ;ilogram de aer contine 2!2 grame o,igen.
8esi proportia de o,igen ramine,in general,nesc*imbata in masa atmos#erei,totusi cantitatea de o,igen nu este
aceeasi,ea scazind cu cresterea inaltimii terenului #ata de nivelul marii.8e e,emplu,la ! ;m altitudine cantitatea de o,igen se
micsoreaza la u,la 6 ;m cu 162,iar la 1' ;m cu !6(.Aceasta ne duce la concluzia ca intensitatea incendiilor este cu atit mai
mica ,cu cit ele se produc la altitudini mai mari.8e e,emplu in aceleasi conditii meteorologice,un incendiu pe crestele
Carpatilor este cu 25b mai putin intens,decit unul produs pe litoral iar unul din 9iber are intensitatea cu 5'b mai redusa #ata
de cel declansat pe malul mariiA la 1'' ;m altitudine,un incendiu ar #i imposibil,din lipsa de o,igen.
-ncendiile sunt mai violente in mediul rural si in prea<ma padurilor sau a locurilor bogate in vegetatie decit in orase
ori in zonele aride,din cauza cantitatii de o,igen,care in aceste zone este mult mai mare.
1.2."%/?/A=A
-ntre umiditate si viteza de ardere a materialelor e,ista o strinsa legatura.Ast#el,la o umiditate relativa a aerului de
6'b si mai mult,incendiul nu se poate propagaA la o umiditate relativa de 5'55b,propagarea incendiului se #ace #oarte incetA
la o umiditate de ('5'b poate avea loc un incendiu limitat la supra#ata soluluiA la !'('b umiditate este posibil un incendiu
la supra#ata solului,care sub in#luenta vintului se poate intinde repede iar umiditatea relativa pina la 25b pericolul de
incendiu este ridicat.
1.!.9/%+/0A9"0A A/0"="-
9emperatura aerului din atmos#era determina in principiu,producerea tuturor #enomenelor meteorologice care se
produc in aer.9emperatura de#ineste starea atmos#erei.
8e temperatura depind@ gradul de stabilitatea a aeruluiA umiditatea aeruluiA condensarea vaporilor de
apa,precipitatiile si varianta presiunii atmos#erice.9emperatura ridicata grabeste procesul de evaporare a apei deci micsoreaza
umiditatea din materialele combustibile.+rin cresterea temperaturii se micsoreaza cantitatea de caldura necesara pentru
aprinderea acestora.Corpurile cu capacitate calori#ica redusa,cum sunt paiele,ori emanatiile de gaze naturale,atunci cind au
temperatura ridicata si vin in contact cu sursa de apridere,se aprind #oarte usor,dind nastere la incendii de lanuri de culturi
intregi etc.
9emperatura coborita a aerului micsoreaza,in general,intensitatea incendiilor si nu #avorizeaza propagarea lor.
Cu cit incendiul este mai mare,cu atit sc*imbul de aer se #ace mai intens si in consecinta arderea este mai violenta.=a
asemenea incendii de mari proportii deplasarea aerului este atit de puternica incit imbraca #orma asa ziselor l#urtuni de
#och,care #ac aproape imposibila stingerea incendiilor.
1.(.)A39"=
8eplasarea aerului sau vintul se de#ineste prin doua elemente @ directia de unde bate vintul si viteza cu care
su#la.)intul este agentul meteorologic care are cea mai mare in#luenta asupra incendiilor,deoarece in primul rind aduce la
locul incendiului masa de aer cu o,igen proaspat,inlocuind aerul al carui o,igen a #ost consumat de incendiu si in al doilea
rind mareste viteza de ardere si raspindeste particulele incandescente la mari distante,contribuind in acest #el la propagarea
incendiului pe supra#ete mari.
Cu cit un vint este mai uscat si mai cald,cu atit a<uta mai mult la dezvoltarea si propagarea incendiului.
-n tara noastra,vinturile mai intense au loc iarna,primavara si toamna ,anotimpuri in care incendiile,in general se
produc violent.
1.5.+0/1-"3/A A9%O1F/0-CA
+resiunea atmos#erica este presiunea statica e,ercitata de catre atmos#era.)aloarea presiunii atmos#erice la nivelul
solului este de apro,imativ .6' mm 2g6cmE 41,''!! ;g#6cmE5.
8in cauza compresibilitatii aerului,presiunea si densitatea atmos#erei descresc cind inaltimea creste,la inceput mai
repede si apoi din ce in ce mai incet.)ariatia presiunii atmos#erice in raport cu inaltimea se arata in tabelul X---.1.5.1.
9abelul X---.1.5.1.
)ariatia presiunii atmos#erice in raport cu inaltimea
-naltimea RcmT
+resiunea
atmos#erica
Rmm2gT
-naltimea R;mT
+resiunea
atmos#erica
Rmm2gT
-naltimea R;mT
+resiunea
atmos#erica
Rmm2gT
'
1
2
!
(
.6'
6.(
5$6
525
(61
5
6
.
8
$
1'
('!
!52
!'6
226
2!'
1$8
11
12
15
2'
!'
1.'
11'
8$
(1
.
O <umatate din masa totala a atmos#erei este cuprinsa intre pamint si inaltimea de 5 ;m.+ina la 1' ;m se gasesc 26!
din masa atmos#erei,iar pina la 2' de ;m,$61' din aceasta masa.
3umarul incendiilor semnalate in situatii cu presiune atmos#erica ridicata este cu mult mai mare decit cel al
incendiilor declansate in regimul atmos#eric cu presiune scazuta.
2.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" 1- 8/ /X+=O?-/ C0/A9 8/ 90A13/9
-n #iecare zi,in intregul globul pamintesc se produc apro,imativ !'' #urtuni.Aceste instabilitati atmos#erice
accentuate se caracterizeaza prin vint puternic,aglomerari de nori,averse si descarcari electrice.
Frecventa #urtunurilor,ploilor si descarcarilor electrice di#era de la regiune la regiune.8atorita descarcarilor electrice
atmos#erice,in timpul #urtunilor se pot produce distrugeri de di#erite #eluri,incendii etc.
8escarcarea electrica luminoasa care se produce intre nori sau in interiorul unui nor se numeste #ulger.
=ungimea obisnuita a scinteilor electrice care strabat norii sub #orma de #ulger este de ',12 ;m,dar uneori poate sa
a<unga la 1'15 ;m.)iteza de propagare este de 1'' ;m6s,iar durata intre ',''1',''2 s.
-ntesitatea curentului pe care il transporta este de ordinul a 1'''' pina la 2'''' A,iar a tensiunii electrice intre !'
25' %).
8in (2'' descarcari masurate sa constatat ca in nori se produc !2'',iar intre nori si pamint 1''' descarcari.
8upa aspectul e,terior,#ulgerul poate #i di#uz 4produs in interiorul unui loc,cu aspect di#uz5 si globular 4produs in
timpul starilor de #urtuna caracterizat prin aparitia unui glob luminos de citva centimetrii diametru si care se deplaseaza sub
in#luenta curentilor de aer,coboara catre pamint,ocolind in general obstacolele.Fulgerul globular patrunde in incaperi,pe usi si
#erestre lasate desc*ise,iese eventual pe cos si dispare,#ie cu e,plozie,#ie #ara zgomot,la atingerea unui obiect sau a peretilor.
8aca di#erenta de tensiune intre nori si pamint a<unge atit de mare,incit poate strapunge aerul care <oaca rolul unui
izolator,se poate produce o descarcare electrica.
8escarcarea electrica de mare intensitate,care se produce pe timp de #urtuna,intre nori si pamint se numeste trasnet.
Amplitudinea curentului poate sa a<unga de la 2' ;A la 15' ;A si c*iar 2'' ;A.
Frecventa trasnetelor depinde de numarul #urtunilor care se produc intro anumita regiune.-n #unctie de numarul
mediu anual de zile cu #urtuni se stabilesc zonele care alcatuiesc *arta ;eraunica a tarii.Cele mai #recvente descarcari de
trasnet se produc in zona muntoasa,unde numarul mediu anual de zile de #urtuni depaseste ci#ra !'.2arta ;eraunica se
stabileste in deplina concordanta si cu numarul de incendii cauzate de trasnet,izbucnite in zonele respective.
-n perioada anilor 1$611$.' au izbucnite in tara noastra 25(2 de incendii cauzate de trasnet.8intre acestea 5. sau
declansat in sectoarele industriale,22 in regiuni paduroase,5'! la obiective agricole,. la santiere si 18!1 in sectorul
particular ,in special in mediu rural.-n anul 1$.1 numarul incendiilor izbucnite din cauza trasnetului sa ridicat la 2.1.
>udetele in care au izbucnit cele mai multe incendii sunt cauzate de trasnet #ac parte din zonele cu numarul cel mai
mare de #urtunui dintrun an.Ast#el,ma<oritatea incendiilor datorita trasnetelor sau produs si se produc in <udetele
Alba,:i*or,Clu<,2arg*ita,2unedoara,%aramures,%ures,1atu%are,1uceava.
8eoarece trasnetul este un #enomen electric,el poate produce acelasi e#ect ca orice trecere de curent intrun
conductor sau printrun materiale rau conductor ori izolant.
9rasnetul produce urmatoarele e#ecte@ calorice,mecanice 4electromagnetice5A c*imiceA #iziologiceA deran<amente
nervoaseA actiunea asupra inimii.
8in punctul de vedere al pericolului de incendiu intereseaza e#ectul termic.
8aca trasnetul trece printrun conductor metaliccu sectiunea su#icient de mare 4de e,@ conductoarele pentru
paratrasnete,rezistenta este atit de mica incit pericolul de incendiu este redus5.
8impotriva,la trecerea prin sirme subtiri,sirma de antena etc.,sau constatat urme vizibile de incalzire,ori topirea
acestora.Contactele imper#ecte prezinta,de asemenea un mare pericol pentru circuitele prin care se scurge curentul de trasnet.
=a slabirea contactelor unor instalatii,c*iar si de paratrasnete,se produce topirea metalului care poate sa aprinda
materialele in#lamabile din <ur,in special amestecurile de vaporiaer sau gazaer.
=a trecerea curentului prin materialele rau conducatoare de electricitate,o mare parte din energie este trans#ormata in
caldura,care vaporizeaza apa continuta de materialele respective 4de e,.,in lemn,caramida5.8in cauza suprapresiunii produse
de evacuarea rapida a apei si a duratei reduse a #enomenului se produce spargerea de natura e,ploziva a copacilor,stilpilor de
lemn,grinzilor si zidurilor.1unt si cazuri cind la trecerea curentului electric prin diverse obiecte,acestea se incalzesc in asa
masura,incit se poate a<unge la temperatura de aprindere a materialelor din care sunt con#ectionate.-n acest caz trasnetul
devine cauza de incendiu.
=a trecerea trasnetului de intensitate mare si durata mica prin unele materiale combustibile,acestea nu sunt aprinse,ci
imprastiate 4paie,#in etc.5.8aca insa se produc descarcari de mica intensitate si durata mare,aprinderea lor este posibila.
9rasnetul poate sa loveasca direct intrun obiectiv 4actiune principala5 sau sa patrunda in interior prin intermediul
retelei de iluminat,de apa etc. 4actiune secundara5.8e regula,descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de
mica intensitate.
8eteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor.8eseori insa se produc deteriori cauzate de
trasnet,#ara a se declansa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obicei,la dezveliri partiale ale acoperisului ,craparea
zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin asc*iere etc.8aca insa se produc descarcari de mica intensitate si de durata
mare,aprinderea lor este posibila.
9rasnetul poate sa loveasca intrun obiectiv 4actiunea principala5 sau sa patrunda in interior prin intermediul retelei
de iluminat,de apa etc.4actiunea secundara5.8e regula descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de mica
intensitate.
8eteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor.
8eseori insa se produc deteriorari cauzate de trasnet.#ara a se declasa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obiecei
la dezveliri partiale ale acoperisului,craparea zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin asc*iere etc.8aca trasnetul loveste
intro stinga are loc o #armitare a acesteia la supra#ata.
=a descarcarea curentului de trasnet prin corpul omenesc,pericolul principal care apare este cel al producerii
#ibrilatiei inimii.9rasnetul cazut direct pe corpul omenesc este de cele mai multe ori mortal.8intro statistica straina intocmita
pe o anumita perioada de timp reiese ca din cele 2.' persoane lovite de trasnet numai !' au supravietuit.
Oamenii,pentru a evita loviturile de trasnet,vor alege ca adapost,in primul rind cladiri cu acoperis metalic prevazut
cu cadru metalic sau cu paratrasnete.-n cazul ca nu este posibil adapostirea se va #ace in orice alta cladire.
+e timpul unei #urtuni nu e recomandabil sa se urce spre vir#ul unui deal sau sa ramina in terenuri desc*ise si
libere.1e vor evita de asemenea copacii izolati,stilpii liniilor tele#onice si electrice.
+entru evitarea loviturilor de trasnet este recomandabil asezarea pe sol in genunc*i ori pe partea posterioara a
picioarelor 4pozitia traditionala de sedere a <aponezilor sau pe vine5.
+rotectia animalelor impotriva descarcarilor atmos#erice se poate asigura prin indepartarea acestora de gardurile de
sirma,de arbotii izolat etc.
!.C0-9/0-- 8/ +0/)/8/0/ 1- A%+=A1A0/A -319A=A9--=O0 CO390A 90A13/9"="-
+0O9/C9-A CO390A 90A13/9"="-
8omeniul de aplicare,prescriptiile comune tuturot instalatiilor de paratrasnet,cit si cele ale constructiilor cu caracter
special,se arata in normativul de specialitate.
+rotectia contra trasnetului a contructiilor si instalatiilor te*nologice e,ecutate in interior se realizeaza ast#el@
normala 4pentru categoriile C,8,/ pericol de incendiu,sau intarita 4categoriile A,: pericol de incendiu5,impotriva
e#ectelor directe ale trasnetuluiA
suplimentara 4pentru constructiile A si : si instalatiile e,terioare de #luide combustibile5,impotriva e#ectelor
secundare ale trasnetului si 4la =/A care intra direct in cladiri,impotriva supratensiunilor atmos#erice.
-nstalatiile de protectie contra trasnetului sunt obligatorii la@
cladiri si instalatii te*nologice e,terioare de categoriile A,: pericol de incendiuA
cladiri cu aglomerari de persoane 4sali,*oteluri,camine,biserici etc.,cu peste ('' locuri,scoli cu peste 1' sali,spitale
si similare,cu peste .5 de paturi,restaurante si magazine de peste 1''' mE,statii de calatori de categoriile -,--,de peste !''
persoane aglomeratie ma,ima sau ---,-) de pe liniile principale5A
cladiri care adapostesc valori importante culturale sau te*nicoeconomice 4e,pozitii,muzee,ar*ive,monumente
istorice,centrale electrice si de comunicatii etc.5A
cladiri de locuit cu +U-- niveluri,*oteluri si camine cu inaltimea de peste 28 mA
gra<duri cu animale mari 4peste 2'' capete5,sau mari si de rasa 4indi#erent de capacitate5A
cladiri mai inalte de 1' m si de doua ori mai mari #ata de cele din <ur.
-n zonele unde D v !' se prevad instalatii de protectie contra trasnetului 4-+95 si pentru@
cladiri si instalatii te*nologice e,terioare de categoria C pericol de incendiuA
cele de categoriile 8,/, izolate 4nimic in <ur pe o raza de 25 m5A
gra<duri de animale mari de 1''2'' capeteA
depozite desc*ise de baza cu materiale cu pericol de incendiu.
8e asemenea,se prevad -+9 in spatii care au destinatia cu cel mai mare pericol de incendiu dintro cladire,indi#erent
de nivel.-n cazul cind constructia care urmeaza sa #ie proiectata este de categoria C,8,/ si intra in zona de protectie a unei
-+9 vecine,aceasta nu va #i prevazuta -+9.
Amplasarea -+9 se poate #ace@
pe constructienormalA
in interiorul constructieie,ceptional,cu <usti#icare 4imposibilitate de monta<,aspect necorespuzator5,si numai
conductoarele de coborire din cladirile din categoriile 8,/,------A
indi#erent de constructie numai pentru categoriile A,: <usti#icat te*nicoeconomic,imposibil de e,ecutat sau la
obiectivele speciale cu pericol mare de e,plozie 4constructii pirote*nnice,rezervare de gaz si similare5.
(.CO%+"3/0/A -319A=A9--=O0 8/ +A0A90A13/9/
(.1./=/%/39/ 8/ CA+9A0/
/lementele de captare au rolul de a prelua descarcarea trasnetului #iind de o mare importanta in determinarea a doua
caracteristici principale ale unui paratrasnet si anume,zona de protectie si ung*iul de protectie.
?ona de protectie este spatiul in care,cu un su#icient grad de siguranta,o constructie sau o instalatie poate #i #erita de
lovitura directa a unui trasnet.
Aceasta zona se determina cu o anumita probabilitate,prin calcul sau gra#ic cu a<utorul monogramelor.
"ng*iul de protectie este ung*iul sub care este vazuta aria zonei de protectie din elementul de captare.)aloarea
acestui ung*i depinde de tipul elementului de captare.
8ispozitivele de captare pot #i sub #orma de ti<a de captare care,montate pe constructii,de tip cablu sau in cazuri
speciale de tip plasa din sirma de otel.
/lementele de captare ale instalatiei paratrasnet se monteaza pe partea cea mai inalta a constructiilor si instalatiilor
te*nologice./lementul de captare sub #orma de ti<a este recomandabil sa se #oloseasca la constructii turn,cosuri de #abrica si
acoperisuri cu pante repezi.
=a acoperisurile cu desc*ideri mari,cu desc*idere mica si de tip s*ed se #olosesc elemente de tip cablu,conductoarele
respective urmind traseul <geaburilor,coamelor de acoperirs,marginilor constructiilor,acoperisurilor etc.
(.2./=/%/39/ 8/ CO:O0-0/
Conductoarele de coborire trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca si elementele de captare.3umarul elementelor de
coborire variaza in raport cu lungimea cladirii.Ca elemente de coborire pot #i utilizate si partile metalice ale constructiei,cu
conditia ca ele sa aiba continuitate electrica, in intreaga inaltime a acesteia si o sectiune su#icienta 4minimum 1''
mmE5.Conditiile respective pot #i indeplinite de sc*eletele si armaturile metalice ale cladirilor din beton armat,conductele de
apa,burlanele de ploaie,scarile metalice de incendiu etc.
=a constructiile in care se des#asoara procese te*nologice de categoriile A,:,C pericol de incendiu nu este admisa
#olosirea elementelor metalice ale cladirii drept conductoare principale de coborire.8e asemenea nici conductele de gaze si
lic*ide in#lamabile nu pot #i #olosite ca elemente de coborire a instalatiei de paratrasnet.Conductoarele de coborire trebuie sa
urmeze calea cea mai simpla si cea mai scurta de la ti<a de captare si pina la legatura cu elementul de legare la pamint.
8e asemenea,este recomandabil ca aceste conductoare sa urmeze un traseu cit mai putin accesibil,deoarece atingerea
lor in momentul producerii trasnetului este periculoasa.
Anumite reguli trebuie respectate si in ceea ce priveste distantele dintre conductoarele instalatiei de paratrasnet si
instalatiile electrice,tele#onice sau radio#onice si de semnalizare a incendiilor.
(.!./=/%/39/ 8/ =/&A0/ =A +A%-39
Ca elemente de legare la pamint sunt #olosite prizele de pamint.9oate elementele de coborire se leaga la prize de
pamint.8e regula,legarea elementelor de coborire se #ace la o priza de pamint unica,care,la rindul ei poate #i individuala sau
comuna cu prizele de pamint ale instalatiilor electrice montate in cladiri.
+rizele de legare la pamint se impart in doua categorii principale@ naturale si arti#iciale .
+rizele de pamint naturale sunt considerate acele elemente metalice bune conducatoare de electricitate care au un
contact permanent cu solulA sunt destinate di#eritelor scopuri,insa in acelasi timp pot #i #olosite si la scurgerea curentiilor
electrici.
8rept prize naturale pot #i considerate elementele metalice ale constructiiloringropate direct in pamint sau in
#undatii de beton si beton armat,c*iar si spri<nite de pamint cum ar #i de e,emplu estacadele,elevatoarele sau di#erite alte
elemente sub #orma de talpi,stilpi sau alte elemente de constructie din beton armat care sunt in contact electric cu
pamintul,precum si invelisurile metalice ingropate in pamant cu e,eceptia celor de aluminiu.+rizele de pamant arti#iciale sunt
construite special pentru a asigura scurgerea curentului electic al trasnetului in pamint.Ca atare ele nu pot #i #olosite in alte
scopuri.Acest gen de priza se utilizeaza numai in cazul cind nu e,ista priza naturala sau aceasta nu are rezistenta su#icienta
sau cind #olosirea prizei ar#iciale este prevazuta in norme sau cind cea naturala este inaccesibila.
+entru asigurarea unor conductivitati electrice corespunzatoare a prizei de legare la pamint este necesar in contact
bun al acesteia cu solul,#apt ce se poate realiza prin baterea pamintului cu maiul,udarea cu apa sau prin introducerea
electrozilor in sol prin batere.+riza de pamint trebuie sa aiba o anumita rezistenta la coroziuni si la solicitari mecanice.
=a alegerea locului de #i,are a prizelor de legare la pamint se cer a #i respectate anumite distante de constructiile si
insatalatiile prote<ate contra tranetelor,acestea se determina prin calcule sau cu a<utorul monogramelor.
=a amplasarea prizelor se va veri#ica ca in apropiere sa nu e,iste conducte metalice ingropate,cabluri etc. pentru a
e,clude posibilitatea transportului prin aceste conducte a potentialelor inalte in cladirile prote<ate.
5.-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ %O39A9/ +/ CO3190"C9-- CO390A /F/C9/=O0 8-0/C9/ A=/
90A13/9"="-
=a acest tip de instalatii drept conductoare de captare se #olosesc in principal elemente metalice ale constructiilor si
instalatiilor te*nologice e,cterioare cu conditia de a se asigura dimensiunile minime 4sv1'' mmEA gv ',5 mm tabla5,precum si
continuitatea electrica.Ast#el@
rezervoarele de lic*ide combustibile cu corn si capac metalic supraterane si semiingropate daca sunt prevazute cu@
dispozitive opritoare de #lacari,supape de respiratie pentru presiuni si vid,grosimea tablei peste 5 mm,imbinari sudate si
nituite,capacul legat electric la corpul rezervorului,iar atunci cind este #lotant si la pamint,toate conductele rezervorului legate
electric la pamintA
conductele metalice pentru #luidele combustibile cu grosimea minima de 5 mm,montate la cel putin ( m de sol,care
vor #i insa legate la prize de pamint proprii separate de ma,imum 2' _ la intervale de 2'25 m in lungime de conductaA la
conductele metalice montate mai <os de ( m se vor #olosi prize de pamint de ma,imum 2' _,la 2''!'' m lungime de
conductaA
cosurile si turnurile de racire metalice impreuna cu cablurile de ancorare care se leaga la elementele metalice din
pamintA
cladirile C,8 si / pericol de incendiu si de grad de rezistenta -,-- si ---,cu acoperis din tabla sau materiale izolate
prinse pe sc*elet metalic cu piese metalice la distante #i,eA
elementele metalice ale acoperisului 4cornise,coame,<geaburi,balustrade de protectie superioare ale turnurilor de
racire etc.5 si alte elemente metalice care ies din planul acoperisului 4cosuri de ventilatie si de #um,crucile turlelor bisericilor
etc.5A daca ies cu ',5 m din planul acoperisului se #olosesc,cind este cazul,ti<e de O= t 16 mm inalte cit asigura zona de
protectie a elementului respectiv.8aca nu este posibil se #olosesc drept elemente de captare,conductoare anume destinate ca
de e,emplu O=?n 4banda cu sv 5' mmEA gv 2,5 mm sau rotund t v 8 mm5 sau O= grunduit si vospit anticoroziv in doua
straturi 4banda cu sv 1'' mmEA gv ( mm sau rotund t v 12 mm5.
%onta<ul se #ace aparent in di#erite modulri@
sistem retea 4la acoperisurile plate sau cu coama la * w 1 m de streasina,cu oc*iuri de ma,imum 2',2' 7 normal
sau 1',1' m 7 intaritA
sistem de coama 4la acoperisurile in pante,cu seduri,cu conducta pe coama si pentru x n !'S si pe marginea
acoperisului5A
ti<a 4la acoperisurile in piramida sau cu coama scurta,la turnuri,cosuri si similate5A
combinat 4la acoperisurile comple,e 7 elementele nemetalice care ies din planul acoperisului se prevad cu rama
metalica sau cu ti<a,#unctie de inaltime.
Ca conductele de coborire se pot #olosi cu prioritate elementele metalice ale constructiilor si instalatiilor te*nologice
e,terioare care indeplinesc conditiile de sectiune si continuitate electrica ca de e,emplu@ sc*eletul,peretii si armaturile din
metal,inclusiv sc*eletul metalic al cladirilor de -) si ) rezistente la #ocA elementele metalice verticale pentru categoriilde
8,/,pericol de incendiu si gradul -,-- si --- rezistenta la #oc 4conducte de apa si incalzire,scari metalice de incendiu,burlane de
scurgere etc.,#iind e,cluse conductele de gaze naturale si #luide combustibile5A cind nu e,ista continuitate electrica se #olosesc
ca conductoare au,iliare legate la conductoarele principale de coborite.
8aca cele aratate mai sus nu sunt posibile,pentru elementele de coborire se #olosesc materialele indicate la
conductoarele de captare.1e precizeaza ca la cosuri,pe portiunea e,pusa #umului sau gazelor evaucate,minimum ! m in <os de
gura cosului,se #olosesc O=?n t 16 mm sau (',( mm,restul coboririi #iind de t 1' mm sau !',! mm.
3umarul si dispunerea coboririlor principale depinde de dimensiunile cladirii si #ormele acoperisului.
%ontarea conductoarelor de coborire se #ace obisnuit pe e,terior,e,eptional in interior 4acest aspect
pretentios,di#icultate deosebita de e,ecutie etc.5,insa numai la cladirile 8,/ 7 -,--,---.
=a pozarea aparenta e,terioara se alege drumul ce mai scurt,dar nu prin luminatoare,balcoane,logii etc.A pe #atade
este admisa montarea ingropata a ma,imum 5'b din coboriri la constructiile din lemn,caramida si beton armat cu asigurarea
protectiei #ata de materialele combustibile.
%ontarea in inteterior #ie ingropat sau aparent se va e,ecuta #erit de contactul sau apropierea de materialele
combustibile 4se va #olosi prote<area cu material incombustibil si electroizolant5.
+riza de pamint va #i comuna in mod obisnuit cu priza de pamant pentru protectia contra electrocutarii,8aca nu este
posibil,se prevede priza de pamint proprie cu precadere naturala,e,ceptional arti#iciala.+riza de pamint arti#iciala se monteaza
#ata de #undatia constructiei proprii la 1,55 m cu electrozi uni#ormi distribuiti in <urul constructiei si prote<ati cu
beton.+rizele de pamint proprii se leaga la reteaua generala de legare la pamint a incintei,numai daca sunt la mai putin de 2'
m.=a priza comuna se leaga toate prizele de #olosire a#late la mai putin de 2' m si toate elementele metalice neincluse in priza
situate la mai putin de 2 m.
0ezistenta de dispersie a prizei de pamint proprie 7 naturala pentru categoria de pericol de incendiu al constructiilor
A,:,C,8,/ este de 2,565 _,iar pentru -+9 arti#iciala 561'_.
6.-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ %O39A9/ -38/+/38/39 8/ CO3190"C9-- CO390A /F/C9/=O0
8-0/C9/ A=/ 90A13/9"="-
Conductoarele de captare sunt #ormate din ti<e de O= 7 ?n sau O= grunduit si vopsit anticoroziv t 2' mm si l v 1
m,montate pe catarge 4stilpi din beton,beton armat,metal5.3umarul,inaltimea si dispunerea catargelor se stabilesc prin
calcul,in raport de zona de protectie respectiva,avinduse in vedere urmatoarele@ inaltimea unui catarg nu poate #i mai redusa
decit <umatate din distanta #ata de catargul vecinA distanta dintre vir#ul ti<ei si marginea constructiei prote<ate va #i de cel putin
5 m,iar la gazometre si alte recipiente similare de ma,imum ! m #ata de vir#ul tevii de aerisire.
Conductoarele de coborire sunt #ormate din armatura sau corpul metal al stilpului cu respectarea conditiilor de
sectiune si continuitate precum si din conductoare anume destinate.
+riza de pamind,in cazul cind este posibil,se monteaza la minimum 5 m de alte prize,asigurinduse 0p w 5 41' _5
naturala 4arti#icialaA cind nu e posibila separarea,se utilizeaza prize comune cu 0p w 2,5 455 _ naturale 4arti#iciale5.
..-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ CO390A /F/C9/=O0 1/C"38A0/ A=/ 90A13/9"="-
+entru egalizarea potentialelor produse de descarea trasnetului la constructiile de categoriile A,: se #olosesc coducte
orizontale in sistem inc*is la distante de 1'15 m pe verticala legate la coborire si elemente metalice vecine care intra si ies in
cladiri,cu e,ceptia conductelor de #luide combustibile,toate leganduse la pamint la intrari si iesiri.
8.+0O9/C9-A CO390A 8/1CA0CA0-=O0 =A9/0A=/
-ntre doua puncte apropiate a unei conducte -+9 sau intre o conducta -+9 si un element metalic de constructie sau
instalatie.+rotectia contra descarcarilor naturale se calculeaza ast#el@
8C =:61' A respectiv 8C',! 0pU =C61' n A
=:,=C 7 lungimea buclei,respectiv a conductei de coborire din locul de apropiere pina la pamint RmTA
0p 7 este rezistenta de dispersie a prizei de pamint R_TA
n 7 numarul conductelor de coborire
-ntre conductele -+9 si elementele de constructie combustibile se vor respecta@
6' cm de coama acoperisuluiA
(' cm de acoperisA
2' cm de peretiA
nu se normeaza distantele #ata de elementele incombustibileA
8aca distantele arate mai sus nu pot #i respectate@
in primul caz elementele metalice vor #i legate direct sau prin descarcatoare,pe drumul cel mai scurt,la -+9.Fac
e,ceptie situatiile cind descarcatoarele nus permise in incaperi de categoriile A,:A masura nu se re#era la instalatiile electrice
din cladiri cu structura complet metalica sau inglobata in structura de beton armat de mare supra#ata,daca priza de pamint este
comuna si nici la conductele de protectie +A98A
in al doilea caz se vor monta materiale incombustibile si electroizolante in spatiile de apropiere.
$.+0O9/C9-A CO390A 8/1CA0CA0-=O0 /=/C90-C/ A9%O1F/0-C/ -3 %/8-"= 0"0A=
3umarul relativ mare de incenii izbucnite in mediul rural,in special la depozitele de #ura<e si gra<duri de animale,a
determinat luarea unor masuri speciale de protectie.
8in anul 1$82,incepind cu <udetele 9imis si :rasov,sa trecut la construirea de instalatii de paratrasnete in
agricultura,care acolo unde au #ost bine realizate au dat rezultate.
8etaliile constructive sunt aratate in tabelul X---.
9abelul X---
8etaliile constructive pentru paratrasnete in agricultura
+oz 8enumirea 8imensiunile RmmT :uc 19A1
1 2 ! ( 5
8/9A=-"= A
+1 9i<a din otel beton O: !8 t 16A lC 185' 1 (!86.
+2 -nel din tabla groasa 5' , 16A lC6' 2 (!.6.
+!
9i<a din teava O= pentru constructii
laminate la cald sau sudate
longitudinal
5. , !,5A lC!!'' 1
('(.1
.65..1
8/9A=-"= :
+D 1 -nel din tabla groasa 68,5A lC6' 1 (!.6.
+D 2 9i<a din teava O= 5. , !,5A lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ! 9i<a din teava O= .6 , ( lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ( Otel rotund O= !. t 5A lC5' 5 !!!.1
8/9A=-"= C
+D 1 -nel din tabla groasa 86 , 6A lC6' 1 (!.6.
+D 2 9eava din O= .6 , ( lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ! 9i<a din teava O= 8' , 5 lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ( Otel rotund O= !. t 6A lC5' ! !!!.1
8/9A=-"= 8
+D 1 Otel din tabla groasa .8 , 16A lC6' 1 (!.6.
+D 2 9i<a din teava O= 8$ , 5 lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ! 9i<a din teava O= 1!! , 5A lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ( Otel rotund O= !. t 16A lC5' ! !!!.1
8/9A=-"= /
+D 1 -nel din tabla groasa 1(( , 5A lC6' 1 (!.6.
+D 2 9i<a din teava O= 1!! , 5A lC!!'' 1
('(.1
.65..1
+D ! 9i<a din teava O= 15$ , .A lC5''' 1
('(.1
.65..1
+D ( Otel rotund O= !. t 5A lC 5' ! !!!.1
9ipul de paratrasnet prezentat mai sus pentru protectia depozitelor de #ura<e si gra<duri de animale prezinta un model
in acest domeniu,organele responsabile pot adopta si alte modele,care sa asigure o e#icacitate sporita.%aterialele necesare
pentru realizarea instalatiilor de paratrasnet #olosite in mediul rural pentru protectia diverselor obiective sunt accesibile si
cantitativ reduse,ceea ce #ace posibila #olosirea unor instalatii similare si in ma<oritatea obiectivelor din mediu rural situate in
regiuni unde #recventa trasnetelor este mare.
1'.CA=C"="= ?O3/- 8/ +0O9/C9-/ CO390A -3C/38--=O0
=a proiectarea si construirea unei instalatii de protectie contra trasnetelor se au in vedere pericolul de distrugere de
catre curentii de trasnet,natura si supra#ata construita care trebuie prote<ate,intensitatea descarcarilor atmos#erice in regiunea
geogra#ica respectiva,natura terenului,gradul de umiditate sau de uscaciune,importanta economicopolitica a
obiectivului,precum si alti #actori.
"na din principalele elemente care trebuie determinate si veri#icate este zona de protectie.
+rin zona de protectie a unui paratrasnet se intelege spatiul in care,cu un su#icient grad de siguranta,o constructie nu
poate #i lovita direct de catre trasnet.
?onele de protectie se pot determina gra#ic prin calculul sau cu a<utorul monogramelor.
+aratrasnet simplu cu ti<a.+entru calculul zonei de protectie se pot #olosi relatiile@
r,C1,5 4*1,25 *,5,pentru ' w *, w 26! *A
r,C ',.5 4**,5,pentru 26! w *, w *A
r, 7 raza zonei de protectie RmTA
* 7 inaltimea paratrasnetului RmTA
*, 7 inaltimea constructiei prote<ate RmT.
+aratrasnet simplu cu cablu.+entru calculul zonei de protectie se pot #olosi relatiile@
r, 7 1,25 4*1,25 *,5,pentru ' w *, w 26! *A
r, C ',625 4**,5,pentru 26! w *, w *.
+aratrasnet dublu cu ti<a 7 de aceeasi inaltime.?ona de protectie a unui paratrasnet dublu cu ti<a de aceeasi
inaltime,insa mai mic cu 6' m.
8istanta dintre paratrasnete se ia egala cu a.Constructia laterala a zonei se e,ecuta pentru #iecare paratrasnet la #el
ca cel simplu cu ti<a.
=atimea zonei de protectie la <umatatea distantei dintre paratrasnet la sol este egala cu 2 r',iar la inaltimea *, cu 2 ro,.
/#icacitatea unui paratrasnet dublu cu ti<a este in #unctie de distanta a dintre paratrasnete,care nu poate #i marita prea
mult.
=a a w 5* limita superioara de protectie este conturata de arcul A:, iar la 2aC 5,! * arcul Ab atinge linia
orizontala,adica terenul si in acest caz *'C'.
8aca distanta a dintre paratrasnete depaseste 5,! *,se #ormeaza un mare decala< al zonei de protectie,iar la aC6*
inceteaza in#luenta reciproca a ambelor paratrasnete,ele devenind cu actiune independenta,adica paratrasnete simple cu ti<e.
+entru calculul lui *o si * se poate #olosi relatia@
*'C(* Z$*EU',25aE.
8eci,daca se cunoaste *' 4inaltimea minima5 si a,atunci cele doua paratrasnete se calculeaza ast#el@
*C',5.1*'UZ',18! *E'U','!5.aE.
+aratrasnetul dublu cu ti<e de inaltimi di#erite.1e construieste mai intii zona de protectie a celui mai inalt
paratrasnet,considerindul simplu cu ti<a dupa care se duce la inaltimea *i,care reprezinta inaltimea celei de a doua ti<e,o
paralela la linia orizontala,ce reprezinta nivelul solului,pina intilneste zona de protectie a paratrasnetului mai inalt,in punctul
%.8istanta de la punctul % pina la sol se considera un paratrasnet #ictiv,care #ormeaza cu *1 un paratrasnet dublu de aceeasi
inaltime 4*15,distanta dintre ele #iind egala cu a.+artile #rontale ale zonei de protectie se determina la #el ca la un paratrasnet
dublu cu ti<a.
+artea centrala a zonei de protectie se determina ca la un paratrasnet dublu cu ti<e de aceeasi inaltime.
+aratrasnet multiplu cu ti<e de aceeasi inaltime.?ona de protectie se determina dupa aceleasi regului ca in cazul
paratrasnetelor simple luate doua cite doua si calculate ca paratrasnete duble.
1upra#ata din interiorul paratrasnetului multiplu este mult mai bine prote<ata decit partile e,terioare limitate de
zonele de protectie ale paratrasnetelor simple si duble.
1upra#at triung*iului este bine prote<ata la inaltimea *i daca ro, este mai mare sau egal decit '.)alorile r' si ro, se
determina la #el ca la paratrasnetele simple si duble.+unctele '1,'2 si '! indica pozitia celor trei paratrasnete cu ti<a in plan.
+aratrasnet cu cablu.-naltimea minima a zonei de protectie se poate determina cu relatia@
*oC !*Z(*EU',25aE.
-n cazul cind se cunosc inaltimea *',distanta a si inaltimea zonei de protectie la mi<locul unui paratrasnet dublu cu
cablu,pentru *,se poate #olosi relatia@
*C',6*'UZo,16*E'U','5aE.
+entru valori a6*k(,(, valorile *' si r' se anuleaza si,pe masura ce distanta dintre cabluri creste,zona de protectie se
des#ace in douaA pentru a6*C5 in#luenta reciproca a celor doua paratrasnete dispare,#iecare actionind in acest caz independent.
11.+0-?/=/ 8/ +A%A39
0ezistenta prizei de pamant 4rezistenta de trecere5 se de#ineste ca raportul dintre tensiunea prizei #ata de pamant si
curentul care trece prin priza de pamint in sol in regim stationar.
0ezistenta la impuls a unei prize de pamint se de#ineste ca raportul dintre tensiunea de impuls produsa de
descaricarile atmos#erice apreciate prizei si curentului respectiv se stabileste prizaA teoretic rezistenta de impuls se considera
egala cu rezistenta de trecere din momentul cind curentul atinge valoarea ma,ima.+ina la aceasta valoare,rezistenta la impuls
di#era de rezistenta de trecere obisnuita a prizei,pe de o parte din cauza duratei e,trem de scurte a impulsului,care conduce la
interventia inductantelor din interiorul prizei,iar pe de alta parte din cauza gradientilor de potentiali #oarte mari,care
#avorizeaza descarcarile prin arc din interiorul solului.
0ezistenta la impuls a unui electrod de punere la pamant 0i se determina in multimi rezistenta de trecere a
electrodului 0 cu un coe#icient de impuls,de#init ca raportul dintre rezistenta la impuls si rezistenta la trecere.Ast#el@
0i C ai0.
)aloarea coe#icientului ai poate #i supraunitara sau subunitara,in raport de #actorii care in#luenteaza valoarea acestui
coe#icient.
1(.0ezistenta la #oc a materialelor de constructii si a cladirilor
1.3O9-"3- +0-)-38 +0-3C-+A=/=/ +0O+0-/9A9- F-?-CO%/CA3-C/ A=/ %A9/0-A=/=O0,
CO3/X/ %O8"="- 8/ CO%+O09A0/ =A FOC
1.1 1C2-%:A0/A 19A0-- 8/ A&0/&A0/
-n general,in natura substantele se pot gasi in stare solida,lic*ida sau gazoasa in raport cu #ortele de coeziune
intermoleculara care scad,de la starea solida la cea lic*ida si la cea gazoasa.Ca urmare,
corpurile solide se caracterizeaza prin volum si #orma determinate,substantele lic*ide isi pastreaza volumul constant si
curg,iar cele gazoase ocupa intregul volum disponibil,#unctie de densitatea speci#ica.
%ulte substante sub in#luenta temperaturii si presiunii pot trece dintro stare de agragare in alta prin #enomele de
topire si vaporizare,condesare si solidi#icare sau prin sublimare si desublimare.
8e e,emplu,g*eata prin topire se trans#orma in apa si prin vaporizare in vapori de apa,iar in sens invers prin
condensare in vapori in apa lic*ida si prin solidi#icare in g*eata.8aca in primul #lu, de trans#ormari se absoarbe caldura ,in al
doilea #lu, se cedeaza caldura.
Fenomenele de trecere a substante dintro stare in alta au loc potrivit unor legi valabile,atit pentru topire,cit si
pentruvaporizare,cum sunt@
topirea si vaporizarea substantelor pure,la presiune constanta,se produc la temperature bine determinate,constante si
caracteristice #iecarui substanteA
- sc*imbarea starii de agregare a unei unitati de masa dintro substanta necesita o cantitate de caldura
determinanta,denumita cadura latenta speci#ica de trans#ormare 4topire,solidi#icare,vaporizare,condensare5.
+rin topire,ma<oritatea substantelor isi maresc volumul,cu e,ceptia g*etii care sil reduce.=a vaporizare,marirea
volumului este mult accentuate.8e e,emplu,apa isi mareste volumul de circa 1.'' de ori,absorbind la vaporizare o caldura
speci#ica de 5!8,. cal6g,la care se adauga apro,imativ 85 calorii pentru a a<unge la #ierbere,deci 62!,. cal6g.
Aceasta proprietate a apei o recomanda ca substanta de stingere a incendiilor #oarte e#icienta prin e#ectele de
racire,inabusire,daca este #olosita sub #orma de <et compact si de dislocare.
"nele corpuri,ina la presiune atmos#erica,trec direct din starea solida in vapori prin #enomenul de sbulimare,cum
sunt iodul ,acidul benzonic,pentasul#ura de #os#or,zapada carbonica 4dio,idul de carbon lic*e#iat5 clorura de amoniu etc.
9otodata sunt materiale 4lemnul,*irtia etc.5 care prin incalzire,in lipsa o,igenului initial se descompun,dind nastere la
di#erite substante,unele #iind combustibile,care se pot aprinde ulterior #oarte usor.
8e asemenea,multe alia<e se topesc la temperaturi reduse #ata de temperaturile de topire ale substantelor
componente.+e acest #enomen se bazeaza constructia unor detectoare de incendiu si capete de pulverizare tip sprin;ler
realizata din alia<e cutectice 48aracet,=ipoFitz,Good,0ose etc.5.
-n tabelul X-)1.1 se arata temperaturile de topire a unor substante.

9emperatura de topire a unor substante
1ubstanta 9emperatura de topire
RSCT
1ubstanta 9emperature de topire
RSCT
%ercur
1tearina
Alia< 8aracet
+ara#ina
Alia< =ipoFitz
Alia< Good
3a#talina
Alia< 0ose
1ul#
1elac
1taniu
+lumb
?inc
:romura de argint
!8,8.
(5
5'
5(
6'
66
8'
$(
11$
15'
2!2
!2.
(1$
(!(
%agneziu
Aluminiu
:ronz
/mail
1ticla
Aur
Cupru
Fonta
Otel
3ic*el
+ortelan
+latina
Cuart
Gol#ram
65'
66'
$''
$6'
8'' 7 1(''
1.'6(
1.'8!
1.1!' 7 1.2''
1.!'' 7 1.5''
1.(51
1.55'
1...!
1..!' 7 2.'''
!.!8'
-n cazul amestecurilor de substante lic*ide,punctele de #ierbere si implicit vaporizarea lor,au loc la praguri de
temperature stabilite pentru #iecare substanta,semni#icativ #iind in acest sens procesul de distilare #ractionata a produselor
petroliere.
+unctual de #ierbere variaza direct proportional in #unctie de presiunea e,istenta la supra#ata lic*idului.8e
e,emplu,in cazanul cu abur,#ierberea incepe la peste cu 1''SC,iar intro coloana,de distilare in vid,#enomenul are loc sub
temperaturile determinate la presiunea atmos#erica.
/vaporarea este tot o vaporizare,care are loc insa la supra#ata unui lic*id,la orice temperatura cuprinsa intre cea de
solidi#icare si cea de #ierbere ,daca presiunea vaporilor lic*idului considerat in spatiul de deasupra lic*idului este in#erioara
presiunii vaporilor saturati ai acestui lic*id si daca presiunea atmos#erica depaseste aceasta presiune a vaporilor saturati
4pentru a nu avea loc #ierberea5.
)iteza de evaporare se poate calcula cu urmatoarea #ormula empirica stabilita de 8alton@
v=D14 pm-p) Rcm
!
6sTA
2
D 7 constanta care depinde #actori e,terniA
1 7 supra#ata libera a lic*idului RcmETA
2 7 valoarea presiunii atmos#erice Rmm 2gTA
pm valoarea presiunii vaporilor nesaturati ai lic*idului,e,istenti la supra#ata lui Rmm 2gTA
p 7 valoarea presiunii lic*idului considarat in spatiul de deasupra lic*idului Rmm 2gT.
+unctul triplu al apei reprezinta o stare unica a acesteia,in care g*eata,apa si vaporii pot e,ista simultan in
ec*ilibru.1tarea corespunde presiunii de (,5. mm 2g si temperaturii de ',''.5SC.+unctul ' este punctul triplu.-ntre curbele
O+ si Om apa se a#la in stare lic*ida,intre curbele On si O+ ca g*eatza,iar sub curbele On si O% apa e,ista in stare de vapori.
"miditatea relativa " reprezinta raportul dintre masa m a vaporilor de apa dintrun volum dat din atmos#era si masa
M de vapori de apa,care ar satura atmos#era in aceleasi conditii,adica@
"C m
M
-ntrucit vaporii asculta apro,imativ de legea :oJle%ariotte,rezulta@
ps
p 7 presiunea partiala a vaporilor de apa prezenti in atmos#era RatTA
ps 7 presiunea vaporilor saturati la temperature aerului RatT.
=ic*e#ierea gazelor se realizeaza in multe cazuri prin comprimare izotermica pina se a<unge la starea critica cind
toata masa gazului se lic*e#iaza deodata.8e e,emplu,starea critica a CO2 este la temperatura critica de !1,1SC si la presiunea
critica de .,6 at.-ntrucit ma<oritatea gazelor,intre care azotul,aerul,o,igenul,*eliul etc.,au o temperatura critica scazuta
,lic*e#ierea lor se poate #ace prin realizarea unor amestecuri re#rigirente sau prin evaporarea intensiva a unor substante.-n
industrie,
=ic*e#ierea gazelor se #ace prin metoda detentei,bazata pe proprietatea gazelor de a se raci la destindere brusca.
1.2. 8-=A9A0/A CO0+"0-=O0 1O=-8/ 1- =-C2-8/=O0
1ub e#ectul temperaturilor in crestere corpurilor se dilata,iara daca temperaturile scad corpurile se contracta
indi#erent de starea lor de agregare.)ariatiile mai mari au loc in mai mari au loc in directiile dimensiunilor predominante ale
corpurilor.
-n cazul barelor,grinzilor si altor corpuri avind lungimea ca dimensiune predominanta ,dilatarea liniara se e,prima
prin relatia@
^1 C x1' ^t sau ltC lo 4 l U xft5A
^1 C lt lo 7 modi#icarea lungimii sub e#ectul variatiei temperaturii ft A
lo 7 lungimea initiala RmTA
lt lungimea #inala 4la temperature t5,RmTA
x 7 coe#icientul de dilatare liniara.
-n tabelul X-) 1.2 se arata coe#icientii de dilatare a unor substante.
Coe#icientii de dilatare liniara a unor substante
Corpurile solide de di#erite nature se caracterizeaza si prin coe#icientul de dilatare in volum xv.
-ntrucit acest coe#icient se sc*imba putin cu temperatura,in apropierea lui 'SC,relatia de modi#icare a volumului se poate
scrie@
)C)' 41Uxvt 5A
xv k pentru corpurile isotope,care au aceleasi proprietati in toate directiile,sau@
xv k x1 U x2 + x3 pentru corpurile solide anizotrope,coe#icientii x1 , x2 si x! #iind coe#icienti de dilatare liniara pe !
directii care #ormeaza doua cite doua ung*iuri de $'SC.
"n vas gol,con#ectionat dintrun material oarecare,se dilata la #el ca atunci cind spatiul din interiorul sau ar #i ocupat
de materialul vasului.
-n cazul dilatarii termice apar #orte insemnate.Ast#el,la dilatarea termica a unei bare,a#lata initial la 'SC datorita
alungirii ^1C1xft apare o #orta @
FC 1/x^tA
a5 Coe#icienti de dilatare liniara ai unor corpuri solide
1ubstanta x
1'
grd
1
in intervalul de temperature RSCT
' 1'' ' 7 2'' ' 7 !'' ' 7 ('' ' 7 5'' ' 7 8'' ' 7 1'''
Aluminiu
Argint
Aur
Constantan
6'b Cu 7
('b 3i
Cupru
Fonta
3ic*el
Otel tare
Otel moale
+latina
+lumb
1ticla de
cuart
9ungsten
?inc
2!,8
1$,5
1(,2
15,2
16,5
1',(
1!
11,.
12
$
2$
',5
(,5
16,5
(2,5
2'
1(,6
15,6
16,$
11
1!,.
12,2
1!,6
$,1
2$,6
',6
(,5

25,5
2',!
1(,8
16
1.,2
11,6
1(,!
12,8
1!,1
$,!
!1,1
',6
(,.

26,5
2',6
15
16,(
1.,.
12,2
1(,$
1!,!
1!,6
$,(

',6
(,.

2.,(
2',$
15,6
16,8
18,1
12,$
15,2
1!,8
1(,1
$,5

',6
(,5

22,1

18,1
12,$
15,2
1!,8
1(,1
$,5

',6
(,6

16,8

1',2

',5
(,6

b5 Coe#icienti de dilatare ai unor corpuri lic*ide

1ubstanta x1'
5
in intervalul de temperature RSCT
' 7 1' ' 7 2' ' 7 !' ' 7 (' ' 7 5' ' 7 8' ' 7 1''
Acetona
:enzene
&licerina
%ercur
9oluen
1!5
12'
5'
18,1$

1!8
12'
5'
18,2
1'.
1(!
12!
5'
18,21
1'8
1(6
125
51
18,21
1'8
15'
12.
52
18,22
112
1!(
18,25
11.
18,26
F 7 #orta care se e,ercita pe supra#ata 1R 3 T A
/ 7 modulul lui roung,de elasticitateA
Aceeasi #orta trebuie aplicata la captele barei pentru a impiedica contractarea ei la revenirea la 'SC.
Asemanator pentru a opri dilatarea unei bare,trebuie aplicata o #orta care sa comprime bara,la temperature t,de la
lungimea l' 41Ux15,pina la lungimea l' e,primata prin relatia@
FC1/. x t.
1Uxt
8atorita cresterii temperaturii rezultate in caz de incendiu si dilatarii corpurilor,pot sa apara #enomene negative cum
sunt@
#isurarea conductelor metalice sau caderea lor de pe reazeme,aparitia scurgerilor de produse din retelele de
transport si utila<ele de ve*iculare ca urmare a neetansitatilor aparute,indeosebi la armature din materiale di#eriteA
deplasarea de pe reazame a unor elemente de rezistenta ale constructiilor 4#erme,grinzi,estacade etc.5A
distrugerea unor structuri,mai ales metalice,ca urmare a e#orturilor mari aparute pe unele directii ale nodurilor
acestoraA
imposibilitatea inc*iderii unor usi,clapete si alte elemente de protectie de#ormate de temperaturaA
modi#icarea ceartamentului liniilor de cale #erata sau metrouA
marirea peste limitele admise a a,elor 4arborilor 5 unor utila<e dinamiceA
cedarea unor rezervoare si vase cu produse in#lamabile la care coe#icientii de dilatare pe di#erite directii ai peretilor
si #undurilor sunt mari,iar rezistenta sudurilor si imbinarilor nu este corespunzatoare.
-n domeniul prevenirii incendiilor #enomenul de dilatare este aplicat si in scopuri utile,cum este cazul detectoarelor
de incendiu pe principiul lamei bimetalice sai din alia<e eutectice ori cu recipient de aer,capetelor de pulverizare tip spinc;ler
cu #uzibil din alia< eutectic sau cu capsula 4bulb5 cu lic*id.
8ilatarea lic*idelor se caracterizeaza cu a<utorul coe#icientului de dilatare in volum,care are valori mult mai mari la
lic*ide decit la solide.
+entru intervale limitate de temperatura,coe#icientul de dilatare x poate #i considerat constant si inlocuit cu valoarea
lui medie pe domeniul considerat.Ast#el,in vecinatatea lui 'SC,de e,emplu,relatia de dilatare se poate scrie@
)C)'41Uxt5A
)o 7 valoarea volumului de lic*id la 'yC Rm
!
TA
) valoarea volumului Rm
!
T la temperatura tA
x valoarea coe#icientului de dilatare in vecinatatea lui 'yC.
/,perimental se poate masura intotdeauna un coe#icient de dilatare aparenta a lic*idului 4a5 prin metoda
picnometrului.-ntre acest coe#icient de x dilatare apatenta a lic*idului si coe#icientul de dilatare in volum x,al materialului din
care este #acut vasul e,ista relatia apro,imativa@
, k aU,c.
Concomitent cu dilatarea reala a lic*idului,independent de ce se intimpla cu vasul carel contine,are loc o modi#icare
a densitatii lic*idului a carei masurare permite determinarea coe#icientului de dilatare termica,#olosind relatia@
pC p'
1U,t
p 7 densitatea lic*idului la temperatura t R;g6m
!
sau g6cm
!
TA
p' 7 densitatea lic*idului la 'yC R;g6m
!
sau g6cm
!
T.
Apa prezinta o comportare lanormalah in variatia densitatii ei cu temperatura@
de la 'yC la !,$8y apa se contracta cu cresterea temperaturiiA
la !,$8yC densitatea apei are un ma,im 4pC1,''' g6cm
!
5,apoi scade continuuA
la 1'yC densitatea este de apro,imativ ',$$. g6cm
!
.
Cresterea presiunii la volum constant este mai mare la lic*ide decit la gaze,ceea ce e,plica #aptul ca un vas umplut
complet cu lic*id e,plodeaza cu usurinta la incalzirea lui.
+resiunea moleculara interna de la supra#ata lic*idului este #oarte ridicata si ca urmare a lic*idele sunt practic
incompresibile.8e e,emplu la supra#ata unui mol de apa 4)C1' cm
!
5 se e,ercita o presiune de 1..''' at.
9ensiunea super#iciala a lic*idelor scade odata cu cresterea temperaturii,intrucit la temperaturi mai ridicate
moleculele posedind o energie cinetica medie mai mare,se dimineaza e#ectul atractiei moleculare interne.8e asemenea
tensiunea super#iciala depinde de mediul cu care se a#la in contact lic*idul.8e e,emplu,apa in contact cu aerul are tensiunea
super#iciala de .!dJn6cm,iar in contact cu cloro#ormul 2$dJn6cm./,istenta tensiunii super#iciale la lic*ide permite #ormarea
spumelor #olosite in stingerea incendiilor care sunt de #aptaglomerari de bule de gaz 4aer5 sub stratul super#icial al apei.
+resiunea conditionata de tensiunea super#iciala intro bula de aer s#erica,de raza 1'
2
mm,a#lata sub supra#ata apei ,este de
apro,imativ ','6 at.
1.! +roprietati termice ale gazelor
Comportarea gazelor la variatiile de temperatura constanta are loc dupa legea lui &aJ=ussac,e,prima prin relatia@
f)C ,ft sau )C)' 41U,ft5A
)'
f) C ))' 7 variatia volumului datorita dilatarii gazelorA
)' 7 volumul initial Rm
!
TA
) 7 volumul #inal Rm
!
TA
, 7 constanta universala,coe#icientul de dilatare a gazelor sub presiune@
,C 1 grd
1
A
2.!,15
ft Ctt' variatia temperaturii RSCT.
-n conditiile incalzirii gazelor sub volum constant,variatia presiunii este redata de legea lui C*arles,prin relatiile@
fp C Pft sau pCp' 41UPft5A
p'
fp C p p' 7 variatia presiunii datorita temperaturiiA
p' 7 presiunea initiala RatTA
p 7 presiunea #inala RatT,
P 7 constanta,avind aceeasi valoare ca ,A
ft Ctt' 7 variatia temperaturii RyCT.
0educind la limita temperatura,pina cind inceteaza t*eoretic orice miscare moleculara a gazului per#ect.presiunea p
este nula,p' are valoare #inite,iar e,presia 1UPt este nula,se poate deduce t*eoretic temperatura tC1C2.!,15SC considerata ca
P
temperatura de origine pe scara Delvin.-n realitate aceasta temperatura de zero absolute nu poate #i atinsa.
8aca temperatura se mentine constanta,parametrii gazelor 4presiunea si volumul5 variaza dupa legea :oJle 7
%ariotte,redata prin relatia@
p1)1 C p2)2 C pi)i C const.
&eneralizind se obtine legea gazelor per#ecte a lui ClapeJron e,primata prin relatiile@
p)Cp')'41U,ft5 sau p) C n 09A
0 C 8,!1 >6grd.Hmol 7 constanta universala a gazelorA
n 7 numarul de moli 4nCm5,in care m este masa gazului,iar % masa lui moleculara.
%
Considerind ca parametrii initiali ai cazului p',)' si t' ,si inlocuind pe tC92.!,15 rezulta relatia simpli#icata
e,primata in grade Delvin@
p)Cp')'Cconst ori p C p%A
9 9 09
p este densitatea gazului 4pCm5.
)
-n realitate gazele se comporta putin di#erit,mai ales la presiuni #oarte mari,cind produsul p ) nu mai ramine
constant,ci creste in raport cu presiunea.)an der Gaals a stabilit ca urmatoarea ecuatie termica de stare a gazelor reale@
4pUn
2
a 54)nb5Cn09A
)
2
a si b 7 constante pozitive,caracteristice #iecarui gazA
nEa 7 presiunea interna a gazuluiA
)E
9 7 temperature absoluta RDT.
+resiunea e,ercitata de un gaz per#ect este direct proportionala cu numarul de molecule din unitatea de volum a
gazului si cu energia cinetica medie a moleculei in gaz.1e e,prima prin relatia@
pC2H3H1A
! )
3 7 numarul de molecule 43Cn%5A % este numarul lui Avogadro si este egal cu 6,'2!H1'
2!
mol
1
A
1 7 energia cinetica a moleculei R>TA
1Cm)E C ! . 0 . 9 C! . ;9A
2 2 % 2
; 7 constanta lui :oltzman@
;C1,!8H1'
2!
>6D.
/nergia interna 4"5 a unui gaz per#ect monoatomic este direct proportionala cu temperatura absoluta a gazului si cu
cantitatea de gaz,darn u depinde nici de volumul ocupat de gaz si nici de presiune.Ast#el@
"C! . 3D9 C ! . n09.
2 2
Cunoasterea proprietatilor termice ale gazelor in activitatea de prevenire si stingere a incendiilor permite luarea unor
masuri e#iciente in di#erite situatii,cum sunt@ evaluarea pericolului prezentat de cresterea presiunii gazelor lic*e#iate sau
comprimate sau a volumului gazelor,sub e#ectul temperaturii,indeosebi in caz de incendiu,stabilirea limitelor ma,ime de
umplere a buteliilor,cisternelor,etc. in raport cu natura gazelor,conditiile de transport si stocare si rezistenta
recipientelor,determinarea consumului si rezervei de o,Jgen sau aer comprimat din buteliile aparatelr autonome de respirat
ori de in*alat.8e asemenea,se desprinde utilitatea veri#icarii #unctionarii aparaturii de masura si control
4manometre,termometre,etc.5 de pe sistemele de ve*iculare,compresare si depozitare a gazelor,a supapelor si membranelor de
siguranta,precum si a mi<loacelor de racire cu care sunt ec*ipate.
8e e,emplu,coe#icientul de umplere 3 R;g6lT pentru butelii de gaze lic*e#iate de unele substante sunt@
',(2 la acid clor*idricA
',.5 la dio,id de carbonA
',51 la amoniacA
',68 la *idrogen sul#uratA
',.6 la o,id de etilinaA
',(' la propanA
',(' propilena.
1.( 1C2-%:"= 8/ CA=8"0A
1c*imbul de caldura este un trans#er de energie intre sisteme,care nu se datoreste sc*imbului de lucru mecanic.
0aportul dintre lucrul mec*anic =,si cantitatea de caldura N este constant si reprezinta ec*ivalentul mecanic al
cantitatii de caldura >,determinat prima oara de >oule si are valoarea@
> C 4(,1855U','''(5 R>6calT.
Cresterea temperaturii ft a unui corp se poate determina cu relatia@
ftCNA
%c
N 7 caldura absorbita R;cal6*TA
m 7 masa corpului R;gTA
c 7 caldura speci#ica a corpului R>6;gHgrd sau cal6gHgrdT.
Caldura speci#ica a unor corpuri

-ntre unitatile de caldura e,ista relatia@ 1calC(,1855 >.
Conductibilitatea termica reprezinta o proprietate importanta a metarialelor de care trebuie sa se tina seama in
analiza comportarii lor la #oc,aceasta depinzind de natura materialelor respective si se caracterizeaza prin coe#icientul de
conductivitate z al #iecaruia.
-n general,metalele si alia<ele acestora au cel mai ridicat coe#icient de conductivitate termica.=ic*idele cu
e,ceptiamercurului au o conductibilitate termica #oarte scazuta.8e asemenea,la ma<oritatea gazelor coe#icientului z este mai
mic ca la multe materiale termoizolatoare,e,eptie #acind de e,emplu aerul la care z este mai mare de citeva ori #ata de cel al
unor izolanti termici.
1emni#icative sunt in acest sens valorile coe#icientului de conductivitate termica z 4in ;cal6mH*HSC5 pentru@ aluminiu
te*nic 1.5,alama $6,cupru te*nic !'', duraluminiu 1!., #ier te*nic ('5',plumb !'',beton armat 1,!. , caramida ',!',( ,
linoleum ',15 , lemn de ste<ar ',! ,pamint 1,1 ,sticla obisnuita ',!( ,*irtie obisnuita ',12 ,pluta placi, ','!6 7 ','5(,vata de
sticla ','((','51,vata de azbest ','5, placa< ',1! ,apa ',5',6 ,alcool ',16 ,mercur 8,' ,ulei de trans#ormator ',1 ,aer ',5',6 ,
*idrogen ',15',!5, dio,id de carbon ','12','2' ,abur ',1.',(2.
+roprietatea materialelor de a transmite caldura prin conductibilitatetermica poate duce la crearea de situatii
negative,cum sunt@ supraincalzirea partiala a unor elemente metalice dintro incapere si incendierea materialelor combustibile
ca urmare a operatiunilor de sudare sau de taiere cu #lacara,
e#ectuate la elementele respective in alta incapere@ in alta incapereA propagarea incendiului dintrun compartiment anti#oc in
altul prin usi sau clapete metalice neizolate termicA supraincalzirea supra#etelor e,terioare ale unor utila<e dinamice ca urmare
a #recarii,patinarii sau altor de#ectiuni si aprinderea pulberilor combustibile depuse pe acesteaA termodegradarea in timp si
aprinderea elementelor de constructii combustibile a#late in contact cu supra#etele burlanelor sau cosurilor de #um ale
mi<loacelor de incalzire.
8esigur,#olosirea materialelor termoizolatoare impiedica transmiterea caldurii prin conducte,iar la #oc cele
incombustibile se comporta #oarte bine,insa cele combustibile dupa ce se aprind contribuie la dezvoltarea si propagarea
incendiului.Au #ost cazuri cind sau aprins si materiale termoizolatoare apreciate ca incombustibile,datorita unor substante
combustibile #olosite in aplicarea acestora 4straturi de vata minerala lipite cu prenadez sau a in#iltratilor de produse
petroliere5.
Atunci cind corpurile nu sunt in contact direct,sc*imbul de caldura se realizeaza prin intermediul moleculelor
#luidului care le desparte 4apa,aer,ulei de racire,soba etc.5,cantitatea de caldura transmisa si primita,depinzind de
temperaturile sursei calde si a #luidului purtator,natura,viscozitatea,densitatea,
viteza si alte caracteristici,#izicoc*imice ale #luidului,marimile,pozitiile relative ale supra#etelor etc.
Aceasta modalitate de transmitere a caldurii prin convectie are aplicatii practice in munca de prevenire si stingerea
incendiilor.8e e,emplu, gventilarea incendiilorh constituie o metoda e#icienta pentru limitarea propagarii incendiilor
produse,indeosebi in depozite de materiale si substante combustibile,in care se monteaza in acoperis trapa de evacuare a
#umului si gazelor #ierbinti,precum si in incaperi speciale de cabluri electrice unde se asigura sisteme de ventilare naturala sau
mecanica.=a unele incendii de padure se poate #olosi metoda de stingere g#oc contra #och.
O mare parte din caldura se transmite insa prin radiatie electromagnetica ,dupa legi asemanatoare cu cele ale
propagarii luminii,#asciculele de raze calorice avind viteza de !''.''' ;m6s.
Corpurile retin numai o parte din energia orientate spre ele,in raport cu coe#icientul de absortie al acestora ,restul
caldurii #iind re#lectata ori absorbita de mediul dintre corpuri.
Cantitatea de caldura absorbita din radiatia calorica poate #i calculate cu relatia@
NCc1 R 4 9c 5 7 4 9r 5
(
T R;cal6*TA
1'' 1''
c 7 constanta de radiatie a corpurilor.+entru corpul negru@
cC(,$6 ;cal6mEH*HgrdA
1 7 supra#ata prin care se primeste caldura radiate RmET{
9c 7 temperatura absoluta a corpului care radiaza caldura RDTA
9r 7 temperatura absoluta a corpului care primeste caldura radiata RDT.
0adiatia calorica poate deveni periculoasa atunci cind sursa are temperatura de peste 6''.''SC,situatie #recventa in
cazul incendiilor,iar corpurile sau materialele au un coe#icient de absortie a caldurii cit mai apropiat de valoarea 1.8iminuarea
e#ectului de incalzire a corpurilor se poate #ace prin aplicarea de vopsele ori alte #inisa<e in culori de albe care re#lecta o
cantitate mai mare de caldura,micsorinduse ast#el coe#icientul de absortie sau prin marirea distantei dintre corpul cald si cel
rece,ceea ce duce la dispersarea in aer a unei parti mai mari din energia calorica.8e asemenea,in unele cazuri se pot reduce
supra#etele ce se e,pun si durata sc*imbului de caldura,iar pe timpul incendiului se intensi#ica racirea cu apa.
-n realitate,transmiterea caldurii nu se #ace numai printrun singur mod 4conductie,convectie sau radiatie5,ci prin
doua ori prin toate trei caile deodata.%asurile de protectie impotriva incendiilor trebuie sa vizeze determinarea modalitatilor
prin care se transmite cantitatea cea mai mare de caldura si in raport cu aceasta sa se adopte solutiile e#iciente.
1.5 +0O+0-/9A9-=/ %/CA3-C/ A=/ %A9/0-A=/=O0 8/ CO3190"C9--
8upa comportarea materialelor de constructii in urma indepartarii sarcinilor dupa care actioneaza asupra lor,se
disting@
15 %aterialele elastice,la care de#ormatiile dispar odata cu sarcinile care leau produs.Aceasta proprietate a
materialelor se numeste elasticitate.
25 %aterialele plastice sunt acelea care se de#ormeaza #ara a mai reveni dupa disparitia sarcinilor./,emple sunt in
acest sens,metale incalzite la temperatura de #or<are.
!5 %aterialele elastoplastice sunt ma<oritatea materialelor de constructii ./le se de#ormeaza partial elastic si partial
plastic.+e masura cresterii e#ortului unitar,de#ormatiile plastice sporesc,iar cele elastice se reduc.
-n raport cu marimea de#ormatiilor produse inainte de rupere e,ista@
15 %aterialele tenace,care su#era de#ormatii plastice mari inainte de a se rupe,cum sunt@ otelurile de rezistenta
mica,cuprul,aluminiul,alama etc.
25 %aterialele #ragile,care se de#ormeaza #oarte putin inainte de a se rupe@ otelurile de mare
rezistenta,#onta,sticla,betonul,piatra etc.
-n #unctie de valorile constantelor elastice / 4modulul de elasticitate longitudinal denumit si modulul lui roung5,&
4modulul de elasticitate transversal5 si v 4coe#icient de contractie universala sau coe#icientul lui +oison5,masurate pe directii
di#erite,e,ista@
15 %aterialele isotope,care au aceleasi constante elastice pe toate directiile,structural or #iind amor#a ori cristalina
#oarte #ina,#ara directii prioritare de orientare a cristalelor,cum sunt otelurile,alama,sticla,cauciucul si multe altele.
25 %aterialele anizotrope care datorita strati#icatilor pe care le au,se comporta di#erit pe diverse directii.
-n practica,caracteristicile mecanice ale materialelor se pot modi#ica sensibil in #unctie de temperature,timp si
ecruisare.
8e e,emplu,un otel care la temperatura de 2'SC are rezistenta la rupere |r C (2 da36mmE,aceasta creste,avind un
ma,im de k ($ da36mmE la 2''!''SC,apoi coboara repede incepind de la (''S.%odulul de elasticitate /,limitele de curgere
|c si de proportionalitate |p scad continuu odata cu cresterea temperaturii,in timp ce coe#icientul de contractie transverasala v
su#eroa o usoara crestere.&ituirea speci#ica } si alungirea la rupere ~ scad la inceput,avind un minim la 2''!''SC,dupa care
cresc mereu.
-nvers,la temperaturi #oarte scazute,rezistentele de rupere ale otelurilor si altor materiale cresc sensibil.=a ast#el de
temperaturi de#ormatiile plastice ale otelurilor se reduc #oarte mult.
9impul indelungat de aplicare a sarcinilor modi#ica starea de e#orturi si de#ormatii a pieselor.Fenomenul poarta
numele de #lua< sau curgere lenta,iar in studiul acestuia,pe linga e#orturile unitare si de#ormatii,ca principale marimi din
rezistenta materialelor ,apar si parametrii speci#ici 7 timp si temperatura,iar ca marime derivata 7 viteza de #lua<.
Cind au loc variatii #oarte mari de temperatura,indeosebi de la valori ridicate pozitive coborite,negative si invers,la
intervale scurte de timp,datorita socurilor termice,apar modi#icari insemnate in comportarea materialelor.
"na din metodele standardizate de incercare la soc a materialelor este cea care calculeaza raportul dintre lucrul
mecanic de rupere si aria sectiunii de rupere denumit rezilienta 4D5 si se e,ecuta cu a<utorul ciocanului pendul.Ast#el,otelurile
de rezistenta mare 4de e,emplu |rC 8'...1'' da36mmE5 au rezilienta relativ mica 4DC5...1' da>6cmE5,pe cind cele de rezistenta
mica 4de e,emplu O=!.5 au rezilienta mult mai mare 4DC25 da>6cmE5.=a incercarea de incovoiere prin soc,#olosita mai des la
metale,rezilienta D se e,prima direct prin energia necesara pentru rupere si se masoara in da>.0ezulta ca otelurile de mare
rezistenta nu sunt indicate penntru piese solicitate prin socuri,cum este cazul unor conducte metalice din industria
petroc*imica care trebuie sa lucreze la variatii bruste ale temperaturii produselor ve*iculate prin aceasta.

)ariatiile constantelor /,& si v pentru unele materiale
8enumirea materialului %odul de elasticitate
4longitudinal5 /
Rda36cmET
%odulul de elaticitate
transversal & Rda3cmET
Coe#icientul de contractie
transversala v
Otelcarbon
Otel aliat
Otel turnat
Fonta cenusie si alba
Arama laminata la rece
:ronz #os#oros
Alama laminata la rece
Alia<e de aluminiu
8uraluminiu
?idarie de caramida
:eton cu rezistenta 1''2''
da36cmE
=emn,in lungul #ibrelor
=emn,perpendicular pe #ibre
Cauciuc
42,''2,1'5,1'
6
2,1',1'
6
1,.5,1'
6
41,151,6'5,1'
6
41,1'1,!'5,1'
6
1,15,1'
6
4',$1',$$5,1'
6
4',6.',.15,1'
6
4',.'',.55,1'
6
4','25','!'5,1'
6
4',15',2!5,1'
6
4','$',125,1'
6
4',''(','15,1'
6
',''''8,1'
6
8,1,1'
5
8,1',1'
5

(,5',1'
5
(,$',1'
5
(,2',1'
5
4!,5'!,.'5,1'
5
42,('2,.'5,1'
5
42,6'2,.'5,1'
5

4',''(5',655,1'
5
4','(5','655,1'
5

',2(',28
',25',!'

',2!',2.

',!2',!5
',!2',(2
',!2',!6

',16',18

',(.
2.CO%:"19-:-=-9A9/A 1- 0/?-19/39A =A FOC A %A9/0-A=/=O0 1- /=/%/39/=O0
8/ CO3190"C9-/.8/9/0%-3A0/A &0A8"="- 8/ 0/?-19/39A =A FOC A= CO3190"C9--=O0
2.1 CO%:"19-:-=-9A9/A 1- 0/?-19/39A =A FOC A %A9/0-A=/=O0
+rin combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii se intelege capacitatea lor de a se aprinde si de a
arde in prezenta aerului,contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata in incendiu.
%aterialele si elementele de constructii,din punct de vedere al combustibilitatii,pot #i@incombustibil C' 4cele care sub
actiunea #ocului sau temperaturilor inalte nu se aprind,nu ard mocnit si nu se carbonizeaza5 sau combustibile C1aC( 4cele
care sub actiunea #ocului sau a temperaturilor inalte se aprind,ard mocnit sau se carbonizeaza5.
%aterialele si elementele combustibile se clasi#ica,la rindul lor,in #unctie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau
greu si de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea incendiului,in ( clase de combustibilitate.
clasa C1 7 practic nein#lamabileA
clasa C2 7 di#icil in#lamabileA
clasa C! 7 mediu in#lamabileA
clasa C( 7 usor in#lamabileA
%aterialele din clasele C1 si C2 constituie sub grupa materialelor ggreu combustibileh caracterizate prin #aptul ca
arderea,mocnirea sau carbonizarea au loc numai in cazul e,istentei unei surse e,terioare de #oc sau de temperaturi
inalte,incetind dupa indepartarea lor.
/lemtele de constructii se considera incombustibile sua combustibile in #unctie de caracteristicile materiale din care
sunt e,ecutate dar si de modul de alcatuire si distribuire a acestor materiale in cadrul elementului 4structurii5.
-ncadrarea in clasele C1aC( a materialelor combustibile suple cu grosimea mai mica de 5 mm se #ace pe baza
rezultatelor incercarilor standardizate e#ectuate in laborator cu aparatul cu #lacara de alcool,cu arzatorul electric si de ardere a
picaturilor.+entru materialele suple cu grosimea mai mare de 5mm,materialele rigide,precum si pentru elementele de
constructii,clasele de combustibilitate C1aC( se stabilesc in urma incercarilor e,ecutate cu epiradiatorul sau cu panoul
radiant.
=imita de rezistenta la #oc a unui element este durata pina la care acesta isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la
actiunea unui incendiu standard de#init de curba logaritmica temperaturetimp din 19A1 ...181.
=imita de rezistenta la #oc a elementelor se determina pe baza criteriilor de@
capacitate portant 4stabilitatea5A
izolare termicaA
etansitate.
/lementele a caror limita se determina dupa toate aceste ! criterii,luinduse in considerare valoarea cea mai mica,se
noteaza cu 0F 4rezistenta la #oc5,urmata de durate in ore si minute.
-n situatiile in care se iau in considerare numai criteriile de capacitate portanta 4stabilitate5 si etanseitate,limita de
rezistenta la #oc se noteaza cu /F 4etanse la #oc5,urmate de durata in ore si minute.Ast#el de situatii se pot intilnii la peretii
e,teriori,suportul invelitorilor acopesisurilor si alte elemente perimetrale,precum si unele usi.
-n cazul in care se ia in considerare numai criteriul de capacitate portanta,
elementele,cum sunt stilpii,#ermele si alte care nu au rol de separare a spatiilor se noteaza cu 1F 4stabile la #oc5,precizind
durata lor in ore si minute.
2.2 8/9/0%-3A0/A &0A8"="- 8/ 0/?-19/39A =A FOC A CO3190"C9--=O0
&radul de rezistenta la #oc reprezinta capacitatea globala de a raspunde la actiunea #ocului.
-n #unctie de combustibilitate si limita de rezistenta la #oc a elementelor de constructie,compartimentele de incendiu
si constructiile se incadreaza in 5 grade de rezistenta la #oc.4-,--,---,-) si )5.Capacitatea constructiei sau compartimentului de
incendiu de a raspunde la actiunea #ocului se reduce de la gradul - la gradul ) rezistenta la #oc
Conditiile minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la #oc sunt date in tabelul urmator@X-).2.1
3r.crt. 9ipul de elemente
de constructie
&radul - &radul -- &radul --- &radul -) &radul
)
Observatii
1
2
!
(
5
6
.
8
1tilpi,coloane,
pereti portanti
1tilpi,coloane,
pereti portanti
la ultimul nivel
+ereti interiori
neportanti
+ereti e,teriori
neportanti
&rinzi,plansee
3ervure,acope
risuri terasa
&rinzi si plansee
peste subsol
Acoperisuri auto
portante #ara pod
4inclusive contra
vintuirile5,sar
pante,acoperisuri
#ara pod,con
structii aero
statice
+anouri de in
velitoare si su
portul continuu
al invelitorii
C'
2* !'`
C'
1* !'`
1*
C'
!'`
C'
15`
C'
1*
C'
1* !'`
C'
(5` 4!'`5
C'
15`
C'
2*
C'
1* 4(5`5
C'
15`
C2
15`
C'
(5` 4!'`5
C'
1*
C1
!'` 415`5
C1
15`
C'
1* !'`
C'
(5`4!'`5
C2
15`
C2
15`
C1
(5` 4!'`5
C'
1*
C2
15`
C2
15`
C2
!'`
C2
!'`
C2
15`
C!
15`
C2
15`
C2
!'`
C!

C(

C!

C(

C(

C(

C(

C!

C(

C(

-n cladiri parter de
gradul )se admite
C(
-n cladiri indus
triale si agrozoo
te*nice parter li
mita de rezistenta
la #oc nu se nor
meaza
-n cladiri parter
de gradul ) se
admite C(
=a cladiri de gradul
--- cu sali aglo
merate,limita de
rezistenta la #oc
va #i de minimum
!'`.-n cladiri cu
pericol de e,plozie
limita de rezis
tenta la #oc a ele
mentelor incom
bustibile nu se
normeaza
-n compartimentele de incendiu ale cladirilor,in care sarcina nu depaseste 2'' %cal6mE 48(' %>6mE5 4cu e,ceptia
cladirilor inalte,a celor cu sali agglomerate,care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure,sau cu ec*ipament de
importanta deosebita5,se pot aplica valorile din paranteza.
9oate elementele principale ale constructiei,#unctie de rolul acestora in cladire,trebuie sa indeplineasca ambele
conditii minime,atit de combustibilitate 4clasele C',C1,C2,C! sau C(5,cit si ale rezistentei la #oc 4durata de epuizare a capacitatii
de rezistenta5 prevazute pentru incadrarea in gradul respectiv de rezistenta la #oc.&radul de rezistenta la #oc al constructiei sau
al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai de#avorabila incadrare in tabelul X-).2.1.
-n general,la stabilirea gradului de rezistenta la #oc nu se iau in considerare invelitoarea acoperisurilor de orice
#el,inclusive termoizolatia si *idroizolatia,montata deasupra unui suport continuu 4in a#ara de tabla5 care indeplineste
conditiile de la nr.8 din tabelul X-).2.1A pardoselile,timplaria,
#erestrele,obloanele5@ #inisa<ul interior 4tapete,lambriuri,vopsele etc.5A plat#ormele metalice si elementele metalice care nu #ac
parte din structura de rezistenta a cladiriiA elementele constructive ale marc*izelor,
verandelor,pridvoarelor si alte asemenea din locuinte.
-n unele conditii prevazute de normele te*nice,la determinarea gradului de rezistenta la #oc nu se tine seama de@
sarpanta si suportul invelitor cu podA luminatoarele si cupoletele incombustibile,#isiile #i,e pentru iluminatul natural
e,ecuatate din materiale din clasele C2 si C! de combustibilitateA peretii despartitori neportanti sau panourile #ara rol de
limitare a propagarii incendiilor,incombustibile ori din materiale combustibile cu geamuri sau plasa din sirma@ pla#oanele
suspendate si pardoselile tip estrada.
1tructurile metalice indi##erent ca sunt prote<ate sau nu pot #i utilizate in cladiri de gradul -- rezistenta la #oc,in care
sarcina termica nu depasteste (2' %>6mE 41'' %cal6mE5 si materialele combustibile sunt distribuite ast#el incit sa nu
pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea locala a unor elemente de constructie.-n aceste cazuri se admite reducerea
corespunzatoare a limitelor de rezistenta la #oc ale stilpilor,peretilor si planseelor pina la minimum 15 min.-n salile
aglomerate,#olosirea
structurilor metalice poate #i <usti#icata numai in cazul unei sarcini termice sub 21' %>6mE 45' %cal6mE5.
Avind in vedere rolul elementelor structurilor metalice 4prote<ate partial sau local5 in asigurarea stabilitatii
constructiei,importanta cladiri,numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite,urmarile posibile ale prabusirii cladirii si
economicitatea solutiilor de protectie,in conditiile prevazute de normele te*nice,se poate reduce rezistenta la #oc a structurilor
respective.
-n asemenea situatii sunt unele cladiri de productie sau depozitare avind@ categoriile 8 si / pericol de incendiu in
care cantitatile de lic*ide combustibile din clasele =--- si =-) #olosite pentru ardere,racire,ungere,comenzi *idraulice sunt
stocate in rezervoare de ma,imum 1 m si la distante mai
mari de 1'm intre recipienteA numai parter,categoria C de pericol de incendiu,aria construita de cel mult 2''' mE si in cazul
depozitelor stive de ma,imum ( m inaltimeA compartimente prote<ate prin instalatii autonome de stingere ale depozitelor cu
stive de peste ( m inaltimeA parca<e.
!. /=/%/39/ 8/ CO%+A09-%/39A0/ A CO3190"C9--=O0
-%+O90-)A -3C/38--=O0
!.1 9-+"0-=/ 8/ /=/%/39/ 1- F"3C9--=/ AC/19O0A
/lementele de constructii #olosite pentru compartimentarea impotriva propagarii incendiilor si pentru limitarea
e#ectelor e,ploziilor,prevazute in normele te*nice,sunt prezentate in tabelul X.-).!.1.
/lementele de compartimentare

Functia /lemente utilizate +rotectia golurilor
din aceste elemente
9ipul 8enumirea
+entru limitarea
propagarii
incendiilor
/lemente anti#oc,care
separa compartimentele
de incendiu
+ereti anti#oc "si,obloane,incaperi
tampon,tamburi desc*isi
anto#oc
/lemente de intirziere
a propagarii incendii
lor,care separa inca
perile din interiorul
aceluiasi compartiment
de incendiu
+ereti rezistenti
la #oc
"si,obloane,#erestre,
precum si alte ele
mente de inc*idere
rezistente la #oc
+lansee rezistente
la #oc
+entru limiatarea
e#ectelor e,plo
ziilor
/lemente rezistente la
e,plozie,care separa
incaperile 4spatiile5 cu
pericol de e,plozie
+ereti rezistenti
la e,plozie
-ncaperi tampon si
tamburi desc*isi
antie,
+lansee rezistente
la e,plo,ie

+e linga aceste elemente de compartimentare,un rol insemnat in asigurarea protectiei corespunzatoare impotriva
incendiilor a mult constructi il au si acoperisurile,atit in ceea ce priveste limitarea propagarii incendiilor,cit si diminuarea
e#ectelor negative ale e,ploziilor.
!.2 CO389--=/ C/ 90/:"-/ -38/+=-3-9/ 8/ /=/%/39/=/
8/ CO%+A09-%/39A0/
+eretii anti#oc 4AF5 sunt pereti care in caz de incendiu indeplinesc #unctia de compartimentare independent de
celelalte elemente ale constructiei si isi pastreaza stabilitatea,rezistentele mecanice si capacitatea de izolare temica in limite
minime de timp 4tabelul X-).!.25
=imitele de rezistenta la #oc a peretilor anti#oc
8ensitatea sarcinii termice K a compartimentelor de incendiu
separate de peretele anti#oc
=imita minima de rezistenta
la #oc a peretelui anti#oc
R%>6mET R%cal6mET R*T
Kw8('
8('nKw16''
1'''nKw!'''
Km!'''
Kw2''
2''nKw(''
(''nKw.''
Km.''
!
( 4!5
1
5 4!5
1
.4!5
1
1
5 )aloarea de trei ore din paranteza se re#era la compartimentele prote<ate cu instalatii automate de stingere a
incendiilor.
+eretii anti#oc trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale@
incombustibilitatea 4C'5A
dimensionare la e#ectele potentiale ale incendiului care se pot produce in compartimentele pe care se separaA
stabilitate la incarcari nesimetrice provenite din vint sau la unele sarcini accidentale 4prabusiri de elemente5A
indeplinirea de catre peretii AF a conditiilor pentru peretii rezistenti la e,plozie in zonele e,puse pericolului de
e,plozieA
rezemarea libera sau articulate pe peretii AF a planseelor sau elemtelor constructive care au lr# 4limita de rezistenta
la #oc5 mai mica de ! ore,neadmitinduse incastrarea.0ezemarea grinzilor metalice se #ace ast#el incit grinda dilatata la
incendiu sa nu dea impingeri laterale in pereteA
etansarea rosturilor dintre peretii AF si plansee,acoperisuri si peretii e,teriori cu umplutura avind lr# de cel putin 1
ora si !' de minute,iar #ata de celelalte elemente ale constructiei cu umplutura avind aceeasi limita de rezistenta la #oc pe care
le traverseazaA
depasirea planului e,terior al acoperisurilor,luminatoarelor,peretilor si a altor elemente combustibile pe care le
intersecteazaA posibilitatea inlocuirii acoperisurilor,streasinilor sau a peretilor combustibili prin #isii incombustibile avind
latimea minima de 6 cmA
montarea in peretii e,teriori,in ambele parti ale peretelui AF,pe o distanta de minimum ( m,numai a luminatoarelor
si timplarie #i,e,incombustibile cu geam armatA
prevederea,in cazul cladirilor cu inaltimi di#erite,a peretilor AF,de regula cladirea cea mai inalta.+entru e,ceptii se
aplica prescriptiile te*niceA
amplasarea peretilor AF ast#el incit sa se evite posibilitatea propagarii incendiilor dintrun compartiment in altul
prin golurile neprote<ate din peretii #atada,la colturile cladirilor sau prin incendierea unor constructii combustibile vecineA
continuitatea peretilor AF.-n situatii e,ceptionale supra#ata totala a golurilor nu trebuie sa depaseasca 25b din cea
a peretelui in care sunt practicateA
protectia golurilor strict necesare din peretii AF prin@
B etansarea spatiilor libere din <urul conductelor,cablurilor si conductoarelor electrice etc.,inclusive cele pozate in
canale,cu materiale incombustibile avind limita de rezistenta la #oc egala cu cea a peretelui,e,istind in acest sens solutii
tipizateA
B #olosirea de canale de ventilatie a segmentelor de canale incombustibile si etansarea spatiului dintre acestea si
perete cu materiale avind lr# minma de 1 ora si !' de min.+revederea pe canalele de ventilatie a sistemelor de obturare cu
inc*idere automata in caz de incendiu,indi##erent de compartimentul in care sar produce incendiulA
B evitarea discolacarii unor portiuni din peretin in zonele de penetratie datorita dilatarii conductelor si canalelor sub
e#ectul cresterilor de temperatureA
B indepartarea materialelor combustibile din vecinatatea canalelor si conductelor metalice sau evitarea posibilitatii
aprinderii acestora datorita caldurii transmise prin conductibilitate 4traseu necorespunzator,termoizolatie etc.5A
B montarea in goluri a usilor sau obloanelor anti#oc cu sisteme de inc*idere automata,avind lr# minima de 1 ora si !'
minA
Bmontarea la scenele salilor de spectacole cu peste 6'' locuri,a cortinelor de siguranta izolate termic pentru
temperature incendiului de 1'''yC 4#ara a tine seama de actiunea drencerelor5,etanse contra #umului,rezistente in pozitia
coborita la o presiune laterala de (5 36mE,avind durata de cobirire de cel mult (' sA
B realizarea,in unele situatii temeinic <usti#icate,a protectiei golurilor prin@
a5 incaperi tampon anti#c cu planseu si pereti laterali incombustibili avind limita de rezistenta la #oc 1 ora si usi
rezistente la #oc (5 minA la cladirile #oarte inalte 4peste (5 m5,usile sunt etanse la #oc minimum 1 ora,iar la cele inalte 428(5
m5 cel putin !' minA
b5 tamburi desc*isi anti#oc avind placa de beton si pereti incombustibili rezistenti la #oc 1 ora,precum si sprin;ere 41
buc6mE supra#ata orizontala5A
c5 separarea depozitelor de baza si depozitelor principale pentru materiale si substante combustibile #ata de restul
constructiei prin pereti anti#oc si prote<area golurilor din acesti pereti cu elemente anti#ocA
+eretii rezistenti la #oc 40F5 trebuie sa intruneasca conditiile de combustibilitate si de limita de rezistenta la #oc
prevazute in normele si prescriptiile te*nice sau in documentatia te*nicoeconomica,in raport cu destinatia si importanta
spatiilor delimitate,categoria de pericol de incendiu,gradul de rezistenta la #oc necesare,densitatea sarcinii termice a
incaperilor si #unctia lor de separare.Conditii similare se impun si pentru elementele de inc*idere a golurilor din pereti 0F.
+eretii despartitori,prevazuti pentru limitarea propagarii incendiului in cadrul unui compartiment de incendiu dintro
constructie civila,trebuie sa aiba l#r de minimum 2 ore si sectioneaza transversal cladirea 4putind #i si decalati in plan
vertical5.Acesti pereti,#unctie de gradul de rezistenta la
#oc ai constructiei se amplaseaza cel mult 11' m 4gradul - si --5,$'m,4gradul ---5,.'m4gradul -)5 si 5'm 4gradul )5.=a
cladirile cu pod al caror acoperis este e,ecutat din materiale combustibile,peretii respectivi trebuie sa separe si volumul
podului.
+eretii rezistenti la e,plozie 40 F,5 se alcatuiesc si se dimensioneaza pe baza rezultatelor determinate prin calcul
,ast#el incit acestia sa nu se produca in incaperile respective,#unctie de supra#atele de decomprimare asigurate prin
#erestre,luminatoare acoperisuri zburatoare,trape si alte asemenea./i trebuie sa impiedice si propagarea incendiilor din
spatiile invecinate spre incaperea cu pericol de e,plozie,limita lor de rezistenta la #oc #iind stabilita in #unctie de densitatea
sarcinii termice a incaperilor respective.
+eretii rezistenti la e,plozie,in principiu,trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la peretii anti#oc,uneori c*iar
mai severe,inclusiv cele re#eritoare la protectia golurilor si strapungerilor.9otodata trebuie sa opreasca trecerea pra#ului
4pulberilor5,vaporilor si gazelor combustibile din spatiile periculoase,sa permita curatirea usoara a depunerilor de pra# de pe
supra#etele interioare,sa asigure #i,area elementelor de decomprimare care sa cedeze la o presiune de cel mult 12' ;g#6mE
4118 da36mE5,iar timplaria si sistemele de actionare a acesteia sa nu produca prin manevrare scintei capabile sa aprinda
amestecurile e,plosive.
+lanseele rezistente la #oc 40F5 pot constitui elemente de intirziere a propagarii incendiilor in interiorul unui
compartiment de incendiu numai atunci cind nu au goluri,sau daca golurile practice intre ele sunt prote<ate cu elemente de
inc*idere,rezistente la #oc.
+otrivit normelor te*nice din tara noastra,planseele nu constituie elemente de separare a compartimentelor de
incendiu.-n unele reglementari de specialitate,conceptia de alcatuire si dimensionare a planseelor,cum este cazul cladirilor
inalte,porneste de la principiul ca planseele sa constituie elemente de compartimentare impotriva incendiilor intre
comparitmente de incendiu vecine.
Conditiile privind combustibilitatea si limita de rezistenta la #oc sunt prevazute in normele si prescriptiile te*nice de
specialitate.
&olurile te*nologice sau #unctionale din planseele intermediare,care constituie elemente de intirziere a propagarii
#ocului se prote<eaza prin elemente rezistente la #oc cu limita de rezistenta la #oc cel putin egala cu a planseului respectiv
prevazute cu dispozitive de autoinc*idere automate in caz de incendiu .-n cazuri <usti#icate,protectia golurilor se poate #ace
prin prevederea pe conturul golului,sub planseu,a unor ecrane si a unor perdele de apa cu intrare automata in #unctiune in caz
de incendiu,sau alte sisteme e#iciente.-n situatiile in care pe plansee sunt recipiente sau utila<e cu lic*ide combustibile,pe
marginile golurilor se realizeaza reborduri incombustibile.
=imita de rezistenta la #oc a planseelor poate #i redusa,daca incaperile sunt prote<ate cu instalatii automate de
stingere a incendiilor.
+entru planseele rezistente la e,plozie 40/,5,alcatuirea,dimensionarea si celelalte conditii sunt ca si pentru peretii
rezistenti la e,plozie.+lanseele 0/, si elementele lor de sustinere alcatuiesc si se dimensioneaza ast#el incit sa nu #ie atuncate
de su#lul e,ploziei.
+lanseele 0/, si celelalte elemente constructive nu trebuie sa permita #ormarea de spatii neventilate,care sa conduca
la aglomerarea pra#ului ori la producerea unor concentratii locale periculoase de gaze sau vapori combustibili,cum sunt de
e,emplu incaperile bateriilor acumulatoare.+entru decomprimare in caz de e,plozie se prevad luminatoare cu geam simplu cu
grosimea de ma,imum !mm,iar la oc*iuri cu latura mica de ',8'm se monteaza geamuri de 2 mm grosime.3u se admit
geamuri armate.1ub geamuri se poate pune plasa de sirma pentru a evita accidentarea persoanelor de la locul de munca cu
cioburi rezultate in cazul spargerii geamurilor.
Acoperisurile 4sarpante,invelitori5 trebuie sa se incadreze in cerintele de combustibilitate si limita de rezistenta la #oc
impuse de destinatia si gradul de rezistenta la #oc ale constructiilor respective.
8intre conditiile ce necesita a #i asigurate acoperisurilor se pot mentiona@
izolarea termica a cosurilor si canalelor de #um,precum si a *otelor prin care se evacueaza gaze #ierbinti,#lacari si
scintei,#ata de materialele combustibile ale acoperisurilorA
montarea con#orm normelor te*nice a dispozitivelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,cu actionare
automata si manuala,precum si realizarea de ecrane incombustibile care caseteaza spatiul cu pericol potential ridicat sub
acoperisA #iecare caseta se prevede cel putin un dispozitiv de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA
intreruperea continuitatii acoperisurilor combustibile cu supra#ete mari prin #isii incombustibileA
realizarea acoperisurilor pentru spatiile cu pericol de e,plozie din elementele de constructie usoaraA
izolarea corespunzatoare a instalatiilor de protectie contra trasnetului #ata de elementele combustibile ale
acoperisurilorA
protectia cu instalatii automate de stingere cu apa a incendiilor a acoperisurilor sau a unor portiuni ale acestora,care
nu au rezistenta la #oc impusa de prescriptiile te*nice.
!.!. 1O="9-- 9/23-C/ 1- %A9/0-A=/ CA0/ +O9 F- "9-=-?A9/
+/390" A1-&"0A0/A 0/?-19/39/- =A FOC A /=/%/39/=O0
8/ CO3190"C9-- C" 0O= 8/ +0O9/C9-/ -%+O90-)A -3C/38--=O0
=a peretii anti#oc si rezistenti la #oc@
realizarea peretilor din materiale termoizolatoare 4e,emplu :CA5 sau cu coe#icient de conductivitate termica redus
4beton armat,beton precomprimat,zidarie caramida cu goluri etc.5A
#olosirea panourilor strati#icate din beton pre#abricat avind in interior un strat termoizolant 4miez5 din :CA,vata
minerala,beton perlit etc.
placarea peretelui ori a sc*eletului acestuia 4metallic sau din beton armat pre#abricat5 cu placi sau coc*ilii de
etansare realizate din ipsos armat cu impislitura de #ibra de sticla 4-AF15 sau din marinitA
tencuit cu mortar obisnuit ori termoizolant sau aplicarea de sape de mortar pe plasa de rabitA
etansarea rosturilor si golurilor la imbinarile dintre elemente cu vata minerala 4rigida sau vrac5,c*it sau mastic
rezistent la #oc sau de etansareA
lipirea pro#ilelor metalice a cartonului de azbestA
marirea grosimii stratului de acoperire a armaturilor metalice de rezistenta din betonul armat sau pre#abricatA
montarea de perdele drencer in dreptul golurilor din pereti care nu sunt prote<ate la nivelul rezistentei la #oc pe care
o au peretii respectivi.
=a usi rezistente la #oc@
placarea structurii din sc*elet metallic cu placi -AF1 sau din marinitA
realizarea usilor cu structura integrala -AF1 avind elementele de #eronerie metalicaA
realizarea usii dintro #oaie de marinit,#ara sc*elet 4e,emplu@ usi pivotante5A
placarea #oii usii cu marinit din placi din -AF1A
etansarea rosturilor dintre placi cu mortar de ipsosA
lipirea cartonului de azbest pe elementele din metal ale usiiA
aplicarea de vopsele termospumante pe usi.
=a acoperisurile din tabla cutata termoizolante ale *alelor parter@
intreruperea continuitatii supra#etelor de acoperis cu #isii de termoizolatie incombustibila avind@
B termoizolatia din@ placi de #ibre de basalt topit,dale de basalt,vata minerala sau placi de sticla spongioasaA
B *idroizolatia din@ strat de separare din +)C,plasti#iat strati#icat sau impislita de #ibre de sticla prote<ate cu sapa
armataA
realizarea de ecrane din tabla cutata sau marinit pentru delimitarea tramei in care se gaseste sursa cu potential
ridicat de #oc si de dega<are a gazelor #ierbinti 4e,emple@ bai cu ulei combustible pentru tratamentetermice,recipiente
cu ulei pentru ungere sau actionari *idrauliceA cabine de vopsire si lacuire5A
montarea de *ote pentru evacuarea gazelor #ierbinti deasupra sursei potentiale de #ocA
montarea de luminatoare cu trape de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA
in#undarea cutiei 4local5 cu vata minerala sau bazalt topit ,deseuri de placi sau vracA
aplicarea de vopsea re#lectorizanta pe supra#ata e,pusa radiatiilor solare.
=a golurile din plansee rezitente la #oc din cladirile eta<ate@
montarea la cladirile industriale de trape sau c*epenguri rezistente la #oc avind@
B structura metalica placanta cu #oi -AF1 sau marinitA
B structura de beton armat sau pre#abricatA
montarea de perdele drencer in golurile escalatoarelor si benzilor transportare.
(. %/9O8/ +/390" 8/9/0%-3A0/A -3CO%:"19-:-=-9A9--,
CO%:"19-:-=-9A9--,+0O+A&A0-- F=ACA0-=O0,+"9/0--
CA=O0-F-C/ 1- 0/?-19/39/- =A FOC A %A9/0-A=/=O0

8eterminarea incombustibilitatii materialelor si elementelor de constructii se #ace prin metoda cuptorului,con#orm
stas 8558.8,in care epruveta avind latura bazei de ('U2mm,este supusa timp de 2' de minute unei temperaturi de .5' U
1'SC.1e urmareste cresterea temperaturii materialului si cuptorului si aparitia #lacarilor pe o durata mai mare de 1' secunde.
%aterialul supus incercarii se clasi#ica gincombustibilh 4C'5,daca pentru #iecare dintre cele trei epruvete introduse
succesiv in cuptor se intrunesc concomitent urmatoarele trei conditii@
temperatura cuptorului nu sa ridicat cu 5'SC sau mai mult peste temperatura initiala a aceastuiaA
temperatura eprubetei nu sa ridicat cu 5'SC sau mai mult peste temperatura initiala a cuptoruluiA
nu au aparut #lacari cu o durata de 1' secunde sau mai mult
8eterminarea puterii calori#ice se #ace prin arderea completa in bomba calorimetrica in atmos#era de o,igen,la o
presiune de apro,imativ 25 de at. a unei cantitati cunoscute de material combustibil,in conditiile 19A1 8.$'81,caldura
dega<ata prin ardere #iind cedata unei cantitati cunoscute de apa,a carei crestere de temperatura se masoara si se inregistreaza
gra#ic.
-n urma incercarilor se calculeaza@
puterea calori#ica in bomba 4Nb5 in ;>6;g sau ;cal6;gA
puterea calori#ica superioara a materialului combustibil 4Ns5 in ;>6;g sau ;cal6;gA
puterea calori#ica in#erioara a materialului combustibil 4Ni5,in ;>6;g sau ;cal6;g.
%etoda di#erentiaza aceste puteri calori#ice in raport cu gradul de o,idare sau de combustie a unor produse ale
arderii 4carbon,sul#,azot5 de #ormarea sau nu a acidului clor*idric din clorul dega<at,precum si de starea lic*ida sau de vapori
in care se considera in #inalul incercarii apa din material si apa #ormata prin ardere.
-ntre puterile caloro#ice ale materialului e,ista in relatiile@
NinNsmNb.
8eterminarea claselor de combustibilitate C1,C2,C! si C( potrivit 19A1 11!5.,se calculeaza prin urmatoarele metode@
15 -ncercarea cu #lacara de alcool 4etalon5 prin contactul acesteia cu latura in#erioara a eprubetei de 2(,!' cm,timp
de ! minute U 15 secunde.1e constata@ durata #lacarilor 4daca apar5,persistenta punctelor de incandescenta si persistenta
#umului.8e asemenea se urmareste marimea supra#etei carbonizate si eventual aparitie a picaturilor.4tabelul X-).(.15.
0ezultatele incercarii cu #lacara de alcool
Clasa
8urata
#lacarilor
RsT
+ersistenta
punctelor de
incandescenta
RsT
+ersistenta
#umului RsT
1upra#ata
carbonizata
RcmET
Aparitia
picaturilor
C1 3u apar w 1' w !' n 6' 3u apar
C2 w 5
3elimitat
numai in
zona car
3elimitat n 1'' 3u apar
:onizata
C! 3elimitat n 2'' 3u apar
C( 3u se incadreaza in rezultate de la C1,C2 sau C!
/lementele de constructii alcatuite din totalitate 4inclusive lianti,adezivi,pelicula de acoperire etc.5 din materiale
incombustibile pot #i incadrate direct in grupa elementelor incombustibile #ara a #i necesara incercarea lor.
8eterminarea propagarii #lacarii pe supra#ata materialelor combustibile #olosite in constructii se #ace in laborator
printro metoda standardizata 419A1 .2(8815,cu a<utorul unui aparat cu radianti ceramici alimentati cu gaz petrolier lic*e#iat
sau gaz metan cu epruveta din materiale netratate sau tratate igni#ug,avind dimensiunile de 1'5,22cm si grosimea ma,ima de
! cm.
+rincipiul metodei consta in determinarea distantei parcursa de #lacara in timp de 1' min,pe supra#ata materialului
incalzit la temperature cuprinse intre 15' si 5''yC.
-n raport cu distantele parcure de #lacara se stabilesc clasele de propagare a #lacarii,con#orm tabelului X-) (.2.
8istantele parcurse de #lacara si clasele de propagare a #lacarilor
8istanta parcursa de #lacara dupa
1' min RcmT
Clasa de propagare a #lacarilor
la supra#ata materialelor
w 1'
1125
26('
(16'
6185
v 86
+ -
+ --
+ ---
+ -)
+ )
+ )-
O metoda asemanatoare ca principiu 419A1 11!8861$8'5 este utilizata pentru incercarea cablurilor electrice cu
izolatie si manta din +)C pozate in grup 4#lu,5,pe trasee verticale si orizontale,in incaperi speciale de cabluri,in vederea
considerarii acestor cabluri ggreu combustibileh.=ungimea medie arsa nu trebuie sa depaseasca 5'b din lungimea initiala a
epruvetei,iar timpul de ardere 4tava cu petrol5 trebuie sa #ie mai mic sau cel mult egal cu 1' min.
25 -ncercarea cu arzatorul electric,prin e,punerea epruvetei unei duble actiuni@ radiatia calorica si e#ectul gazelor
calde matura supra#ata epruvetei,#avorizind ast#el eventuala propagare a #lacarii.1e urmareste durata in#lamarii
epruvetei,dimensiunile zonei de propagare si eventuala aparitie a picaturilor de material topit 4tabelul X-).(.!5.
0ezultatele incercarilor cu arzatorul electric
Clasa
8urata in#lamarii
RsT
?ona de propagare
Rcm6cmT Aparitia picaturilor
C1 w 5 3u apare 3u apar
C2 m 5 -naltime w !5 3u apar
C!
m 5
-naltime n 6'
=atime n $
3u apar
1e incadreaza in rezultatele de la C1 si C2 Apar
C( 3u se incadreaza in rezultatele de la C1,C2 sau C!
!5 -ncercarea de ardere a picaturilor,#olosind o sursa radianta.1e urmareste daca picaturile de material topit sunt sunt
arzinde sau nu si daca vata din <urului vas de colectare a picaturilor se in#lameaza sau nu.%etoda di#erentiaza materialele din
clasa C1,la care picaturile ard si vata se in#lameaza #ata de materialele din clasa C! la care apar picaturi,dar acestea nu sunt
arzinde si vata nu se aprinde.
(5 -ncercarea prin radiatie,#olosind o sursa de radiatie 4epiradiator cu puterea de !G6cmE5 timp de 2' min pe epruvete
de !',(' cm.
Aprecierea comportarii materialelor se #ace pe baza a ( indicii@ in#lamabilitatea 4i5,dezvoltarea #lacarilor
4s5,lungimea ma,ima a #lacarilor 4*5 si combustibilitatea 4c5,determinati prin relatiile@
iC1'''U1''' A sC]
1
A
15t1 15t2 1('
*Clma, A cC
i
'499'5d9 A
2' 12'
t1 si t2 timpii de in#lamare pe cele doua #ete RsTA
l lungimea atinsa de #lacari,in cm,masurata in #iecare <umatate de minut,pe toata durata incercariiA
t durata incercarii RminTA
9' temperatura de ec*ilibru a aparatului RSCT A
9 temperatura inregistrata la un moment dat in cursul incercarii RSCT.
-n cazul in care un material se strapunge la incercarea prin radiatie cu epiradiatorul #ara sa apara in#lamarea,aceasta
se incadreaza in C1 daca zona de distrugere nu avasenseaza si nu apar picaturi.8aca una din aceste doua conditii nu este
indeplinita,materialul se incadreaza in C( 4tabelul X-).(.(5.
0ezultatele incercarii prin radiatie cu epiradiatorul
Clasa -ndicele de
-n#lamabilitate
-ndicele de
dezvoltare a
#lacarii RsT
=ungimea ma,ima
a #lacarii R*T
-ndicele de
combustibilitate c
C1 ' ' ' 1
C2 3elimitat ',21 1 1
1 ',21 1 1
C! 3elimitat 15 3elimitat
2 5 2,5 nelimitat
C( 3elimitat 2,5
55 -ncercarea cu panoul radiant 4ceramic,poros5 alimentat cu gaze,care e,pune epruveta la un #lu, caloric radiant.1e
constata lungimea zonei a#ectate dupa !' s,1 min si !' s dupa 1' min 4tabelul X-).(.55
0ezultatele incercarii cu panoul radiant
Clasa %arimea zonei arse pe lungimea epruvetei RcmT
8upa !'`` 8upa 1`!'`` 8upa 1'``
C1 n 5 n 16,5 n 16,5
C2 n 1' n 21,5 n (5,
C! n 15 n 26,5 n .1,'
C( n 15 m 26,5 m .1,'
Clasele de combustibilitate si de propagare a #lacarii determinate in laboratorul de Centre de 1tudii si /,perimentari
al comandamentului +ompierilor pentru unele materiale sunt aratate in 9abelul X-).(.6

Clasele de combustibilitate si de propagare a #lacarii
%aterialul Clasa de
Combustibilitate
Clasa de
propagare a #lacarii
1 2 !
Covor te,tile igni#ugat C26C! +)
Covor lina 1''b C! +)
8oc diagonal igni#ugat C2
Filtru te,tile igni#ugat C2
Folie +)C igni#ugata C!
-nlocuitor de piele pe baza de +)C C26C!
%oc*eta C!6C(
%oc*eta igni#ugata C26C!
+erdea C2
+iele sintetica C2
+inza cauciucata igni#ugata C! +)
+inze #ire sticla C1 +---
+laci termoizolatoare din +)C C2 +-)
+laci termoizolatoare din pluta C2 +-)
+laci poliesterice C( +)-
+laci din +AF1 C( +))-
+laci 4coc*ilii5 din polJester e,pandat C(
1ac #iltru igni#ugat C2
1ac #iltru neigni#ugat C(
1to#a mobile C2
1puma poliuretanica #le,ibila igni#ugata C( +)-
9ermote, C(
9esatura aluminizata C26C! +-))
9esatura lina 1''b igni#ugata C2
9ricot #ir igni#ugat C!
8eterminarea rezistentei la #oc a elemetelor de constructie in laborator se #ace con#orm 19A1 ...181,prin
introducerea elementelor de incercare intrun cuptor usor presurizat 415U5 36mE5 avind un program termic reglat ast#el incit
sa varieze cu timpul potrivit e,presiei@
99'C!(5 log 48tU15A
t 7 intervalul de timp de la inceputul incercarii in momentul considerat RminTA
9 7 temperatura cuptorului in momentul considerat 4dupa intervalul de timp t5, SCTA
9' 7 temperatura initiala a cuptorului RSCT.
0elatia de mai sus se reprezinta gra#ic prin curba normalizata etalon temperatura 7 timp 4#ig. X-)(.15.
)alorile caracteristice sunt aratate in tabelul X-).(...
)alorile caracteristice ale curbei normalizate
t RminT 5 1' 15 !' 6' $' 12' 18' 2(' !6'
99'
RSCT 556 65$ .18 821 $25 $86 1'2$ 1'$' 11!! 11$!
-n urma masurarii,inregistrarii si interpretarii datelor se evalueaza limitele de rezistenta la #oc 4lr#5 ale elementului de
constructie dupa urmatoarele ! criterii@
15 Capacitatea portanta,#unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat la
inceputul incercarii pina in care elementul capata de#ormatii ma,ime admise si se prabuseste,nemaiputindul indeplini rolul
pentru care este destinat in constructie.-n principiu,pentru grinzi si plansee,de#ormatiile ma,ime,e,primate prin raportul
dintre sageata ma,ima a elementului si lungimea liberaa acestuia,nu trebuie sa depaseasca 16!'.
25 -zolarea termica,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la
inceputul incercarii pina in momentul in care se atinge una din urmatoarele situatii limita@
temperatura medie a #etei nee,puse depaseste temperatura initiala cu peste 1('SCA
temperatura ma,ima atinsa in oricare din punctele #etei nee,puse depaseste cu peste 18'SC temperatura initiala,sau
temperatura ma,ima a<unge la 22'SC,indi##erent de marimea temperaturii initiale.
!5 /tanseitatea@
initiala,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul
incercarii pina in momentul in care elementul de incercare se #ormeaza #isuri,crapaturi sau alte desc*ideri prin care #lacarile
calde aprind si ard timp de minimum 1' s tampoanele de vata a#lata la 2'!' mm de #ata nee,pusa a elementuluiA
#inala,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul
incercarii pina in momentul in care elementul se prabuseste total sau partial ori nu mai indeplineste unele conditii speciale
prestabilite.
+e baza acestor criterii se stabileste limita de rezistenta la #oc pentru peretii portanti sau neportanti,stilpi,grinzi si
#erme,plansee si acoperisuri,cu sau #ara pla#oane suspendate ori sustinute de elementele portante.
+entru usi 419A1 ...162825 limita de rezistenta la #oc se stabileste in #unctie de urmatoarele criterii@
151tabilitate@ intervalul de timp pina in momentul prabusirii usii ori desc*iderii acesteia.
25 -zolare termica@ temperatura medie pe #ata nee,pusa depaseste cu 1('18'SC temperatura initiala a #oii de usa sau
radiatia termica a #etii nee,puse atinge niveluri periculoase stabilite la distanta de ',!' m de #ata nee,pusa.
!5 /tanseitate@ se aprinde tamponul de vata,ori se in#lameaza #ata nee,pusa sau se ating valorile critice 425'!''SC5
in spatiul delimitat de ecranul de incercare realizat din panouri verticale,orizontale,si #rontale asamblate.
=a #erestre,potrivit 19A1 ...16!'.5,evaluarea limitei de rezistenta la #oc se #ace similar ca la usi,urmarinduse si
inmuierea,topirea si curgerea sticlei,#isurarea blocurilor de sticla,depasirea cu 5''SC a temperaturii initiale in spatiul delimitat
de ecran.
+entru unele elemente de constructii,indeosebi din beton armat sau pre#abricat,e,ista di#erite metode de determinare
prin calcul a rezistentei la #oc,insa sunt #oarte laborioase,iar rezultatele se recomanda sa se con#runte cu incercari practice la
#oc in laboratoarele autorizate.
5. -&3-F"&A0/A %A9/0-A=/=O0 CO%:"19-:-=/
8-3 =/%3 1- 9/X9-=/ "9-=-?A9/ -3 CO3190"C9--
5.1 &/3/0A=-9A9- 1- 8O%/3-"= 8/ A+=-CA0/ A= -&3-F"&A0--
9ratarea cu produse igni#uge a materialelor combustibile@ lemn,materiale pe baza de lemn 4placi din ascii de
lemn,placi din #ibre de lemn,etc5 prin tratamente de supra#ata si in pro#unzime si te,tile celulozice 4cu ma,imum 5'b #ibre
sintetice5 se e,ecuta pe baza normelor te*nice C.5886.
+rin igni#ugare materialele isi modi#ica capacitatea de a se aprinde si a arde in continuare,in sensul diminuarii
acesteia,ceea ce duce la imbunatatirea comportarii lor la #oc.Ca urmare a tratamentelor de igni#ugare,lemnul si materialele pe
baza de lemn,precum si te,tile celulozice neigni#ugate se incadreaza in clasele C! si C( de combustibilitate 4mediu si usor
in#lamabile5 isi reduce combustibilitatea trecind in ma<oritatea cazurilor in clasa C2.
Obligativitatea igni#ugarii materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in con#ormitate cu
prevederile 8ecretului nr.2$'61$.. 4art.(,litera c5,a normelor si masurilor te*nice privind proiectarea si e,ecutarea
constructiilor,#unctie de importanta obiectivului,vulnerabilitatea la incendiu a constructiei,valoarea si periculozitatea la
incendiu a bunurilor continute.
-gni#ugarea este obligatorJ in urmatoarele cazuri@
la constructiile noi,la modi#icarea sau sc*imbarea destinatiei celor e,istente,precum si periodic la constructiile
vec*i,in scopul indeplinirii conditiilor necesareA
la realizarea unor elemente de constructie,cum sunt tavanele,trecerile prin pereti,planseele,inc*iderea sau mascarea
instalatiilor si ec*ipamentelor,#inisa<elor pe caile de evacuare si alteleA
la tratamente speciale 4#onice,termice5 si #inisa<e utilizate in cladiri inalte,cladiri cu sali aglomerate si centre de
calcul electronicA
la sali de spectacole,muzee,e,pozitiiA
la elemente decorative interioare si #inisa<e la sali aglomerateA
la constructiile provizorii pentru ateliere,remize,depozite,magazii etc.,in care se lucreaza cu substante combustibile
sau cu #oc desc*isA
la ra#turile si stela<ele din magazii si depozite care adapostesc materiale cu valori mari sau materiale greu de
inlocuit,cum sunt piesele unicat din import.
+entru cladiri cu c*aracter monumental,monumentele istorice,precum si alte cladiri de importanta
deosebita,necesitatea igni#ugarii materialelor combustibile se stabileste,de la caz la caz,de catre proiectant si organul tutelar.
+artile neaparente ale #inisa<ului interior sau a altor elemente de constructie,care nu sunt accesibile decit prin
demontarea sau des#acerea elementelor de constructie respective,igni#ugate anterior,li se aplica din nou tratamentul de
igni#ugare 4indi##erent de durata de mentinere a calitatii produsului igni#ug5,o data cu reparatiile elementelor respective.
-gni#ugarea nu este obligatorJ in urmatoarele cazuri@
cind materialele combustibile sunt in contact permanent cu atmos#era umeda 4peste .'b5A
cind partile apartente ale materialului lemons sunt lustruite,vopsite sau tencuiteA materialul lemons varuit va #i
igni#ugat de la caz la caz analizinduse oportunitatea acestei operatiiA
cind magaziile din lemn sunt destinate pentru depozitatea cerealelor A
cind e,ista usi,#erestre,dusumele,precum si garduri,mobilier etc.
5.2 -&3-F"&A0/A =/%3"="- 1- A %A9/0-A=/=O0 +/ :A?A 8/ =/%3
Conditii de pregatire aplicare@
curatirea lemnului si materialul din lemn 4indepartarea co<ii,cioplire,sectionare,rindeluire etc.5A
etansarea crapaturilor,golurilor si locurilor de imbinare cu c*it igni#ug obtinut din produsele respective amestecate
cu *uma sau creta,ori cu amestecuri pe baza de argila,nisip #in sau ipsosA
reducerea umiditatii lemnului cu cel putin 18b pentru cel prote<at la supra#ata si 25b in cazul igni#ugarii prin
impregareA
omogenizarea produselor igni#uge inainte de aplicare si dupa caz,diluarea acestora cu apa 4ma,imum 5b5,iar
produsul /)-3-9 se dizolva in apa con#orm retetei in concentratie de 162'bA
alegerea produsului igni#ug si a procedeului de aplicare in #unctie de@ specia de lemn si particularitatile de
impregnare,locul de utilizare 4spatii inc*ise si uscate sau e,terioare5,rolul elementelor 4de
rezistenta,nevizibile,vizibile,sarpanta,decorative etc.5A
e#ectuarea lucrarilor de igni#ugare la temperatura mediului de minimum 5USC.
evitarea lavabilitatii produselor -1'.1,h8-A1-=h si g-&3-F"& FCh.
+roduse utilizate si te*nologia de aplicare@
15 +entru tratamente de supra#ata,con#orm $!'26(88,prin aplicarea cu pensula sau prin pulverizare@
vopsea igni#uga de interior pe baza de silicat de sodiu,cu doua componente g8-A1-=h A si :A se
aplica,recomandabil prin pulverizare,solutia A intrun strat,iar dupa uscare 42((8*5 se aplica solutia : in doua straturi la
aceleasi intervale de timpA
vopsea igni#uga de e,terior pe baza de silicat de sodium,cu doua componente -1'.2'6- 4grund5 si -1'.!'6--
4solutie de insolubilitate5A se aplica solutia - dupa care solutia -- la 162*,iar dupa uscare timp de 2((8*,se repeta operatiile
anterioare pina la realizarea consumului speci#icA apoi se aplica vopseaua de acoperire in doua straturi,in conditii
normale,pentru aplicarea vopselelor pe baza de uleiA
solutie igni#uga care nu decoloreaza lemnul g-&3-F"& FCh pe baza de substante igni#uge 7 #ingiciale si solventiA
igni#ugarea se realizeaza prin imersie de scurta durata,aplicare cu pensula sau pulberizareA
produsul insecto#ungicid si igni#ug lavabil g/)-3-9h pe baza de sul#at de cupru,acid boric si bicromat de sodiu 7
solutie apoasa se aplica numai pentru lemn,cu e,ceptia ste<arului si a altor specii neigni#ugabile.
25 +entru tratamente prin impregnare in instalatii speciale,#olosind procedeele bailor simple si duble 4caldereci5 sau
procedeele vidpresiune,vidpresiune atmos#era si vid presiune atmos#ericavid,se utilizeaza,potrivit 19A1 $!'261,2 si
!,81,produsele -&3-F"& FC si /)-3-9A utilizarea materialelor din lemn igni#ugat se #ace dupa uscare.
!5 1upra#atele igni#ugate pot #i acoperite cu vopsea de baza de ulei,emailuri alc*idice sau cu vopsea )-3A0O%.
(5 =a elementele igni#ugate inainte de a #i puse in opera,se #ace recti#icarea eventualelor deteriori ale
supra#etelor,dupa monta<ul materialelor.
0eceptionarea,controlul si e#icienta igni#ugarii@
receptionarea lucrarilor de igni#ugare se #ace pe baza rezultatelor obtinute in urma incercarilor e#ectuate in
laboratoare autorizate 4Centrul de studii si e,perimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor din Comandamentul de
+ompieri sau 1tatia de cercetari la #oc din cadrul -3C/0C5,in conditiile 19A1 652C.(,iar la cererea bene#iciarului si
con#orm 19A1 .2(881,emitinduse buletine de incercareA
pregatirea epruvetelor pentru incercari se e,ecuta sub supraveg*erea bene#iciarului lucrarii,concomitent si in
aceleasi conditii cu cele utilizate in obiectul de constructie,numarul lor stabilinduse in #unctie de supra#ata igni#ugata si
intervalul de timp la care urmeaza sa se #aca incercari de veri#icare.+astrarea epruvetelor se #ace in aceleasi conditii ca si
lucrarea igni#ugata.
epruvetele dreptung*iulare 4(',15cm5 trimise la laborator 4cel putin !5 se ambaleaza,sigileaza si etic*eteaza
precizind produsul ingini#ug,cantitatea,consumul speci#ic pe unitatea de supra#ata sau volum data aplicarii,modul de
aplicare,numarul de straturi si unitatea care a e,ecutat lucrareaA epruvetele sunt insotite de procesul verbal de receptie
provizorieA
e#icacitatea igni#ugarii in laborator se apreciaza prin conditiile de admisibilitate,constind in@
B pierderea de masa ma,imum !'!5b,#unctie de natura si grosimea materialuluiA
B clasele ma,ime de propagare a #lacarilor la supra#ata si de combustibilitate,#unctie de natura produsului igni#ug si
#orma materialului 4tabelul X-).5.2.15A
Clasele de propagare a #lacarilor la supra#ata
Forma materialului -.1'.1
si 8-A1-=
-&3-F"& FC /)-3-9
=emn masiv
+A= de interior
+A= si +F= poros
+A= de e,terior
+laca<
+--C2
+--C2
+---C2
+-)C2
+)C!
=emn usor impregnabil
=emn greu impregnabil
+---C2 +---C2
+---C2
e#icacitatea e#ectiva a lemnului si materialelor de baza de lemn utilizate in constructii este de@
B ! ani pentru igni#ugarea de supra#ata,#unctie insa de conditiile de mediuA
B 15 ani pentru igni#ugarea prin impregnare,in raport cu conditiile de utilizare a materialelor.
5.!. -&3-F"&A0/A %A9/0-A=/=O0 9/X9-=/
+rodusele utilizate si pregatirea lor pentru aplicare@
15 +rodusul gigni#ug te,tilh,pe baza de bora, te*nic 4componenta A5,acid boric 4componenta :5 si #os#at dinamoniu
4componenta C5 livrate in proportie de amestec 41(@1(@2 parti in greutate5.-nainte de aplicare,!' ;g de produse AU:UC se
dizolva in 1.' l apa calda 45'5'SC5,realizind o solutie cu concentratie de 15b.
25 +rodusul gigni#ug te,tile 8h,pe baza de uree si #os#at de diamoniu,compus dintro parte solida si una
lic*ida.+artea solida 4(( ;g5 se dizolva gla receh in 1'' l apa,se #iltreaza apoi se adauga partea lic*ida 422 l5,dupa care se
agita bine.
!5 +rodusul gFO1CA0:h,constind intrun amestec de compusi pe baza de #os#or si azot.1e prepara prin dizolvarea a
15 ;g gFO1CA0:h in 85 ;g apa in #iltrare.
8upa preparare,la toate solutiile se veri#ica p2ul si dupa caz se neutralizeaza cu amoniac.
8omeniile de aplicare@
15 +rodusele gigni#ug te,tilh si gigni#ug te,tile 8h se utilizeaza la #ibrele celulozice si tesaturile din #ibre celulozice.
25 +rodusul gFO1CA0:h se poate #olosi pentru igni#ugarea materialelor din #ibre celulozice in amestec cu
ma,imum 5'b #ibre sintetice.
!5 +rodusele gigni#ug te,tilh si gFO1CA0:h se aplica pe toate tipurile de tesaturi,inclusive pe plusuri si cati#ele,pe
care nu se aplica produsul gigni#ug te,tile 8h.
(5 +rodusele gigni#ug te,tile 8h si gFO1CA0:h,#iind lavabile,nu se aplica pe materiale #olosite in locuri cu
umiditate marita 4peste .'b5.
9e*nologiile de aplicare@
15 Fulardarea 4impregnare cu #oaia intinsa5,stoarcerea prin valturi si uscarea este procedeul cel mai e#icient.
25 +ulverizarea cu aparate tip )ermorel,Calima, ori instalatii mobile deservite de compresoare de aer si uscare lenta
in aer liber 42((8 ore5,pentru tesaturile care nu se pot demonta pentru a #i #ulardate.
!5 -mersarea 4numai pentru produsul gFO1CA0:h5.
Conditiile de impregnare@
spalarea prealabila a tesaturilor si curatirea de pra#A
tesaturile de tip plus si cati#ea tratate prin pulverizare nu trebuie sa #ie apretate partea neplusataA
omogenizarea solutiilor de produse igni#uge inainte de #olosireA
patrunderea rapida a produselor in materiale igni#ugateA
respectarea consumurilor speci#ice stabiliteA
tratament uni#orm 4pe supra#ata si in pro#unzime5A
nesc*imbarea aspectului materialelor igni#ugate.
0eceptionarea,controlul si e#icienta igni#ugarii@
receptionarea lucrarilor de igni#ugare se #ace de catre bene#iciar prin organele te*nice,pe baza rezultatelor
incercarilor e#ectuate in laboratoarele autorizate 4Centrul de studii si e,perimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor
din Comandamentul +ompierilor si 1tatia de Cercetare la #oc din cadru -3C/0C5,care emite buletine de incercare con#orm
stas 8'258(A
epruvetele 4!( buc5 cu dimensiuni de 25,!' cm se decupeaza din materialul igni#ugat sau se trateaza concomitent
in aceleasi conditii.1e ambaleaza in *irtie,se sigileaza si se etic*eteaza 4mentionind produsul igni#ug #olosit,intreprinderea
producatoare,data igni#ugarii,metoda impregarii,unitatea care a e,ecutat lucrarea si consumul speci#ic realizat5A
e#icacitatea igni#ugarii se determina con#orm 19A1 8'258(,19A1 $155.! si 19A1 11!5.$',si se apreciaza
prin@
B clasa de combustibilitate ma,ima,care trebuie sa #ie C2 pentru toate cele ! produse igni#ugeA
Bgradele de e#icacitate ale igniugarii,care sunt cuprinse intre gradele -) si )-- pentru produsele gigni#ug te,tilh si
gigniug te,til 8,h precum si intre gradele )-)-- pentru gFO1CA0:h.
&radele de e#icacitate,con#orm 19A1 $155.!,sunt aratate in tabelul X-).5.!.1
&radele de e#icacitate ale igni#ugarii
&radul de e#icacitate a igni#ugarii - -- --- -) ) )- )--
9impul ma,im de propagare a
#lacarii RsT
1 1 1 2 2 2 !
9impul ma,im de sustinere a
incandescentei RsT
1 2 2 ! ! ! (
=ungimea ma,ima a zonei
carbonizate in RmmT
1(' 1'' $' .5 6' (' 25
=a tesaturile pulsate se admite propagarea #lacarii timp de ma,imum 25 s insa numai pe supra#ata plusata.
=a tesaturile pentru sto#a de mobile se admite ca timpul de mentinere a incandescentei sa #ie de ma,imum (5 s.
Combustibilitatea materialelor plastice
1.+A0A%/90-- +/0-CO="="- 8/ -3C/38-"
+unctul de incepere a dega<arii gazelor@temperatura la care incepe dega<area gazelor combustibile.9ipurile noi de
materiale plastice de natura organica,la temperatura de peste 15'SC su#era un process de disociere termica.
9emperatura de autoaprindere@ temperatura la care se produce o,idarea materialului sau a gazelor si este destul de
ridicata pentru unele materiale plastice 4peste !''SC5.
+unctul de inmuiere corespunde temperaturaii limita de #olosire,#ara ca materialul sa se dregadeze sau sa se
de#ormeze.
+unctul de topire indica contributia materialului la dezvoltarea arderii.-n raport cu punctul de topire se de#ineste si
reactia materialului #ata de #oc.
+unctul de picurare corespunde momentului inceperii picurarii particulelor din material plastic si care contribuie la
propagarea #lacarilor.O parte dintre materialele plastice picura la temperaturi relativ scazute,unele c*iar si la 8'SCA picaturile
ard in timpul caderii,putind provoca oamenilor arsuri grave si dureroase.9rebuie avut in vedere modul de picurare,adica
marimea si starea picaturilor 4caderea continua sau cu intermitenta5 daca ard sau nu in cadere.
)iteza de ardere depinde de gradul de combustibilitate al materialului.
8ega<arile de #um,de gaze si vapori combustibili si to,ici.
0ezistenta de aprindere depinde de natura materialelor plastice si plasti#iantilor,a umpluturii,de grosimea si pozitia
lor,de gradul de conductibilitate termica,de coe#icientul si de rezistenta proprizisa la ardere.
&radul de combustibilitate constituie cel mai principal parametru in alegerea si utilizarea materialelor plastice in
di#erite scopuri.
9endinta pe plan mondial este de a #abrica cit mai multe tipuri de materiale plastice cu o rezistenta de aprindere cit
mai ridicata,lucru ce se poate realiza prin@
incorporarea de adaosuri materialeA
incorporarea elementelor in*ibatoare si antio,idante 4o,id de antimoniu5 sau anorganice 4cloriti5A
adaugarea de plasti#ianti pe baza de #os#at,#ibre de stilca,de azbest,saruri sau compusi *alogenatiA
aplicarea pe un suport incombustibil 4#ibre de sticla a materialelor5 plasticeA
aplicarea unui material #ilmogen mai rezistent decit suportul plastic insasi.
2. CA0AC9/0-19-C-=/ 8/ A08/0/ A +0-3C-+A=/=O0 %A9/0-A=/ +=A19-C/
+e baza unor rezultate dn e,perimentari sau obtinut citeva din caracteristicile de ardere ale materialelor
plastice,continute in tabelul X).2.1.
Caracteristicile de ardere 4combustibilitatea5 a principalelor materiale
plastice #abricate si prelucrate in tara
8enumirea
materialului
Comportarea
la .5SC
9emperatura
minima la
care se aprinde
si arde cu
#lacara RSCT
+uterea
calori#ica
R;cal6;gT
Comportarea
la tempera
tura de 25SC prin
introducerea
in #lacara de
gaze.+roduse de
ardere
Clasi#icarea
materialelor
9emperat
ura
ma,ima de
utilizare
RSCT
' 1 2 ! ( 5 6
+olictilena Arde total !'' 1'8'' 1e aprinde si
arde indepen
dent
Combustibil 12'
+olipropilena Arde total !5' 1'1'' 1e aprinde si
arde indepen
dent ACOACO2
Combustibil 1('
+olistiren Arde total !'' $5(' 1e aprinde si
arde violent
ACOACO2
Combustibil $'
+oliclorura de Arde cu #la 55' (8.' 1e aprinde dar Combustibil 1''
vinil cara intermi
9enta
gazei#icinduse
total
se autostinge
la scoaterea
din #lacara
2C-ACOACO2
+olitetra#luor
etilina
1e gazei#ica
repede #ara
arde cu
#lacara
56' !5'' 1e aprinde si
arde indepen
dent
Combustibil 26'
Cauciuc natural Arde total !2' 1'5'' 1e aprinde si
arde indepen
8ent
Combustibil $5
4vulcanizat5
cauciuc sintetic
CA0O%
415'',1.125
Arde total !'' 11''' 1e aprinde si arde
independent
Combustibil $5
4vulcanizat5
+olimeta
crilat
Arde total !5' !.5' 1e aprinde si arde
independent
combustibil $'
+oliamida Arde total !5' $1!' 1e aprinde si
arde indepen
dent ACOACO2A
amoniac
Combustibil 12'126
+olicarbonati Arde total !5' '15' 1e aprinde
greuAslabe ten
dinte de auto
stingere
Combustibil 12'
+oliesteri Arde total !25 6!!' 1e aprinde
independentA
COACO2A
Combustibil 15'
+oliuretan Arde total !5' 6('' 1e aprinde si arde
indepen
dentACOACO2
Combustibil 15'
0asini #enol
#ormalde*i
dice
Arde total 5'' 52'' 1e aprinde si arde
independent
ACOACO2
si acid #ormic
Combustibil 15'
0asini ureo
#ormalde*i
dice
Arde total 5'' 2.6' 1e aprinde
greuAtendinte
reduse de
autostingere
Combustibil 12'
0asina
siliconica
3u se aprinde 3u se aprinde,nu
arde cu #lacara
-ncombustibil
4nein#lamabila5
!''5''

-319A=A9-- 1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0
1. C=A1-F-CA0/A -319A=A9--=O0 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0
-n #unctie de natura substantelor stingatoare avem@
instalatii cu apa@ *idranti 4interiori,e,teriori5,spin;ere,drencere si cu apa pulverizataA
instalatii cu spuma@ c*imica,mecanica si cu apa usoaraA
instalatii cu gaze inerte@ dio,id de carbon si azotA
instalatii cu pulberi@ Flore, si pulberi specialeA
instalatii cu aburA
instalatii cu *aloni.
-n #unctie de modul de realizare si de #unctionare avem@
instalatii #i,e@ automate si manualeA
instalatii semi#i,eA
instalatii mobile.
2. -319A=A9-- 8/ 2-80A39-
1copurile instalatiei@ limitarea si localizarea incendiilorA stingerea incendiilorA racirea constructiilor,instalatiilor si
bunurilorA protectia personalului care actioneaza la temperaturi ridicate.
9ipul de instalatii@ *idrantii interiori cu apa si spumaA *idranti e,teriori cu apa si spuma.
1isteme si elemente componente 4tabelul X)-.2.15A
15 2idrantii interiori@ retea de conducte cu apa cu racorduri #i,e si robinet de inc*idere 7 desc*idereA #urtun de
re#ulareA teava de re#ulare apaA dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spumaA cutie de
*idrant,cu iluminator de siguranta.
25 2idranti e,teriori@ retea de conducte de alimentare cu apa pe care sunt montati *idrantii subterani sau de supra#ataA
*idrantii portativA #urtun de re#ulareA tevi de re#ulare apaA dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de
spuma.
Caracteristicile principale ale elementelor componente
3r. crt. /lementul 9ipul Caracteristicile
principale
' 1 2 !
1 2idrant interior pentru
cladiri
C 8n5' mm,+n1'bar
2 2idrant de supra#ata
+n1'
C
:
8n 8',+ma,1'bar
! 2idrant subteran pentru
tun de stins incendii
+n1' 8n1'mm,+ma,1'bar
&uri de evacuare 2 buc,tip A 4:5
( 2idrant subteran pentru
sc*ele petroliere
: 8n65 mm.0obinet cu sertar
A 8n1'' mm.0obinet cu sertar
5 2idrant subteran +n1' 8n65mm,8n1''mm,+ma,1'bar
6 2idrant de supra#ata
+n16
8n1''
8n15'
5 guri de evacuare41A,2C si 285,
+ma, 16bar
6 guri de evacuare42A,0C si 285,
+ma,16bar
. 2idrant portativ +ma,
1'bar@
cu cot simplu
cu robinet
cu cot dublu
AA:A
C
:
AA:A
C
1 gura de evacuare tip A,: sau C
2 guri de evacuare tip :
2 guri de evacuare tip A,: sau C
8 Furtun de re#ulare din
poliester cauciucat,cu
lungime de U',5 m
A
:
C
8
t!(
t!6
8interior 111mm, +incercare 2' bar
8interior .6mm, +incercare 25 bar
8interior 5!mm, +incercare 2' bar
8interior 26mm, +incercare 2' bar
8interior !(mm, +incercare 2' bar
8interior 6! mm, +incercare 25 bar
$ 9evi de re#ulare apa@
de mina simpla
de mina simpla
cu robinet si perdea de
protectie
cu robinet si perdea de
protectie
cu pulverizator
pentru dispersia apei
:
C
C
C
A1(
: si C
t a<uta< 12,1(,16 si 18mm
t a<uta< 8,1',12,1(,16 si 18 mm
t a<uta< 8,1' si 12mm sau 1(,16 si 18
mm
t a<uta< de 12,16 si 2' mm
t a<uta< de 1( mm.1e monteaza in locul
celorlalte a<uta<e
%arimea #ante de 5 si ! mm.
8ebit de apa 12'' si 6'' l6min
=ungimea sectorului circular de
protectie a apei !2 si 2' ml
-naltimea sectorului circular al apei de
1' si 6 m
1' 9evi generatoare de spuma
mecanica medie,pentru
*idrantii interiori
mecanica medie,pentru
*idrantii e,teriori
9&1%!
9&1%2'
8ebit de apa !8 l6min,spumant
1 l6min si spuma 2,.m
!
6min
+resiunea de lucru !bar,=<et !(m
8ebitul de solutie 25'28' l6min si de
spuma 152' m
!
min
+resiunea de lucru !5 bar
=<et 812 m
11 /<ector pentru ape mici 8ebit aspirat 1!' l6min
+resiunea apei la intrarea tip C
.11 bar
+resiunea la iesirea tip : 1,52bar
12 8istribuitor :2C
:2:C
1 intrare tip : si 2 iesiri tip C
1 intrare tip b si 2 iesiri tip C
1! Colector 2:A 2 intrati tip : si 1 iesire tip A
!. -319A=A9-- 8/ 1+0-3D=/0/
1copurile instalatiei@ detectarea automata a inceputurilor de incendiuA stingerea automata a inceputurilor de incendiuA
semnalizarea automata a inceputurilor de incendiu.
9ipurile de instalatii@ apaapa,apaaer.
1isteme,aparate si elemente componente@ sistemul de alimentare cu apaA aparatul de control si semnalizare 4AC15
sau statia de centrala a instalatieiA compresoare de aer pentru tipul apaaerA retele de conducte pentru distributia
apei,rami#icate sau inelare,capete sprin;ler 4duzele de re#ulare5A

8escrierea componentelor speci#ice instalatiei sprin;ler
15 Aparatul de control si semnalizare 4AC15 are rolul de a mentine sub presiune constanta retelelor de conducte prin
distributia apei,de a permite controlul starii de #unctionare si de semnalizare a declansarii.
-nstalatia de tip sprin;ler este #ormata din@ sistem de alimentare cu apa,aparat de control si semnalizare,conducte de
distributie,sprin;lere,robinet cu clapeta de retinere,robineti de aerisire,manometre,racord #i, pentru pompe mobile si robinet
principal de inc*idere.
Caracteristicile aparatului de control si semnalizare AC1 4statii centrale5 pentru instalatiile automate de stins incendii
tip spri;ler #abricate in 0omania sunt aratate in tabelul X)-.!.1
Caracteristicile aparatelor de control si semnalizare
Caracteristica "% AC1 tip apaaer AC1 tip apaapa
8iametrul nominal RmmT 15' 15'
+resiunea nominala RbarT 1' 1'
-ntervalul presiunilor de lucru a apei RbarT !1' !1'
-ntervalul presiunilor de lucru a aerului RbarT 1,52,5
9emperatura de lucru RSCT U(...U(' U(...U('
)olumul ma,im al retelei sprin;ler deservita de AC1 R1T 2'''!''' 2'''
+ozitia de monta< )erticala )erticala
9ensiunea de alimentare co#ret R)T 22' 22'
&radul de protectie - +!21 -+!21
%asa R;gT ((5 2$1
25 Aparatul di#erential se monteaza la instalatiile sprin;ler tip apaaer,care prote<eaza medii cu temperaturi sub
U(SC,deasupra aparatului de control si semnalizare./l este #ormat din@ supapa dubla,ti<a de #i,are,clic*et,opritor,capac de
vizitare,corpul aparatului,capacul aparatului,ori#iciu pentru manomentru,miner,#lansa pentru racordare,conducte de
distributie,#lansa pentru racordare la AC1,ori#iciu pentru racordare accelerator si camera de aer la presiune atmos#erica.
1upapa dubla are rolul de a separa zona de aer din amonte de zona de apa din aval a instalatiei,partea superioara
avind o supra#ata de apro,imativ 8 ori mai mare ca a celei in#erioare.-n practica,pentru siguranta,presiunea aerului comprimat
este de apro,imativ ( ori mai mica decit presiunea ma,ima a apei de alimentare.Clic*etul,prin intermediul opritorului asigura
mentinerea ridicata 4desc*isa5 a supapei pe timpul #unctionarii.
!5 Acceleratorul se monteaza la instalatiile cu un volum mare al retelelor de conducte de distributie 4peste 2''' l5
pentru evacuarea rapida a aerului si se compune din@ ori#iciu pentru racordare conducte distributie,camera superioara de
aer,camera de aer,contragreutate,ventil de arc,scaunul ventilului,ori#iciu pentru racordare aparat
di#erential,plon<er,membrana,robinet,ori#iciu calibrat,bucsa #iletata,robint de veri#icare a acceleratorului si ori#iciu calibrat.
(5 Capetele sprin;ler sunt dispozitive care au rolul de a detecta incendiul si de a re#ula apa sub #orma pulverizata
pentru localizarea si stingerea acestuia.
-n general,un cap sprin;ler se compune din@
corpul sprin;ler,prevazut cu #ilet la e,terior pentru montarea in conductele de distributie si un a<uta< 4duza5 pentru
re#ularea apei.+e corpun sprin;lerului sunt #i,ate celelalte elemente componenteA
de#lectorul 4rozeta5 are rolul de a dispersa in picaturi <etul de apa care iese din a<uta<A in #unctie de scopul urmarit
4localizarea sau stingerea5 se alege #orma si dimensiunile de#lectoruluiA
elementul de declansare are rolul de a ceda la temperatura stabilita si de a elibera dispozitivul de inc*idere./ste
#i,at intre cadrul 4bratele5 corpului sprin;lerului si ventiul opturator.
/lementele de declansare,de regula,constau din @
sistemul de pirg*ii solidarizate intre ele cu alia<e sau compozitii usor vizibileA
#iola de sticla umpluta cu un lic*id care are temperatura de congelare <oasa,calduta speci#ica mica si dilatare
volumetrica mare la temperaturi ridicate,precum si cu putin aerA
dispozitivul de inc*idere,care este de #apt un ventil presat de catre elementul de declansare pe scaunul de etansare
al ori#iciului de re#ulare a apei.
Caracteristicile spri;lerelor #abricate in 0omania 4tip -3OX5 sunt aratate in tabelul X)-.!.2.
)eri#icarea caracteristicilor *idraulice ale capetele sprin;ler@ debitele de apa dispersate,caracteristicile geometrice a
<etului de apa si uni#ormitatea intensitatii de stropire cu apa se #ace con#orm 19A1 $5.661.(.
Caracteristicile spri;lerelor #abricate in 0omania
Caracteristica "% 1prin;lere
cu rozeta speciala cu rozeta plana cu rozeta normala
1 2 ! ( 5
9emperatura de
declansare
RSCT .2A $!A
1(1 A 182
.2A $!
1(1A 182
.2A $!
1(1A 182
8iametrul a<uta<ului de trecere a
apei
RmmT 1',5A
12,5
1',5
12,5
1',5
12,5
8ebitul la presiunea de 2 bar R16sT 1,6A 2,2 1,6A 2,2 1,6A 2,2
+resiunea de lucru RbarT 12 12 12
Filetul de monta< RtolT 162 162
8istanta de monta< #ata de
tavanul continuu
RcmT 8(' 8(' 8('
+ozitia de monta< Cu capul in <os
4e,.magazine5
Cu capul
in sus
Cu capul
in sus
-ntre temperaturile de declansare ale capetelor sprin;ler tip -3OX si temperatura mediului ambiant in care se
monteaza sprin;lerele,trebuie sa se asigure corelarea,con#orm tabelului X)-.!.!.
55 conductele de distributie au rolul de a alimenta cu apa capetele sprin;ler montate pe aceastea./le sunt realizate din
teava de otel sudata,cu diametrul in scadere de la AC1 4t12,5mm5.
Corelarea intre capetele sprin;lerelor si temperatura
9reapta temperaturii
de declansare
"% 9emperatura mediului ambiant
in care se poate monta sprin;lerul
%inima
15
%a,ima
.2
$!
1(1
182
RSCT
RSCT
RSCT
RSCT
455 U5
455 U5
U5
U5
!8
6'
1''
1('
1)
Temperatura minima de -5C (din paranteza) este speciica insta!atii!"r tip apa-aer.
cu panta 25b' si sunt prevazute la capetele cele mai inalte cu robinete de aerisire si manometre.
65 0acordurile montate in aval de AC1 cu ventil de retinere permit in cazul ne#unctionarii sistemului de
alimentare,cuplarea masinilor 4pompelor5 mobile pentru a asigura continuitatea alimentarii cu apa a instalatiei.0acordurile pot
#i de tip A sau :,numarul lor stabilinduse in #unctie de debitul de calcul al instalatiei,considerinduse un debit de 15 l6s
pentru #iecare racord.
Functionarea instalatiilor cu sprin;ler.=a izbucnirea unui inceput de incendiu sau incendiu,gazele #ierbinti se
ridica,se acumuleaza si incalzesc volumul de aer de sub planseu 4sau pla#on5 care incon<oara capul sprin;ler si la atingerea
nivelului de temperatura stabilit elementul de declansare cedeaza,iar dispozitivul de inc*idere este aruncat de presiunea de
apa 4sau de aer5 din reteaua de conducte.
-nstalatia de sprin;lere cu aparat di#erential poate #unctiona atit in varianta apaaer 4cind temperatura mediului
prote<at este sub U(SC5,cit si in varianta apaapa 4cind temperatura mediului prote<at este de peste U(SC5.
/#icienta instalatiilor sprin;ler.8in stundiile privind e#icienta instalatiilor sprin;ler rezulta ca 6' si .5b din
incendiile si inceputurile de incedii izbucnite in zonele prote<ate cu aceste instalatii au #ost declansate 1 si 5 capete
sprin;ler,la 1'15b din evenimente au actionat intre 61' capete,iar in 1'15b din cazuri au intrat in #unctiune intre 11 si !'
capete.
(. -319A=A9-- 8/ 80/3C/0/
1copurile instlatiei@
stingerea incendiilor cu apa dispersata in incaperi cu pericol ridicat de incendiu,in care alte sisteme de stingere nu
sunt e#iciente sau adecvateA
limitarea si localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apa cu care se prote<eaza golurile
4usi,#erestre,scari rulante etc.5 din elementele de compartimentare impotriva incendiilorA
racirea supra#etelor bunurilor ce pot #i a#ectate de caldura in caz de incendiu,prin stropirea sau acoperirea cu apa.
9ipuri de instalatii@ automate si manuale.
1isteme,aparate si elemente componente@
sistemul de alimentare cu apaA
robinet de actionare a instalatieiA
retele de distributie a apei cu robinet de drenare 4golire5A
capete drencer.
8renele sunt asemanatoare spri;lerelor,cu deosebireaca nu au elementul de detectare si declansare,#apt pentru care
sunt numite si spri;lere desc*ise.
Capetele drencer pot avea de#lectoare 4rozete5 drepte,cu marginea zimtata,concava,conice si in alte #orme,montate
inclinat sau drept,in raport cu scopurile urmarite 4stingere,localizare,racire5./le se amplaseaza pe retele la intervale de
ma,imum 2,5 m si se sectorizeaza,de regula,in grupe de ma,imum .2 capete de stingere,deservite de la un singur robinet de
actionare. 4tabelul X)-.(.15
9ipuri de drencere
9ipul drencerului Caracteristicile principale
8rencer cu rozeta normala
8rencer perdea
8iametrul a<uta<ului 1',5 si 12,5 mm
8ebitul la 2 bar 1,6 si 2,! l6s
+resiunea de lucru 1 7 2 bar
Filetul de monta< ``
8iametrul a<uta<ului 12,5 mm
8ebitul la 2 bar 1,$5 l6s
+resiunea de lucru 1 7 2 bar
8imensiunile perdelei la inaltimea de monta< de
(m@ lungimea 1' m si latimea 8 m
Filetul de monta< ``
5. -319A=A9-- 8/ A+A +"=)/0-?A9A
1copurile instalatiilor@
stingerea incendiilorA
limitarea propagarii incendiilor 4stropire,racire5A
dega<area spatiilor incendiate prin spalarea atmos#ereiA
prevenirea incendiilor prin stropirea si diluarea scaparilor 4scurgerilor5 de lic*ide si gaze in#lamabile din
instalatii,utila<e si rezervoare.
9ipuri de instalatii@ automate si manuale.
1isteme si elemente componente
sistem de alimentare cu apaA
conducta distribuitor cu racorduri pentru alimentare de la masini mobile si manometreA
retele de conducte de distributie cu vane de actionare 4interventie5 linga distribuitorA
capete de pulverizare 4tabelul X)-.5.15
Caracteristica 9ipuri de capete de pulverizare
+luvia /0t . C/% 1
+resiunea medie de lucru
8ebitul la presiunea medie de lucru
de 4( bar5
8iametrul ori#iciului de pulverizare
in e,ecutie curenta
"ng*iul conului de apa
( bar
',8A 1A 1,2A
2A 2,6 l6s
12 mm
( bar
',568 l6s
. mm
8'S
( bar
1,1 l6s
'$,5 mm
12'S
1c*ema de #unctionare a instalatiilor de apa pulverizata este asemanatoare cu cea a instalatiilor drencer.-ntre sursa de
apa si distribuitor,pina la vana sau electrovana de actionare 4interventie5 instalatia este plina cu apa,iar in continuare retelele
de distributie pina la capetele de pulverizare sunt goale.8upa detectarea 4observarea5 incendiului vana 4electrovana5 de
actionare se desc*ide si apa este debitata pe conducte si re#ulata prin capetele de pulverizare.
6.-319A=A9-- 8/ 1+"%A
1copurile instalatiei@
stingerea incendiilor de produse petroliere si alte lic*ide combustibileA
protectia cu spuma sub #orma de perna a rezervoarelor lic*ide combustibile din apropierea incendiului.
9ipuri de instalatii@
15 8upa natura spumantului@
cu spuma c*imicaA
cu spuma mecanica cu coe#icientA
B redus de in#oiere 4685 pentru spuma greaA
B mediu de in#oiere 42'2''5 pentru spuma medieA
B mare de in#oiere 42''1'''5 pentru spuma usoaraA
cu apa usoara 4lig*t Fater5@
B pentru *idrocarburi obisnuiteA
B pentru produse polare.
25 8upa modul de e,ecutie 4constructie5@ #i,eA semi#i,eA mobile.
1isteme,aparate si dispozitive componente@
sistem de alimentare cu apaA
sistem de alimentare cu spumantA
aparate si dispozitive de dozareamestecare 4generatoare5A
retele de conducte de transport si distributieA
capete de debitare a spumei 4camere de spuma cu deversoare,tevi de spuma5.
+entru spatiile inc*ise prote<ate cu instalatii de spuma,dupa caz,se prevad@
instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului si de declansare automata a instalatiei de spumaA
dispozitive de actionare a usilor,#erestrelor,ventilatiilor,trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA
dispozitive de avertizare si temporizare.
Caracteristicile aparatelor,dispozitivelor si accesorilor de producere a spumei sunt aratate in tabelul X)-.6.1
Caracteristicile principale ale aparatelor,dispozitivelor si accesoriilor de producere a spumei
3rt. crt. Aparate,dispozitive si accesorii Caracteristicile principale
' 1 2
1 &enerator de spuma c*imica pentru
instalatii #i,e,semi#i,e si mobile
+resiune de lucru 68 bar
8ebit minim de spuma !''' l6min
Consum de apa la 8 bar (.5 l6min
Consum de pra# unic tip -- la 8 bar
6'6! ;g
8imensiuni@ 8!',6$',(6' mm
%asa k (' ;g
2 &enerator de spuma mecanica pentru
instalatii #i,e,semi#i,e si mobile
+resiune de lucru 68 bar
8ebit minim de spuma 5''' l6min
Consum de apa medie 1''' l6min
Consum mediu de spumogen pra# 6'
;g6min
8imensiuni@ 68',(5',!'' mm
%asa k !5 ;g
! &enerator de spuma aeromecanica
pentru rezervoare cu capac plutitor tip
&1A
9ipodimensiuni@ 2'' si ('' C+
8ebite@ 2'' si ('' l6min
-ntervalul presiunilor de lucru !,5. bar
Coe#icient de in#oiere .8
=ungimea 4A5@ 5.5 si .5' mm
%asa $,8 si 11 ;g
( &enerator de spuma mecanica,pentru
rezervoare cu capac #i, tip &1A
9ipodimensiuni@(''CFA8'' si 16'' CF
8ebite@(''A 8'' so 16'' l6min
=ungimea 4A5@1'1'A 11'5 si 1215 mm
%asa@(5A 6( si $1 ;g
5 8ozator automat de spumant
in apam,tip 81A
9ipodimensiuni !
8ebit minim de apa@1''' A12'' si
16'' l6min
debit ma,im de apa@ 1'''',12''' si
16''' l6min
8oza< spumant k 5b
+resiune de lucru 12 bar
8iamentrul conductei de apa@ 25' si
!'' mm
8iametrul conductei de spumant@65A8'
si 1'' mm
%asa@ 15!A15(A15$ ;g
6 Amestecator de linie pentru spuma
aeromecanica
9ipodimensiuni !
8ebit de apa (''A8'' si 16'' l6min
+resiune de lucru 6,51( bar
8oza< de spumant in apa 6U1b
%asa@ 15!A 15( si 15$ ;g
. Amestecator de linie pentru spuma
mecanica
9ipodimensiuni@ 2 4: si C5
8ebit de spuma@ 5''' si 25'' l6min
+resiunea de lucru .$ si 5. bar
8ebit de apa@ (.5 si 2!. l6min
%asa !,8
8 9eava generatoare de spuma 9ipodimensiuni 2 4: si C5
8ebit de spuma@ 5''' si 25'' l6min
Consum de apa !$' si 216 l6min
+resiunea nominala 8 si 6 bar
%asa@ .,2 si !,1 ;g
$ +relungitor teava generatoare de spuma =ungime ! m
0acord : pentru teava de 5''' l6min
%asa k !2 ;g
1' 9ub de cauciuc pentru aspiratie 0acorduri tip 8
=ungimi@ ! si ( m
8iametrul interior 25 mm
%asa 4#ara racorduri5 1,25 ;g6m
11 8eversor de spuma c*imica 9ipodimensiuni@ 8'A 1'' si 15' mm
%arimea de#lectorului 4l15@
1$.A 2(8 so !56 mm
ung*iul de#lectorului !'S
diametrul tevii@ 8$A 11( si 168 mm
diametrul #lansei de monta<@ 2.'A !'' si
!56 mm
%asa@ 8A 1' A 12 ;g.
&eneratorul de spuma c*imica are rolul de a doza pra#ul unic si al solubiliza in apa.Functioneaza pe principiul
e<ectiei.1e compune din@
15 Cutia metaluca prevazuta cu capac,minere laterale si rama suport
25 Camera de pra# cu capacitate de !1,5 l de #orma unei pilnii cu sita.
!5 Corpul generatorului avind peretele posterior o duza de antrenare a pra#ului,iar la partea in#erioara un e<ector
comopus din a<uta<ul convergent de inalta presiune,cu ori#iciul de 16 mm. pentru intrarea apei,camera de aspiratie,di#uzorul
de <oasa presiune si camera de amestec cu sectiunea variabila 4covergentadivergenta5,alcatuind impreuna un dispozitiv de
#orma speciala.
(5 0acordul de intrare a apei prevazut cu #lanse 8n(5 pentru instalatiile #i,e sau cu racord tip C pentru cele mobile.
55 0obinetul cu ventil montat pe racordul de intrare a apei.
65 0acordul de iesire a solutiei spumante prevazut cu #lanse 8n6( pentru instalatii #i,e si racord #i, tip : pentru cele
mobile
.5 )entilul de retinere cu bila si gratar,montat inaintea racordului de iesire care asigura sensul unic al curgerii
solutiei.
&eneratorul de spuma mecanica are o constructie asemanatoare cu generatorul de spuma c*imica@
15 Corpul generatorului #i,at pe un suport cu racordul de intrare tip C si racordul de iesire tip :.
25 + ilnia metalica pentru pra#
!5 Conducta de apa cu duza de antrenare a pra#ului ce pleaca dupa racordul tip C si intra in pilnie pe care sunt
montati un manometru si un robinet.
(5 1upapa de inc*idere actionata printro ti<a cu roata de mina.
55 Camera de aspiratie,camera de amestec avind #orma de a<uta< covergentdivergent.
65 )entilul de retinere cu bila montat inaintea racordului tip : .
generatoarele de spuma usoara se compun in principiu din@ ventilator a,ial,mecanism de actionare 7
electromotor,motor cu ardere interna sau turbina *idraulica,plasa pentru generarea spumei,conducta cu solutie spumanta
avind duza de pulverizare.
&eneratoarele cu spuma mecanica 4&1A5 pentru rezervoare cu capac #i, 4CF5 au o camera de amestec cilindrica cu
volum di#erit,#unctie de debitul acestora,iar la cele pentru rezervoare cu capac plutitor 4C+5 camera de amestec este #ormata
din volumul interior al tevilor de intrare si iesire racordate printrun segment tronconic.=a ambele tipuri,aerul din e,terior este
absorbit la intrarea solutiei in camera de spumare,prin ori#iciile sau #antele dispuse circularA camerele de spumare si
deversorul au si rolul de a maturiza spuma,de ai reduce energia cinetica si de a diri<a spuma lin pe peretele
rezervorului.:lindele de etansare au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor in#lamabili in reteaua instalatiei de spuma.
1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei la instalatiile #i,e
)arianta 1@ sistem de alimentare cu apa de inalta presiune U sistem de introducere in conducta de apa a spumantului
din rezervor prin pompa si dozator automatoconducta orizontala de linieocoloana de spumaoUcamera de spumare cu
blinda si deversor sau tun #i, de spuma.
)arianta 2@ conducta de alimentare cu apa U depozit de spumant 4in rezervoare,butoaie sau bidoane5 o conducta
distribuitor o conducta orizontala de linie o coloana de spuma o camera de spumare cu blinda si deversor sau tun #i, de
spuma.
)arianta !@ conducta de alimentare cu apa o tun #i, de spuma U spumant 4aspirat prin tub tip 8 din ambala<e sau
cisterne5.
)arianta (@ conducta de alimentare cu apa o amestecator de linie #i, U spumant 4in rezervor sau ambala<e5 o
conducta orizontala de linie o coloana de spuma U camera de spumare cu blida si deversor.
1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei la instalatiile semi#i,e@
)arianta 1@ autopompa cisterna 4sau motopompa U sursa de apa5,linie de #urtun de re#ulare cu apa tip C o generator
de spuma mobil U spumant 4in ambala<e5 o linie de #urtun de racordare tip : o conducta de linie cu diametru !`` o camera
de spumare cu deversor.
)arianta 2@ autopompa cisterna 4sau motopompa,cisterna de apa5 linie de #urtun o tun #i, de spuma U spumogen
4aspirat prin #urtun tip 8 din ambala<e sau cisterna5.
1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei in instalatiile mobile@
)arianta 1@ autospeciala de lucru cu spuma sau autopompa cisterna avind generator de spuma si spumant o linie de
#urtun de re#ulare o teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.
)arianta 2@ autopompa cisterna 4#ara generator de spuma5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o
amestecator de linie mobil U spumant absorbit prin #urtun tip 8 din ambala<e o linie de #urtun de re#ulare o teava
generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.
)arianta !@ autopompa cisterna 4#ara generator de spuma5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o
generator mobil de spuma o linie de #urtun de re#ulare o teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.
)arianta (@ autopompa cisterna sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o tun mobil 4remorcabil5 de spuma
U spumant absorbit prin #urtun tip 8 din ambala<e ori cisterna.
)arianta 5@ autopompa cisterna 4autotun5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o generator de spuma
usoara 4moto,electro ori *idro5 U spumant.
.. -319A=A9-- C" &A?/ -3/09/
1copurile instalatiei@
stingerea incendiilorA
inertizarea mediului si limitarea evaporarii substantelor in#lamabileA
racirea mediului si materialelorA
9ipurile de instalatii@
15 Functie de natura gazului@ cu dio,id de carbon si azot.
25 Functie de presiune@ de <oasa presiune si inalta presiune.
!5 Functie de modul de punere in #unctiune@ automata 4deservita de o instalatie automata de detectare si actionare in
caz de incendiu5 si manuala.
1isteme si elemente componente@
sistem de alimentare cu gaze inerteA
retele de conducte de transport si distributieA
dispozitiv de punere in #unctiuneA
duze de re#ulareA
ec*ipament pentru inc*iderea buteliilor,supraveg*erea instalatiei si semnalizarea intrarii in #unctiune.
8escrierea instalatiei.0etelele de conducte de transport si distributie trebuie sa reziste la temperaturi scazute si la
presiunile ma,ime de lucru,#ara a su#eri de#ormari.-mbinarile se #ac,de regula,prin #itinguri sau #lanse.
8ispozitivul mecanic de punere in #unctiune trebuie sa #ie capabil sa desc*ida simultan toate recipientelebutelii.
8uzele de re#ulare se realizeaza si se monteaza ast#el incit sa asigure deversarea rapida si uni#orma a gazului
inert./le trebuie sa reziste la presiunile si temperaturile de lucru pina la .$SC,precum si la deteriorari mecanice.
-nstalatia de stingere cu dio,id de carbon cu #unctionare automata@
baterie activa principalaA
baterie activa de rezervaA
colectorA
dispozitiv pneumatic de declansareA
pirg*ie pentru declansarea manualaA
supapa de golireA
butelie de comanda principalaA
butelie de comanda de rezervaA
dispozitiv de declansareA
robinet de linieA
conducta de transportA
conducta de distributieA
duze de re#ulareA
detectoareA
centrala de semnalizare si actionareA
dispozitiv de avertizare optica si acusticaA
butoane manuale de actionare.
=a instalatiile automate,recipientelebutelii sunt racordate la colector prin tuburi #le,ibile,avind #iecare supapa de
sens,care permite trecerea gazului de la butelie spre colector.+e colector este o supapa de golire in pozitie normal desc*isa
4se inc*ide la peste 2 da36cmE5.0obinetele de linie montate intre colectoarele si conductele de transport au rolul de a diri<a
gazul inert numai in zona a#ectata de incendiu si de a impiedica patrunderea gazului in zona prote<ata in cazul unei declansari
intempestive.0obinetele de linie sunt desc*ise de presiunea gazului din limitele de comanda,iar desc*iderea lor este
semnalizata la centrala.
:uteliile de comanda au rolul de a actiona dispozitivul pneumatic de declansare prin desc*iderea robinetului de linie
pe care il deservers.
Controlul pierderii in greutate se asigura la toate buteliile,inclusiv la cele de actionare.
Functionarea instalatiei.-n cazul izbucnirii unui incendiu,detectoarele automate transmit semnalul la centrala de
semnalizare si actionare,care avertizeaza optic si acustic,iar la aparitia celui de al doilea semnal pe alta linie de
detectare,centrala avertizeaza optic si acustic personalul din zona prote<ata pentru a se evacua in cel mai scurt timp.8upa
trecerea timpului de temporizare stabilit 4ma,.1min5,centrala actioneaza dispozitivul de declansare a buteliei principale de
comanda din care gazul elibarat care va actiona robinetul de linie al zonei a#ectate,permitind trecerea spre dispozitivul
pneumatic de declansare a bateriei active principale.&azul inert trece din baterie in colector,de unde prin robinetul de linie in
retelele de transport si distributie la duzele de re#ulare.
+entru punerea in #unctiune manuala se actioneaza pe butonul manual.
8. -319A=A9-- C" +"=:/0- 19-3&A9OA0/
1copurile instalatiilor@ stingerea incendiilor prin inundare totala,locala sau prin acoperire.
9ipurile de instalatii@
15 8upa sistemul constructiv@ #i,e si mobile.
25 8upa modul de #unctionare@ automat 4cu actionare pneumatica sau mecanica a dispozitivului de desc*idere a
recipientelor butelii de gaz inert5 si manual.
!5 8upa procedeul de stingere@ prin inundare totala a volumuluiA inundare locala prin acoperirea #ocarului.
1istemele si elementele componente@
15 =a instalatiile #i,e@ rezervor de pulbere stingatoareA sistem de antrenare a pulberii cu gaze inerteA conducte de
re#ulareA duze de re#ulare.
25 =a instalatiile mobile@ recipient de pulbere stingatoareA recipient cu gaz inert de antrenare a pulberiiA #urtunuri de
re#ulareA tevi de re#ulare 4pistoale sau tunuri5.
1c*emele de #unctionare ale instalatiilor cu pulberi stingatoare@ detectoarele de incendiu prin linie transmit semnalul
la tabloul de unde prin linie la centrala de avertizare care prin linia actioneaza dispozitivul de desc*idere a buteliilor.&azul
comprimat iese din butelii,trece prin conducta,reductorul de presiune si intra in rezervorul de pulbere pe care o a#ineaza si
presurizeaza.=a atingerea presiunii stabilite,supapa se cupleaza,gazul trece prin conducta si desc*ide supapa
pneumatica,permitinduse ast#el re#ularea pulberei din rezervor prin conducta si duze.8upa #unctioanare supapa pneumatica
se inc*ide si desc*ide ventilul pentru a indeparta pulberea stingatoare ramasa pe conducta.
1c*ema de #unctionare la instalatia automata cu actionare mecanica@ la declansarea incendiului se topesc
#uzibilele,se elibereaza ast#el greutatea si se intoarce pirg*ia,care actioneaza desc*iderea buteliilor.&azul trece prin
conducta,reductorul de presiune si intra ub rezervorul cu pulbere pe care o a#ineaza si presurizeaza.Cind a<unge la presiunea
stabilita,ventilul cupleaza automat re#ularea pulberii prin conducta si duze.
1c*ema de #unctionare la instalatia cu actionare manuala@ desc*iderea buteliei de gaz inert si a ventilului de re#ulare
a pulberii din rezervor se #ace manual.&azul din butelie trece prin reductor in rezervor prin conducta a<unge la duzele de
re#ulare.
$. -319A=A9-- C" A:"0
1copurile instalatiei@
stingerea incendiilor prin inundare sau diluarea concentratiei de o,igenA
limitarea propagarii incendiilor prin perdele de aburA
prevenirea incendiilor sau e,ploziilor prin diluarea atmos#erei in zone cu scapari de vapori in#amabili sau gaze
combustibile.
9ipurile de instalatii@
15 8upa modul de e,ecutie 4constructie5@ #i,e si semi#i,e.
25 8upa modul de actionare@ automate si manuale.
1istemele si elementele componente@
conducta principala cu robinetul legat la sursa robinetului de inc*idere a consumatorilor te*nologiciA
ventilul de actionare automata a instalatiei,prevazut cu conducta de oc*olire,robinetele de actionare manuala si
manometrul,reteaua de distributie a aburului cu conducte per#orate.
sistemul de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare si butoane manuale de avertizare acustica si de
actionare electrica automata a vaneiA
conducta de abur prevazuta cu robinetele pentru priza 4racordarea5 #urtunului cu abur ec*ipat cu teava de re#ulare
metalica cu minere izolate termic.
Componentele #ormeaza de #apt o instalatie semi#i,a cu abur.
1'. -319A=A9--=/ C" 2A=O3-
1copurile instalatiei@ stingerea incendiilor de *idrocarburi,vopsele sau alte produse c*imice prin inundare sau local.
9ipurile de instalatii@ #i,e sau mobile 4stingatoare portative5.
/lementele componente@
rezervoare sau butelii cu substanta stingatoare 4*aloni5 si dupa caz agent de antrenare@
conducte pentru transportul si distributia *alonilorA
duze de pulverizare cu agent de antrenare.1e pre#era azotul #ata de dio,idul de carbon.
8esi *alonii au o e#icienta ridicata de stingere a incendiilor,ca urmare a e#ectelor negative asupra stratului de ozon a
acestor *idrocarburi *alogenate,unele denumite si #reoni,utilizarea lor este restrictiva.
Cauzele te*nice ale incendiilor
Orice incendiu are o cauza te*nica,care de cele mai multe ori apare si actioneaza ca urmare a unei negli<ente
umane.Fara recunoasterea cauzelor ca urmare a unei negli<ente umane.Fara cunoasterea cauzelor incendiilor si e,ploziilor,a
s#erei si a modului lor de actiune,nu este posibila luarea celor mai corespunzatoare masuri de prevenire a incendiilor.Cauzele
te*nice care pot produce incendii sunt multiple.Fiecare dintre ele actioneaza cu precadere in anumite ramuri
industriale,domenii de activitate sau anumite anotimpuri ale anului.
-n tabelul X)--.1 sunt aratate cauzele incendiilor grupate in raport de natura lor,de sursele de aprindere,de mi<loacele
care produc aprinderea si de modul de actiune.
Cauzele te*nice ale incendiilor in raport de sursele de aprindere
1ursele de
aprindere
%i<loacele care genereaza aprinderea %odul de mani#estare
1 2 !
Arcuri
electrice
1curtcircuite
electrice
1cintei
electrice
/#ecte termice
ale curentului
electric
Aparate electrocasnice 4aprinzator
electric,aspirator,#ier de calcat,#rigider,plita
electrica,masina de spalat,radio,televizor etc.5
%i<loace de iluminat electice 4bec cu
incandescenta,tub #luorescent,proiector
orga de lumini etc.5
Aparate de incalzit electrice
4aeroterme,calori#er,radiator,resou,perna
electrica,lampi electrice etc.5
%otoare si aparate de producere sau
trans#ormare a curentului electric 4generator
electric,motor
electric,redresor,altenator,acumulator etc.5
Alte aparate electrice 4aparat de
proiectie,aparat medical,aparat
muzical,dispozitiv electric de sudura,masini de
scris,masini de calcul,calculator electric etc.5
Cabluri,conductoare,aparate de
intrerupere,proiectie si control 4cablu
electric,conductoare
electrice,comutator,intrerupator,tablou
distributie,priza,sigurante electrice,tablou de
masura,comanda si control,instalatie electrica
volanta,improvizata etc.5
Arcul electric emite radiatii termice carepot sa a<unga la
!5''('''SC
1cinteile electrice pot aprinde numai amestecuri
e,plozive sau in#lamabile,in
sc*imb arcul electric aprinde toate materialele
combustibile din apropierea locului unde sa
produs,topeste si vaporizeaza conductoarele
metalice,carbonizeaza si distruge pina si izolatorii
ceramici si alte materiale similare
1curtcircuitul poate #i mono#azat,
bi#azat si tri#azat 4intre un conductor si #irul neutru,intre
doua conductoare 4#aze5 sau intre trei conductoare5
1curtcircuitul incomplet sau cu arc apare de regula la
curentii de deran<ament,contacte
incomplete,supraincarcarea circuitelor,deteriorarea
izolatiei conductoarelor si se mani#esta prin dega<are
mare de caldura.
1curtcircuitul complet nu produce caldura si nu prezinta
pericol de incendiu 4contact strins intre conductoare,#ara
rezistenta electrica5
9emperatura dezvoltata la supra#ata lampilor cu
incandescenta este@
+ozitia
lampii
+unctele in
care sa masurat
9emperatura RSCT
dezvoltata de lampi
1 2 ! ( 5
Cu
#ilamentul in
<os
1
2
!
1'5
1'2
15'
1(2,
5
1$(
2''
1(6
158
21!
Cu
#ilamentul in
lateral
1
2
!
126
2'!,5
12$
162
255
1.1,
5
1$.
!'8
1$.,5
Cu
#ilamentul in
sus
1
2
!
222,5
12$
$5
261,
5
16.,
5
1!!,
5
281
1$!,5
1!$
/#ectele termice iau nastere datorita incalzirii
conductoarelor electrice la trecerea curentului electric
-n urma scurtcircuitelor la capetele conductoarelor se
#ormeaza perlele de topire
+erlele de topire cauzate de scurtcircuit,de arcul
electric,au #orma unor s#ere
1curtcircuitul cauzat de incendiu #ormeaza perle topite,de
regula,de #orma ascutita
/lectricitate
1tatica
1isteme de depozitare,ve*iculare,transport
lic*ide combustibile
1isteme de depozitare si transport pneumatic a
pulberilor si pra#urilor combustibile
"tila<e de prelucrarea materialelor si substante
ce se incarca electrostatic
4agitatoare,mala,oare
,in<ectoare,valturi,e,trundere etc.5
1isteme de transmitere a miscarii 4curele de
Acumularea sarcinilor electrostatice este insotita
intotdeauna de cresterea intensitatii cimpului electric.
&radientul de intensitate al cimpului electric a<ungind la
o anumita marime critica poate determina o descarcare
electrica capabila sa amorseze un amestec e,ploziv
=a 1''' ) se in#lameaza benzina,la !''' ) aproape toate
gazele combustibile,iar la 5''' ) se aprind cea mai mare
parte din pra#urile combustibile
%arimea sarcinii electrice mai depinde si de conditiile
transmisie si altele5
)arsarea lic*idelor in vase si spalarea in
lic*ide combustibile
/c*ipament ce se incarca electrostatic
4imbracaminte,incaltaminte5
"nelte si scule ce se incarca electrostatic
-ntroducerea <eturilor de abur,cu a<utorul
#urtunurilor de cauciuc in rezervoare pentru
curatirea de reziduri
e,terioare@ presiune,umiditate si temperatura aerului.
Odata cu cresterea temperaturii si umiditatii aerului se
reduc si sarcinile de electricitate statica.Ast#el,la
umiditatea relativa a aerului de peste 85b si temperatura
de (5SC,sarcinile nu se mai acumuleaza
/nergia minima de aprindere a unor amestecuri e,plozive
pentru vapori,gaze si pra#uri combustibile se arata in
tabelele )---...1,X)--...2 si X)--...!
Flacari
desc*ise
:ric*eta,c*ibrituri
=ampa de iluminat cu combustibil lic*id
=ampa cu combustibil gazos
%asina de gatit cu gaze 4aragaz5
=ampa de gatit cu combustibil lic*id
:ec laborator 4spirtiera5
=uminare
9orta,#aclie
9igara
Foc in aer liber
=ampa de lipit
:ec de sudura 4o,iacetilenica5
8e la incendiu
Flacara de c*ibrit aprins poate sa aiba o temperatura pina
la .''SC
Flacara unei lampi de lipit a<unge pina la 2'''SC,iar a
unui bec de sudura la o temperatura de !15'SC
Caldura dega<ata la o asemenea temperatura aprinde in
citeva secunde orice material combustibil.8e
e,emplu,#lacara unei lampi de lipit poate aprinde o grinda
de lemn neprote<at in timp de 5s si la o distanta de 2'
cm,iar a unui bec de sudura,intrun timp mai scurt
Flacarile de la lampile si masinile de gatit ,aragaze sunt
#oarte periculoase cind vin in contact cu imbracamintea
gospodinelor con#ectionate din tesaturi de nailon sau #ibre
sintetice
9emperatura de ardere a unei tigari care arde mocnit in
aer liber este de apro,imativ 65'.5'SC,in centru putind
a<unge la ..1SC
-n mod obisnuit,temperatura #lacarilor pe timpul
incendiilor este cuprinsa intre .'' si 1'''SC,in unele
cazuri putind a<unge la 15''SC
Flacara inc*isa 1obe cu combustibil solid,lic*id,gazos
Cuptoare,cazane,uscatoare etc.
8e regula in caz de avarii accidente etc.
/#ect termic Aparate de incalzit 4cazane de
incalzire,cuptor,masina de gatit,resou,#ier de
calcat,soba de caramida,soba metalica,soba de
teracota,radiatoare etc.5
Aparate 4sisteme5 de incalzit pentru scopuri
te*nologice de productie
4a#umatorii,cuptoare,uscatoare,dispozitive
pentru sudura,taiere si lipire cu gaze sau
lic*ide combustibile5
%otoare termice 4combina agricola,elevator,
grup electrogen,motor cu ardere interna,motor
cu reactie,turboreactor,tractor,toba de
esapament etc. 5
8ispozitive care produc #recare 4curele de
transmisie,sisteme de #rinare etc.5
%etale 4materiale5 care ard si scurgeri de
materiale topite 4material topitmetal
sticla,masa plastica,material incandescent,
lemn,carbune etc.5
Conducte 4canale5 pentru agent termic si
ventilatie 4burlan metalic,cos de #um,conducte
de aer cald,conducta de apa calda sau
supraincalzita,canal de aerisire,ventilatie,canal
de incalzire,conducta de abur,conducte
te*nologice cu lic*ide sau gaze incalzite etc.5
0adiatii luminoase
0adiatii solare
Cenusa nestinsa 4<ar5
Caldura transmisa prin conductibilitate,in cazul corpurilor
metalice,#ace ca in anumite situatii,temperatura sa #ie
c*iar,si la citva metrii de sursa,superioara temperaturii de
aprindere a anumitor materiale combustibile
-ncalziri si supraincalziri se produc si datorita transmiterii
caldurii prin radiatie si convectie
0adiatia termica transmisa sub #orma de unde
electromagnetice,in cazul unor surse puternice de
caldura,de sobe metalice,burlane de tabla,cosuri de #um
deterioarate,poate aprinde materialele combustibile
e,istente la anumite distante
Corpurile care radiaza bine caldura o si absorb bine
-ntensitatea radiatiei termice se masoara in cal6mEHs 41
cal6cmEHsC(,2 G6cmE5
-ntensitatea radiatiei 1oarelui este de circa ','2 cal6cmEHs
Asc*iile de ste<ar de peste ( mm grosime se aprind la o
intensitate de radiatie de ',( cal6mE s
9ransmiterea caldurii prin convectie este speci#ica
gazelor si lic*idelor
9emperatura cosului de #um depaseste 5''SC,putind
a<unge c*iar la 1'''SC
+ra#ul de lemn supus timp indelungat sub actiunea
caldurii la temperatura de 1''SC se carbonizeaza #ormind
asa zisul lcarbune piro#orich care se poate autoaprinde
0adiatiile luminoase pot aprinde pulberile metalice ca
9i,%g,Al,?n,pra#ul de lemn,de #aina de pluta etc.
=entilele conve,e concentreaza razele luminoase emise
de 1oare,intrun singur punct numit #ocar si numai
obiectele si bucatile de sticla care corespund legilor
lentilelor conve,e pot provoca incendii
1cintei Cosurile cladirilor de
locuit,#abricilor,locomotivelor etc.
9obele de esapament ale motoarelor termice
4autocamioane,tractoare,combine etc.5
8ispozitive de sudura,taiere,lipire scule
metalice,corpuri metalice dure,masini de
asc*iere,polizare si sle#uire
1cinteile de la sudura si lucrarile cu #lacara pot a<unge
pina la 1''m,unde #ac posibila aprinderea materialelor si
substantelor combustibile
1cinteile vizibile poseda,in medie,o temperatura de peste
5''SC,putind a<unge la apro,imativ 1'''SC
1cinteile mecanice se pot produc prin lovirea,izbirea sau
#recarea a doua metale dure
Cu cit scinteia si supra#ata ei sunt mai mici,cu atit
pericolul pe carel prezinta este mai mare
1cinteile mecanice pot #i@
de soc 4lovire,izbire5
de #recare
de abraziune 4asc*ierea metalelor,polizarea otelului5
-n comparatie cu otelul,scinteile de metale usoare
prezinta un mai mare pericol de incendiu si e,plozie 4e,.
Aluminiul5
Autoaprindere
a
+ulberi metalice,metale alcaline si alcalino
pamintoase,*idrurile metalelor alcaline
O,idantii si *alogeni
Carbunele si pra#ul de carbune
"leiuri si grasimi
=ic*ide combustibile
+lante te*nice si #ura<e
0umegus de lemn,seminte
Faina combustibila si pra#uri combustibile
Fire si #ibre vegetale 4sintetice si arti#iciale5
Cirpe si deseuri te,tile
Autoaprinderea de natura c*imica se produce la
substantele care au o capacitate intensa de combinare cu
o,igenul din aer,cu apa sau alte substante./a se imparte
in ! grupe@
+rima grupa cuprinde substantele care se autoaprind in
contact cu aerul 4#os#orul alb si rosu,pra#ul de
aluminiu,de zinc,sul#urile de #ier ,de potasiu,de sodiu5
Caz particular 7 autoaprinderea lemnului la 11'
1('S,cind acumuleaza timp indelungat cladura
Cea dea doua grupa cuprinde substantele care actioneaza
in contact cu apa 4carbura de calciu,metalele alcaline si
alcalinepamintoase,*idrurile metalelor alcaline,#os#ura
de calciu si de sodiu etc.5
8in cea dea treia grupa #ac parte unii o,idanti si
*alogeni,care in contact cu o parte din substantele
organice produc autoaprinderea acestora
4o,igenul,clorul,#luorul,acidul azotic,pero,idul de bariu si
de sodiu,permanganatul de potasiu,clorarii si percloratii
etc.5
Autoaprinderea de natura #izicoc*imica.-n a#ara
reactiilor c*imice,in#luenteaza unii #actori #izici,cum ar #i
supra#ata mare de contact a materialelor combustibile cu
o,igenul atmos#eric,evacuarea insu#icienta a caldurii din
interior si e,istenta unor impuritati.
/,emplu@ carbunele,bumbacul,azotatul de amoniu,di#erite
uleiuri si vopsele
Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele
corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a
microorganismelor.Apare mai intii autoincalzirea
mani#estata prin #ermentatie si putrezire 4procese lente si
indelungate5
/,emplu@ paiele,#inul,lucerna,taieteii de s#ecla de
za*ar,rumegusul de lemn,tutunul,uruiala de porumb,#aina
de peste,uleiul de in etc.
0eactii
c*imice
1ubstante c*imice cu actiune reciproca 0eactii e,oterme care se produc pe timpul
#olosirii,manipularii si depozitarii substantelor care
actioneaza reciproc,atunci cind vin in contact.
1ubstantele cu actiune reciproca se arata in tabelul -).$.1
/,plozia Amestecuri de vapori gaze,pra#uri si pulberi
combutibile cu aerul
8escompunerea rapida a unor compusi c*imici
+olimerizarea necontrolata cu eliberare de
energie
%ateriale e,ploive 4arti#icii,e,plozii etc.5
Aparate,conducte si alte vase sub presiune
Aparate,ec*ipament,utila<,instalatie sub vid,la
care se pot produce implozii
/liberarea brusca a energiei dega<ate prin
#uziune si #isiune nucleara 4bombele A si 2
)ezi capitolul -),punctul .
9raznetul 8escarcarea electrica atmos#erica pe timp de
#urtuna intre nori si pamint,prin obiecte sau
instalatii de protectie impotriva trasnetelor
-ntensitatea curentului in canalul #ulgerului liniar poate sa
a<unga la 2''.''' A si la o tensiune de 15'.'''.''' )
8urata unei scintei este de ',1 pina la 1 s
-n canalul descarcarii temperatura este de 6'''1''''SC
/nergiile minime de aprindere,curentii minimi de in#lamare si distantele critice de stingere a scinteilor sunt aratate in
tabelul X)--.2,iar energia minima de aprindere a unor pra#uri combustibile,in tabelul X)--.!.
/nergiile minime de aprindere,curentii minimi de in#lamare si distantele critice de stingere a scinteilor
3atura substantei /nergia minima de aprindere
Rm>T
Curentul de in#lamare la
probabilitatea in#lamarii de
1' la 2( ) pentru intervalul
de '.'$5',1 2 RmAT
8istanta minima critica de
stingere a scinteilor 4valoarea
minima absoluta RmmT
1 2 ! (
Acetat de metil
Acetilena
Acetona
Alcool etilic
Alcool metilic
Alcool propilic
:enzina 7 .'
:enzen
:utan
Ciclo*e,an
Ciclopropan
Clorura de etil
Clorura de vinil
8icloretan
8imetil butan
/ter dietilic
/ter de petrol
/tilina
&az de apa
&az de iluminat
2e,an
2idrogen
-zo*e,an
-zopetan
%etan 4grizu5
%etan industrial
%etilciclo*e,an
%etiletilcetona
3itrilacrilic
O,id de carbon
O,id de etilina
O,id de propilena
+entan
+ropan
+ropilena
+iridina
1ul#ura de carbon

','11

',1(
',1(

',21
',26
',2(
',18

',25
',1$

',1'

',2(
','18

',21
',2$
',28
',2.
',28
',16

','62
',1(
',22
',26
',1.

',''$
15!
5(
1(1
8(

12$
1''
126
1(1
1(1
118
16.
1!8
165

11!
125
$8
8(
.!
1(1
.1
1(1

1,58

1!!
81
8'
1!.
1(5
1'6
1'1
52

',6'

1,.5
1,52

1,.8
1,.8
1,.8
1,.8

1,.8

',61

1,.8
2,'1
2,'!
1,.8
2,'!
1,52

1'2
1,52

1,.8

/nergiile minime de aprindere a unor pra#uri combustibile

3atura pra#ului /nergia minima de aprindere
Rm>T
=imita in#erioara de e,plozie
Rg#6m
!
T
+resiunea ma,ima de
e,plozie RatT
1 2 ! (
Acetat de celuloza
Aluminiu
Amidon
Carbune
Cazeina
Cauciuc sintetic
Faina de lemn
Fenol 4pulbere5
Fibre de bumbac
15
5'
('
('
6'
!'
2'
1'
25
25
25
(5
!5
(5
!'
('
25
5'
(,8
6,!
5,1
!,2
!,(
(,1
(,(
(,2
(,.
&udron de #enol
2e,ametiltetramina
=ignina
%agneziu
%etilmetacrilat
+entaeritrita
+olietilena
+olistiren
+ropinat de celuloza
1elac
0asini poliesterice
0asini vinilice
"ree
?irconiu
1'
1'
2'
8'
1'5
1'
8'
('
6'
('
12'
16'
8'
15
25
15
('
2'
2'
!'
25
15
25
(5
2'
1'
.5
('
(,2
(,!
(,$
5,1
(,'
(,8
5,8
!,5
(,6

(,(
!,(
0eguli generale de prevenire si stingere a incendiilor
1.0/&=/%/39A0/A FO=O1-0-- FOC"="- 8/1C2-1 1- F"%A9"="-
+entru reglementarea #olosirii #ocului desc*is si a #umatului in #iecare unitate economica se stabilesc@
i 7 locurile cu grad ridicat de pericol de incendiu sau e,plozie in care potrivit prevederilor legale este interzisa
#olosirea #ocului desc*is,#umatul si accesul cu tigari,bric*ete,c*ibrituri si alte materiale periculoaseA delimitarea si marcarea
lorA amena<area locurilor de punere a tigarilor si c*ibriturilorA
locurile cu pericol de incendiu in care este interzisa #olosirea #ocului desc*is si #umatuluiA
locurile amena<ate pentru #olosirea #ocului desc*is 4operatii de sudare,topire bitum,crematorii etc.5 si pentru
#umat,precum si modul de amena<areA
persoanele imputernicite sa elibereze autorizatii 4permisele5 de lucru cu #oc 4tipizate5A
persoanele care raspund de starea te*nica a agregatelor de sudare,de instruirea sudorilor si de controlul respectarii
normelor +1- la e,ecutarea operatiilor de sudareA
actiunile instructiveducative pentru combaterea negli<entei #umatorilor si #ocului desc*isA
modurile de e,ercitare a controlului si autocontrolului privind #olosirea #ocului desc*is si #umatulA
/,emple de unitati ,instalatii si alte locuri de munca cu grad ridicat de pericol de incendii si e,plozie.
unitati,sectii,ateliere,instalatii si utila<e de productie,cum sunt@
B unitati c*imice si petroc*imiceA
B sonde de productie petrol si gaze,plat#orme petroliere marine,instalatii de degazolinare,etanare si de uscare a
gazelor naturaleA
B sectii de bric*etare si preparare carbune,statii degazare a zacamintelor de carbune,instalatii cocsoc*imice
B turbogregate energetice,reactoare nucleare energetice,cazane de abur si de apa #ierbinte,centrale termiceA
B #abricarea c*ibriturilor,placilor de asc*ii de lemn si #ibrolemnoase,placilor electroizolante,betonului celular
autoclavizatA
B #ilaturi,#abricarea vatei,te,tilelor netesute,pieilor sintetice,spume,poliuretaniceA
B e,tractia cu solventi a uleiului alimentar,#abricarea spirtului si za*arului,morile de macinat cereale 4peste 1't62(
ore5,#abrici de decorticat 4peste 2't62( ore5,producerea nutreturilor combinateA
B instalatii de producere si utilizare a pulberilor piro#orice 4aluminiu,zirconiu etc.5,pero,izilor organici,carbidului si
materialelor e,ploziveA
B tipogra#ii 4stereotipii,rotative tipar inalt etc.5A
#abrici,statii si instalatii pentru producerea,imbutelierea si transportul gazelor combustibile 4*idrogen,acetilena,gaz
metan,gaz de cocs,gaz de #urnal,amoniac etc5 si a o,igenuluiA
standuri de proba si de roda< motoare cu ardere interna si cu reactie,instalatii de incercari la inalta tensiuneA
statii de compresoare pentru gaze combustibile,o,igen si aerA statii de #rig si de amoniacA incaperi pentru incarcat
acumulatoareA
sectii,ateliere,instalatii si locuri unde se prepara si se e,ecuta lucrari sau operatii cu lic*ide combustibile@
vopsire,lacuire,bituminare,impregnare,peliculizare,degresare,spalare etc., precum si locurile unde prepara lacurile,vopselele,
c*iturile,adezivii etc. pentru aplicareA
utila<e de tratamente termice cu lic*ide combustibile sau in atmos#era cu gaze combustibile 4*idrogen,ulei etc.5
incaperi speciale 4subsoluri,tuneluri etc.5 ale gospodariilor de ungere si actionare *idraulice cu lic*ide combustibile
si ale gospodariilor de cabluri electriceA
statii de pompe,rampe si dane incarcaredescarcare lic*ide si gaze combustibile,precum si retele de conducte pentru
transportul acestoraA
incaperi cu ec*ipament electronic important 4calculatoare electronice,mari si mi<locii,inclusiv
magnetotecile,instalatii de centralizare electro dinamica si de triere automata din statii CF mari,centrale tele#onice
automate,dispecerate de circulatie etc.5,statii si care de reporta< 09)A
depozite de lic*ide si gaze combustibile,o,igen,amoniac,carbid,pulberi piro#orice,produse radioactive,tutun,silozuri
de cereale 4peste 1'' t5,precum si alte spatii in care se pastreaza bunuri de valoare deosebita 4tiparituri,#ilme etc.5A
nave petroliere,cisterne CF si auto de transport lic*ide si gaze combustibile si alte produse cu pericol
ridicatA*angare de avioane.
/,emple de unitati,instalatii si alte locuri de munca cu pericol de incendiu@
sectii si ateliere de prelucrarea lemnului,industrie usoara,alimentara,constructii de masini,electrote*nicaA
sali de spectacole,sport,invatamint,polivalente,circ,cazare comunaA
magazine comerciale si depozite de mar#uriA
adaposturi de animale si pasariA
depozite de material lemnos,produse te,tile,#ura<e,plante te*nice,produse #armaceuticeA
lanuri de cereale si zone impaduriteA
gara<e,depouri,remizeA
ar*ive,biblioteci,e,pozitiiA
laboratoareA
a#umatoriiA
podurile cladirilor e,ecutate din material lemnos.
2.0/&"=- +0-)-38 ="C0A0-=/ 8/ 1"8A0/ 1- 9A-/0/ A %/9A=/=O0
C/0-39/@
utilizarea generatoarelor si aparatelor de sudura,precum si a buteliilor omologate si in buna stareA
#olosirea carbidului avind dimensiunile 4granulatia5 corespunzatoare tipului de generator de acetilena
asigurarea #urtunurilor pentru acetilena si o,igen in buna stare,#i,ate la racordurile generatorului sau buteliei prin
coliere metalice bine strinse,e#ectuarea controlului etansitatii #urtunurilor la presiune sub apaA
utilizarea de cabluri si conductoare electrice in buna stare,cu invelisul de protectie nedeterioratA
pastrarea carbidului in ambala<e inc*ise ermetic si in locurile #erite de umezealaA
#olosirea buteliilor de o,igen sau gaz combustibil 4acetilena,aragaz etc.5,numai cu reductor de presiune si in pozitie
verticala,consolidare de elemente de constructiiA
veri#icarea arzatoarelor 4su#laiurilor5 de sudare inainte de a incepe lucrul,pentru ca robinetele de o,igen si acetilena
sa se inc*ida per#ectA
asigurarea nivelului corespunzator al apei in supapele *idrauliceA
amplasarea la distantele minime de siguranta prevazute de norme intre punctul de lucru cu #lacara si generatorul de
acetilena 41' m5 sau butelia de o,igen 45m5,precum si intre generator si butelie 45m5A
veri#icarea agregatelor de sudare electrica inainte de a se incepe lucrul si legarea la pamint a acestoraA
indepartarea materialelor si substantelor combustibile din apropierea punctului de lucru pe o raza de cel putin 1' m
sau prote<area acestora cu prelate umede,placi de azbest,paravane incombustibile si alte mi<loaceA masura se ia si in spatiile de
la cotele in#erioare punctului de lucru,indeosebi cind in planseu 4podeste5 e,ista goluri sau conducte ori alte elemente
metalice care pot transmite caldura de la punctul de sudare ori taiereA
curatirea pieselor metalice de vopsea,uleiuri,materiale te,tile,in zona punctului de sudare sau taiereA
e#ectuarea de analize de laborator si masuratori cu aparate adecvate privind prezenta in zona punctului de lucru a
vaporilor in#lamabili ori gazelor combustibile,atit inaintea inceperii lucrului,cit si pe durata operatiilor de sudare sau taiereA
pregatirea inaintea de inceperea lucrarilor a instalatiilor,rezervoarelor,recipientelor,conductelor si altor elemente
prin care sau ve*iculat ori depozitat lic*ide sau gaze combustibile ori alte produse c*imice care reactioneaza la temperaturi
ridicate,luinduse masuri cum sunt@ golirea,spalarea,aerisirea,umplerea completa cu apa sau gaz inert,izolarea cu #lanse orbe
etc. a caror e#icienta se determina prin analize de laboratorA
prote<area traseelor de #urtunuri si cabluri 4conductoare5 electrice impotriva surselor de caldura prin apropierea lor
4conductoare5 electrice impotriva surselor de caldura din apropierea lor 4#lacari,metal topit sau incadescent,corpuri
supraincalzite etc.5,precum si impotriva socurilor mecanice datorita mi<loacelor de transport 4autove*icule,locomotive,
vagaoane etc.5 caderii unor corpuri greleA
#olosirea de c*ei si alte scule si unelte adecvate,care nu produc scintei prin lovire,iar continutul de cupru din
acestea sa #ie sub 65bA
anuntarea lucrarilor de sudare la #ormatia civila de pompieri a unitatii economice pe teritoriul careia se e,ecutaA
prevenirea contactului o,igenului cu uleiuri,unsori,mase plastice si alte substante cu mare capacitate de o,idare
e,oterma in o,igen,#enomen urmat de autoaprindere si e,plozieA
evitarea contactului acetilenei cu substante sau materiale cu care reactioneaza periculos cum sunt@o,izii metalici
4de e,emplu rugina5A solutiile apoase ale sarurilor de cupru,argint ori mercur sau in prezenta vaporilor de apa,c*iar cu
metalele respective #ormind acetilenaA
amplasarea generatoarelor de acetilena in locuri aerisite 4ventilate5,pentru a preveni acumulari de acetilena care pot
#orma cu aerul amestecuri e,plozive 41,58,1b5A
prote<area generatoarelor si buteliilor de o,igen sau cu gaze combustibile impotriva surselor de caldura
e,cesiva,precum si apei din generatoare contra ing*etuluiA
golirea completa a generatorului si evacuarea carbidului la intreruperea sau terminarea lucruluiA
reincarcarea generatoarelor #i,e de acetilena numai dupa descompunerea completa a carbidului,indepartarea
namolului,spalarea si descarcarea cosului de incarcareA
depozitarea slamului de carbid in conteinere sau in bazine 4gropi5 e,ecutate in pamint,amplasate in locuri #erite de
surse de #ocA
aparatele electrice pentru preincalzirea electrozilor de sudura trebuie sa #ie in buna stare si alimentate la surse
corespunzatoareA resturile de electrozi supraincalziti se pastreaza in cutii metaliceA
eliberarea autoritatilor 4permiselor5 de lucru cu #oc 4tipizate5 si realizarea tuturor masurilor stabilite in aceastea
inainte de inceperea lucrarilorA se e,ecepteaza locurile de munca,special amena<ate pentru lucrari permanente de sudare sau
taiere a metalelorA
supraveg*erea si controlul punctelor de lucru si a vecinatatilor,atit pe timpul operatiilor,cit si la terminarea
acestora,precum si dupa cel mult o ora.
-39/08-C9--@
amplasarea generatoarelor de acetilena si a buteliilor in locuri unde e,ista surse puternice de caldura,ori in spatii
inc*ise neventilateA
deplasarea cu arzatorul aprins in a#ara zonei de lucru,ori,agatarea acestuia 4c*iar stins5 de generatorul de acetilena
ori de butelia cu o,igen sau cu gaz combustibilA
controlul etansitatii #urtunurilor,conductelor si armaturilor retelelor de gaze #olosind #lacara desc*isaA
utilizarea #urtunurilor de#ecte,de#ormate,rasucite,indoite,cu #isuri,etansate cu banda izolatoare
#unctionarea generatoarelor de acetilena la temperaturi sub U 5SC A
evacuarea namolului si a resturilor de carbid la retele de canalizareA
parasirea locului de munca lasind arzatoarele aprinse sau cu robinetele de alimentare neinc*ise complet,inclusiv la
prizele #i,e de pe retele de conducte de acetilena si o,igen amplasate in *ale de productieA
#olosirea de improvizatii pentru alimentarea agregatelor electrice ori utilizarea de sigurante #uzibile
supradimensionateA
lasarea sub tensiune a agregatelor electrice si a cablurilor electrice,de alimentare a acestora la intreruperea lucruluiA
e#ectuarea operatiilor de sudare in cladirile cu aglomerari de persoane 4magazine,sali de spectacole,de sport etc.5 pe
timpul activitatilor cu publicA
aruncarea slamului de carbid la intimplare.
!.0/&"=- +0-)-38 -319A=A9--=/ /=/C90-C/
C/0-39/@
veri#icarea inainte de punere in #unctiune 4sub tensiune5A
utilizarea numai a instalatiilor,utila<elor,aparatelor,si ec*ipamentelor electrice in buna stareA
#olosirea instalatiilor,utila<elor,aparatelor si ec*ipamentelor prote<ate corespunzator pericolului din mediile in care
#unctioneaza 4normal,etanse la pra#,antie,,etanse la umezeala etc.5@
scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici la terminarea lucrului 4dupa caz si a instalatiilor de alimentare a
acestora5A stringerea sub #orma de colac a cordoanelor #le,ibile de alimentare dupa scoaterea din prizeA
mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie ale instalatiilor electriceA
e,ecutarea reparatiilor,reviziilor,modernizarilor,si intretinerilor de personalul autorizatA
evitarea patrunderii metalului topit,incandescent,brocurilor de sudura ,scinteie,precum si a in#litratilor de
gaze,scurgerilor de lic*ide combustibile in incaperile speciale de cabluri electriceA
preintimpinarea actiunii animalelor rozatoare asupra invelisurilor de protectie din +)C ale cablurilor electriceA
prevenirea e#ectelor mecanice 4striviri,loviri,etc.5 asupra ec*ipamentelor,aparatelor si cablurilor electriceA
e#ectuarea controalelor pro#ilactice periodiceA
oprirea consumatorilor electrici,in cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electricaA
dotarea cu instalatii si mi<loace adecvate de stingere a incendiilor,precum si cu ec*ipament de protectie.
-39/08-C9--@
#olosirea instalatiilor electrice si a consumatorilor in stare de#ecta,uzate sau improvizateA
incarcarea 4suprasolicitarea5 instalatiilor electrice peste sarcina admisaA
reducerea gradului de protectie constructiv prin descompletari,neetansari,deteriori,dezizolari etcA
inlocuirea sigurantelor #uzibile arse cu altele supradimensionateA
utilizarea resourilor,radiatoarelor si a altor mi<loace de incalzire in locuri cu pericol de incendiuA
#olosirea aparatelor electrice consumatoare de energie 4#iare de calcat,radiatoare,resouri,ciocane de lipit etc.5 #ara
luarea masurii de izolare termica #ata de mnateriale combustibile sau nescoaterea din priza a stec*erelor de alimentare dupa
utilizarea lorA
suspendarea corpurilor electrice de iluminat direct de conductoarele de alimentareA
montarea la corpurile de iluminat a unor #iltre de lumina 4aba<ururi5 improvizate,din *irtie,carton,#olie de
polietilena si alte materiale combustibileA
asezarea pe utila<e si aparate electrice a unor materiale combustibile 4cirpe,*irtie,lemn etc.5 sau necuratarea de pe
acestea a depunerilor de scame si pulberi combustibileA
depozitarea materialelor si substantelor combustibile in incaperile speciale de cabluri electrice,de aparata<
electric,trans#ormatoare,tablouri electrice,baterii de acumulatoareA
pastrarea lavetelor,cirpelor sau a rumegusului de lemn imbibate cu ulei in incaperile de cabluri si alte ec*ipamente
electriceA
depasirea temperaturii ma,ime admise a motoarelor si utila<elor in #unctiune sau in incaperile speciale de cabluri
ori de alt ec*ipamente electriceA
lipsa uleiului din compensatoarele de ulei ale trans#ormatoarelor 4autotrans#ormatoarelor5 electrice sau a pietrisului
din cuvele de golire in caz de avarie ori de umplerea acestor cuve de apa.
(.0/&"=- +0-)-38 1-19/%/=/ 1- %->=OAC/=/ 8/ -3CA=?-0/
a. 0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la sobe
C/0-39/@
amplasarea corespunzatoare #ata de materialele si elementele de constructii combustibile,precumsi #ata de
mobilierul combustibil,izolarea termica #ata de acesteaA
#olosirea de sobe omologate si in buna stareA
prote<area pardoselii combustibile sub sobe si in #ata #ocaruluiA
izolarea termica corespunzatoare a burlanelor metalice si a cosurilor 4canalelor5 de #um #ata de materialele
combustibileA tencuirea si varuirea cosurilor de #umA
curatirea periodica a cosurilor 4canalelor5 de #umA
e,istenta la cosurile 4burlanele5 de #um a dispozitivelor parascinteiA
aprinderea #ocului la sobele cu gaz pe principal lgaz pe #lacarah A
supraveg*erea pe timpul #unctionariiA
depozitarea cenusei si <arului in locuri amena<ate #ara pericol de incendiu si numai dupa ce au #ost stinse.
-39/08-C9--@
supraincarcarea cu combustibil ori #olosirea de combustibil neadecvati 4dimensiuni,putere calorica5A
utilizarea de sobe improvizate ori #ara usite la #ocare si cenusareA
aprinderea #ocului cu benzina,petrol,motorina ori alte lic*ide in#lamabileA
amplasarea materialelor si substantelor combustibile linga sobe ori deasupra acestoraA
lasarea copiilor nesupraveg*eati cu sobele in #unctiuneA
racordarea la acelasi canal de #um a unui numar mai mare de #ocare,decit cel admis,ori de la sobe cu combustibili
di#eriti 4gazosi,lic*izi,solizi5.
b.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la aparate si masini de gatit cu gaze
C/0-39/@
amplasarea lor ast#el incit #lacarile sa nu #ie stinse de curentii de aer si sa nu aprinda materialele din apropiere
4perdele,ru#e etc.5A
#olosirea de duze adecvate gazului e,istent 4gaz metan sau aragaz5A
asigurarea etanseitatii conductelor si #urtunuril de alimentare,precum si a butoanelor de regla<,a debitului de
gazAveri#icarea etanseitatii cu solutie de apa si sapunA
supraveg*erea pe timpul #unctionariiA
#olosirea de butelii de aragaz omologate si cu reductor de presiune.
-39/08-C9--@
modi#icarea ori#iciilor duzelor arzatoareA
#olosirea de butelii de aragaz improvizate sau neetanseA
#olosirea de #urtunuri uzate,de#ecte,ne#i,ate corespunzator ori din materiale plasticeA
veri#icarea etanseitatii cu #lacara desc*isaA
e,ecutarea de reparatii de catre persoane neautorizate.
c.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la resouri,lampi,masini,aparate de gatit si sobe cu combustibil
lic*izi
C/0-39/@
#olosirea combustibilului adecvatA
amplasarea in pozitie orizontalaA
aprinderea con#orm intructiunilor de #olosireA
supraveg*erea pe timpul #unctionariiA
asigurarea etansitatii.
-39/08-C-9--@
alimentarea cu combustibili pe timpul #unctionariiA
umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea acestuiaA
punerea in #unctiune cind in incapere sunt vapori in#lamabiliA
pastrarea in aceeasi incapere cu sobe sau cu aparate de gatit a combustibililor lic*izi.
d.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la centrale termice
C/0-39/@
punerea in #unctiune si supraveg*erea permanenta de catre personal autorizatA
e,istenta si #unctionarea aparatelor de masura si control a temperaturii,presiunii si nivelului,precum si a supapelor
de sigurantaA
asigurarea etansitatii sistemelor de alimentare cu combustibilA
e,istenta in #ata #ocarelor,sub in<ectoarele de combustibil lic*idA a tavilor metalice umplute cu nisipA
curatirea periodica si evacuarea scurgerilor si pulberilor de combustibiliA
control etansitatii retelelor de gaze cu solutie de apa si sapunA
veri#icarea si aerisirea 4ventilarea cel putin 1' min5 a #ocarelor inainte de a aprinde arzatoareleA
aprinderea #ocarului in cazanele cu combustibil gazos pe principiul lgaz pe #lacarahA
personalul care aprinde #ocul sa aiba permis de portc*ibrituriA
#olosirea pentru aprinderea #ocului numai a aprinzatorului electric sau a tortei #i,ate pe vergea metalicaA
indepartarea imediata a eventualelor in#iltratii 4imbibari5 de combustibili in izolatia termica a cazanelor si
conductelorA
-39/08-C9--
#umatul si accesul cu tigari,bric*ete,c*ibrituri etc.,#olosirea #ocului desc*is #ara autorizatie 4permis de lucru5A
depozitarea combustibililor sau a altor materiale in centrala,cu e,ceptia combustibilului pentru consum zilnicA
reaprinderea imediata a #ocului #ara a se ventila 4aerisi5 su#icient #ocarul cazanului si canalele de #umA
#luidizarea combustibililor lic*izi din rezervoare si conducte #olosind #lacara desc*isa.
5.0/&"=- +0-)-38 /F/C9"A0/A "3O0 ="C0A0- C" =-C2-8/ CO%:"19-:-=/ =A )O+1-0/ 1-
=AC"-0/,90A9A%/39/ 9/0%-C/,8/&0/1A0- 1- 1+A=A0-,A+=-CA0- 8/ +A08O1/=- 1- 9A+/9/,1-
-?O=A9-- 2-80OF"&/
C/0-39/@
eliminarea oricaror surse de aprindere din zonele de lucruA
ventilarea 4aerisirea5 spatiilor de lucruA
asigurarea temperaturii adecvate de lucruA
evitarea scrugerilor lic*ide combustibile,colectarea,curatirea si indepartarea ritmica a acestora,precum si a
depunerilor,inclusiv din sistemul de ventilatie,#iltre si alte locuri ascunseA
limitarea la minimum a cantitatilor de lic*ide in#lamabile din punctele de lucru,pastrarea acestora in vase metalice
inc*iseA
prepararea in locuri special amena<ate a lacurilor,vopselelor si c*iturilor,transportul prin conducte sau in vase
metalice inc*iseA
e,ecutarea lucrarilor de catre personal autorizat,instruit si ec*ipat corespunzatorA
#olosirea de scule si unelte care nu produc scintei prin lovireA
protectia corespunzatoare impotriva e,ploziilor a instalatiilor,utila<elor si aparatelor electrice,sau scoaterea lor de
sub tensiune pe timpul lucrarilorA
supraveg*erea instalatiilor si utila<elor te*nologice pe timpul #unctionariiA
cunoasterea pericolelor ce le prezinta lic*idele combustibile utilizate 4lacuri,vopsele,c*ituri,solventi prenadez,bitum
etc.5 si respectarea instructiunilor #urnizoruluiA
etansarea 4prote<area5 golurilor constructive 4ventilatii,cosuri de #um etc.5 spre incaperile de sub planseele peste
care se toarna izolatii *idro#uge topite sau se aplica pardoseli cu adezivi in#lamabiliA
mentinerea in buna stare a tuturor sistemelor,dispozitivelor si realizarea masurilor de protectie impotriva
incendiilor speci#ice lucrarilor cu lic*ide combustibileA
B la operatiile de vopsire si lacuire prin pulverizare@ amena<area cabinelor,perdele de apa,#iltre,ventilatie,pistoale de
pulverizare legate la pamint,interbloca<e intre actionarile sursei de aer comprimat pentru pulverizare,ventilatie si perdele de
apa,supra#ete decomprimare,pardoseli antiscintei,iluminat e,terior sau interior antie,,instalatii de semnlizare si stingere a
incendiilor,depozit e,terior de lacuri si vopseleA
B la operatiile de vopsire lacuire,prin imersie in bai cu o capacitate de peste 2m
!
@ capace,ventilatie,sisteme de
preaplin si de golire,indicatoare de nivel,mi<loace initiale de interventie de mare capacitateA
B la operatiile de vopsire in cimp electrostatic@ #unctionarea protectiei la caderile de tensiune si oprirea instalatiei
ventilatiei,respectarea distantelor minime intre capul de pulverizare si obiectele vopsiteA
B la instalatiile de uscare a pieselor vopsite sau lacuite@ controlul temperaturii,ventilatiei,semnalizarea concentratiilor
periculoase,interbloca<e intre incalzire si sistemele de actionare a ventilatiei si transportului,instalatii de prevenire si stingere a
incendiilorA
B la baile de tratamente termice in ulei@ aparate pentru controlul temperaturii si nivelului,capace la bazine,dupa caz
cu inc*idere automata,mecanica electrica si manuala,sistem de racire,*ote de aspiratie,sistem de golire rapida,instalatii de
prevenire si stingere a incendiilor sau mi<loace initiale de interventie de mare capacitateA
B la instalatiile de degresarespalare@ ventilatie,instalatie si mi<loace de stingere a incendiilorA
B la cazanele de topit bitum@ capace,#ocar inc*is cu usita,cenusar,cos de #um,mi<loace initiale de interventie de mare
capacitate.
-39/08-C9--@
#olosirea #ocului si #umatuluiA accesului cu tigari,c*ibrituri,bric*ete etc. in locurile cu pericol ridicat de incendiu
sau e,plozie 4ateliere de vopsire,lacuire,tratamente termice in ulei etc.5A
e#ectuarea reparatiilor pe timpul #unctionarii instalatiilor si utila<elor te*nologice,sau #ara a lua masuri de
ventilare,golire,curatire,spalare cu lic*ide nein#lamabile etc.A
scoaterea din #unctiune a interbloca<elor dintre compresoarele de aer,perdele de apa si sistemul de ventilatie de la
cabinele de vopsire 4lacuire5 prin pulverizareA
blocarea capacelor bailor de tratament termic in ulei sau detectarea sistemului de inc*idere a acestoraA imersarea
incompleta in ulei a pieselorA
transportul si manipularea lic*idelor in#lamabile in vase din mase plastice ori din sticlaA
prepararea,diluarea sau amestecul di#eritelor componente la locul de aplicare 4#olosire5 a lic*idelor combustibileA
depozitarea la locul de munca al vopselelor,lacurilor,c*iturilor,prenadezului sau a altor lic*ide combustibileA
vopsirea in *ale de productie concomitent cu lucrari si operatii care pot genera surse de aprindere sau de e,plozieA
utilizarea o,igenului sau gazelor combustibile la sistemele de pulverizare a lacurilor si vopselelorA
depasirea curentului ma,im de scurtcircuit 4',2 mA5 la instalatiile portabile de vopsire in cimp electrostatic,la care
pistolul este actionat manual si apropierea pistolului la o distanta mai mica decit cea stabilita 425(5 cm5 #ata de obiectivul
care se vopsesteA
reducerea distantelor de siguranta intre lampile cu raze in#larosii si obiectele vopsite care se usuca in instalatiile de
uscareA
introducerea bitumului in cazanul topit,#ara al goli de apa sau g*eataA
lasarea #ocarelor desc*ise la cazanele de topit bitumA
#olosirea de butoaie sau alte vase improvizate pentru topitul bitumuluiA
spalarea ec*ipamentului de protectie si a articolelor de imbracaminte in lic*ide combustibileA
6.0/&"=- +0-)-38 8/+O?-9A0/A %A9/0-A=/=O0 1- 1":19A39/=O0 CO%:"19-:-=/
C/0-39/@
depozitarea materialelor si substantelor se #ace in raport cu natura,#orma,dimensiunile,modul de
ambalare,proprietatile #izicoc*imice 4grupa sau clasa de combustibilitate ori in#lamabilitateA clasa si subclasa de
periculozitate,tendinta de autoaprindere,autoin#lamare,e,plozieA comportarea in contact sau in prezenta altor substante
etc.5,comportarea in contact sau in prezenta altor substante etc.5,comportarea in caz de incendiu 4ardere,topire,picurare,
dega<are de gaze to,ice etc.5 precum si #unctie de substantele stingatoare adecvate ori compatibile cu procedeele de stingereA
controlul periodic al substantelor periculoaseA
depozitarea ordonata 4in stive,sectoare,pe loturi,pe rastele,ra#turi sau polite etc.5,asigurind cai de access si de
evacuare si nedepasind cantitatile ma,ime admise 4stabilite si a#isate5A
respectarea sc*itei de depozitare si evacuareA
asigurarea distantelor de siguranta #ata de mi<loacele de incalzire,corpurile electrice de iluminat si alte surse de
caldura,precum si #ata de detectoarele de incendiu si capetele de pulverizare a apei,spumei si a altor substante stingatoareA
ventilarea spatiilor inc*ise de depozitare in care se pot dega<a gaze combustibile,in#lamabile sau to,iceA
evitarea la manipulare a loviturilor,ciocnirilor,revarsarilor si deteriorarii ambala<elorA
e,istenta globurilor de protectie la corpurile de iluminat incandescent si dupa caz a armaturilor 4gratarelor,de
protectie5A
deconectarea instalatiilor electrice la terminarea programului
delimitarea spatiilor de depozitare de cele pentru receptie si livrareA
asigurarea rezistentei la #oc prevazute de norme la pereti,plansee,usile,#erestrele incaperilor e,ecutateA
igni#ugarea elementelor de constructii din lemn ale magaziilor,inclusiv a ra#turilorA
introducerea in *alele 4incaperile5 de productie numai a cantitatilor de materiale si substante combustibile ori
e,plozive strict necesare #lu,ului te*nologic,care nu vor depasi necesarul pentru sc*imbul de lucru,cantitatile ma,ime admise
se stabilesc de proiectant pentru incaperea respectivaA
#olosirea mi<loacelor de transport si manipularea in buna stare si prote<ate un raport cu pericolul e,istent
4antie,,dispozitiv parascintei,roti cu banda de uzura ce nu produce scintei etc.5A
veri#icarea mi<loacelor de transport la sosire si inainte de plecare de la depozit 4rampa5 pentru a depista eventualele
#ocareA
oprirea motoarelor cu ardere interna pe timpul operatiilor de incarcaredescarcareA
dotarea con#orm normelor cu mi<loace de alarmare,anuntare,avertizare si stingere a incendiilor,adecvateA
pastrarea ordinii si curateniei in spatii de depozitare si in <urul lor.
-39/08-C9--@
#olosirea #ocului desc*is si #umatulA accesul cu tigari,c*ibrituri,bric*ete etc. in spatiile de depozitare a substantelor
cu grad ridicat de pericol de incendiu sau e,plozieA
amena<area in depozitele si magaziile inc*ise de materiale si substante combustibile ori e,plozive a unor spatii
pentru birouri,#inisarea,ambalarea,incercarea ori repararea produselor sau ambala<elor,precum si livrarea lic*idelor
combustibileA
separarea gestiunilor prin elemente de compartimentare combustibile sau care pot impiedica interventia in caz de
incendiuA
depozitarea in depozitele de materiale generale 4diverse5 a gazelor te*nice comprimate,precum si a peste 2'' l
lic*ide combustibile sau poate 2'' ;g carbidA
parcarea si repararea mi<loacelor de transporturi in spatii de depozitare a materialelor si substantelor combustibileA
impiedicarea desc*iderii automate in caz de incendiu a trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA
..0/&"=- +0-3)-38 /)AC"A0/A -3 CA? 8/ -3C/38-" .
=-%-9A0/A 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0
/vacuarea persoanelor,animalelor si bunurilor in caz de incendiu@
15 %entinerea in stare de utilizare a tuturor@
cailor de evacuare,la gabaritul ma,imA
instalatiilor de iluminat de sigurantaA
mi<loacelor de alarmareanuntareA
dispozitivele de deslegare simultana a animalelor din adaposturi.
25 Asigurarea@
planurilor,sc*itelor si ec*ipelor de evacuareA
#i,arii scaunelor in pardoseala,precum si a covoarelor,mac*etelor etc.,pe caile de evacuareA
desc*iderii usoare a usilor in sensul #lu,urilor de evacuareA
mi<loacelor de evacuare si salvare.
!5 -nterzicerea@
accesului unui numar mai mare de persoane in salile aglomerate,decit cel pentru capacitatea saliiA
montarii usilor #alse,draperiilor si oglinzilor pe caile de evacuareA
montarii pragurilor pe caile de evacuare,amena<area de bo,e,magazine,depozite si alte incaperi in casele de
scari,ori sub rampele acestora.
=imitarea propagarii incendiilor@
15 %entinerea in stare de utilizare a@
usilor rezistente la #oc si a dispozitivelor de autoinc*idere a acestoraA
#erestrelor rezistente la #oc si a obloanelor incombustibile de protectie a acestoraA
cortinelor de siguranta de la salile de spectacoleA
perdelele de apa pulverizata si abur pentru protectieA
separarilor anti#oc de pe #lu,urile de cabluri electriceA
etansarilor anti#oc a golurilor din pereti sau planseeA
zonelor incombustibile care intrerup izolatia combustibila a conductelorA
cuvelor de retinere ale rezervoarelorA
inc*iderilor *idraulice de pe retelele de canalizariA
trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti.
25 -nterzicerea@
maririi ne<usti#icate a sarcinii termice de incendiuA
depozitarii in spatiile de siguranta dintre constructii,instalatii si depozite a materialelor si substantelor combustibileA
lasarii neprote<ate a golurilor din pereti si planseele de compartimentare anti#ocA
1tingerea incendiilor@
alarmarea imediata a personalului si anuntarea incendiuluiA
intreruperea imediata a alimentarii consumatorilor din constructie cu energie electrica,gaze si lic*ide
combustibile,cu e,ceptia alimentarii sistemelor de protectie impotriva incendiilor 4iluminat de siguranta,statii de pompe
incendiu etc.5A
stingerea prompta a incendiului utilizind,dupa caz,apa,pulberi stingatoare,gaze inerte sau spuma stingatoare,in
#unctie de natura materialelor si substantelor incendiate,actionind prin procedee adecvate de stingereA
veri#icarea intrarii in #unctiune a instalatiilor de stingere a incendiilor e,istente in zona incendiata,precum si a
cortinelor de siguranta,trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,obloanelor si usilor anti#oc a altor dispozitive de
protectie impotriva incendiilorA
evacuarea operativa a persoanelor si bunurilor materiale din zona periclitata de incendiuA acordarea dupa caz,a
primului a<utorA
protectia impotriva temperaturii a bunurilor din cladire,care nu se pot evacua,precum si a elementelor portante ale
cladiriiA
evitarea propagarii incendiului prin sistemele de ventilatie si de conditionare mediu,canale,galerii,usi,case de
scari,tobogane si alte goluri,precum si prin elemente de constructii combustibile sau metaliceA
protectia personalului de interventie impotriva #umului,gazelor #ierbinti,temperaturii si a accidentelorA
veri#icarea amanuntita dupa lic*idarea incendiului a tuturor locurilor in care ar putea ramine #ocare ascunse de
incendiu si stingerea acestoraA
inlaturarea in cel mai scrut timp a e#ectelor negative asupra instalatiilor si constructiilor,produse de temperatura,#u,
si gaze corosive rezultate pe timpul incendiilor,sau de substante de stingere utilizateA
cercetarea cauzelor incendiilor,stabilirea raspunderilor si a masurilor pentru prevenirea evenimentelor similare.
1. CO390O="= -319A=A9--=O0 /=/C90-C/ -39/0-OA0/
+ericolul de incendiu pe care il prezinta o instalatie electrica are la baza e#ectul termic a curentului electric si este
determinat de@ calitatea e,ecutiei,modul de e,ploatare a instalatiilor si de natura materialelor a#late in vecinatatea acestora.
"nele din principalele cauze ale incendiilor sunt generate de instalatiile electrice,mentioninduse ca in toate situatiile
amploarea incendiilor,posibilitatile de localizare ca si valoarea pagubelor produse sunt determinate,in principal de natura
materialelor a#late in vecinatatea instalatiilor electrice,de rezistenta la #oc a cladirilor.
8e aceea,in controlul de prevenire a incendiilor din obiectele o mare importanta trebuie acordata instalatiilor
electrice.
1.1 CO390O="= :0A31A%/39"="-
0acordarea instalatiei electrice se #ace aerian prin conductoare sau subteran prin cabluri.
=a controlul unui bransament electric se vor urmari ca@
traseul bransamentului 4subteran5 sa nu treaca pe linga conductele de canalizare sau prin apropierea gurilor de
canal,deoarece orice scinteie electrica in aceasta situatie poate provoca un incendiu sau e,plozieA
co#retul sa #ie amplasat intro nisa la e,terior si inc*is bine cu usa de otel 4usa sa nu prezinte corodari in
pro#unzime5A
in apropierea nisei sa nu se depoziteze substante in#lamabile si materiale combustibileA
inaltimea conductoarelor electrice 4bransament aerian ce trec peste partea carosabila a strazii5 sa nu #ie mai mica de
5,5 mA
distanta dintre conductoarele electrice ce se leaga la console sa nu #ie mai mica de !5 cm 4aceeasi distanta se cere si
#ata de streasina acoperisului5A
prin consola si pe linga ea sa nu se in#iltreze apaA
la trecerea conductoarelor prin perete 4cazul #olosirii izolatiilor5 sa se #oloseasca pipe montate cu gura in <os pentru
ca apa de ploaie sa nu patrunda in interiorA
coloana de alimentare cu curent electric sa nu treaca prin podA
consolele se #i,eaza numai pe acoperisuri cu invelitori incombustibileA
la constructiile <oase #i,area izolatorilor sa nu se #aca la o inaltime sub 2,5 m.
1.2 CO390O="= "3"- 9A:=O" 8/ 8-190-:"9-/ +/390" -319A=A9--=/ 8/ -="%-3A9
1e vor urmari@
sa #ie destinat numai scopului,adica sa nu alimenteze si circuite de #ortaA
sa #ie amplasat ast#el incit sa asigure o manipulare usoara 4se monteaza in *oluri,vestiare,coridoare si in camere de
acces direct5A
latura superioara a tabloului sa #ie asezata,pe cit posibil,la o inaltime de 2,2' m de pardoseala pentru tablourile mari
si de 2 m pentru cele miciA
sigurantele #uzibile montate pe tablou sa nu prezinte pericol pentru oameni si obiectivele incon<uratoare,la #ormarea
unui arc electric prin topirea #uzibiluluiA
in spatele tabloului sa nu e,iste derivatii sau innadiri pe circuitele de plecariA
legarea la tablou a conductoarelor cu sectiunea peste 16 mmE sa se #aca cu a<utorul papucilor,sub aceasta sectiune
se poate #ace directA
la bornele tabloului sa nu #ie legate direct lampi de iluminat sau alti receptori de energie electricaA
tablourile sa #ie prote<ate contra deteriorarilor mecanice,cele montate in ateliere si sectii industriale sa corespunda
din punct de vedere constructiv si al protectiei categoriei de pericol de incendiu a intreprinderii respectiveA
pe tablouri sau in interior sa nu #ie agatate sau introduse obiecte combustibile 4*aine,bumbac,pac*ete cu
mincare,cirpe de sters etc.5 si sa #ie sterse de pra# si scameA
in cazul #olosirii tablourilor intermediare si secundare 4in instalatiile mari5 coloanele de alimentare sa #ie asigurate
atit la plecare 4la iesirea din tabloul mare5,cit si la sosire 4intrarea in tabloul mic5.
1.! CO390O="= "3/- 1-&"0A39/ /=/C90-C/
1e vor urmari@
patronul sigurantei sa #ie original,adica #irul #uzibil sa nu #ie topit si sa nu aiba in#asurat pe corpul sau sirma sau lita
4se va observa daca se mentine culoarea indicatorului5A
in #undul soclului sa nu e,iste cuie,nasturi sau alte bucati metaliceA
la tablou sa #ie montate sigurantele pentru circuitele ce pleaca de la acesteaA
la #inele circuitelor de #orta sa #ie montate sigurante pe toate #azele,iar pe conductorul al patrulea 4conductor de nul5
nu se vor monta sigurante sau un alt aparat de protectie de nulA
sigurantele lamelare sa #ie prote<ate cu capate protectoareA
sigurantele sa se insurubeze bine,adica capacele sigurantelor sa #ie corespunzatoare dimenisiunile #iletelor,aceasta
pentru a realiza un contact bun intre patron si surubul de contactA
piciorul patronului sa intre direct in inel pentru a #ace un bun conducator 4sa corespunda cu ampera<ul5A
sigurantele sa #ie alese pentru a corespunde sectiunii conductoarelor din instalatia respectiva,pentru a se putea topi
atunci cind curentul creste peste limita admisibila 4#uzibilul nu trebuie sa se topeasca in decursul unei ore la un curent de 1,!
-nA trebuie sa se topeasca in cel mult 15 min la un curent de 1,5 -n si cel mult 1 min la un curent de 2,'' -n 4-n este curentul
nominal al #uzibilului5.
1.( CO390O="= "3"- C-0C"-9 /=/C90-C 8/ -="%-3A9
1e vor urmari@
circuitele de iluminat sa #ie separate de cele de prize si #ortaA
pentru locuinte,un circuit de iluminat de 22' ) sa nu alimenteze mai mult de 12 lampi,insumind o putere ma,ima
de 1''' GA
un circuit de priza la tensiunea de utilizare de 22' ) sa nu alimenteze mai mult de 8 prizeA
in raport de categoria pericolului de incendiu a sectiei respective,sa se #oloseasca conductoare si tuburi de protectie
con#orm normativelor in vigoareA
trecerea conductoarelor prin pereti si plansee sa #ie #acute numai cu a<utorul tuburilor izolatoareA capatul
conductorului care iese intro incapere uscata se introduce intro tila de portelan,iar printro incapere umeda intro pipaA
pipele si tilele #olosite la trecerea prin peretii si plansele,care separa incaperi cu di#erite temperaturi sa #ie umplute
cu mase de izolanteA
intrun tub de protectie sa #ie montate numai conductoarele unui singur circuitA
in circuitele la care se #olosesc tuburi de protectie,montarea nu trebuie #acuta direct pe elementele combustibileA
la montarea aparenta #ara tuburi de protectie,derivatiile din circuite,la intrarea lor in aparatele de utilizare
4prize,intrerupatori5,trebuie #acuta pe o portiune de 2' cm in tuburi de protectie 4protectia mecanica contra deteriorarilor5A
legarea conductoarelor intre ele sa #ie #acuta numai in doze de dimensiuni corespunzatoare tuburilor respective si
prevazute cu capaceA
legarea conductoarelor de cupru si aluminiu sa #ie #acuta con#orm normelor 4cupru cu cupru prin lipire si prin
cleme,iar cupru cu aluminiu prin cleme speciale5A
#i,area cablurilor pe pereti 4tavane,etc.5 sa #ie bine #acuta,#erite de deteriorari mecanice si sa nu #ie supuse unor
e#orturi mecaniceA
cablurile 4in interior si e,terior5 sa nu #ie supuse actiunii caldurii radiata de di#erite surse de caldura sau razelor
solareA
cablurile montate in interior sa nu aiba straturile protectoare din materiale #ibroase 4usor combustibile5A
distanta dintre tablou si conductele de abur in care circula un #luid #ierbinte etc. sa nu #ie mai mica de 1 m,in caz
contrar se izoleaza termic sau se #oloseste un paravan de protectieA
circuitele principale de iluminat 4intrerupatoare,sigurante5 sa nu #ie montate in incaperi cu pericol de e,plozie,in
interior admitinduse numai rami#icatiile spre lampile de iluminatA
in incaperile cu pericol de e,plozie doze de derivatieA
rami#icatiile circuitelor,in incaperile cu pericol de e,plozie sa #ie #erite de deterioarari mecaniceA
pe cosurile de #um,linga elemente de calori#er sau in imediata apropiere a tevilor de gaze sau apa,nu este admis sa
#ie montate tuburi si dozeA
in bai,spalatorii sau in apropierea c*iuvetelor sa nu #ie montate prizeA
pe tot traseul circuitelor de iluminat,tuburile de protectie sa nu prezinte deteriorari,striviri sau intreruperiA
rami#icatia catre corpul de iluminat sa #ie introdusa in tuburi protectie 4de acelasi #el cu instalatia respectiva5,pina
in spatele lampii,iar legaturile conductoarelor electrice la lampa sa #ie e,ecutate si per#ect izolateA
la circuitele montate aparent,dozele de derivatie,intrerupatoarele sa nu #ie asezate direct pe elementele combustibile
4pe lemn5,ci numai pe placa de azbestA
circuitele electrice,pe cit posibil,sa nu #ie montate prin poduriA
intreruperea si restabilirea circuitului electric sa #ie #acute numai prin intermediul intrerupatoarelor,neadmitinduse
contactul prin capetele de conductoare 4improvizate5A
corpurile de iluminat sa nu #ie suspendate de conductoarele care le alimenteazaA
sa nu se #oloseasca lampi mobile vor #i mobile vor #i prevazute cu plase metaliceA
1.5 CO390O="= CO0+"0-=O0 8/ -="%-3A9
1e vor urmari@
sa corespunda categoriei pericolului de incendiu si de e,plozie a incaperilor respectiveA
corpurile de iluminat din e,terior #ata de incaperile cu medii in#lamabile si e,plozie sa #ie de tip special si montate
la distantaA
pe supra#ata corpului de iluminat sa nu e,iste pra# depusA
legaturile conductoarelor in spatele corpului de iluminat sa #ie bine izolate si introduse in tuburi de
protectie,asigurinduse o buna etansare la cele #olosite in incaperi cu pericol de incendiu si e,plozieA
la lampile electrice,in raport cu tipul corpurilor de iluminat,sa nu #ie lipsa globurile si armaturile de protectieA
corpurile de iluminat sa nu #ie suspendate de conductoare,ci #i,ate de pla#on cu cirlige sau perete prin console.
1.6 CO390O="= "3"- 9A:=O" &/3/0A= 8/ 8-190-:"9-/ +/390" -319A=A9--=/ 8/ FO09A
1e vor urmari@
amplasarea lui sa se #aca in incapere speciala sau vecina cu sectiile de productie,insa separata de acestea printrun
perete anti#oc,prevazuta cu intrare direct din e,teriorA
rama 4sc*eletul metalic5 sa #ie legata de pamintA
in #ata tabloului sa e,iste un culoar de serviciu izolant 4cu covorase de cauciuc5 de 1,2 m latime sau in cel mai rau
caz partile sub tensiune #ata de pamint sa #ie inaccesibile atingeriiA
in spatele tabloului sa e,iste un coridor de cel putin 1 m pentru accesibilitate la
aparate,instrumente,supraveg*ere,revizie,intretinere,reparatieA
tablourile sa #ie actionate,in general,prin spate,in #ata gasinduse montate pe panou numai minelere de comandaA
la intregul tablou sa se #oloseasca sigurantele calibrateA
legaturile cablurilor la sosire si plecare sa se #aca regulamentarA
scoaterea de sub tensiune a coloanelor principale,respectiv a sectiilor industriale,sa se #aca printrun automat 4in
a#ara de intreruperea manuala a curentului electric pe sectii5A
tabloul sa #ie prevazut cu aparatele de masura in intreaga incapere,iar elementele tabloului sa #ie in per#ecta stare de
curatenie 4#ara pra#,scame etc.5,interzicinduse asezarea pe el de cirpe,obiecte etc.5.
1.. CO390O="= "3"- 9A:=O" +0-3C-+A= 1- 1/C"38A0 8/ 8-190-:"9-/
=A O -319A=A9-/ 8/ FO09A
1e vor urmari@
tabloul sa corespunda din punct de vedere constructiv si al conditiilor de e,ploatare categoriei pericolului de
incendiu a sectiei de productie respective@
imbinarea tuburilor izolante cu tablourile capsulate sa #ie #acuta prin insurubare 4racordarea se #ace de regula cu
tuburi speciale5A
legaturile la tablou sa #ie #acute regulamentarA
etansarea tablourilor capsulate sa #ie bine #acutaA
in spatele tabloului 4prote<at sau neprote<at5 sa nu se #aca derivatii suplimentare,decit cele prevazute initialA
tablourile care alimenteaza pompele de incendiu sa #ie prevazute cu o conducta de alimentare de rezervaA
la intrarea in tablourile importante sa se prevada daca este posibil,un intrerupator generalA
sigurantele #olosite sa #ie calibrateA
in apropierea tablourilor sa nu se gaseasca depozitate substante in#lamabile sau materiale combustibile si sa se
pastreze o buna curatenie in <urul lor 4inlaturarea pra#ului,a scamelor etc.5A
sa nu se lege direct la bornele tabloului de distributie lampi de iluminat,motoare electrice sau alte receptoare de
energie electricaA
tablourile necapsulate sa #ie montate la inaltimea de cel putin 2 m de la pardosealaA
tablourile capsulate sa #ie montate 4ast#el5 incit sa se poata umbla cu usurinta la cutiile de siguranta si la
intrerupatoarele a#late deasupra cutiilor cu borne.
1.8 CO390O="= "3"- -390/0"+A9O0 =A O -319A=A9-/ 8/ FO09A
1e vor urmari@
intrerupatoarele cu pirg*ie sa nu #oloseasca pentru tensiuni mai mari de 5'' ) A
intrerupatorul sa corespunda curentului nominal al circuitului in care este montatA
carcasa intrerupatorului in ulei sa nu curga,iar uleiul sa #ie controlat periodicA
intrerupatoarele cu pirg*ie sa nu #ie #olosite in sectii de categoriile A,:,C pericol de incendiuA
sa nu se curate cu benzina aparatul cu ulei in daca in apropiere e,ista o sursa de #oc.
1.$ CO390O="= "3"- C-0C"-9 /=/C90-C 8/ FO09A
1e vor urmari@
racordarea motoarelor electrice sau altor consumatori de curent sa #ie #acuta regulamentar 4cablurile sa nu prezinte
desizolari si capete neizolate5A
traseul circuitului de cabluri pina la consumatorii de curent sa #ie bine prote<at impotriva deteriorarilor mecaniceA
in incaperile cu pericol de e,plozie sa nu #ie montate prize 4in incaperile in care se dega<a pra# se pot #olosi prize
antigron5A
legatura la pamint a conductorului sa #ie #acuta regulamentar.
2.CO390O="= %O9OA0/=O0 /=/C90-C/
1e pot urmari@
sa #ie corespunzator mediului din incaperea in care se #oloseste ast#el@
in incaperi uscate 7 motoare electrice desc*ise@ in incaperi cu continut de pra# 7 motoare electrice inc*ise complet cu sau #ara
priza de ventilatieA in incaperi umede 7 motoare electrice inc*ise complet si de constructie speciala impotriva umiditatiiA in
incaperi in care se dega<a vapori corozivi,#olosirea motoarelor electrice va #i evitata,daca nu este posibil,motoarele electrice
vor avea izolatie impregnata special sau vor #i capsuleA in incaperi cu pericol de incendiu in mediile de cu pra# combustibil 7
motoare capsulateA in mediile cu lic*ide in#lamabile 7 motoare electrice inc*ise complet sau in cel mai rau caz motoare
prote<ate contra picaturilor sau a stropilor de apaA in incaperile cu pericol de e,plozie 7 motoare electrice de e,ecutie speciala
4etansa la e,plozii,capsulate la pra# etc.5A
motoarele electrice sa #ie asigurate prin relee termice si electromagneticeA
legaturile la motor sa #ie bine e,ecutate si sa nu lipseasca capacul cutiei cu borne 4la motoarele cu inele5A
carcasa motorului sa #ie legata la pamintA
racirea motorului sa #ie asigurataA
lagarele sa #ie unse si sa nu prezinte scurgeri de ulei,sa #ie evitata murdaria lagarelorA
motorul electric sa aiba placa cu inscriptii re#eritoare la tipul motorului si la caracteristicile lui.
Functionarea normala a unui motor electric se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte@
masina propriu zisa si partile componente,in special lagarele,sa nu se incalzeasca peste limita admisibila 48'b5A
sa nu se produca zgomote anormale 4uruit5A
cureaua de transmisie sau mu#a sa nu produca bataiA
la perii sa nu se produca scinteiA
!.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ 1-&"0A39A
1e vor urmari@
sa #ie realizat si #olosit corespunzator prevederilor normativeA
alimentarea cu curent electric,la teatre,cinematogra#e,sali de con#erinte,localuri publice,etc.,sa se #aca dintro retea
separata si dintro sursa de independenta de energie,care poate #i@ baterii centrale de acumulatoare,acumulatoare locale
4luminobloc5 sau grup electrogenA
alimentarea cu curent electric,pentru celelalte cazuri,poate #i de la un trans#ormator di#erit de cel care alimenteaza
iluminatul obisnuit,de la un tablou general de distributie direct 4tablouri de #orta alimentate prin coloane separate de cel de
iluminat5,de la un bransament di#erit de cel care alimenteaza circuitele de iluminat,de la un bransament,cind e,ista unul
singur in cladireA
in incaperile,in care e,ista permanent personal de observare,iluminatul de siguranta se alimenteaza direct de la
retea,iar intreruperea alimentarii normale,trecerea de la sursa independenta trebuie sa se #aca automatA
la salile de spectacol,iluminatul de siguranta trebuie prevazut la iesiri,pe paliere,pe scari si la toate iesirile din
cladire sau c*iar pe ganguri si la curti,daca acestea servesc pentru iesiriA
la salile de spectacol lampile de siguranta sa #ie vizibile tot timpul si amplasate ast#el incit sa nu trimita lumina
spre spectatoriA
repartizarea pe circuite sa se #aca ast#el incit la de#ectarea unui circuit sa se asigure un iluminat su#icient pe traseuA
tabloul iluminatului de siguranta sa #ie amplasat separat de cel pentru iluminat si accesibil numai personalului
autorizatA
conductoarele iluminatului de siguranta sa #ie pozate la cel putin 1' cm de celelalte conductoareA
coloanele de alimentare ale iluminatului de siguranta sa nu traverseze scena.
(.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ +A3-CA
1e vor urmari@
sa #ie realizat si #olosit con#orm prevederilor normativeA
sa cuprinda cel putin doua lampi alimentate de la o sursa independenta de energieA
sa se aprinda automat la intreruperea alimentarii tabloului de distributie al salii 4manual din mai multe locuri,doar
stingerea sa se #aca dintrun singur loc numai de catre personalul de serviciu5A
in lipsa de alta sursa independenta de energie sa se poata racorda la retea imediat dupa bransament,inaintea
intrerupatorului generalA
5.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ A)A0-/
1e vor urmari@
sa #ie realizat con#orm prevederilor normelor in vigoare,ast#el@in incaperile industriale,laboratoare etc. unde
actiunea oamenilor ramasi in intuneric pot provoca incendii,e,plozii,raniri,into,icari etc.@ in sali de operatii,pansamente etc.@
in incaperile industriale unde procesul de lucru nu poate #i intrerupt #ara a se produce pagube importanteA in locurile unde se
des#asoara o activitate importanta care nu poate #i intreruptaA
grupul operator sa #ie alimentat prin circuite separate de cel al iluminatului de sigurantaA
la tabloul principal sa e,iste un dispozitiv de comutare pentru trecerea automata pe baterie in cazul cind sistemul de
alimentare principal este insu#icient 4valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica5A
capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru alimentarea lampilor sa asigure o #unctionare continua timp de ! ore
4valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica5.
6.CO390O="= -3 )/8/0/A -3=A9"0A0-- /=/C90-C-9A9-- 19A9-C/
=a controlul instalatiilor,aparatelor,mecanismelor etc. unde se poate #orma electricitate statica se vor urmari ca@
carcasele corpurilor masinilor,aparatelor si utila<elor in care se maruntesc substante producatoare de pra# cu pericol
de e,plozie sa #ie legate la pamintA
transmisiile si arborii de masini sa #ie legate la pamintA
curelele de transmisie cu viteze mai mari de 5 m6s si o putere de transmisie de cel mult 6 7 8 Cp sa #ie prevazute cu
dispozitive de punere la pamint sau supra#etele interioare ale acestora sa #ie unse cu o unsoare buna conducatoare de
electricitateA
conductele prin care se transporta amestecul de pra# cu aer sa #ie legate la pamintA
#iltrele de pinza din conductele de aer sa #ie captusite cu plasa metalica legata la pamint,in scopul neutralizarii
sarcinilor electrostaticeA
in incaperile in care se produce electricitatea statica sa se #aca umezirea aerului,ori de cite ori este posibila,#ara a
sting*eri procesul te*nologicA
conductele,rezervoarele metalice,pompele #olosite in instalatiile de transport sau manipularea combustibililor
lic*izi sa #ie legate la pamintA
la gazele comprimate sa se ia masuri de puri#icare si uscare a lorA
la #abricile de *irtie,masinile sa #ie prevazute cu dispozitive de descarcare si neutralizare 4neutralizarea se poate
#ace prin su#lare de aer ionizat peste locurile electrizate5A
la mori,valurile sa #ie intretinute in stare curata,masinile si intregul sistem de aspiratie sa #ie pus la pamint,iar
piesele izolate din interiorul masinilor sa #ie legate la masaA
in rezervoarele de benzina sa nu pluteasca nici un #el de corp metalic 4#lotor5A
inainte de incarcarea si descarcarea unui rezervor de benzina sau petrol,toate piesele metalice ale masinilor
4autocisternelor5 sa #ie puse la pamintA
la umplerea sau descarcarea tancurilor petroliere,acestea sa #ie puse la pamintA
in incaperile in care se pot dega<a particole solide sau lic*ide de aerosoli sau suspensii,care prin miscare se
electrizeaza 4za*ar,amidon,#aina,carbune etc5 sa #ie luate masuri de inlaturare a #ormarii lor,de evacuare printro buna
ventilatie,iar atunci cind sunt posibilitati sa se umezeasca mediul respectivA
la produsele petroliere sa se e,ecute #iltrarii repetate #olosind silicagel sau pamint decolorant 4se reduce
electricitaea statica cu !' 7 6'b5.
..CO390O="= -319A=A9--=O0 8/ 8/9/C9A0/
1e vor urmari@
instalatia de detectare si semnalizare a incendiilor sa #ie veri#icata periodic,cu atentie si competenta,veri#icarea
#acinduse printrun te,t de baza si un te,t de incercare,rezultatele #iind consemnate intrun registru 4document5A
veri#icarile si controlul sa se e#ectueze atit la instalatia in ansamblu,cit la #iecare element component in
parte,veri#icarea centralei de semnalizare,veri#icarea detectoarelor,veri#icarea generala a intregii instalatii@ la veri#icarile
periodice,detectoarele se vor veri#ica prin sonda<A
sa #ie veri#icate periodic centralele de semnalizare e,ecutinduse@ masurarea tensiunii la baterieA masurarea
tensiunii de intrare pe oricare din liniile centraleA veri#icarea lampilor de actionareA veri#icarea rezistentei de izolatieA
veri#icarea curentului de repausA veri#icarea alimentarii principale,de avarie,de semnalizareA
la primul control al unei instalatii de semnalizare este recomandabil sa se puna in #unctiune #iecare circuit de
detectare,prin simularea unui lincendiuh si sa se masoare curentul de repaus pentru tensiunea ma,ima de e,ploatareA
deran<amentele simulate 4sirma rupta,punerea la pamint,de#ectiuni de alimentare,sigurante topite etc.5 trebuie
semnalizate optic si acustic in mod clarA
conductoarele pentru circuitele de legatura trebuie pozate sub tencuiala,#ara sa treaca insa prin incaperi cu pericol
de incendiuA
circuitele pentru semnalizarea incendiului trebuie sa #ie independente de restul circuitelor electrice e,istente in
cladireA
detectoarele de incendiu sa nu #ie vopsite sau deteriorate mecanic si nici blocate cu materiale care lear putea
periclita sau ar putea constitui obstacole in calea #lu,ului de caldura,lumina sau #umA
la instalatiile automate de detectare a incendiului,daca este posibil,sa e,iste un buton de semnalizare normal in zona
supraveg*eata sau imediat in apropierea acesteiaA
sa se analizeze situatiile in care sau declansat alarme #alse si cele in care detectoarele nu au #unctionat cind a
izbucnit incendiulA
in incaperea centralei de semnalizare sa #ie a#isate planurile cu amplasarea detectoarelor,planul de
cone,iuni,instructiuni de utilizare si inscriptia intreprinderii care se ocupa de intretinere.
personalul care deserveste instalatia sa #ie bine instruit.
8.CO390O="= "3/- -319A=A9-- 8/ +0O9/C9-A 90A13/9"="-
1e vor urmari@
in raport cu obiectivul prote<at sa #ie asigurata protectia impotriva actiunilor principale si secundare ale
descarcarilor atmos#erice 4se va tine seama de categoria pericolului de incendiu,de distrugerea datorita descarcarilor
atmos#erice5A
tipul de instalatie sa #ie corespunzator #ormei si naturii constructiilor respectiveA
instalatia sa #ie prote<ata impotriva coroziunii,stratul protector,realizat prin galvanizare sau acoperire cu vopsea
antio,idanta,sa se mentina in per#ecta stare pe intreaga supra#ata a elementelor.+ortiunile a#ectate sa #ie acoperite cu un strat
de vopsea de ulei,ast#alt,lac sau bitum,dupa caz,ca de alt#el si imbinarile conductoarelor subterane cu prizele de pamint,ale
elementelor de otel cu cele de cupru 4e,ecutate regulamentar5A
in regiunile in care e,ista pericolul dega<arii gazelor corozive si in zonele de litoral,dispozitivele de captare sa #ie
con#ectionate din otel plumbuitA
suportii dispozitivelor de captare sa #ie bine #i,atiA
in cazul invelitorilor combustibile,dispozitivele de captare sa #ie montate la o distanta de minimum 5' cm de
acesteaA
dispozitivul de captare sa nu #ie corodatA
legaturile dintre dispozitivul de captare si conductoarele de coborire sa #ie in stare per#ecta si sa asigure o
continuitate electrica,acordinduse o mare atentie sudurilorA
conductoarele de coborire sa #ie con#ectionate de aceeasi sectiune cu cea a conductoarelor de captare si sa aiba
asigurata continuitatea electricaA
conductoarele de coborire sa #ie #i,ate con#orm normelor pe elementele de constructie ale cladirilor 4pereti
etc.5.-ndi#erent de modul de #i,are,distanta minima #ata de elementele de constructie si de instalatiile electrice sa #ie de 1' 7
!' cmA
conductoarele de coborire sa nu #ie prea intinse si nici sa aiba coturi prea bruste,sa #ie prote<ate deasupra solului
4pina la 1,8' cm5 cu o teavaA
sc*eletul metalic al constructiilor sau armaturilor cladirilor de beton,destinate drept conductoare de coborire,sa #ie
urmarite inca din #aza de santier pentru a asigura continuitate electrica corespunzatoare,prin sudura sau bulonarea pieselor
metaliceA
scarile metalice construite in e,teriorul cladirilor sa #ie legate la dispozitivele de captare si la prizele de pamintA
burlanele pentru scrugerea apei de ploaie,in cazul cind sunt #olosite pentru coboriri secundare sa aiba sectiunea
indicata pentru conductoarele de captare,asigurinduse continuitatea electrica prin punti de legatura sudate intre bucatile de
burlaneA
legarea conductoarelor la prizele de pamint sa #ie bine e,ecutate,starea legaturii cu prizele de pamint se veri#ica
prin sapare la circa 5' cm,la intrarea lor in pamintA
veri#icarea rezistentei de trecere a curentului electric sa se #aca ,vara,pe timp uscat,si ori de cite ori se #ace reparatii
in partile subteraneA
prizele de pamint montate in soluri agresive 4terenuri de umplutura etc.5 platbanda de legatura sa #ie e,ecutata din
otel galvanizat,neadmitinduse prote<area prin vopsire,in acest #el marinduse rezistenta la punere la pamintA
legatura dintre platbanda si tevile veri#icate sa #ie #acuta prin sudura si prote<ate local printrun strat de bitumA
tevile pentru prizele de pamint sa #ie asezate la o distanta minima de 2 m de constructia prote<ata,la ',5 m de la
supra#ata terenuluiA
prizele de pamint sa aiba cit mai putine legaturi,sa #ie asezate direct pe pamint,#ara a se #olosi cocs sau zguraA
rezistenta de punere la pamint sa nu #ie mai mare de 1' o*m pentru cladirile industriale si civile si de 5 o*m pentru
gra<duri de animaleA
corpurile metalice din interiorul cladirilor sa #ie legate de pamint,pentru protectia impotriva mani#estarilor
secundare 4inductii electrostatice,scurgeri de potentiale periculoase etc.5.
$. CO390O="= -319A=A9--=O0 1- %->=OAC/=O0 8/ -3CA=?-0/
$.1 +0O:=/%/ &/3/0A=/
1e vor urmari@
alegerea corespunzatoare a sistemului de incalzire 4central,local5 si a agentului termic 4abur,apa calda,aer cald,ulei
etc.5,#unctie de pericolul de incendiu si e,plozie in spatiile incalziteA
interzicerea utilizarii in incaperile cu pericol de e,plozie,si incendiu a sistemelor si mi<loacelor de incalzire cu #oc
desc*is,cu supra#ete incandescente si a celor cu supra#ete radiante avind temperaturi peste limitele de aprindere
4in#lamabilitate5 a materialelor si substantelor combustibile din spatiile respectiveA
interzicerea depozitarii materialelor,lic*idelor si gazelor combustibile in apropierea instalatiilor si mi<loacelor de
incalzire sau pe acestea.
$.2 +0O:=/%/ 1+/C-A=/
1e vor urmari@
=a instalatiile de incalzire centrala@ daca temperatura supra#etei e,terioare a elementelor de incalzire
4radiatoare,registre etc.5 si a conductelor este mai mica decit temperatura de aprindere 4in#lamabile5 a materialelor si
supra#etelor combustibileA izolarea termica si distantele de siguranta #ata de materialele combustibile #unctie de temperatura
agentului termic 4!5 cm pentru t m 15'SC. 1' cm pentru $5SC n t n 5'SC,curatirea instalatiilor de depunerile de pulberi,pra# si
scame combustibile.
=a centralele termice@ autorizarea #unctionarii cazanelorA e,istenta si #unctionarea aparaturii de masura si control
4manometre,sticle de nivel,termometre,automatizare etc.5,etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lic*id sau
gazosA modul de alimentare cu combustibil solid,depozitarea combustibilului pentru consumul zilnic,modul de aprindere si
reaprindere a #ocurilorA supraveg*erea permanenta a cazanelorA e,istenta supra#etelor de decompresareA #umatul si accesul
persoanelor straine in centralaA ordinea si curateniaA evacuarea zgurii si cenusiiA starea si curatirea de #uningine a cosurilor de
#um.
=a sobe@ tipul sobei 4cu sau #ara acumulare de caldura5 integritatea sobelor,amplasarea #ata de materialele
combustibile,izolarea termica #ata de elementele de constructii combustibileA supraincalzirea sobelorA #unctionarea
nesupraveg*eata a sobelorA caderea <arului sau cenusei din sobeA utilizarea lic*idelor combustibile pentru aprinderea #oculuiA
modul si locul de depozitare a <arului si cenuseiA starea cosurilor si burlanelor de #umA izolarea acestora #ata de materialele
combustibile si curatirea lor de #uningineA e,istenta tira<ului.
=a masinile si aparatele de gatit@ tipul acestora 4electrice,cu combustibil solid,lic*id sau gazos5 amplasarea #ata de
materialele combustibileA etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lic*id si gazosA #olosirea de butelii de aragaz
omologate,cu reductor de presiune etanse cu #urtun in buna stareA modul de aprindere sau punere in #unctiuneA curatirea
*otelor si turbularii de ventilatie de depunerile de grasimiA supraveg*erea #unctionariiA respectarea instructiunilor de #olosire a
masinilor si aparatelor.
=a radiatoarele electrice cu ulei@ #unctionarea termostatuluiA starea cordonului,stecarului si prizei,supraveg*erea
radiatorului.
=a resouri,radiatoare si aparate electrice cu rezistenta@ utilizarea numai in locuri #ara pericol de incendiu si
e,plozie,aprobate de conducerea unitatiiA amplasarea pe materiale incombustibile izolatoare din punct de vedere termicA
starea cordoanelor,stec*erelor si prizelorA supraveg*erea si scoaterea de sub tensiune la terminarea programului de utilizareA
respectarea instructiunilor de #olosire.
=a cosuri,canale si burlane de #um@ starea #izica si integritatea acestora 4crapaturi,#isuri,etanseitate etc.5,distantele de
siguranta #ata de elemetele de constructii si alte materiale combustibile,curatirea periodica de #uningine,e,istenta sitelor,ori
dispozitivelor antiscintei,e,istenta unor clapete 4subere5A tira<ul,marcarea.
1'.CO390O="= -319A=A9--=O0 8/ )/39-=A9-/
1e vor urmari@
alegerea sistemului de ventilatie 4naturala,organizata,mecanica5 a tipului acestuia 4local,general5 si a principiului de
ventilatie 4introducerea5 de aer obisnuit sau conditionat,evacuarea aerului viciatA evacuarea de gaze,vapori sau aerosoliA
e,*austarea pulberii,pra#ului grosier,scamelor etc.5 #unctie de natura,#orma,starea si greutatea speci#ica a produselor ce
trebuie ve*iculate si scopul urmarit@ optarea pentru sistemul de ventilatie naturala organizata ori de cite ori este posibilA
asigurarea capacitatii de ventilare,#unctie de cantitatea de aer si produse rezultate din procesul te*nologicA
redimensionarea instalatiilor de ventilatie la marirea,modernizarea sau replo#ilarea capacitatilor de productieA
realizarea de sisteme distincte de ventilare pentru medii cu pericole di#erite de incendiu si e,plozieA
e,ecutia si mentinerea antie, a sistemelor ce #unctioneaza in medii cu pericol de e,plozie 4motoare electrice de tip
antie,,palete ale ventilatoarelor din materiale ce nu produc prin lovire scintei capabile sa aprinda produsele
ve*iculate,decompresarea camerelor de #iltrare etc.5,protectia anticorosiva a sistemelor amplasate in medii agresive sau care
ve*iculeaza ast#el de produseA
etanseitatea sistemului de ventilatie mecanica 4tubulatura,racordurile #le,ibile etc.5A curatirea periodica a
depunerilor de produse combustibile de pe tubulaturaA colectarea produselor evacuateA
e,istenta si #unctionarea dispozitivelor de limitare a propagarii incendiilor prin instalatia de ventilatie 4clapete de
obturare manuale sau automate5A
posibilitatile de oprire 4manuala sau automata5 a #unctionarii instalatiei de ventilatie in caz de incendiu,inclusiv din
*ala de #abricatieA
e,istenta unor surse de aprindere 4#oc desc*is,scintei,materiale incandescente etc.5,in apropierea prizelor de
absortie a aerului curat si a punctelor de evacuarecolectare a produselor combustibile 4#iltre,cicloane,cosuri de dispersie etc.5A
posibilitatile de amorsare a unor incendii sau e,plozii in sistemele de ventilatie sau in punctele de colectare si #iltrare a
produselorA
respectarea programului de #unctionare a instalatiei de ventilatieA interdependenta dintre sistemul de ventilatie
4e,*austare5 si procesul te*nologicA consecintele intreruperii #unctionarii sistemului de ventilatie 4e,*austare5,indeosebi
pericolele ce pot surveni in ast#el de situatii 4de incendiu,e,plozie,into,icare5A
curatirea periodica a tubulaturii de ventilatie de eventualele depuneri combustibiliA curatirea #iltrelor, a sacilor de
#iltrare,imprastierea si depunerea produselor solide e,*austate in incinta unitatii.
11. CO390O="= -319A=A9--=O0 1- %->=OAC/=O0 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0
11.1 +0O:=/%/ &/3/0A=/
1e vor urmari@
dotarea unitatii cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,accesorii,ec*ipament de protectie si substante c*imice de
prevenire si stingere con#orm normelor si evidenta acestora pe sectii,ateliere,instalatii si alte compartimenteA
starea,#unctionarea,intretinerea si cunoasterea modului de #olosire a
masinilor,instalatiilor,utila<elor,aparaturii,accesoriilor,ec*ipamentului de protectie si a substantelor de prevenire si stingere a
incendiilorA
intocmirea si realizarea planului anual 4lunar5 de asistenta te*nica la masinile si utila<ele de prevenire si stingere a
incendiilor si a gra#icului anual de veri#icari pro#ilactice la instalatiile si mi<loacele impotriva incendiilorA
dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor #unctie de intensitatea minima de stingereA calculul
consumurilor cumulate de substante stingatoare debitate prin instalatii,#unctie de debitele necesare,simultaneitatea si durata
#unctionarii@ asigurarea alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor #i,e de stingere a incendiilorA
asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate sursele e,istente pe plat#orma@
arti#iciale 4retele de apa de incendiu,potabila,te*nologica,bazine,castele de apa,rezevoare,turnuri de racire,canale etc.5 si
naturale 4riuri,lacuri,balti etc.5A interconectarea retelelorA protectia impotriva ing*etuluiA asigurarea rezervei intangibile de apa
pentru instalatiile de stingereA e,istenta in apa pentru stingerea unor substante combustibile sau agresiveA
asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere 4sprin;ler,drencer,apa pulverizata,spuma5 de la masinile si
utila<ele mobileA e,istenta posibilitatilor de curatire 4insu#lare5 cu aer a instalatiilor #i,e de stingere care au duze sau ori#icii
4sprin;ler,drencer,cu apa pulverizata,cu pulberi,cu abur5A
asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor 4statii de
pompe,electrovane,instalatii de detectare a concentratiilor periculoase,centrale de avertizare,dispozitive de comanda si
siguranta,butoane de pornire etc.5, e,istenta si starea de #unctionare a surselor de energie,inclusiv a celor de rezervaA
accesul la vanele,ventilele,butoanele si dispozitivele de actionare si control al instalatiilor de semnalizare si stingere
a incendiilor,precum si la racordurile 4punctele5 de alimentare cu substante stingatoare si cu energieA
asigurarea ansamblelor,accesoriilor,elemetelor si pieselor de sc*imb si de rezervaA
intocmirea,cunoasterea si a#isarea instructiunilor,sc*emelor de intretinerem,#unctionare,veri#icare si amplasare a
instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilorA e,istenta registrelor 4caietelor5 de veri#icari pro#ilactice.
11.2. +0O:=/%/ 1+/C-F-C/
=a *idrantii e,teriori de incendiu@ amplasarea *idrantilor #ata de drumuri si distantele dintre eiA tipul *idrantilor
4subterani,supraterani de inalta presiune5 si diametrele acestoraA e,istenta *idrantilor portativi si #urtunurile cu racorduri
corespunzatoare *idrantilorA amplasarea accesoriilor 4*idrant portativ,#urtunuri,tevi de re#ulare,reductii,c*ei de racordat etc.5
si adapostirea acestoraA etanseitatea si protectia la ing*etA alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea <etuluiA marcarea
*idrantilor.
=a *idrantii interiori de incendiu@ numarul de <eturi simultaneA racordarea #urtunului si a tevii de re#ulareA
amplasarea,marcarea si iluminatul de siguranta al *idrantilorA lungimea #urtunurilor si a <etului de apaA diametrul si tipul
a<uta<ului tevii de re#ulare pentru <et complet compact sau pulverizat si lungimea <etuluiA etanseitatea *idrantuluiA protectia
impotriva ing*etului 4izolare termica,retele uscate,temperatura pozitiva5.
=a instalatiile sprin;ler@ corelare tipul instalatiei 4apaapaA apaaer5 cu conditiile de mediu in e,ploatare 4pericol de
ing*et5A e,istenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor a#erenteA sectorizarea retelelor de pulverizare pe
compartimente de incendiuA tipul capetelor 4duzelor5 sprin;ler si pozitia de monta< a acestoraA #unctionarea sistemelor de
alarmare acustica si optica,local si la distantaA pozita normala de lucru a vanelor si ventilelor,marcarea si sigilarea lorA
posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceastaA #unctionarea compresorului de aer pentru
instalatiile apaaerA e,istenta si #unctionarea manometrelorA etanseitatea instalatieiA protectia impotriva coroziunii prin vopsire
4cu e,ceptia capetelor sprin;ler5 si impotriva ing*etuluiA depunerile de pra#,scame,zugraveli etc. pe capetele sprin;lerA
mentinerea permanenta in pozitie de #unctionare automataA alimentarea de la masini.
=a instalatiile de stingere tip drencer@ stabilirea tipului instalatiei automat sau manual,#unctie de pericol de incendiu
e,istent si de prezenta personalului in zona prote<ataA sectorizarea instalatiei pe compartimente de incendiuA amplasarea
corecta a capetelor 4duzelor5 drencerA #unctionarea dispozitivului de comanda a electrovanelorA protectia impotriva coroziunii
si ing*etuluiA tipul capului drencer,al de#lectorului,rozetei sau paletei acestuia,#unctie de #orma perdelei de protectie ce
trebuie realizataA colectarea la canalizare a apei re#ulateA etanseitatea instalatieiA pozitia normala de lucru a vanelor,si
ventilelor,marcarea si sigilarea lorA #unctionarea manometrelor.
=a instalatiile cu apa pulverizata@ sectorizarea si tronsonarea instalatiei #unctie de supra#ata compartimentului
prote<at si debitul de apa necesarA tipul de duze pulverizatoare utilizate 4+luvia,/0,C/% etc.5 si pozitia de monta< a
acestora,#unctie de modul de dispunere a materialelor combustibile,natura acestora si de elementele constructive,colectarea
apei re#ulate la canalizareA protectia impotriva ing*etuluiA pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor,marcarea si sigilarea
lorA #unctionarea manometrelorA tipul de actionare a instalatiei 4sub 5 min5 si modul de actionare 4automat,manual,local,de la
distanta5A alimentarea de la masini.
=a instalatiile cu abur@ stabilirea modului de actionare a instalatiei 4inundare,perdea de protectie,<eturi locale5 #unctie
de scopul urmaritA pozitia ori#iciilor de re#ulare a aburului,e,istenta si starea #urtunurilorA izolarea termica a tevilor de re#ulare
si modul de racordareA eliminarea condensuluiA e,istenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si marcarea a acestoraA
per#ormanta aburului si presiunea acestuia 4minimum ! at5.
=a instalatiile cu gaze inerte 4dio,id de carbon,azot5@ tipul instalatiei 4#i,a,semi#i,a,mobila,automata,manuala si cu
inundare totala sau locala5A capacitatea acesteia in #unctie de pericolul de incendiu e,istent si de prezenta personaluluiA
dispunerea duzelor de re#ulareA gradul de umplere al buteliilorA etanseitatea spatiului prote<atA #unctionarea sistemului de
alarmare a intrarii in #unctiune a instalatieiA e,istenta aparaturii de masura si controlA #unctionarea sistemului de actionare
automata sau telemecanicaA rezerva de gaz inertA starea #urtunurilor si duzelor.
=a instalatiile cu pulberi stingatoare@ tipul de capacitatea instalatiei #i,e 4automata,manuala5 ori mobila,#unctie de
pericolul de incendiu si particularitatile obiectului prote<atA cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia,incarcarea
recipientelor cu gaz comprimatA starea de #unctionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionareA #unctionarea
dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizareAe,istenta rezervei de substante stingatoareA durata umplerii
rezervorului cu gaz,amplasarea corecta a duzelor sau *idrantilor de pulbereA masurile constructive luate pentru ve*icularea
usoara a pulberii prin instalatie 4numar redus de imbinari si sc*imbari de directie,imbinari prin #lanse,raportul dintre raza de
curbura si diametrul conductei mai mare de 1',ori#icii pentru controlul conductelor,robinete de trecere cu desc*idere rapida
etc.5A etanseitatea spatiului prote<atA aparatura de masura si control.
=a instalatiile cu spuma@ corelarea tipului instalatiei 4#i,a,semi#i,a,mobila5, a tipului spumei 4c*imica,mecanica5, a
substantei spumante 4pra# ,unic,spumogen lic*id,spumogen pra#,apa usoara,spumant pentru produse polare etc.5 si a gradului
de in#oiere 4mic,mediu,mare5 #unctie de natura si comportarea la #oc a produsului combustibilA masurile constructive luate
4lungimea traseului !' 7 8' m,diametrul conductelor 8' 7 1'' mm,distributia uni#orma,a generatoarelor sau a capelete
deversoare,e,istenta blindelor,posibilitati de spalare si golire a instalatiei etc.5A marcarea claiviaturii si protectia acesteia
impotriva coroziuniiA adapostirea si pastrarea substantelor c*imice stingatoareA alimentarea cu apa de la sursa si prin masini
mobileA e,istenta ecranelor la deversoarele de spuma ale rezervoarelor cu capac plutitor.
=a statiile centralizate de spuma@ #unctionarea pompelor active si de rezervaA cantitatile de substante c*imice
stingatoare si modul de pastrare a acestoraA legaturile de anuntare si comunicatii 4tele#on,radiotele#on,sirena,sonerie,semnale
optice5 cu dispeceratele +.1.-. ori te*nologice si cu gospodaria de apaA supraveg*erea statiei si pregatirea personalului de
deservireA sc*emele si instructiunile de #unctionare a statieiA sc*ema zonelor prote<ateA marcarea pompelor,vanelor si
conductelor,iluminatul de siguranta pentru continuitatea lucrului,aparatura de automatizare,masura si control.
=a instalatiile cu *idrocarburi *alogenate 4*aloni5@ dispozitivele de inc*idere a usilor si de oprire a ventilatiei inainte
de re#ularea *alonilorA asigurarea cantitatilor de substante de stingereA marcarea ventilelor sau butoanelor de
actionare,amplasarea conductelor de transport si a duzelor de re#ulareA asigurarea presiunii de re#ulare pentru trasee mai
lungi,#unctionarea ventilului de descarcareA uni#ormitatea si continuitatea #lu,ului de *idrocarburi *alogenateA protectia
impotriva coroziuniiA asigurarea intensitatii de stingereA amplasarea pe rinduri la inaltimi di#erite a duzelor de pulverizare in
cazul cladirilor mai inalte de ( 7 5 mA asigurarea a cel putin doua butelii de azot pentru #iecare instalatie de stingere cu *aloniA
asigurarea unei presiuni remanente in butelii de azot de minimum 5 da36cmE 4cind instalatia inceteaza sa mai #unctioneze5.
=a instalatiile de racire cu apa@ amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lorA alimentarea cu apa din reteaua de
*idranti de inalta presiunesau prin pompa proprieA amplasarea retelelor si duzelor sau ori#iciilor de re#ulareA uni#ormitatea si
continuitatea perdelei 4peliculei5 de apa,protectia impotriva ing*etului si coroziunii,posibilitatea de golire completaA
independenta #unctionarii #iecarai instalatii de racire,#unctionarea simultana a instalatiilor de racire invecinate 4pe raza de 2'
m la rezervoarele cilindrice si !' m la rezervoarele s#erice5.
=a tunurile de incendiu@ tipul tunului 4cu apa,cu spuma sau cu apa si spuma5 #unctie de natura produselor
combustibile ce trebuie stinse si de scopul urmarit 4de stingere,de racire,de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma5A
raza de actiune a tunului si eventualele obstacole in #ata <etuluiA amplasarea si #i,area tunului@ e,istenta tevilor,ecranului de
protectie,tubului de absortie,rotilor de manevra si a substantelor spumante,alimentarea cu apa si durata realizarii presiunii de
lucruA mecanismele de rotire in plan orizontal si in plan verticalA manevrabilitatea acestora usor la ele,modul de re#ulare al
substantelor stingatoare 4<et compact sau pulverizat de apa,tromba,perdea de apa sau spuma5, ungerea si protectia impotriva
coroziunii si ing*etului,e,istenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobileA etanseitatea sistemului de inc*idere a apeiA
#i,area tunului in pozita de lucruA accesoriile si piesele de sc*imb 4prelate,c*ei pentru racorduri,a<uta<e,tevi,e<ector de
spuma,maneta etansare,butoi polietilena de 6' l etc.5A e,istenta in apropiere a spumantului.
=a prizele de apa,abur sau gaze inerte din instalatiile te*nologice@ e,istenta si starea #urtunurilor si a tevilor de
re#ulare si racordarea acestoraA amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai ridicat de izbucnire a
incendiilorA asigurarea substantei stingatoareA marcarea prizelor.
=a stingatoarele de incendiu@ starea,calitatea si cantitatea substantelor stingatoare din aparateA
amplasarea,inscriptionarea si etic*etarea stingatoarelorA protectia impotriva intemperiilor 4umiditate,#rig5 si a coroziuniiA
e,istenta si starea #izica a supapelor 4membranelor5 de siguranta,#urtunurilor,manometrelor si rotilor,dupa cazA #unctionarea
unor stingatoare de diverse tipuri,prin sonda<.
=a posturile de incendiu@ amplasarea posturilor 4panourilor,dulapurilor5A e,istenta si starea materialelor de
interventie 4#urtunuri,tevi,stingatoare,5 *idrant portativ,c*ei *idrant,lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare,galeti,
cazmale etc.5 marcarea si numerotarea posturilor de incendiu.
=a statiile de pompare incendiu@ disponibilitatea de #unctionare a pompelor active si de rezervaA #unctionarea
sistemului de actionare de la distantaA #unctionarea corecta a manometrelorA asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de
lucru a pompelor,legaturi de anuntare 4tele#onice,radio,acustice,optice5 cu remiza #ormatiei civile de pompieri,dispeceratul
unitatii si statiile centralizate de spumaA iluminatul de sigurantaA carburantii si lubri#iantii pentru motoarele cu ardere internaA
automatizarea pornirii pompelor 4presostate,*idro#oare etc.5 #unctionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta
ale *idro#oarelorA alimentarile cu energie electrica a pompelorA supraveg*erea statiei.
=a masinile si utila<ele remorcabile de stingere a incendiilor@ se veri#ica in principiu problemele cuprinse in
procesele te*nologice pentru intretinerea zilinica,respectiv saptaminala.
=a substantele c*imice de stingere a incendiilor depozitate@ cantitatile e,istenteA termenul de garantie sau
valabilitateA modul si conditiile de depozitare sau adapostireA starea ambala<elor si etanseitatea acestoraA marcarea loturilorA
buletinele de analiza date de laboratoarele autorizateA posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor
si instalatiilor.
=a sursele de apa arti#iciale si natura@ nivelul apei,debitul sau volumul asiguratA posibilitatile de alimentare directa a
masinilor si utila<elor de stingere in orice anotimp,marcarea acestora.
=a dispozitivele de protectie impotriva incendiilor 4usi,rezisente la #oc,trape de evacuare a #umului si gazelor
#ierbinti,obloane sau clapete anti#oc etc.5@ se veri#ica starea si #unctionalitatea acestora.
1.C=A1-F-CA0/A,C/0C/9A0/A,/)-8/39A 1- 0A+O09A0/A -3C/38--=O0
1.C=A1-F-CA0/A -3C/38--=O0
Clasi#icarea incendiilor dupa gradul de dezvoltare si marimea consecintelor negative@
15 -ncendii.
25 -nceputuri de incendii.
!5 -ncidente te*nice urmate de arderi de scurta durata
Clasi#icarea incendiilor dupa natura materialelor si substantelor combustibile care ard si in raport cu substantele
#olosite pentru stingere@
15 Clasa A 7 incendiile de materiale combustibile solide care ard cu <ar 4lemnul,*irtia,te,tilele,carbunii,masele
plastice,#inul,paiele etc.5,pentru stingerea carora se pot utiliza@ apa 4<et pulverizat,<et compact,ceata5 solutiile apoase
imbunatatite c*imic,pulberile stingatoare 4#lore,,nisip etc.5,gaze inerte 4dio,id de carbon,azot etc.5 produse organo*alogenate
4*alonii5,spume stingatoare c*imice si mecanice 4grele,medii,usoare,speciale5 si aburul.-n aceasta clasa intra si ec*ipamentele
electrice care ard mase plastice,dupa scoaterea de sub tensiune,stingerea realizinduse,de regula,cu apa pulverizata sau cu
spume,gaze inerte ori pulberi.
25 Clasa : 7 incendiile de lic*ide combustibile impartite in subclase :* a *idrocarburilor
4benzina,motorina,ulei,titei,petrol etc.5 si in subclasa :p a produselor polare 4alcool etilic,alcool metilic,acetona etc.5,precum
si substante solide care se topesc usor 4ceara,para#ina etc.5. 1e sting de regula cu spuma,pulberi stingatoare,gaze
inerte,abur,pulberi,produse organo*alogene si uneori cu apa pulverizata.-n cazul lic*idelor polareo e#icienta mai mare au
spumele speciale de tipul apa usoara 4lig*t Gater5,aerospumantul rominesc AAO si altele.Concomitent se asigura racirea
zonei incendiata cu apa pulverizata ori sub #orma de pelicula 4perdea5.-n aceasta clasa intra si ec*ipamentele electrice la care
arde ulei,dupa scoaterea de sub tensiune,stingerea realizinduse cu apa ori cu spume.
!5 Clasa C 7 incendiile de substante combustibile gazoase,cum sunt
acetilena,*idrogenul,metanul,propanul,butanul,gazul de sonda etc.,pentru stingerea carora se #olosesc pulberile
stingatoare,gazele inerte,produsele organo*alogenate si altele dublate de o racire corespunzatoare a elementelor instalatiilor si
de intreruperea accesului in zona de ardere a gazelor combustibile.
(5 Clasa 8 7 incendiile de substante care in contact cu apa sau cu solutii apoase reactioneaza violent,punind in
libertate gaze periculoase,cum sunt carbidul 4dega<a acetilena5,pulberea de aluminiu 4elibereaza *idrogen5,pentasul#ura de
#os#or,magneziul,sodiul,potasiul si altele pentru a caror stingere se #olosesc pulberi speciale si gaze inerte.
Clasi#icarea incendiilor dupa #orma lor de mani#estare in spatiu@
15 +uncti#orme 4izolate5.
25 Frontale 4liniare5.
!5 Circulare.
(5 8ispersate 4cu mai multe #ocare concomitente izolate5.
55 8e masa 4pe supra#ete #oarte mari5.
65 8ezvoltate pe verticala 4pe mai multe niveluri5.
2.C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38--=O0
Cercetarea cauzelor incendiilor reprezinta ansamblul masurilor si activitatilor organizatorice,te*nice si oprerative
intreprinsecu a<utorul si pe bazsa metodelor,procedeelor si mi<loacelor adecvate,in vederea stabilirii cauzelor care au generat
incendii sau alte evenimente urmate de incendii.+roblema este similara si pentru inceputuri de incendii sau alte evenimente
urmate de inceputuri de incendii.
Amprenta incendiului prezinta imaginea macroscopica a ansamblului modi#icarilor materiale survenite la locul
incendiului ca urmare a e#ectelor lui asupra spatiului incendiat si a bunurilor a#late in el.
"rma este orice modi#icare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura
cu acestea,ca urmate a interactiunii dintre #enomenele te*nice,naturale,in#ractionale sau de alta natura,mi<loacele si caile lor
de actiune si elemente componente ale spatiului incendiat.
Fenomenele si mani#estarile sunt accidente,incidente,situatii,comportari ori aspecte ale acestora ce au loc inainte,pe
timpul sau dupa lic*idarea incendiului in spatiul incendiat,in apropierea acestuia ori in medii asemanatoare,care pot avea
legatura cu incendiul.
Amprenta mediului este de #apt #otogra#ia paronamica a zonei incendiate,care inglobeaza suma urmelor vizibile din
spatiul respectiv.
2.1 1CO+"0-=/ +0-3C-+A=/ A=/ AC9-)-9A9-- 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/=O0 -3C/38--=O0
1copurile principale ale activitatii de cercetare a cauzelor incendiilor rezulta din prevederile legale
4articolele5,acestea #iind@
stabilirea operativa a cauzelor incendiilorA
stabilirea si luarea de masuri neintirziate pentru repunerea in #unctiune in cel mai scurt timp si in regim normal de
#unctionare a capacitatilor de productie a#ectateA
stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiilor si a raspunderilor disciplinare,materiale,contraventionale
si penale,dupa caz,ce revin acestora potrivit prevederilor legaleA
luarea de masuri te*nice si organizatorice pentru prevenirea unor incendii de aceeasi natura,obligatoriu in unitati
similare.
2.2 CO%-1--=/ 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/=O0 8/ -3C/38-"
+entru cercetarea cauzelor de incendiu,in #unctie de marimea si urmarile incendiului,se constituie,in situatii
deosebite,comisii de cercetare in care pe linga cadre din unitatile militare de pompieri participa,dupa caz,organe ale
procuraturii,organe ale politiei cu competenete legale in acest domeniu,#actori de raspundere si specialisti din unitatea in
cauza si din organele tutelare,e,perti,organele A8A1 4pentru vietile si bunurile asigurale a#ectate de incendiu5 sau alte organe
solicitate de instantele <udecatoresti ori de organele de cercetare si urmarire penala.
=a desemnarea componentei comisiei de cercetare a cauzei unui incendiu,se urmareste ca membrii acesteia sa
cunoasca@
actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si modul practic de aplicare a
acestora,indeosebi in obiectivul in cauzaA
pericolele,cauzele de incendii si masurile de prevenire si stingere a incendiilor speci#ice instalatiilor,utila<elor si
masinilor din zona incendiuluiA
#azele de aparitie si dezvoltare a incendiilor,precum si tactica,procedeele,mi<loacele si substantele de stingere a
acestoraA
metodele,procedeele si mi<loacele care se utilizeaza in cercetarea cauzelor incendiulorA
organizarea e#ectiva a activitatii de productie,precum si a prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in
cauzaA
problemele generale ale organizarii si des#asurarii proceselor de productie ale activitatii economice si sociale a
obiectivluiA
locul,rolul si sarcinile concrete cei revin #iecarui specialist in activitatea de cercetare a cauzelor de incendii.
Comisia de cercetare a cauzei incendiului isi stabileste un program concret de lucru si modalitatile de cooperare intre
membrii sai.
2.! C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38-"="- =A FA9A =OC"="-
Cercetarea incendiului la #ata locului implica respectarea unor reguli tactice generale,cum sunt@
nelimitarea anticipata,in timp,a duratei cercetarii incendiului,asigurinduse insa ma,ima operativitate la
des#asurarea activitatiiA
e#ectuarea cercetarii complete la #ata locului,independente de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipariA
e,ecutarea organizata a sarcinilorA
utilizarea metodelor,procedeelor,aparaturii si te*nici adecvate in raport de natura si particularitatile incendiuluiA
consemnarea in cursul cercetarii a tuturor constatarilor,datelor,in#ormatiilor si elementelor in legatura cu cauzaA
observarea comportamentului potentialilor #aptuitori prezenti la locul incendiului.
8e asemenea,pe timpul cercetarii incendiului la #ata locului se recomanda sa se respecte unele reguli speci#ice cum
sunt@
deplasarea in cel mai scurt timp la #ata loculuiA
organizarea acordarii primului a<utor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelorA
luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente,precum si pentru prevenirea
sustragerilorA
a#larea si notarea datelor re#eritoare la incendiu 4locul izbucnirii,materialele si substantele care au
ars,caracteristicile incendiului,observarea si anuntarea incendiului,modul de stingere,conditiile meteorologice etc.5A
inceperea imediata a cercetarii cauzei incendiului,in care scop se asiguraA
B cunoasterea procesului te*nologic si indeosebi a #azei in care se a#la obiectivul incendiat 4in probe te*nologice,in
e,ploatare,in reparatii sau revizii,in timpul sau in a#ara programului de lucru etc5A
B stabilirea de la inceput a intregului pac*et de ipoteze re#eritoare la cauzele posibile ale incendiuluiA
B identi#icarea persoanelor care pot da relatii despre incendiu si discutarea cu acesteaA
B descoperirea,pastrarea nesc*imbata 4pe cit posibil5 si conservarea urmelor si elementelor care pot #urniza date si
in#ormatii despre evenimentA
cercetarea incendiului sub #orma de #enomene,situatii si miscari succesive in timp,in strinsa interactiune
dialectica,renuntind la idei preconcepute,epirism si intuitieA
veri#icarea,cercetarea,epurarea si clari#icarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza in#ormatiilor si datelor culese
pina se a<unge la stabilirea univoca a adevarului.
2.(.%/9O8/,+0OC/8// 1- %->=OAC/ 9/23-C/ C/ +O9 F- "9-=-?A9/
-3 C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38--=O0
Acestea se pot grupa ast#el@
15 %etode logice generale cum sunt@ analiza,sinteza,inductia,deductia,comparatia,presupunerea,e,cluderea etc.
25 %etode,procedee si mi<loace operative de specialitate cum sunt@
studierea documentelor de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv si
indeosebi la locul de munca in cauzaA
studierea documentelor de control te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor intocmite
in obiectiv si veri#icarea indeplinirii masurilor stabiliteA
studierea documentelor e,istente in obiectiv privind organizarea interventiei in caz de incendiu sau calamitati si
veri#icarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiuluiA
studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiului in obiectivul respectiv si
veri#icarea gradului de aplicare a acestoraA
studierea cazuisticii unor incendii similare produse in tara si strainatateA
veri#icarea modului de indeplinire a obligatiilor legale re#eritoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre
#actorii de raspundere din obiectiv,inclusiv de catre personalul de la locul de munca in cauzaA
#olosirea instrumentelor de masurat 4metru,rigla,balanta,cronometru,termometru etc.5,optice de marit,de
iluminat,#otogra#iat,#ilmat,proiectie,inregistrare etc.
!5 %etode si procedee te*nico 7 stiinti#ice de specialitate cum sunt@ determinarea parametrilor de ardere a
materialelor si substantelor combustibile,evaluarea curbelor de ardere,calculul bilantului energetic duratei incendiuluiA a#larea
#ormei,structurii unor materiale si substante etc.
(5 %etode #izico 7 c*imice @ analiza spectrala,metalogra#ia,cromatogra#ia,microscopia,solubilitate,de#ectoscopia etc.
55 /,pertize te*nice 4de specialitate,criminalistice,medicolegale,psi*iatrice5 si reconstituirea la scara naturala sau
redusa.
2.5. 8OC"%/39/=/ 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/- -3C/38-"="-
Constatarile si concluziile rezultate cu prile<ul cercetarii incendiului se consemneaza de catre comisia de cercetare
intrun document de cercetare 4procesverbal,raport etc.5 in care,in principiu,se mentioneaza@
componenta comisiei de cercetareA
unitatea,sectia,atelierul,instalatia si locul in care a izbucnit incendiulA
datele si orele izbucnirii,localizarii si lic*idarii incendiuluiA
cine,cind si cum a observat si anuntat incendiulA
cine,cind si cu ce a actionat initial asupra incendiuluiA
caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat si ale procesului te*nologic,masurile si dotarile e,istente cu
sisteme de protectie impotriva incendiilorA
caracteristicile incendiului,cum sunt@ modul de mani#estare si dezvoltare,supra#ata incendiata,directiile principale
de propagare,#orma incendiului etc.A
#ortele,mi<loacele si procedeele utilizate pentru stingerea incendiuluiA
conditiile atmos#erice 4vint,temperatura,precipitatii5A
pierderile materiale provocate de incendiu 4natura,cantitatea,valoarea,amplasarea si proprietatile materialelor si
substantelor care au ars,precum si a celor deteriorate5A
victimele omenesti 4numele,prenumele,#unctia,virsta5A
consecintele incendiului asupra des#asurarii procesului de productie 4durata intreruperii,e#ectul economic cantitativ
si valoric5A
persoanele si bunurile salvateA
1 cauza incendiului descrisa in detaliu si #undamentata te*nicostiinti#icA celelate cazuri de incendiu avute in vedere
initialsi motivul eliminarii acestoraA
persoanele vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului si raspunderile acestoraA
masurile luate de comisia de cercetare pe timpul des#asurarii activitatii pentru preintimpinarea unor pericole
iminente si pentru repunerea in #unctiune in cel mai scurt timp si in regim normal de #unctionare a capacitatii de productie
a#ectateA
invatamintele rezultate si propuneri de masuri te*nice si organizatorice pentru prevenirea in viitor a unor ast#el de
incendii.
2.6. C=A1-F-CA0/A +0-3C-+A=/=O0 "0%/ A=/ -3C/38--=O0
+rincipalele urme ale incendiilor sunt @
15 "rme de cenusa si #um rezultate prin arderea,topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile
ori nerezistente la temperaturile dega<ate pe timpul incendiului 4te,tile,mase plastice,cauciuc,lemn,sticla, etc.5.
25 "rme de lic*ide,vapori,si gaze combustibile@ produse petroliere,lacuri,vopsele,solventi,gaz metan,amestec aragaz
etc.
!5 "rme create de e,plozii@
de e,plozii de substante e,plozive@ #ocarul 4craterul5,sc*i<e,ruperi,arsuri,#umizare,e#ecte distructive,urme de
substante e,plozive,e#ecte sonoreA
de e,plozie a amestecurilor e,plozive@ succesiunea e,ploziilor,#urnizare,scurgeri de produse combustibile,#isuri in
instalatii e#ecte distructiveA
de e,plozii #izice@ crapaturi,rupturi cu punct de plecare de la #isuri sau de#ecte de #abricatie,coroziuni
intensive,de#ecte de e,ecutie,solicitari mecanice indelungate,#ortarea A%C datorita suprapresiunii,sc*i<e,deteriorarea
vecinatatilor,distrugeri provocate de recipientul e,plodat etc.
(5 %icrourme create de incendii si e,plozii@
particule de sticla,vopsea,coloranti,lac,pra# combustibilA
resturi de lic*ide combustibile,lubri#ianti,mase plastice,gudroaneA
resturi de materiale combustibile arse.
55 "rme de produse c*imice incendiare,to,ice si radioactive.
65 "rme ale instrumentelor,dispozitivelor si ale unor obiecte@
c*ei,clesti,leviere,rangi,ciocane,s#redele,surubelnite,brocuri de sudura,span,pilitura,diagrame ale aparaturii de masura si
control etc.
.5 "rme ale omului@
urme de #orma@ ale miinilor,picioarelor,vocii,scrisului,manierei de a se e,ecuta di#erite operatiiA
urme biologice@ de singe,saliva,par,osteologice,miros,tesuturi moi,arsuriA
urme ale incaltamintei,imbracamintei si ale altor obiecte #olosite de om.
85 "rme ale vegetalelor@ resturi carbonizate,asc*ii,seminte de plante uleioase etc.
$5 "rme ale animalelor@ lasate de picioare si coarne,singe,pu#,par,lina,pene etc.
1'5 "rme ale mi<loacelor de transport@ anvelope,roti,potcoave,scurgeri de carburanti,lubri#ianti etc.
2...+A09-C"=A0-9A9- %/9O8O=O&-C/ 1- 9/23-C/ 8/ -8/39-F-CA0/ A "0%/=O0
CA0AC9/0-19-C/ 1- 1"01/=O0 8/ A+0-38/0/
Arcurile electrice,scurtcircuitele,scinteile si e#ectul termic al curentului electric se indenti#ica prin@
studierea si compararea sc*emei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea,in colaborare cu specialistii din
acest domeniu 4din unitatile bene#iciare,#urnizoare,de proiectare,etc.5
veri#icarea gradului de protectie a instalatiilor electrice in #unctie de pericolul de incendiu si e,plozie e,istentA
determinarea univoca a instalatiilor electrice a#late sub tensiune in momentul izbucnirii incendiilor si a celor care
nu erau sub tensiuneA
e,aminarea dispozitivelor de siguranta 4de protectie5 ale instalatiilor electrice@ daca sunt montate toate dispozitivele
de sigurantaA daca dispozitivele sunt originale,nu sunt supradimensionate nu au #ost reparate cu mi<loace localeA daca
capacitatea consumatorilor este sub limita admisape circuitul 4siguranta5 respectivA
e,aminarea comutatoarelor,*eblurilor si intrerupatoarelor,pozitia acestora si urmele 4impuritatile5 depuse pe ele si
pe punctele de contactA
e,aminarea consumatorilor 4motoare electrice,aparate electrice,corpuri de iluminat etc.5@ starea te*nica a
consumatorilor si modul de supraveg*ere a acestoraA puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in
proiectA amprenta incendiului asupra consumatorilor 4de e,emplu@ daca pe resturile de #ilament ale unui bec electric se gasesc
sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla,becul ardea,iar daca particulele de sticla au muc*ii ascutite si nu
sunt sudate de #ilament,rezulta ca becul nu era sub tensiuneA in acest scop se #olosesc micoscopul care mareste de 2' 7 5' de
ori si aparatul de #otogra#iat5A
e,aminarea conductoarelor si cablurilor electriceA starea izolatiei 4de e,emplu,carbonizarea izolatiei in zona de
contact cu metalul si sc*imbarea culorii observata prin marirea la microscop de 2' de ori si prin #otogra#iere5A colectarea din
zona incendiului a resturi de conductoare,urmata de sle#uirea #ina a partilor topite 4perlarilor5 si e,aminarea la microscop a
structurii metalului,marind de 5'' de ori 4de e,emplu@ aparitia unor modi#icari in structura cuprului,care implica prezenta
o,igenului,indica inc*iderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului,iar daca indica doar prezenta in#ima a
o,igenului,inseamna ca circuitul sa inc*is pe timpul incendiului5A
veri#icarea cablurilor pe traseu si in sectiune 4con#orm normativelor si 19A1urilor in vigoare prin e#ectuarea unor
masuratori privind@ rezistenta izolatiei 4megao*metru tip %956561'5,rezistenta c*imica 4metoda puntii5,proba cu tensiune
inalta sau marita si a curentului de #uga 4instalatiile Denotron sau D80)5,incercarea izolatiei la strapungere 4trusa 9C1
25,precum si determinarea de#ectelor de cablu 4locatorul de de#ecte =8C sau cautatorul tranzistoriat de de#ecte 0C-25A
e,aminarea materialelor identice 4etalon5 cu cele avariate,dar neutilizate,intacteA
evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica,cum sunt@ la scurtcircuit 7
intensitatea,tensiunea si rezistenta de scurtcircuit,e#ectele mecanice si termice ale scurtcircuituluiA la arcuri si scintei electrice
7 intensitatea,tensiunea descarcarilor,radiatia termica a acestora,lungimea si durata arcurilor si scinteilor,capacitatea 4energia5
de aprindere a surselorA
studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si e,plozive din zona
incendiuluiA
analizarea posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit,arcuri si scintei electrice produse in mediul
combustibil 4e,ploziv5 e,istent.
/lectricitatea statica se identi#ica prin@
inventarierea punctelor in care se poate #orma electricitatea statica si studierea acestoraA
e,aminarea conditiilor de microclimat 4umiditatea,gradul de izolare,temperatura si compozitia mediului5A
veri#icarea integritatii sistemului de descarcare continua 4#ara scintei5 a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de
legare la pamintA
veri#icarea legarii la centura de impamintare a tuturor punctelor in care se pot dezvolta si localiza sarcini
electrostaticeA
determinarea energiei scinteii #ormate la descarcarea electrostatice si compararea acesteia cu energia minima de
aprindere a substantelor din mediul datA
e#ectuarea unui e,periment in conditii similare,utilizind@ electroscopul pentru semnalizarea di#erentei de potential
corespunzatoare incarcarii,indi#erent daca aceasta di#erenta a aparut pe o instalatie,pe o masina sau pe corpul umanA
voltmetrul electrostatic pentru masurarea cantitativa a tensiunii.
Flacara desc*isa si #lacara inc*isa se vor indenti#ica prin@
veri#icarea e,istentei mi<loacelor care utilizeaza #lacara sau care pot in anumite conditii,sa #ormeze #lacara desc*isa
ori inc*isa,cum sunt@ aparatele de sudura,#aclele,cuptoarele,aparatele de gatit 4aragaze,resouri,cu petrol5,de iluminat
4lampi,luminari,#elinare5,de laborator 4becuri si spirtiere cu lic*ide sau gaze combustibile5,a#umatorii,mi<loace de aprindere
4c*ibrituri,bric*ete,aprinzatori electrice etc.5A #ocul in aer liberA
e,aminarea urmelor si resturilor ramase de la mi<loacele care utilizeaza #lacara,a de#ormarilor acestora si a
#uningineiA
determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor combustibile a#late in zona
incendiului,precum si a distantelor de amplasare a acestora #ata de sursele de producere a #lacariiA
evaluarea temperaturii #lacarilor in #unctie de temperatura de ardere a combustibilului,de marimea #lacarii rezultate
la ardere,precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere 4e,emple ale temperaturii
#lacarilor care pot #i atinse de@ c*ibrit .''SCA sudura o,iacetilenica !15'SCA lampa de lipit 2'''SCA *idrogen 288'SCA lemn
85' 1(''SCA metan 18.5SCA propan 1$25SCA lampa cu petrol .8' 7 1!''SC5A
copararea caldurii de reactie a #lacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si
substantelor combustibileA
studierea,dupa caz,a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice.
Caldura 4e#ectul termic5 se identi#ica prin@
veri#icarea e,istentei si starii te*nice a instalatiilor,aparatelor si a altor surse generatoare de caldura,precum si a
modului de amplasare,utilizare si supraveg*erea acestoraA
e,aminarea punctelor in care poate aparea #recarea,in #unctie de sistemul de rezemare si de ungere,de numarul
turatiilor si de puterea transmisieiA
determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii,precum si a marimii si a duratei actiunii acesteiaA
e,aminarea urmelor de ardere,cenusii si zgurii,precum si combustibilul utilizatA
determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere ale materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de
caldura,a distantelor de securitate si a celor e#ective,a duratei de incalzire 4ardere5,precum si a conditiilor de microclimat
4concentratia de pra# combustibil,umiditatea,curentii de aer etc.5A
studierea materialelor combustibile din apropierea punctelor de #recare,natura si proprietatile acestora,durata
stationarii depunerilor de materiale si a impuritatilor combustibile in punctele de #recare si in <urul lor etcA
compararea temperaturii de aprindere a materialelor combustibile cu temperatura surselor de caldura,tininduse
seama de amplasarea acestora 4e,emple de temperaturi care pot #i atinse@ cosuri de #um 5'' 1'''SCA becuri electrice cu
incandescenta 1'' 7 !''SCA metale incandescente .'' 15''SC5A
e#ectuarea de masuratori in conditii similare utilizind pirometrul optic portativ 4temperaturi cuprinse intre .''
15''SC si 12'' 2'''SC pentru radiatie termica in domeniul vizibil,respectiv termometrul cu vir# de palpare cu panglica din
bimetal si cu termistori5A
reconstituirea,cind e posibil si necesar,a situatiei care a generat incendiul.
1cinteile se identi#ica prin@
determinarea capacitatii de aprindere a scinteii,care depinde de masa ei si de energia termica inmagazinataA
comportarea capacitatii de aprindere a scinteii cu energia ei minima de aprindere a materialelor combustibileA
veri#icarea sursei 4instalatiei,utila<ului,uneltelor de munca etc.5 care poate produce scintei,starea te*nica si modul
de utilizare.8e e,emplu,la sistemele de incalzire,scinteile apar prin crapaturi,gauri,usi desc*ise,cosuri de #um si burlane,mai
ales cind ard rasinoase,vreascuri,crengi,coceni de porumb si in prezenta vintului sau a tira<ului.1cinteile de cos cazute pe
materialul combustibil la 15 7 2' m il poate incendia,iar pe timp de vint puternic scinteile si <aratecul pot a<unge la 1'' mA la
sudura e,ecutata la inaltimea de 6 m de sol de zona periclitata este de 6 7 8 m in <urul punctului de lucru,iar prin ricosare
scinteile secundare a<ung la 1( 7 15 m acoperind 5' 7 .'b din zona de pericol.1cinteile,bucatile de metal incandescent sau
topit si brocurile de sudura 4uneori de culoare inc*isa5,avind o energie calorica ridicata 4temperatura de 5'' 55'SC5,pot
incendia materialele combustibile@ la utilizarea sculelor si dispozitivelor de alumumiu pot apare scintei capabile sa aprinda o
serie de substante in#lamabile 4sul#ura de carbon,acetilena,*idrogen,etilena,benzen,metan,propan etc.5 mai ales daca scinteile
au rezultat din socul produs intre aluminiu 4duraluminiu5 si otel ruginit.
Autoaprinderea se identi#ica prin @
depistarea substantelor c*imice care pot sa se autoaprinda@ in contact cu aerul 4#os#or alb si rosu,pra# de aluminiu
sau zinc,sul#uri de potasiu,sodiu,bariu,negru de #um,lemn supus incalzirii de lunga durata etc.5A in contact cu apa 4carbura de
calciu,metale alcaline si alcalino 7 pamintoase,*idrurile metalelor alcalin,#os#ura de calciu si de sodiu etc.5A in contact cu
substante organice 4o,igen,#luor,clor,acid azotic,pero,izi de bariu si sodiu,permanganat de potasiu,clorati,perclorati etc.5A
evaluarea cantitatilor de substante intrate in contact si a marimii energiei termice dega<ateA
depistarea promotorilor 4acceleratorilor5 e,istenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere@ in carbune
4o,igen,compusi volatili,sul#uri de #ier,umiditate,resturi organice etc.5A in bumbac 4seminte,ulei,grasimi5A in azotat de amoniu
4strun<iri de #ier,sticla,gra#it,zinc,cloruri,acid azotic etc.5A in uleiuri de #loarea,in,cinepa,bumbac,soia etc. 4cu indice de iod
peste 8'5A in lic*ide combustibile 4acetona,acid acetic concentrat,alcool butilic,etilic,metilic,benzina etc.5A in contact cu
o,idatii 4pero,id de sodiu,permanganat de potasiu5 mai ales in prezenta apeiA
studierea conditiilor de depozitare 4temperatura,umiditate,durata etc.5 a materialelor combustibileA
veri#icarea posibilitatilor de autoaprindere biologica a materialelor 4paie,#in,lucerna,rumegus etc.5,datorita
umiditatii,actiunii microorganismelor,enzimelor si a trans#erului de materieA
e,aminarea urmelor 4canale,cuiburi,#ocare5 de initiere a autoaprinderii biologiceA
e#ectuarea,dupa caz,de reconstituiri la #ata locului.
0eactiile c*imice se identi#ica prin@
inventarierea substantelor care pot da reactii c*imice e,oterme ce duc la aprinderea lor,a produsilor de reactie sau a
substantelor combustibile vecine mediului de reactie,#ie prin modi#icarea conditiilor de pastrare sau manipulare 4de e,emplu@
evaporarea solventului din nitroceluloza umectata5,#ie prin contactul cu alte substante c*imice 4e,emple de reactii periculoase
reversibile@ acetilena cu #luorul,clorul,bromul,cuprul,argintul,mercurulA amoniacul gazos cu
mercurul,clorul,iodul,bromul,acidul #luor*idric an*idruA benzina cu clorura de varA metanul cu sul#ura de carbon,cu pero,izi
etc.A5
e,aminarea #actorilor care in#luenteaza aprinderea si e,plozia 4contactul dintre substante,lumina
solara,scinteile,reactiile c*imice etc.5A
colectarea de probe si veri#icarea in laborator a conditiilor de producere a reactiilor c*imiceA
studierea e#ectelor termice si c*imice si ale reactiilor c*imice.
/,plozia se identi#ica prin@
determinarea substantelor e,plozive e,istente,a modului de aprindere e,ploziva a acestora 4o,idare
rapida,descompunere rapida,polimerizari si alte reactii c*imice necontrolate5,precum si a tipului de e,plozie produs
4de#lagratie,detonatie,e,plozie in spatiul inc*is,e,plozie in aer liber5A
studierea conditiilor in care se pot produce e,ploziile 4intervalul de e,plozie,temperatura si presiunea
mediului,ventilatia,starea #izico 7 c*imica a substantelor si materialelor,temperatura si energia minima de
aprindere,compozitia mediului,e,istenta si starea dispozitivelor si mi<loacelor de decompresare etc.5A
inventarierea surselor de initiere a e,ploziei 4surse de energie5 a#late in zona incendiului si e,aminarea acestoraA
e,aminarea e#ectelor si urmarilor e,ploziei 4presiuni si temperaturi rezultate,distrugeri materiale etc.5
9rasnetul se identi#ica prin@
procurarea si prelucrarea datelor meteorologice din zona incendiuluiA
izolarea si prelevarea urmelor si modi#icarilor amprentate pe materiale,de e,emplu@ pe copaci se gaseste material
lemnos smuls si zdrobitA stilpii si grinzile de lemn sunt rupte si asc*iateA invelitoarea 4ardezie,tigla5 este rupta si imprastiataA
rindurile de caramida,de piatra si cosurile de #um sunt crapate si prabusiteA structurile,conductele si burlanele metalice sunt
topite,gaurite,pliate si rasuciteA
veri#icarea instalatiei de paratrasnet prin calcul si masuratori cu aparatura adecvata prin analiza de laborator
4legaturi imper#ecte cu urme de topitura metalicaA rezistenta ridicata pina la 5' o*mi a centurii de impamintare care indica
trasnetul drept cauza de incendiu5A
e,aminarea e#ectelor mecanice si termice ale trasnetuluiA
studierea actiunii secundare a trasnetului ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice,precum si a
eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte.
/nergia nucleara se identi#ica prin@
analizarea conditiilor si abaterilor de la te*nologie si prin modul de operare care au dus la pierderea controlului
reactiei nucleareA
stabilirea motivelor pentru care nu au #unctionat corespunzator sistemele de protectie si securitate nuclearaA
cercetarea impre<urarilor in care au avut loc accidentul te*nic sau avaria care a precedat punerea in libertate a
energiei nucleare.
!./)-8/39A 1- 0A+O09A0/A -3C/38--=O0
-n con#ormitate cu prevederile actelor normative in vigoare,hconducerile unitatilor sunt obligate sa asigure evidenta
avariilor si a oricaror accidente te*nice in productie,precum si raportarea imediata a acestora,in conditiile legiih.
/videnta incendiilor,inceputurilor de incendii,e,ploziilor,avariilor si altor accidente te*nice se tine,de regula,in
planul anual de autoaparare impotriva incendiilor al unitatii.-n ane,a respectiva se mentioneaza evenimentul produs,dara si
ora cind a avut loc,locul producerii 4sectia,instalatia,depozitul,rezervorul,rampa etc.5,cauza,consecintele 4pierderi
materiale,victime etc.5 si masurile preventive,iar la rubrica observatii se inscrie numarul documentului de cercetare a cauzei.
1e recomanda ca la #iecare unitate industriala sa se tina evidenta incendiilor si a celorlalte evenimente pe cel putin 1'
ani anteriori,intrun dosar cuprinzind ane,ele respective din planurile de aparare impotriva incendiilor ori intrun registru
special.
0aportarea incendiilor produse in unitatile economice si institutii se asigura potrivit ordinelor si dispozitiilor date in
acest sens de organele tutelare.-mportant este ca raportarea incendiilor sa se #aca operativ,atit pe timpul incendiului,cit si dupa
stingerea acestuia,iar datele sa #ie e,acte.
+ropagarea si evacuarea #umului si gazelor din cladiri
1.+/0-CO="= +0/?/39A9 8/ F"%
Fumul care se dega<a pe timpul unui incendiu este #ormat din elemente care se a#la sub ! #orme de agregare a
materiei./l se compune din gaze de combustie,particule lic*ide solide in suspensie.-n cantitati mari si in spatii inc*ise creeaza
conditii improprii supravietuirii persoanelor.
+e timpul procesului de ardere rezulta o,id de carbon,dio,id de carbon,acid clor*idric etc.,care alaturi de lipsa de
o,igen #ace,uneori viata imposibila.
-n a#ara pericolului pentru persoane,apare si pericolul pentru bunuri.Fumul #iind cald reprezinta un #actor important
al propagarii incendiului.Actiunea coroziva a unora din compusi,de e,emplu a acidului clor*idric,reprezinta un pericol pentru
elementele constructiei,ca si pentru bunurile a#late in incaperea care trebuie prote<ata.
Folosirea tot mai mult a materialelor plastice si sintetice,care de regula,produc mult #um,#ac ca pericolul creat de #um
sa #ie din ce in ce mai mare.
1e impune ca alaturi de sarcina termica sa se ia in considerare si sarcina de #um,atunci cind se calculeaza ventilatia
caselor de scari,a puturilor de ascensoare la cladirile cu mai multe eta<e.
8rept sarcina de #um se considera cantitatea totala de #um dega<ata in timpul arderii materialelor care se gasesc in
zona incendiului si reprezinta cantitatea de #um produsa pe unitatea de supra#ata.
Aparitia #umului in cazul unui incendiu reduce vizibilitatea pe caile de evacuare,pericolul pentru oameni crescind
atunci cind i se asocieaza caldura,gazele de combustie si cele to,ice.Concentratiile periculoase ale #umului pe caile de
evacuare clasice e,ecutate din materiale incombustibile se pot #orma in timp scurt de cel mult ! 7 ( min.
+entru utilizarea in conditii de securitate a cailor de evacuare se apreciaza ca #iind necesara o vizibilitate de 1'715
m.
2.%/CA3-1%"= 8/ +0O+A&A0/ A F"%"="- -3 C=A8-0/
-ntro cladire,deplasarea #umului pe verticala si orizontala se datoreaza urmatorilor #actori@ dilatarii gazelor care se
incalzesc,#ortei de ascensiune 4tira<ului5,care se #ormeaza pe timpul incendiuluiA #unctionarii instalatiilor mecanice de
ventilare sau conditionareA presiunii vintului.%odul de propagare a #umului intro anumita cladire se #undamenteaza pe baza
legilor #izice ale miscarii gazelor calde in ipoteza ca incendiul evolueaza con#orm unui regim constant,intrun spatiu
inc*is,care comunica sau nu cu e,teriorul.
-n #aza incipienta a incendiului,gazele din incapere incalzite se dilata,presiunea din interior creste si ca urmare,o
parte din #umul #ormat pe timpul incendiului este evacutat prin neetanseitatile usilor,#erestrelor si altor goluri.
8ilatarea prin incalzire a gazelor din incapere poate determina evacuarea unei cantitati insemnate de #um.
&azele de ardere sunt mai usoare decit aerul,#apt care determina #ormarea unei #orte ascensionale,care pune in
miscare #umul,initial pe verticala catre pla#on,iar apoi pe orizontala dea lungul acesteia,acumulinduse in strat din ce in ce
mai gros.1tratul de gaze se amesteca #oarte incet cu aerul rece de dedesubt,daca nu e,ista obstacole in calea lor.
Cu cit incendiul este mai dezvoltat,cu atit mai mare este debitul de aer antrenat de catre #lacari.)olumul ocupat de
gazele produse de incendiu depinde de temperatura lor.8e e,emplu,in apropierea unui #ocar cu temperatura in <ur de
5''SC,un ;g de gaze ocupa un volum de 2 m
!
,in timp ce la o anumita distanta,unde gazele sau racit pina la o temperatura
care depaseste cu putin peste cea ambianta,1 ;g de gaze ocupa numai ',8 m
!
.
+rintro usa cu inaltimea de 2 m si latimea de ',.5 m la temperatura de 2''SC,debitul de #um poate #i de 1 ;g6s 46'
;g6min5,ceea ce revine la circa (' ;g6min pentru #iecare mE de usa.Aceasta cantitate este #oarte mare,tinind seama de #aptul ca
pentru reducerea vizibilitatii la 5 m este nevoie de o concentratie de circa ','25 ;g6m
!
.
%iscarea #umului depinde in cea mai mare masura de di#erentele de presiune ce se produc,precum si de e,istenta
posibilitatilor de curgere a gazelor,pe verticala de <os in sus,de la un nivel la altul.+e orizontala #umul se propaga de la casa
scarii,dea lungul coridoarelor de evacuare la partea superioara a acesteia,cu viteza pasului normal sau de la o incapere la alta
-ntro cladire inalta #umul se propaga #oarte rapid datorita urmatorilor #actori@ e,pnasiunea gazelor de ardereA e#ectul
de cos 4tira<ului5A in#luenta e,terioara a vintuluiA miscarea #ortata 4mecanica5 a aerului in cladire.
9ira<ul depinde de temperaturile e,eterioara si interioara,de vint,de planul eta<elor,de etanseitatea usilor si
#erestrelor,de #unctionarea trapelor si altor sisteme de evacuare a #umului.Cu cit este mai mare di#erenta intre temperatura
interioara si cea din e,teriorul cladirii,cu atit tira<ul este mai puternic.
-n conditii de vara 4cind temperatura aerului este mai ridicata decit in cladiri5,directia curentilor de aer in timpul
incendiului se inverseaza.-n acest caz apare pericolul de umplere cu #um a eta<elor si cailor de evacuare din cladire sub eta<ul
incendiat,mai ales daca #ocarul de incendiu se a#la la un eta< situat deaspupra planului presiunii neutre 4egale5.
Cind 9e 4temperatura aerului in e,terior5 este egala cu 9i 4temperatura aerului interior5 nu va alea loc nici o miscare
naturala a aerului.
8aca 9en9i aerul se deplaseaza vertical in sus,presiunea e,terioara va #i mai mare decit cea interioara la o desc*idere
in partea de <os.
=a 9en9i tira<ul este invers.
-n timp de iarna ca si pe timp de vara in cazul unui incendiu intro cladire inalta,e#ectul de cos 4tira<ul5 poate avea
presiuni destul de ridicate care vor depasi presiunea produsa de incendiu si ast#el aerul din e,terior va #i #ortat sa circule catre
zona #ocarului #apt ce nu va permite #umului si caldurii sa #ie indepartate.
)intul poate in#luenta procesul de raspindire a #umului,creind conditii de circulatie orizontala a aerului.
-n anumite cazuri,#umul este introdus in incaperi din e,terior prin #erestrele desc*ise sau sparte,ca urmare a actiunii
vintului.Aceasta provoaca o a#luire a aerului spre partile cladirii din directia din care bate,aerul patrunzind in acest caz
orizontal.Cind vintul are taria (,viteza de circa 6,5 m6s si presiunea dinamica de 2.,! 36mE,o parte din aerul care patrunde in
timpul vintului in interiorului cladirii si se indreapta in sus.
+resiunile orizontale si e#ectul de aspiratie,produse de vint,#ac ca planul presiunii neutre sa se deplaseze.+resiunea
pozitiva a vintului tinde sa ridice planul presiunii neutre,in timp e o presiune negativa il coboara.
9ira<ul mai este in#luentat de destinatia si tipul constructiilor,de modul de compartimentare a lor,care impiedica
miscarea libera a aerului,desi au loc scurgeri importante prin desc*ideri.
!./)AC"A0/A F"%"="- 1- &A?/=O0 F-/0:-39-
Actiunea de evacuare a #umului trebuie sa conduca la@ mentinerea unei vizibilitati su#icienteA impiedicarea cresterii
temperaturii in spatiul incendiatA scaderea concentratiei de gaze to,ice din atmos#eraA pastrarea unui procent acceptabil de
o,igen.8eclansarea actiunii de evacuare a #umului trebuie #acuta imediat dupa izbucnirea incendiului,aceasta pentru a se
putea evacua persoanele in bune conditii.
Operatia de evacuare a #umului,#ie ca se realizeaza printro ventilatie naturala 41n16'' mE5 sau mecanica,nu va #i
e#icienta decit daca se realizeaza compartimentari adecvate.
8ispozitivele pentru evacuarea #umului produs in caz de incendiu vor avea o supra#ata libera insumata 4actiunea de
trecere a #umului prin desc*idere5,de minimum ',2b din aria incaperilor sau a compartimentelor respective si se amplaseaza
in acoperisul cladirilor,sau cit mai sus posibil la partea superioara a peretilor e,teriori,<udicios repartizate.Actionarea acestor
dispozitive se #ace prin mi<loace usor accesibile in caz de incendiu 4automat si manual5.
8ispozitivele 4trapele5 mici pentru evacuarea #umului si gazelor #ierbinti vor #i dispuse cit mai uni#orm ele #iind
pre#erabile unei singure trape de ventilare de aceeasi supra#ata,deoarece un eventual incendiu este posibil ca deasupra
#ocarului sau in apropierea acestuia sa se gaseasca vreo trapa.8e asemenea,riscul de ne#unctionare la un numar mai mare de
trape mici de ventilare este mai redus decit atunci cind e,ista o singura trapa de ventilare pe aceeasi supra#ata.
=a cladirile eta<ate,evacuarea #umului si gazelor #ierbinti se asigura separat pentru #iecare nivel.Canalul de evacuare
poate #i #olosit cu succes atunci cind e,ista un tira< natural si numai in cazul in care eta<ele nu au geamuri,de e,emplu in
subsoluri.
1istemele moderne de evacuare a #umului asigura in bune conditii evacuare a #umului asigura in bune conditii
evacuarea tuturor produselor de ardere in caz de incendiu.8e e,emplu se construiesc instalatii de ventilatie pentru cazuri de
incendiu amplasate dea lungul cailor de evacuare,actionate automat de detectoare de incendiu sau puse in #unctie manual.
+rin dimensionarea corecta a desc*iderilor pentru evacuarea #umului si caldurii,montarea unor ecrane verticale se
poate realiza ast#el incit #umul si gazele de ardere care se produc in timpul incendiului sa nu depaseasca compartimentul de
incendiu si sa nu se raspindeasca in cuprinsul cladirii 4tabelul XX- !.15.
Aria desc*iderilor de evacuare a gazelor #ierbinti si distanta intre ele
8ensitatea conventionala
a sarcinii termice
R%>6mE sau %cal6mET
0aportul dintre suma ariilor libere ale
dispozitivelor 4desc*iderilor5 si aria
construita a incaperii
8istanta ma,ima RmT
intre@
A,ele a doua
desc*ideri
/cranele
suspendate
sub tavan
Ks w (2'
41''5
1 @ 15' (5 .5
(2' n Ks w 8('
41''5 42''5
1 @ 125...1 @ 8' !5 .5
8(' n Ks w168'
42''5 4(''5
1 @ 8'...1@6' !5 .5
168' n Ks w (2''
4(''5 41'''5
1 @ 6'...1 @ (' !'...25 !'
Ks m (2''
41'''5
1@!' !'...25 !'
-n caz de incendiu,mi<locul cel mai usor,rapid si uneori mai rational,cind nu e,ista desc*ideri special prevazute,se
realizeaza prin desc*iderea #erestrelor,permitind caldurii si #umului sa iasa la partea de sus,in timp ce aerul proaspat patrunde
pe la partea de <os a acestora.Cind se procedeaza la spargerea geamurilor trebuie sa se realizeze o desc*idere ma,ima pentru a
se obtine o ventilare satis#acatoare.
22. /vacuarea si salvarea persoanelor din cladiri
1. /)AC"A0/A +/01OA3/=O0
+rin evacuare se intelege scoaterea organizata a persoanelor si bunurilor din spatiile in care incendiul,e,plozia sau
vreo catastro#a naturala poate provoca moartea,a#ecta sanatatea oamenilor sau produce pierderi de bunuri materiale.
/vacuarea se realizeaza prin caile de evacuare care constituie un ansamblu de usi,scari,coridoare si incaperi care
asigura iesirea in e,terior din cladiri,in caz de incendiu,a persoanelor din interiorul acestora.
Caile de evacuare trebuie sa asigure,in caz de incendiu,evacuarea persoanelor in e,terior la nivelul terenului sau a
unor supra#ete circulabile in timpul cel mai scurt posibil si in deplina siguranta.
+entru o evacuare sigura,in a#ara prevederilor normative,este necesar sa se aiba in vedere si alte cerinte ca@ alegerea
drept cale de iesire a traseelor care sunt construite din materiale incombustibileA asigurarea capacitatii de iesire pentru toate
persoanele a#late la orice eta<,iesirile si caile de aces catre acestea nu trebuie sa aiba ung*iuri sau culoare moarteA caile de
acces catre iesire trebuie ast#el alese,incit sa nu conduca in spatii cu pericol de incendiuA iesirile trebuie sa conduca direct in
strada,curte sau in alte spatii desc*ise,din care sa poate a<unge in e,terior cu sigurantalA usile rotative nu se #olosesc pentru
evacuare.
/vacuarea persoanelor din cladiri se #ace sub #orma de #lu,uri 4siruri de persoane asezate una in spatele
celeilalte5,care se deplaseaza prin caile de evacuare catre e,teriorul cladirii.
3umarul de #lu,uri prin care se evacueaza un numar de persoane se determina cu relatia@
F C 36C
F 7 numarul de #lu,uri rezultat prin calculA
3 7 numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuareA
C 7 capacitatea de evacuare a unui #lu,,de#inita ca total de persoane,care se evacueaza prin #lu,ul respectiv pe durata
evacuarii.
=atimea libera minima necesara pentru trecerea #lu,ului de persoane in raport de numarul acestora este prevazuta in
19A1ul in vigoare 4tabelul XX--.1.15.
3umarul de #lu,uri 1 2 ! ( 5
=atimea libera ',$' 1,1' 1,6' 2,1' 2,5'
=ungimea si latimea cailor de evacuare sunt in #unctie de timp.
9impul limita admis pentru evacuare este@
tlim C DtcrA
D 7 un coe#icient mai mic ca 1,care tine seama de posibilitatea abaterii marimii #actorilor care in#luenteaza o
organismul omului in timpul incendiului,de regula D C ',8 A
tcr 7 timpul critic de evacuare,dupa consumarea caruia e#ectul #actorilor care in#luenteaza organismul omului in
timpul incendiului #ace imposibila evacuarea in conditii organizate.
=a calculul timpului de evacuare se va tine seama de relatia@
t w tlim RminTA
t 7 timpul de evacuare dintro incapere,determinat prin calcul RminTA
tlim 7 timpul limita admis pentru evacuare RminT.
)iteza de deplasare pe traseele orizontale se considera egala cu ',( m6s,pe traseele orizontale si #ara panica,iar pe
cele verticale la coborire de ',! m6s.
=a o evacuare #ortata,circulatia oamenilor #acinduse ing*esuit,viteza de deplasare a<unge la circa ',2 m6s.0ezulta
necesitatea dimensionarii latimii in #unctie de numarul ma,im de persoane care urmeaza a se evacua.+entru calculul
deplasarii #lu,ului de persoane,trebuie sa se tina seama de virsta,imbracamintea si greutatea purtata in miini.
Capacitatea de evacuare a unui #lu, C,in #unctie de destinatia cladirilor 419A1 681( 6$5,se arata in tabelul
XX--.1.2
3r.crt 8estinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care
se calculeaza evacuarea
Capacitatea de evacuare a unui #lu,
Rnumar de persoaneT
' 1 2
1 Cladiri de productie si depozitare@
din categoriile A si : pericol de incendiu
din categoria C pericol de incendiu
din categoriile 8 si / pericol de incendiu
65
.5
$'
2 Constructii care adapostesc persoane incapabile de a se
evacua
singure@ maternitati,stationare medicale,cladiri pentru copii de
virsta prescolara,ospicii pentru alienati,camine pentru batrini
si in#irmi
5'
! 1ali in care se aduna public,insa nu se incadreaza ca sali aglo
merate 4sali de adunari,auditorii,magazine,e,pozitiim,spatii
pentru alimentatie publica,sali de lectura,sali de sport,sali de
asteptare etc.5,care au o capacitate mai mica decit limita
pentru a #i sali aglomerate .5
( Cladiri de locuit@ *oteluri,camine,cabane,blocuri de locuinte
etc. $'
5 1ali aglomerate de tip 11 in cladiri@
de gradul -,-- rezistenta la #oc
de gradul --- rezistenta la #oc
de gradul -),) rezistenta la #oc
5'
!5
25
6 1ali aglomerate de tip 12 in cladiri@
de gradul -,-- rezistenta la #oc
de gradul --- rezistenta la #oc
de gradul -) rezistenta la #oc
de gradul ) rezistenta la #oc
65
5'
!5
25
=a elaborarea planului de evacuare este necesar sa se tina seama de@ starea constructiei,sarcina termicaA numarul de
persoane e,istente in interiorul incaperilorA caile de acces si de evacuare pentru persoane si bunuriA ordinea evacuariiA
persoana 4persoanele5 care conduce operatiile de evacuare si salvare,precum si persoanele care au sarcini pe aceasta linieA
mi<loacele si utila<ele #olosite pentru evacuarea bunurilor in special a celor valoroase,care au greutati mariA locurile stabilite
pentru evacuarea persoanelor si depozitarea materialelor evacuateA mi<loacele de dare a semnalului de alarma,atributiile ce
revin #iecarei persoane in timpul evacuarii,#unctie de rolul pe care trebuie sal indeplineasca,de traseele ce trebuie urmateA
asigurarea zonelor de evacuare,punctele de adunare si e#ectuare a apelului persoanelor evacuateA transportarea urgenta a
persoanelor care nu se pot deplsa singure.
8e asemenea,in planul de evacuare trebuie sa se mai includa si unele date re#eritoare la cladirea respectiva,ca@
numarul de iesiri,latimea scarilor,latimea totala a tuturor iesirilorA distanta dintre di#erite incaperi si scariA latimea
coridoarelorA iesirile de salvareA natura iluminatuluiA posibilitatea de propagare a incendiului,posibilitatea de de#ectare a unor
instalatii 4ventilare etc.5A posibilitatea de a se apela la alte unitati din apropiere,modul de alarmare a lor.+entru o evacuare
reusita se impune o buna organizare,ordine si disciplina.
=a cladirile inalte,*oteluri,cladiri administrative,spitale etc.,evacuarea completa in caz de incendiu este #oarte
di#icila.
=a *oteluri se recomanda a#isarea in camera de cazare,la loc vizibil,a unei sc*ite cu planul eta<ului pe care se indica
pozitia incaperii respective si traseele ce trebuie urmate pina la scarile de evacuare.
Aceste sc*ite sunt completate prin reguli de prevenire a incendiilor si cu indicatii asupra modului in care persoanele
trebuie sa procedeze in di#erite situatii.
8e o mare e#icienta sunt@ iluminatul de sigurantaA instalatia de detectare a incendiilor si de avertizare a
persoanelor.Avertizarea persoanelor trebuie sa se realizeze intrun timp scurt,printrun sistem #iabil,bine audibil si a carei
semni#icatie sa #ie necon#undabila pentru oameni,in special la *oteluri si care sa nu poata #i declansat intempestiv.
/#icienta sporita se asigura prin ec*iparea *otelurilor cu sonerii polarizate sau *upe amplasate cel putin una pe
eta<,ast#el incit sa se poata auzi din toate incaperile.-n principiu,actionarea soneriilor se #ace de la receptie.+entru orientarea
persoanelor care urmeaza sa se evacueze din cladiri este necesar sa se e,ecute marcari prin indicatoare a pozitiei usilor si
scarilor de evacuare,pentru straini sa se utilizeze indicatoare cu te,te in limbi de mare circulatie internationala.
Cele mai e#iciente cai de evacuare sunt coridoare si scarile interioare care trebuie sa #ie in permanenta libere.-n unele
situatii personale din interior se mai pot evacua si cu a<utorul scarilor e,terioare #i,e sau mobile.
2.1A=)A0/A +/01OA3/=O0
Cind nu este posibil sa se realizeze evacuarea persoanelor se trece la pregatirea si e,ecutarea salvarii acestora.
+rin notiunea de salvare se intelege a<utorul ce trebuie acordat persoanelor care datorita incendiului sau vreunui alt
eveniment neprevazut,isi au viata sau sanatatea in pericol,pe ca nul pot inlatura singure.
+entru buna reusita a salvarii se impune@ sa se stabileasca pozitia in care se a#la persoanele periclitateA numarul de
persoane a#late in prime<die intrun anumit locA posibilitatea de #olosire pentru salvare a coridoarelor,scarilor si a celorlalte
locuri de trecereA pericolul direct e,istent pentru persoanele periclitateA daca a aparut panica pentru oameno si in ce gradA
gradul de iluminare a locuilor de trecere.
+rocedeele si mi<loacele de salvare practicate,in special din cladirile inalte,sunt@ coborirea pe trepte prin casa
scarilor,in mod deosebit de catre persoanele a#late sub eta<ul 4eta<ele5 incendiatA coborirea pe o scara #i,a sau pe o coarda
4#ring*ie5,pe laturile e,terioare ale cladirii inalteA coborirea cu o cabina care aluneca pe sine sau pe cabluri #i,e pe laturile
e,terioare ale cladiriiA coborirea cu a<utorul unui dispozitiv cu troliuA alunecarea pe un tobogan sau tub e,pandatA saritura din
cladire pe o perna de salvareA coborirea cu ascensorul atunci cind sunt create conditiile necesareA salvarea cu a<utorul
elicopterelorA #olosirea autoscarilor mecanice.
Folosirea e#icienta a autoscarilor mecanice depinde de posibilitatile de acces la #erestrele sau balcoanele incaperilor
in care se a#la blocate persoanele.
O utilizare mai rationala se obtine atunci cind la #iecare eta< se prevad incaperi 4zone de re#ugiu5 unde oamenii care
nu se mai pot evacua pe scarile cladirii se adapostesc in acestea si asteapta #ortele de interventie.
1ecuritatea persoanelor din cladiri depinde de buna armonizare a masurilor constructive cu masurile de prevenire a
incendiilor,corelarea dintre ambele domenii #iind absolut necesara.
2!. Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor
1. 3otiuni de *idrostatica si de miscare a lic*idelor in conducte
&reutatea speci#ica este greutatea unitatii de volum dintrun corp.Ast#el@
O C & R ;g# sau 3T e
) m
!
m
!
8ensitatea sau masa volumica se e,prima prin cantitatea de materie continuta in unitatea de volum.Ast#el@
c C m R;g#HsHm
(
T
)
&reutatea speci#ica si densitatea variaza cu temperatura si presiunea 4tabelul XX---.1.15.
&reutatea speci#ica si densitatatea apei la di#erite temperaturi si la presiunea de .6' mm 2g
9emperatura RSCT ' 1' 2'
('
6' 8' 1''
&reutatea speci#ica O R;g#6m
!
T 1'''
1
$$$,. $$8 $$2 $8! $.2 $58
8ensitatea c R;g#HsHm
(
T 1'1,$
!
1'1,$1 1'1,. 1'1,8 1'',2 $$,1 $.,8
15 =a 'SC,OC$$$,8. si la U(SC,1''' ;g#6m
!
,deci la U(SC apa are densitatea cea mai mare.
+resiunea atmos#erica variaza in raport cu altitudinea.
8ensitatea aerului din atmos#era variaza in raport de temperatura 4tabelul XX--.1.25.
9emperatura aerului RSCT ' 15 2' !' (' 5' 6' .' 8' $'
8ensitatea R;g6m
!
T 1,2$! 1,225 1,2'( 1,165 1,1.2 1,'$2 1,'6' 1,'2$ 1,''' ',$.2
Coloana de apa sau inaltimea teoretica de aspiratie este #unctie de altitudinea la care se gaseste sursa de apa,de
temperatura ei si de presiunea atmos#erica.
+entru calculul coloanei de apa se #oloseste relatia@
O2C+b A 2 C +b A
cg
O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m
!
sau 36m
!
TA
2 7 inaltimea de aspiratie RmTA
+b 7 presiunea atmos#erica R36mETA
c 7 densitatea apei R;g#HsHm
(
TA
g 7 acceleratia gravitatiei R$,81 m6sET.
%iscarea lic*idelor in conducte se #ace sub presiune.Fiind sub presiune,lic*idul ocupa intreaga sectiune interioara a
conductelor,e,ercitind,de regula,o presiune aproape uni#orma asupra peretilor intro sectiune anumita.
%iscarea permanenta a lic*idelor reale in conducte poate #i laminara sau turbulenta.Cind viteza de miscare este
mica,lic*idele curg linistit,liniile de curent #iind paralele intre ele,miscarea avindo structura ordonata.
8aca viteza creste peste o anumita valoare,curgerea lic*idului devine turbulenta.%iscarea capata o structura aparent
dezordonata.9recerea de la regimul laminar la cel turbulent intro conducta dreapta se produce prin trecerea intrun regim
intermediar numit critic.Aparitia momentului critic depinde de viteza #luidului,de diametrul conductei si de viscozitatea
cinematica a #luiduluiA acesti parametri #ormeaza numarul 0eJnolds 40e5 care delimiteaza regimurile de curgere a
#luidelor.Ast#el@
0eC)8 A d C vO A
v g
) 7 viteza mi<locie a #luidului Rm6sTA
8 7 diametrul conductei RmTA
v 7 viscozitatea cinematica RmE6sTA
d 7 viscozitatea dinamica R;gHsHmETA
O 7 densitatea #luidului R;g6m
!
TA
g 7 acceleratia gravitatiei R$,81 m6sET.
+unctul de trecere de la regimul laminar la cel turbulent este reprezentat de 0ecrtC 2!2'.
Curgerea este laminara pentru 0e n 2!2' si turbulenta pentru 0e m 2!2'.
0egimul de miscare 7 laminara sau turbulenta 7 este determinat de viteza,de diametrul conductei,de viscozitatea
#luidului,iar in anumite conditii si de rugozitatea peretilor conductei.
)iteza critica de la care curgerea devine turbulenta in #unctie de temperatura si diametrul conductei se arata in
tabelul XX---.1.!.
)itezele critice in conductele de apa Rm6sT
9emperatura apei
RSCT
8iametrul conductei RmmT
1' 5' 1'' 2'' !''
'
2'
6'
1''
',(2
',2!
',11
','.
','8!
','(6
','22
','1(
','(2
','2!
','11
',''.
','21
','12
',''56
',''!5
','1('
',''..
',''!.
',''2!
Conductele instalatiilor de alimentare cu apa se gasesc,de regula,in regim turbulent,#iind calculate la viteze
economice,care sunt mai mari decit vitezele critice.
8ebitul conductei@
N C A) C[8E H )A
(
N 7 debitul Rm
!
6sTA
) 7 viteza medie Rm6sTA
8 7 diamentrul interior al conductei RmTA
A 7 aria sectiunii de curgere a apei RmET.
8ebitul de apa pentru stingerea incendiilor 4la capetele de debitare5@
NCLAZ2g2 CLH[8EZ2g2CLZ',''''128
(
2CLZD2A
(
N 7 debitul capului de debitare a apei Rl6sTA
2 7 presiunea de intrare a apei in capul de debitare a apei Rm 22OTA
8 7 diametrul ori#iciului RmmTA
D 7 un coe#icient egal cu ',''''12 8 la a(aA
A 7 sectiunea ori#iciului Rmm la patrat2TA
coe#icient de debit al ori#icilui capatului de debitare la incendii 4',$5a1,''5.
)alorile lui D pentru di#erite diametre ale capului de debitare a apei se arata in tabelul XX---.1.(.
)alorile lui D pentru di#erite diametre ale capetelor de debitare
8ia
metrul
RmmT
( 5 6 8 1' 12 1( 16 18 2' 28 !2
D ',''!
1
',''.
6
','15
.
','5 ',12 ',25 ',(6 ',.$ 1,2. 1,$( 5,5( 12,.
+entru a se evita aparitia unor di#icultati la e,ploatarea conductelor,datorita #enomenelor de cavitatie,loviturile de
berbec si coroziunii,se recomanda sa nu se depaseasca,la incendiu,viteJa de ! m6s,cu e,ceptia instalatiilor de sprin;lere si
drencere la care se admit viteze ma,ime de 5 m6s.
=a miscarea apei in conducte au loc pierderi liniare si locale de sarcina.Acestea depind de debitul si diametrul
conductei 4de viteza apei5 si de natura peretilor 4rugosi sau netezi,cu sau #ara depuneri de piatra5,curgerea producinduse,de
regula,in regim turbulent.
=a curgerea apei prin #urtunurile de re#ulare se produc pierderi de sarcina./le sunt #ormate,ca si in cazul conductelor
rigide,din pierderi liniare de sarcina si pierderile locale,datorita rezistentelor locale produse la racordurile de asamblare si la
curbele #urtunului #ormate ca urmare a denivelarii de teren,a trecerii peste di#erite obstacole sau a punerii sub presiune a
dispozitivului de interventie la incendii.
+ierderea de sarcina a unei linii de #urtun este egala cu produsul dintre rezistenta speci#ica,lungimea #urtunului si
patratul debitului.Ast#el@
*r 7 pierderea de sarcina totala in conducta Rmm 22'TA
i 7 panta *idraulica Rmm22O6mTA
a 7 rezistenta speci#ica a #urtunului pentru debite de apa e,primate in litrii pe secunda,
= 7 lungimea #urtunului RmTA
K 7 debitul de incendiu Rl6sTA
0ezistentele speci#ice a ale #urtunurilor de re#ulare din cinepa pentru debite Rl6sT sunt date in tabelul XX---.1.5
0ezistentele speci#ice ale #urtunurilor de re#ulare din cinepa pentru debite Rl6sT
9ipul #urtunului 8iametrul nominal RmmT 0ezistenta speci#ica a
Furtun de cinepa necaucicat@
tip C
tip :
Furtun de cinepa cauciucat@
tip C
tip :
5'
.5
5'
.5
','15(
',''15
',''6..
','''..
0ezistentele speci#ice pot varia intre limite destul de largi c*iar la acelasi tip de #urtun,in #unctie de presiunea de
lucru.Aceasta se datoreste #aptului ca #urtunurile de re#ulare #iind #le,ibile se de#ormeaza marindusi diametrul sub actiunea
presiunii interioare.
8iametrul intrind in e,presia pierderilor de sarcina la numitor,acestea vor #i mai reduse atunci cind se lucreaza la
presiuni mari.
8atorita acestei situatii nu este posibil sa se #aca un calcul e,act al pierderilor de sarcina in #urtunurile de
re#ulare,pentru toate situatiile care se pot ivi in practica.-n general se recurge la calcule apro,imative e#ectuate cu valorii
medii.8e regula,pierderile de sarcina pentru linii de #urtun de anumite lungimi se determina prin incercari practice.
-n ultima perioada de timp se #abrica si se #olosesc #urtunuri de re#ulare din #ibre sintetice care au o elasticitate mai
mare decit #urtunurile de cinepa.Ca urmare a de#ormatiilor mult mai mari ale acestor #urtunuri,pierderile de sarcina sunt mai
reduse.8e e,emplu,pierderile de sarcina la #urtunurile cauciucate e,ecutate din #ire de relon supraetirate sunt circa 15 7 2'b
mai reduse decit la cele din cinepa cauciucate.+entru ale genuri de #ibre arti#iciale pierderile de sarcina pot #i si mai
mici,a<ungind c*iar la 16! din valorile date pentru #urtunurile clasice e,ecutate din #ibre naturale.

+ierderile de presiune pe #urtunuri in at sunt date in tabelul XX---.1.6
8ebitul
Rl6minT
Furtunul : Furtunul C
Cauciucat 3ecauciucat Cauciucat 3ecauciucat
1 linie 2 linii 1 linie 2 linii 1 linie 2 linii 1 linie 2 linii
1''
15'
2''
25'
!''
!5'
(''
(6'
5''
56'
6''
.''
8''
$''
1'''
125'
1!''
1(6'
15''
16''
1.''
18''
1$''
2'''
25''
!'''
','25
','58
',1'5
',155
',22'
',2$'
',!65
',(.5
',555
',6.5
',.6'
1,'5'
1,!5
1,.'
2,1'
!,1'
!,!'
!,8'
(,('
5,''
5,6'
6,2'
6,8'
.,5'
12,''
18,''

','25
','!8
','58
','8'
',1'5
',1!5
',155
',185
',22'
',285
',!65
',(55
',555
',8!
',$'
1,'5
1,2'
1,!5
1,5'
1,.'
1,$'
2,1'
!,1'
(,('
','5'
',115
',21'
',!1'
',(('
',58'
',.('
',$.'
1,1!'
1,(''
1,6''
2,2''
2,8'
!,5'
(,!'
6,5'
.,''
8,1'
$,!'
1',6'
12,''
1!,2'
1(,5'
16,''

','5'
','..
',115
',16'
',2'5
',2.'
',!1'
',!8'
',(!5
',582
',.(
',$!
1,1!
1,.5
1,$'
2,2'
2,5'
2,8'
!,15
!,5'
!,$'
(,!'
6,5'
$,!'
',1.
',!5
',62
',$5
1,!8
1,8!
2,!8
!,1'
!,.'
(,6'
5,2'
.,1'
$,5'
12,1'
1(,.'

',1.
',25
',('
',(8
',62
',81
',$5
1,18
1,!8
1,8!
2,!8
2,$6
!,.'
5,6'
6,''
.,1'
8,2'
$,5'
1',8'
12,1'
1!,('
1(,.'

',!8'
',..5
1,!5'
2,'''
2,8''
!,8''
(,18'
6,1''
.,1''
8,8''
1','''
1!,6''
1.,8'

',!8'
',56'
',..5
1,'''
1,!5'
1,.('
2,'''
2,5''
2,8''
!,8''
(,8'
5,85
.,1'
(,''
11,8'
1!,6'
15,6'
1.,8'
2',''

-n tabelul XX---.1.. sunt aratate debitele in #unctie de presiunile si diametrele a<uta<elor.

2.-3A=9-%/A 8/ A1+-0A9-/
-naltimea de aspiratie este cel mult egala cu inaltimea unei coloane de lic*id care #ace ec*ilibrul presiunii
atmos#erice 4ec*ivalenta cu o coloana de mercur de .6' mm la temperatura de 'C5 si depinde de densitatea lic*idului,de
presiunea atmos#erica si de tensiunea de vapori a lic*idului la presiunea si temperatura de la supra#ata lic*idului.
8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale
+resiunea
la teava
de re#ulare
8iametrul a<uta<ului RmmT
8 1' 12 1( 16 18 2' 22 2( 26 28 !' !2
Rm22OT R36cmET 8ebitul de apa Rl6minT
15
2'
25
!'
!5
('
(5
5'
55
6'
1(,.1
1$,61
2(,52
2$,(2
!(,!2
!$,2!
((,1!
($,'!
5!,$(
58,8(
55
58
65
.1
..
82
8.
$2
$.
1'1
81
$!
1'(
11(
12!
1!2
1!$
1(.
15(
161
116
1!5
151
165
1.8
1$'
2'2
21!
22(
2!(
158
182
2'(
22!
2(1
258
2.!
288
!'2
!16
2'6
2!8
266
2$2
!15
!!.
!5.
!.6
!$5
(1!
26'
!'1
!!.
!6$
!$$
(26
(52
(.6
5''
522
!22
!.2
(16
(56
($2
526
558
588
61.
6((
!$'
(5'
5'!
551
5$5
6!6
6.5
.12
.(6
..$
(6(
5!6
5$$
656
.'8
.58
8'!
8(8
888
$28
65
.'
.5
8'
85
$'
1''
1'5
11'
115
12'
125
1!'
1!5
1('
15'
6!,.(
68,65
.!,55
.8,(5
8!,!6
88,26
$!,'.
1'2,$.
1'.,8.
112,.8
11.,68
122,58
12.,($
1!2,!$
1!.,2$
1(.,1'
1'5
1'$
11!
116
12'
12(
1!'
1!!

1('
1(!

168
1.(
18'
186
1$2
1$.
2'8
21!
218
22!
228
2!!
2!.
2(2
2(6
255
2(!
25!
261
26$
2.8
286
!'2
!1'
!16
!2(
!!'
!!.
!((
!5'
!5.
!6$
!2$
!(1
!5!
!65
!.6
!8.
('8
(18
(2.
(!.
((6
(56
(65
(.(
(82
($$
(2$
((5
(61
(.6
($1
5'5
5!2
5(5
556
5.1
58!
5$5
6'.
61$
6!'
652
5(!
56(
58!
6'!
621
6!$
65.
6$'
.'.
.2!
.!8
.5!
.68
.8!
.$.
825
6.1
6$!
.2'
.((
.6.
.8$
811
852
8.2
8$2
$11
$!'
$(8
$66
$8(
1'1$
811
8(2
8.1
$''
$28
$55
$81
1'22
1'55
1'.$
11'2
1126
11(.
116$
11$'
12!2
$66
1''5
1'!1
1'.1
11'5
11!6
1166
1228
1256
128(
1!12
1!!'
1!66
1!$2
1(1.
1(8.
+ractic se intelege prin inaltime de aspiratie,di#erenta de nivel dintre a,a corpului unei pompe si nivelul sursei de apa.
-naltimea ma,ima de aspiratie la care practic o pompa se poate alimenta dintro sursa cu nivel liber este determinata
de numerosi #actori,dintre care cei mai importanti sunt@ presiunea atmos#erica,temperatura apei,pierderile totale de sarcina in
conducta de aspiratie,etanseitatea dispozitivului si tipul pompei.
9eoretic,inaltimea de aspiratie poate atinge 1',!! m,adica inaltimea corespunzatoare coloanei de apa care poate #i
ec*ilibrata de presiunea atmos#erica,dar practic nu depaseste,in general,. 7 8 m.
-naltimea coloanei de apa este mai mica in localitatile situate la mare altitudine.
Asupra inaltimii de aspiratie mai in#luenteaza si temperatura apei.Cind temperatura apei este aproape de temperatura
de #ierbere,aspiratia devine imposibila,deoarece tensiunea vaporilor emanati este egala cu presiunea atmos#erica.Ca urmare,la
temperatura de 1''C apa nu se mai ridica in tubul de aspiratie,deoarece pe masura ce se #ace vidul,aerul este inlocuit de
vaporii de apa dega<ati a caror tensiune compenseaza presiunea atmos#erica.
+entru sursele naturale a caror temperatura poate a<unge pe timp de vara la temperatura de 2' 25C,inaltimea de
aspiratie se reduce cu circa ',!' m 22O.
)aloarea inaltimii de aspiratie in#luenteaza si asupra debitului de apa.
8ebitul de apa primit va #i cu atit mai mare cu cit inaltimea practica de aspiratie este mai mica,cu atit dispozitivul
este mai scurt si cu cit diametrul conductei este mai mare.
+ompele de alimentare cu apa pot #i montate deasupra sau sub nivelul apei.Cind a,a pompei este situata sub nivelul
apei,pompa se considera omecata si in acest caz,atit conducta de aspiratie,cit si corpul pompei,#iind pline cu apa,agregatul
este permanent amorsat si poate #i pus in #unctiune #ara pregatiri speciale din acest punct de vedere.
8aca a,ul pompei este situat la o cota superioara #ata de nivelul apei,trebuie sa se #aca mai intii amorsarea pompei.
=a pompele cu piston amorsarea se realizeaza prin insasi #unctionarea lor.
=a pompele centri#uge amorsarea trebuie realizata insa cu mi<loace au,iliare.
-n cazul pompelor mobile de incendiu sau la unele statii de pompare mici,amorsarea se realizeaza cu a<utorul
pompelor de vid,legate direct la conducta de aspiratie.=a amorsarea unei pompe cu a<utorul pompei de vid,pe masura ce aerul
se elimina din conducta de aspiratie,locul lui este luat de apa,impinsa de presiunea atmos#erica care se e,ercita pe supra#ata
libera a apei,in <urul conductei.
!.=O)-9"0A 8/ :/0:/C
=ovitura de berbec este un #enomen ondulatoriu de crestere 4scadere5 a presiunii in conductele #ortate ale
*idrocentralelor sau ale statiilor de pompare, produs prin inc*eierea4desc*iderea5 brusca a vanelor la capatul aval al
conductelor respective.
=ovitura de berbec este deci o suprapresiune 4alternativ pozitiva si negativa5, care se adauga presiunii in miscarea de
regim permanent si independenta de aceasta presiune.
=oviturile de berbec se produc la inc*iderea rapida a *idrantilor,la trecerea peste #urtunuri a ve*iculelor grele,la
#ormarea coturilor pe liniile de #urtun,la inc*iderea tevilor cu robinet si in alte situatii.=a desc*iderea brusca a unui robinet se
poate produce o turtire datorita vidului partial creat in conducta si apasarii aerului din e,terior.-n acest caz avem de a #ace cu
o lovitura de berbec negativa.=ovitura de berbec este cu atit mai violenta,cu cit conducta este mai lunga si inc*iderea mai
rapida.-n sc*imb,lovitura de berbec este mai redusa la conductele scurte si la manevrarea inceata a vanelor si
robinetelor.Oprirea brusca a apei pe #urtunurile de incendiu poate sa provoace perturbatii elastice,care se mani#esta printro
succesiune de suprapresiuni si depresiuni propagate in ambele sensuri cu mare viteza,dupa care se atenueaza pina la
disparitie.
=a dilatarea #urtunurilor sub presiune,ca urmare a supratensiunii aparute dupa inc*iderea robinetului de la teava,de
re#ulare a apei,aceasta poate #i smulsa din miinile servantului,provocind accidente.1e#ul de teava poate actiona ast#el incit sa
nu se produca supratensiuni prea mari.Acest lucru se poate realiza printro inc*idere progresiva a robinetului de la teava de
re#ulare.
+e masura ce creste debitul,in #urtunuri se maresc si supradimensiunile.
1uprapresiunea se poate determina cu relatia@
2CU a )' A
g
2 7 cresterea presiunii Rm 22OTA
a 7 viteza de propagare a undei de soc in #urtun Rm6sTA
)' 7 viteza circulatiei apei in #urtun Rm6sTA
g 7 acceleratia gravitatiei pamintesti Rm6s la patratTA
+entru conductele de *otel,viteza undei de soc atinge valori cuprinse intre $'' si 11'' m6s 4scade la 6'' 7 .'' m6s in
cazul unor diametre mari5 si rareori scade sub 1''' m6s pentru conductele de #onta.
)itezele de propagare a undei de soc,in limitele presiunii de regim,pentru #urtunurile necauciucate sunt de 22' 7 25'
m6siar cele cauciucate de 18' 7 2'' m6s.
-n #urtunurile de incendiu,cauciucate si necauciucate,suprapresiunea creata in urma loviturii de berbec poate sa
a<unga la valori de 2 pina la 2,5 at la o viteza de curgere a apei de 1 m6s.Ast#el@
pC42 7 2,55 )' RatT.
=oviturile de berbec sunt mai puternice in #urtunurile cu diametre mai mari,prin care se re#uleaza apa sub presiune si
in special la cele in care posibilitatile de alungire a tesaturii sunt epuizate,la cele imbatrinite natural,ca si la cele care nu se
intretin si nu se e,ploateaza corespunzator.
=ovitura de berbec in conducta 4socul *idraulic5 se produce si la desc*iderea brusca a *idrantilor de incendiu.8aca
ventilele *idrantului sunt inc*ise,#enomenul are loc c*iar si in corpul acestuia.
O manipulare brusca a c*eii de *idrant,ventilele *idrantului #iind inc*ise,#avorizeaza uneori producerea loviturii de
berbec,care se poate solda cu smulgerea *idrantului.8e aceea,se impune ca manipularea c*eii de *idrant sa se #aca progresiv
si cu multa atentie.
%anipularea progresiva a c*eii de *idrant,intretinerea permanenta si in mod corespunzator a #urtunurilor de
incendiu,manevrarea progresiva a ventilelor de la pompele de re#ulare,respectarea regulilor de #olosire a #urtunurilor si
accesoriilor la presiuni de regim normale sunt masuri care impiedica #ormarea loviturilor de berbec 4socuri *idraulice5.
(.>/9"0- 8/ A+A.FO09A 8/ 0/AC9-/ A 9/)-=O0
>eturile de apa re#ulate asupra #ocarelor de incendiu pot #i compacte sau pulverizate.-n deplasarea lor spre #ocar ele
trebuie sa invinga rezistenta aerului,mai ales cind acesta este impuri#icat de #um si de particule nearse.
8in cauza di#erentei mari dintre temperatura zonei de incendiu si cea din apropiere se produc curenti puternici de aer
care in#luenteaza asupra deplasarii <etului de apa.9raiectoria <etului este deviata si micsorata #apt ce #ace imposibil,uneori,un
atac direct 4precis5 asupra #ocarului de incendiu.
>etul de apa in miscarea lui prin aer,dupa un anumit parcurs de la iesirea din a<uta<,se disperseaza 4pulverizeaza5 mai
intii in particule mari,apoi din ce in ce mai #ine.Acestea se produc din cauza rezistentei aerului si #ortelor interne cauzate de
turbulenta.=a #ormarea picaturilor contribuie si tensiunea super#iciala a apei.
-naltimea <etului de aer 4varianta -5@
2< C 2 A
1U}2
2< 7 inaltimea <etului in aer 4bataia pe verticala5,RmTA
2 7 presiunea la teava Rm22OTA
7 coe#icientul a carui valoare se arata in tabelul XX---.(.1.
-naltimea <etului de aer 4varianta --5@
2< C 2 41 7 b H25 A
8
b 7 un coe#icient egal cu 11,!H1'
5
A
8 7 diametrul a<uta<ului RmT.
=ungimea <etului compact 4bataia pe orizontala5@
=<C,`2< A
,` este un coe#icient determinat e,perimental a carei valoare se da in tabelul XX---.(.2.
8iametrele a<uta<elor in #unctie de valorile coe#icientului
8iametrul
a<uta<ului
RmmT
)aloarea
coe#icientului

8iametrul
a<uta<ului
RmmT
)aloarea
coe#icientului

8iametrul
a<uta<ului
RmmT
)aloarea
coe#icientului

1'
11
12
1!
1(
15
16
1.
','228
','2'!
','18!
','165
','1($
','1!6
','12(
','11(
18
1$
2'
22
2(
25
26
28
','1'5
',''$.
',''$'
',''..
',''66
',''61
',''5.
',''5'
!'
!2
!(
!6
!8
('
((
5'
'.''((
',''!8
',''!(
',''!'
',''2.
',''('
',''1$
',''1(
9abelul XX---.(.2.
)alorile coe#icientului ,`
"ng*iul P dintre raza de actiune a
<etului si orizontala
'S 15S !'S (5S 6'S .5S $'S
)aloarea coe#icientului ,` 1,(' 1,!' 1,2' 1,12 1,'6 1,'2 1,''
-n ane,a ! sunt date valorile lui 2! si = pentru di#erite presiuni si diametre de a<uta<e.
Forta de reactie 4recul5 ./#icacitatea unei tevi de re#ulare la un incendiu nu poate #i asigurata decit daca teava
respectiva este manipulata corespunzator.1e#ul de teava depune e#ort pentru a mentine teava de re#ulare in directia
#ocarului,#erinduse totodata de un eventual accident.
-n principiu manevrabilitatea tevii de re#ulare depinde de #orta de reactie dezvoltata de teava,care este preluata de
miinile se#ului de teava.
Forta de reactie@
0C2A+R;g#T.
Forta de reactie este egala cu dublul supra#etei a<uta<ului inmultit cu presiunea +,masurata la a<uta<.1au@
0C 2d8E H +C1,5.8E+R;g#T.
(
0ezulta ca #orta de reactie creste cu patratul diametrului a<uta<ului.8aca diametrul se mareste de trei ori,#orta de
reactie creste de noua ori.
Forta de reactie in #unctie de presiunea la teava de re#ulare si debitul tevii este data in tabelul XX---.(.!.
Fortele de reactie R;g#T in #unctie de presiunile la tevile de re#ulare si de diametrele tevilor RmmT
8 RmmT +resiunea Rm22OT
!' (' 5' 6' .' 8' $' 1''
1'
11
12,5
1(
15
16
1.
18
1$
2'
21
22
2!
2(
25
26
2.
28
2$
!'
!1
!2
!(
!6
!8
('
(5
5'
(,8
5,.
.,5
$,!
1',5
12
1!,5
15,!
1.,1
18,$
2',8
22,8
2(,$
2.
2$,5
!1,8
!(,2
!6,$
(1,.
(2,1
(5,!
(8,!
5(,!
61
68
.5,!
$5,5
1'8
6,(
.,6
1'
12,(
1(
1(
18
2',5
22,8
25,2
2.,6
!',(
!!,2
!6
!$
(2,5
(5,(
($
55
56,5
6',5
6(,5
.2,5
81
$',5
1''
12.
15.
8
$,5
12,5
15,5
1.,5
2'
22,5
25,5
28,5
!1,5
((,5
!8
(1,5
(5
($
5!
5.
61,5
6$
.',5
.5,5
8',5
$',5
1'1,5
11!,5
125,5
15$
1$6,5
$,6
11,(
15
18,6
21
2(
2.
!',6
!(,2
!.,8
(1,(
(5,5
($,.
5(
58,5
6!,5
68,5
.(
8!
8(,5
$',5
$6,5
1'8
121,5
1!6
15',5
1$1
2!6
11,2
1!,!
1.,5
21,.
2(,5
28
!1,5
!5,.
('
((
(8,!
5!,!
58
6!
68,5
.(
8'
86
$6,5
$8,5
1'6
11!
12.
1(2
15$
1.5,5
222
2.5
12,8
15
2'
2(,8
28
!2
!6
(1
(5,5
5',(
55,2
6',8
66,5
.2
.8,5
85
$1
$8,5
11'
11!
12'
12$
1(5
162
181,5
2'1
25(
!1(
1(,(
1.
22,5
2.,$
!1,5
!6
(',5
(6
51,!
56,.
62
68,5
.5,5
81
8!
$5,5
1'2,5
111
12(
12.
1!6
1(5
16!
182,5
2'2
22(
286
!5(
16
1$
25
!1
!5
('
(5
51
5.
6!
6$
.6
8!
$'
$8
1'6
11(
12!
1!8
1(1
151
161
181
2'!
22.
251
!18
!$!
=a o #orta de reactie cuprinsa intre !' si 5' ;g# trebuie sa se depuna o #orta considerabila pentru minuirea tevii de
re#ulare.8aca #orta de reactie depaseste 5' ;g#,se#ul de teava trebuie asigurat cu cordita.=a o #orta de reactie de peste 8'
;g#,trebuie sa se #oloseasca tevi de re#ulare speciale 4pe a#et,tunuri de apa5.
5.0/9/=/ /X9/0-OA0/ 8/ 8-190-:"9-/
0eteaua de distributie se compune din@
conducte principale 4artere5 care transporta apa de la rezervorul de compensare sau de la statia de pompare in
sectoarele de consumA
conducta de serviciu,care transporta apa de la conductele principale pina la punctele de bransament.
=a conductele principale cu 8nm 25' mm nu se admit,in general,bransamente.Conductele de serviciu au diametrele
cuprinse intre 8' si 2'' mm inclusiv.+e aceste conducte se e,ecuta bransamente pentru consumatori.
2idrantii de incendiu se vor monta,de regula,pe conductele de serviciu,in special in intersectia strazilor.
+resiunea ma,ima admisa in retea este de 6' m22O.
+entru centralele industriale,in retelele e,terioare se admit in mod e,ceptional si presiuni mai mari,cu conditia sa se
ia masuri ca armaturile interioare sa nu #ie solicitate la presiuni mai mari de 6' m 22O.
-n cazul in care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede #olosirea *idrantilor cu 8nv.'
mm,se admite montarea lor direct pe conductele principale.
1e practica urmatoarele sc*eme de distributie de a retelelor de apa@ rami#icateA rami#icatie cu distributie inelaraA
inelare cu distributie inelara.
8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei sunt aratate in
tabelul XX---.5.1.
8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei
1c*ema 8iametrul
RmmT
)iteza normala
Rm6sT
8ebitul normal
Rl6minT
)iteza ma,ima
economica Rm6sT
8ebitul economic
Rl6minT
Observatii
Conducte 8'
1''
15'
2''
',6'
',.5
',85
',$'
18'
!6'
$''
1.''
1
1,2
1,!.
1,((
!''
6''
1(''
2.''
3umarul de
masini de
incendiu , care
se pot alimenta
de la #iecare
conducta sau
artera se
stabileste in
#unctie de debit.
1e considera
pentru #iecare
masina un debit
de 6''1'''
l6min.
Artere 25'
!''
(''
5''
6''
65'
.''
8''
$''
1
1,1
1,25
1,5
1,6
1,.
1,.
1,8
1,$
!'''
('''
1''''
1.'''
2.'''
!2'''
!8'''
5!'''
.('''
1,6
1,.6
2
2,(
2,56
2,.
2,.
2,$
!
(8''
6(''
16'''
2.'''
(!'''
51'''
118'''
%etodologia controlului te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor
1.+0/&A9-0/A CO390O="="-
1e asigura@
studierea prevederilor legale si celorlalte acte normative care reglementeaza activitatea de prevenire a incendiilor in
legatura cu speci#icul unitatii sau localitatii ce urmeaza a #i controlateA
studierea problemelor de prevenire si stingere a incendiilor legata de procesele te*nologice si proprietatile #izico
c*imice ale materiilor prime si produsele #inite #olosite,cu accent de cunoasterea pericolelor si cauzelor speci#ice de incendiu
si a masurilor de prevenire si stingere,indeosebi in punctele vitale vulnerabile la incendiiA
in#ormarea privind situatia operativa din unitate 4localiate5 prin prisma e,istentei starilor de pericol si altor
nereguli,consultind documentele de control intocmite anterior,datele privind incendiile sau inceputurile de incendiu
izbucnite,precum si cele re#eritoare la organizarea si #unctionarea organismelor +.1.-.A
stabilirea concreta a scopurilor si obiectivelor controlului sarcinilor si raspunderilor #iecarui participant,a
modalitatilor de #inalizare a controluluiA
in#ormarea conducerii administrative asupra perioadei controlului si a scopurilor acestuia in legatura,dupa caz,cu
celelalte organe cu care se coopereaza.
2./X/C"9A0/A CO390O="="-
2.1. /X/C"9A0/A CO390O="="- =A CO38"C/0/A A8%-3-190A9-)A A
"3-9A9-- 1A" =A +0-%A0-A =OCA=-9A9--
1olicitarea sa prezinte datele legate de@
preocuparea pentru apararea impotriva incendiilor,a vietii si bunurilorA
modul de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingerea incendiilor,precum si a controlului
acestuiaA
aprecierile privind capacitatea de autoaparare impotriva incendiilor a unitatii 4localitatii5A
aprecierile privind activitatea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilorA
masurile luate pentru asigurarea securitatii,punctelor vitale si vulnerabile la incendiu si solutionarea starilor de
pericolA
problemele deosebite cu care se con#runta privind starea constructiilor,instalatiilor,procesul te*nologic si altele care
pot in#luenta negativ protectia impotriva incendiilor.
1tabilirea programului de indrumare si control,pe zile,pentru@
veri#icarea realizarii masurilor stabilite de conducere si a planului de autoaparare impotriva incendiilorA
controlul activitatii si al capacitatii de actiune a compartimentului +.1.-. 4comisiei te*nice,#ormatiei civile de
pompieri,cadrelor te*nice5,indrumarea si spri<irea acestuia.
controlul respectarii normelor de prevenire si stingerea incendiilorA
spri<inirea activitatii de in#ormare,instruire si educareA
acordarea asistentei te*nice de specialitateA
#inalizarea controlului.
Cooperarea in control a #actorilor de raspundere si specialistilor si punerea lor in tema.
2.2.)/0-F-CA0/A +=A3"="- 8/ A"9OA+A0A0/ -%+O90-)A -3C/38--=O0
1e urmareste@
legalitatea continutului si e,istenta pieselor necesare,con#orm normelor speci#iceA
calitatea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor stabilite@ daca vizeaza solutionarea problemelor si
per#ectionarea activitatiiA concretizarea si incadrarea in termenA precizarea responsabilitatii si posibilitatea veri#icarii
indeplinirii lorA completarile #acute pe parcursul anului pe baza dispozitiilor organelor tutelare,controalelor proprii si a
constatarilor organelor specializate de controlA
plani#icarea actiunilor concrete ce se vor des#asuraA controalelor 4de #ond,tematice si
inopinate5,autocontroalelor,pregatirea pro#esionala a #ormatiei civile de pompieri si personalului 4e,ercitii si aplicatii de
alarmare,evacuare,salvare si stingere a incendiilor5,actiuni de in#ormare,instruire si educare etc.A
organizarea pe principiul autoapararii a interventiei pentru stingerea incendiilor,limitare si inlaturarea e#ectelor
calamitatilor naturale si catastro#elorA misiuni si sarcini concrete pentru personalul de la locurile de munca,#ormatiile civile de
pompieri si celelalte #orteA modul de utilizare a mi<loacelor initiale,instalatiilor,dispozitivelor,masinilor de utila<elor de
prevenire si stingere a incendiilor,surselor de apa,precum si a altor mi<loace din inzestrareA stabilirea concreta a conceptiei de
interventie in ipotezele stabiliteA
situatia dotarii obiectivului cu sisteme de protectie impotriva incendiilor,instalatii
speciale,masini,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie si substante de stingere,alimentare cu apa,mi<loace initiale de
interventie si alte sistemeA
evidenta incendiilor,inceputurilor de incendiu,e,ploziilor si avarierilor produse,cauzele si consecintele acestora si a
masurilor preventive stabilite
2.!. /X/C"9A0/A CO390O="="- =A CO%-1-A 9/23-CA 8/ A+A0A0/ -%+O90-)A -3C/38--=O0
1e veri#ica@
cunoasterea obligatiilor,atributiilor si masurilor ce revin membrilor comisiei te*nice,gradul de implicare a
acestora,in indeplinirea sarcinilorA
stadiul realizarii actiunilor preventive stabilite in sarcina comisiei te*nice si e#icienta acestoraA
indeplinirea atributiilor si sarcinilor de catre cadrele te*nice special incadrate 4anga<ate5 sau documente pentru
indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingerea incendiilor,indeosebi privind controlulu respectarii
normelor,pregatirea #ormatiei civile de pompieri,si instruirea personalului incadrat in munca.
2.(./X/C"9A0/A CO390O="="- =A FO0%A9-A C-)-=A 8/ +O%+-/0-
1e veri#ica@
organizarea,incadrarea si dotarea #ormatiei civile de pompieriA
respectarea programului zilnic al #ormatiei si prezenta pompierilor,ordinea interioaraA
stadiul e,ecutarii programului de instruire a #ormatiei,caracterul practic aplicativ a procesului de pregatireA aportul
conducerii administrative,comisiei te*nice si specialistilor la instruirea #ormatieiA
cunoasterea atributiilor si raspunderilor pompierilor civili,precum si a problemelor parcurse prin programul de
instruire pro#esionalaA
activitatea de prevenire a incendiilor des#asurata de pompierii civili 4instruirea personalului incadrat in
munca,controlul respectarii normelor,supraveg*erea unor instalatii te*nologice sau lucrari periculoase,actiuni e,ecutate
pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor etc.5A
organizarea zilnica a interventiei,cunoasterea conceptiei de actiune pe principiul autoapararii,e#icienta actiunilor de
interventie,la care a participat #ormatia civila de pompieriA
intretinerea si starea de #unctionare a mi<loacelor de protectie impotriva incendiilor din dotarea #ormatieiA
e,ecutarea si calitatea lucrarilor de asistenta te*nica plan#icataA participarea la veri#icarea si intretinerea sistemelor de
prevenire si stingere a incendiilor din unitate 4localitate5A
capacitatea de actiune a #ormatiei civile de pompieri si a celorlalte #orte proprii obiectivului,printro aplicatie
practica de prevenire si stingere a incendiilor e,ecutata pe timpul controluluiA
e,istenta la #ormatia a documentelor stabilite 4planul de autoaparareA programul lunar de pregatire pro#esionalaA
organizarea zilnica pe ture a controlului respectarii normelorA organizarea zilinca a interventiei si programului de activitate pe
ture si oreA tabela de dotareA evidenta lucrarilor cu #oc desc*isA notele de anuntare a incendiilorA evidenta
interventiilor.registrul de control5,precum si a materialelor necesare pregatirii de specialitate.
2.5.)/0-F-CA0/A 0/1+/C9A0-- 3O0%/=O0 8/ +0/)/3-0/ 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0
Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca urmareste@
cunoasterea obligatiilor generale ale personalului incadrat in munca,precum si regulilor si masurilor speci#ice de
autoaparare,indeplinirea acestoraA
e,ercitarea autocontrolului respectarii normelor si a indeplinirii sarcinilorA
e,istenta si #unctionarea mi<loacelor de alarmare a personalului si de anuntare a incendiilor,cunoasterea modului de
#olosire a acestora de catre personalul desemnatA
e,istenta mi<loacelor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute 4instalatii de detectare,semnalizare,avertizare,de
protectie etc.5,starea de #unctionare a acestora si cunoasterea #olosirii lorA
organizarea interventiei in caz de incendiu pe ture,cu sarcini si responsabilitati concreteA
organizarea evacuarii persoanelor si bunurilorA
capacitatea practica de actiune a personalului de pe locul de munca in caz de incendiuA
a#isarea organizarii autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca,precum si a materialelor de popularizare a
regulilor de prevenire a incendiilorA
+reocuparea #actorilor de conducere pentru asigurarea autoapararii impotriva incendiilor, a sectiilor,a
atelierelor,instalatiilor,depozitelor si celorlalte locuri de munca de care raspund,urmarind@
cunoasterea obligatiilor si atributiilor legale,a masurilor de autoaparare si a sarcinilor stabilite,a modului de indeplinire
a acestoraA
actionarea pentru inlaturarea operativa a cauzelor de incendiu si a altor nea<unsuri in respectarea normelorA
organizarea autoapararii impotriva incendiilor,instruirea periodica a personalului si veri#icarea insusirii sarcinilor
stabiliteA
asigurarea dotarii locurilor de munca cu toate mi<loacele de prevenire si stingere a incendiilor stabilite si a intretinerii
acestora in starea de utilizareA
e,ecutarea periodica a personalului din subordine a e,ercitiilor practice pentru prevenirea si inlaturarea cauzelor
generatoare de incendiuA evacuarea persoanelor si bunurilorA stingerea incendiilorA lic*idarea urmarilor accidentelor
te*nice,avarieriilor si e,ploziilorA
e,ercitarea controlului sistematic al respectarii normelor pe locurile de munca.
)eri#icarea cu prioritate a respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor la@
instalatiile te*nologice cu grad ridicat de pericol in e,ploatare,precum si la cele la care se e,ecuta lucrari de reparatii si
punere in #unctiuneA
punctele vitale vulnerabile la incendiu din sectoarele productiei de baza,cercetare,inginerie te*nologica si proiectareA
sectoarele cu mari aglomerari de persoane si bunuri de mari valoriA
instalatiile utilitare care pot genera incendii 4electrice,de incalzire etc.5 sau care pot contribui la propagarea acestora
4e,*austarea,ventilatie,transporturi etc.5A
instalatiile si dispozitivele de protectie impotriva incendiilor cu care sunt ec*ipate constructiile si te*nologiile de
producte,si spatiile de depozitareA
celelalte sectoare de activitate,constructii si instalatii ale obiectivului precum si gospodaria de apa 7 incendiu.
2.6.)/0-F-CA0/A ="C0A0-=O0 8/ -3)/19-9--,8/?)O=9A0/,%O8/03-?A0/,0/+=OF-=A0/ 1-
0/+A0A9--
=a proiectarea si realizarea lucrarilor de investitii se veri#ica,se evalueaza si se acorda asistenta te*nica de specialitate
privind@
masurile organizatorice si te*nice luate re#eritor la@
B stabilirea obligatiilor,atributiilor,sarcinilor si raspunderilor privind prevenirea si stingerea incendiilor,ce revin
proiectantilor,constructorilor si bene#iciarilor,inclusiv conducerilor administrative si te*nice ale unitatilor respectiveA
B metodologia de urmarire,veri#icare si analiza a activitatii des#asurate pentru protectia impotriva incendiilor,a lucrarilor
de investitii proiectate sau e,ecutateA
B cunoasterea de catre specialisti a proiectelor si cauzele care pot genera incendii si e,plozii in cadrul
te*nologiilor,instalatiilor si constructiilor proiectate,precum si a prevederilor actelor normative si prescriptiilor te*nice
privind masurile de prevenire si stingere a incendiilor ce se impun pentru #unctionarea noilor obiective in conditii de
sigurantaA
B modul de conlucrare cu organele de directivare,indrumare si controlul in domeniul investitiilorA
respectarea prevederilor legale si a prescriptiilor te*nice la proiectarea si realizarea obiectivelor de investitii,in raport cu
importanta,marimea,vulnerabilitatea si pericolul de incendiu urmarind masurile luate@
B stabilirea caracteristicilor substantelor periculoase utilizate ori depozitarea,precum si a conditiilor si masurilor speci#ice
de prevenire si stingere a incenndilorA
B stabilirea gradului de rezistenta la #oc al cladirii,in strinsa corelare cu categoria pericolului de incendiu sau destinatia
cladirii,supra#ata construita si numarul de niveleA
B asigurarea compartimentarii constructiilor si incaperilor impotriva propagarii incendiilor si e#ectuarea e,ploziilorA
B limitarea la minimum necesar a substantelor si materialelor combustibile 4din procesul te*nologic,#inisa<e,mobilier si
alte dotari5 e,istente la constructiiA
B stabilirea,dimensionarea si amena<area corespunzatoare a cailor de evacuare si de interventie in caz de incendiuA
B ec*iparea cu sisteme,instalatii si dispozitive de siguranta in e,ploatare si de protectie intrineascaA
B dotarea cu masini,instaltii,utila<e,aparatura cu substante c*imice de prevenire si stingere a incendiilor,ec*ipament de
protectie si mi<loace de salvare 7 evacuareA
stabilirea sau complectarea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,indeosebi a #ormatiei civile de
pompieri si dotarea acestoraA cuprinderea in gra#icul de asigurare a #ortei de munca a necesarului de personal pentru
pompierii anga<ati in cadrele te*nice +.1.-.A
imbinarea si solutionarea con<ugala a cerintelor de productie si de utilitate #unctionala cu cele de protectie impotriva
incendiilorA
elaborarea sc*emelor si instructiunilor de #unctionare,e,ploatare si intretinerea sistemelor si dispozitivelor de protectie
impotriva incendiilorA
corelarea gra#icelor de aprovizionare,e,ecutie si punere in #unctiune a mi<loacelor de protectie impotriva incendiilor cu
ale lucratorilor de bazaA realizarea la termen a sistemelor de protectie prevazute in proiecteA pregatirea personalului de
deservire a acestoraA
intocmirea planurilor de evacuare in caz de incendiu,precum si elaborarea planurilor si documentatiilor privind
interventia la calamitati,interventii si incendii de mari proportiiA
organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe timpul lucrarilor,probelor te*nologice,roda<ul,precum si in vederea
punerii in #unctionare sau darii in e,ploatare a noilor obiective.
=a organizarile de santier si spatiile de cazare se veri#ica cunoasterea starilor de pericol si a cauzelor potentiale de
incendiu ce pot sa apara,precum si conceptia stabilita pentru asigurarea prevenriiri si stingerii incendiilor,avind in vedere@
periculozitatea te*nologiilor de e,ecutie a lucrarilor de constructii monta< si #inisa< la obiectivele de baza mai ales cele
care implica utilizarea #ocului desc*is,lic*idelor in#lamabile si materialelor combustibileA
modul de amplasare,gradul de rezistenta la #oc si compartimentarea constructiilor din organizarea de santier si a celor
de cazareA
numarul de persoane si categoriile socio 7 pro#esionale a#late in organizarea de santier si cazare,si posibilitatile de
evacuare a acestora in caz de incendiuA
clasele de combustibilitate si calitatile de materiale si substante depozitate,precum si modul de organizarea a
depozitariiA
modul de realizare,e,ploatare si intretinere a sistemelor de incalzire,instalatiilor electrice si a altor instalatii
utilitare,indeosebi a de#icientelor care pot genera incendiiA
asigurarea mi<loacelor de alarmare,anuntare si interventie in caz de incendiuA
construirea,dupa caz a #ormatiei civile de pompieri,inzestrarea,activitatea si capacitatea de actiune a acestuia.
2...AC9-)-9A9/A 8/ -3FO0%A0/,-3190"-0/ 1- /8"CA0/ +0-)-38 +0/)/3-0/A 1- 19-3&/0/A
-3C/38--=O0
1e veri#ica@
elaborarea tematicii de instruire periodica,di#erentiata pe categorii socio 7 pro#esionale,a personalului incadrat in
munca,precum si de instruire a personalului in obiectiv si oportunitatea temelor prevazuteA
respectarea gra#icelor de instruire si testare,cuprinderea intregului personal,pregatirea metodica a #actorilor care e,ecuta
nemi<locit instruirea si consemnarea in #isele individuale de instructa<A
realizarea masurilor si actiunilor de in#ormare,instruire si educare a personalului 4cetatenilor5,prevazute in planul de
autoaparareA contributia adusa de comisia te*nicam,#ormatia civila de pompieri,cadrele te*nice +1- si alti #actori de
in#ormareA
utilizarea posibilitatilor e,istente in unitati 4localitati5 pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a
incendiilor si combaterea cauzelor speci#ice de incendiuA
valori#icarea materialelor si mi<loacelor speci#ice primite in unitati 4localitati5A
e,ecutarea nemi<locita de catre organul de control a unor actiuni de in#ormare si instruire indeosebi cu #actorii de
raspundere,compartimenul +1-,electricieni si cu alte categorii de personal si cetateni.
!.F-3A=-?A0/A CO390O="="- 9/23-C
Controlul te*nic se #inalizeaza printro varietate de cai,#orme si mi<loace,adaptate speci#icului unitatii
4localitatii5,nivelului de autoaparare a acesteia,sarcinilor rezultate din prevederile legale si nevoilor de per#ectionare a
activitatii de prevenire a incendiilor.
+rocedee de intrerupere a procesului de ardere
+rocesul de ardere este posibil numai daca@
e,ista substante sau materiale combustibileA
e,ista substante care intretin arderea 4o,igen sau substante care cedeaza o,igen5A
se a<unge la temperatura de aprindere.
+rocesul de ardere poate #i intrerupt prin di#erite procedee.+rin procedeu de intrerupere a procesului de ardere se
intelege un proces #izic sau c*imic aplicat printro serie de actiuni succesive,care urmeaza sa se #inalizeze prin incetarea
arderii 4tabelul XX).15.
+rocedeele de intrerupere a procesului de ardere
3r.
crt.
8enumirea
procedeului
%odul de actiune si domeniul de utilizare 1ubstantele 4agenti5 de
stingere
' 1 2 !
1 0acirea zonei de
ardere
Folosirea unor substante cu o temperatura mai <oasa si cu caldura
speci#ica mai mare,pentru a prelua caldura necesara continuarii
procesului de ardere
=a arderea eterogena 4incandescenta5 agentul de stingere preaia
caldura din intreaga zona de ardere,
scazind temperatura sub cea de aprindere
Apa
8io,id de carbon re#ulat
sub #orma de zapada
carbonica
?apada,atunci cind
lipseste apa
=a arderea omogena 4cu #lacara5 preluarea temperaturii depinde de
natura si starea substantei combustibile
0ealizarea contactului direct al agentului de racire cu stratul de la
supra#ata al materialului sau substantei combustibile
1e actioneaza asupra materialului combustibile solide si lic*ide cu
e,ceptia celor cu temperatura de in#lamabilitate #oarte scazuta
2 -zolarea
materialelor si
substantelor
combustibile de
aerul atmos#eric
-zolarea materialului care arde,de aerul atmos#eric
0acirea stratului de la supra#ata substantelor si materialelor care
ard
Crearea unui strat izolant pe supra#ata substantelor si materialelor
combustibile
Oprirea accesului aerului si a gazelor combustibile in spatiile in
care sa produs incendiul 4umplerea spatiilor incendiate cu spuma
cu coe#icient mare de in#oiere5
1e actioneaza asupra lic*idelor combustibile si a unor materiale
solide
1puma
+ulberi stingatoare
+relate de azbest si paturi
umezite
1puma cu coe#icient mare
de in#oiere
3isip,pamint la
inceputurile de incendiu
! 0educerea
continutului
minim de o,igen
-ntroducerea de substante care nu intretin arderea in amestecul de
vaporiaer sau in aerul care participa la ardere,in incaperi relativ
inc*ise
=a realizarea unui continut in <ur de 15b o,igen in aer,arderea
inceteaza
1e actioneaza asupra substantelor si materialelor combustibile in
spatiu inc*is
8io,id de carbon
Abur
Azot
Apa pulverizata #in
( -ntroducerea de
in*ibitori in
spatiile in care se
produc reactii de
ardere
-ntroducerea unor substante denumite in*ibitori,deosebit de
active,in spatiu in care se produc reactii de ardere.+rin acesta
procesul de ardere poate #i intrerupt la o concentratie de o,igen de
numai 2',6b la incendiile din spatiul inc*is
2idrocarburi *alogenate
care nu au proprietati
to,ice,prea mari 4bromura
de etil,bromura de
metilen,tetra#lorura de
dibrometan5
5 Folosirea
substantelor
e,plozive
Formarea unei unde de soc care e,ercita un puternc e#ect mecanic
in zona de ardere asupra materialelor si substantelor combustibile
1e actioneaza la incendiile de paduri,in special la partea de
coronament,la incendiile de la sondele in eruptie sau la rezolvarea
unor situatii deosebite
1ubstante e,plozive
speciale
6 0educerea
temperaturii
substantelor
aprinse prin
amestecarea
maselor de lic*id
aprins
Amestecarea straturilor de combustibil,#ie prin circulatia aceluiasi
lic*id,#ie cu a<utorul aerului sau al gazelor inerte introduse pe
#undul rezevoarelor.-n acest #el se egaleaza temperatura in
straturile de lic*id
1traturile reci se amesteca cu stratul superior incalzit.Odata cu
scaderea temperaturii lic*idului se reduce si viteza de evaporare si
deci si intensitatea de ardere
/ste e#icient numai daca se actioneaza in primele momente asupra
lic*idelor combustibile
Aer
&aze inerte,procedeul
necesitind instalatie
speciala
. -ndepartarea
substantelor
combustibile din
zona de ardere
-ndepartarea substantelor combustibile care vin in contact cu
zonele de ardere,putinduse opri ast#el propagarea incendiului
3ota@
15 +entru intreruperea procesului de ardere,in unele situatii,se pot #olosi mai multe procedee deodata,unul
dintre ele #iind *otaritor.
25 Alegerea unuia sau altuia dintre procedee depinde de natura,situatia si proportiile incendiului,de
proprietatile substantelor care ard,de calitatea agentilor de stingere,de mi<loacele si personalul care
participa la stingere,de gradul de instruire a acestuia,de conditiile meteorologice etc.
1ubstante de stingere
1.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 0AC-0/
1.1 A+A
Apa este cel mai vec*i agent de stingere.1e gaseste in cantitati considerabile,este ie#tina si relativ usor de procurat,si
are o mare putere de racire.
Caldura speci#ica a apei la presiunea atmos#erica normala si la temperatura de 2'SC este egala cu 1 ;cal6;g.=a
temperatura de 1''SC si 1 at trece in stare de vaporiA 1 l de apa la temperatura de 1'SC are nevoie pentru a se evapora
complet de 62$ ;cal,#orminduse apro,imativ 16'' 7 1.'' l abur.Apa poate #i pulverizata pina la ceata.
/#ectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin@
racirea materialului care ardeA
izolarea supra#etei incendiate de o,igenul din aerA
actiunea mecanica,in special cind apa se #oloseste sub #orma de <et compact.
/#ectul principal al apei la stingerea incendiilor il constituie racirea materialului care arde.Apa care vine in contact
cu materialul aprins absoarbe caldura,o trans#orma in vapori si prin saturarea spatiului incon<urator limiteaza accesul aerului
spre #ocarul incendiului.Capacitatea de patrundere a apei in #ocarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor,de
presiunea dinamica <etului,de miscarea curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor,de gradul
de evaporare a apei,de a prelua caldura de la supra#ata substantei care arde si de proprietatile materialelor combustibile
aprinse.
Apa poate #i #olosita la stingerea incendiilor de materiale solide,de lic*ide combustibile miscibile cu apa,si la alte
materiale,cind se a#la sub #orma pulverizata sau abur.8aca apa nu poate stinge un complet de incendiu,se #oloseste adesea
impreuna cu alte substante stingatoare 4pulberi stingatoare etc.5.
+roprietatile apei carei limiteaza domeniul de utilizare@
densitatea relativ mare 4la (SC are greutatea speci#ica de 1g#6cm
!
,iar la 1''SC de ',$58 g#6cm
!
5A
buna conducatoare de electricitateA
reactioneaza cu o serie de substante c*imice,generind dupa caz,*idrogen sau o,igenA
reactioneaza la temperaturi <oase cu unele metale ca sodiu,potasiu,putinduse ridica temperatura local pina la 6''SC
si dega<a,in unele cazuri,*idrogenA
reactioneaza cu carbon de calciu,e,otermic,cu dega<are de acetilena.
Apa se re#uleaza asupra zonelor de ardere sub #orma de <et compact si <et pulverizat 4ceata sau ploaie5,solutii de apa
neumectate si solutii ale substantelor apoase ale sarurilor.
>etul compact se caracterizeaza prin viteze mari a curentului neintrerupt de lic*id,printro insemnata #orta de soc,prin
concentrarea unei mari mase de apa pe o supra#ata mica si prin posibilitatea de re#ulare la distanta mare.
Capacitatea de patrundere a <etului de apa in #ocarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor,de presiunea
dinamica a <etului,de presiunea #lacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor si de
gradul de evaporare a apei in zona #lacarilor.
>etul compact se #oloseste la stingerea incendiilor de substante solide,gazoase si lic*ide.
>etul pulverizat este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul de 1 mm.Cerinta este ca la o presiune de 5 36cmE <etul
sa atinga distanta de 8 7 $ m.
Fata de <etul compact,<etul pulverizat prezinta urmatoarele avanta<e@ mareste de mai multe ori randamentul de
stingereA micsoreaza simtitor consumul de apaA nu provoaca deteriorarea obiectelorA poate #i #olosit in incaperi unde e,ista
pra# combustibil.
+ulverizarea apei pina la ceata se poate realiza prin@
#olosirea aerului comprimatA
#olosirea inaltei presiuni,de la 5' pina la 12' atA
#olosirea unei presiuni reduse,de la 2 pina la 1' at.
+entru stingerea incendiilor in incaperi este nevoie de circa 5 l6mE supra#ata a pardoselii si de 2,5 pina la .,! l6mE
pentru incendiile de motorina in rezervoare.>eturile pulverizate se #olosesc pentru stingerea incendiilor de lic*ide
combustibile nemiscibile,insolubile in apa si cu densitatea mai mica decit aceasta si care au temperaturi de in#lamabilitate
superioara valorii de 6'SC.
Apa pulverizata se mai #oloseste si la@
dispersarea in atmos#era a gazelor si vaporilor de combustibili greiA
precipitarea #umului rezultat din arderea substantelor incendiateA
protectia personalului care actioneaza la incendiu,in zone cu temperaturi mariA
racirea elementelor de constructie si a celor metalice.
1.2.A+A -%:"3A9A9-9A C2-%-C
+entru a mari puterea de patrundere a apei in masa materialelor cu care vin in contact sa actionat asupra tensiunii
super#iciale a acesteia.+ractic,e,ista posibilitatea de a reduce simtitor tensiunea super#iciala a apei prin tratarea ei cu
diversi detergenti 4alc*ilaril,sul#onat de sodiusolutie !!b denumit 8ero .!,care #olosit in procent de ',2',!b reduce
tensiunea super#iciala apei de la .2,8 pina la !$,8 dvn6cm,reducinduse ast#el timpul de patrundere pina la ! ori5.
"tilizarea apei imbunatatite c*imice duce la scaderea cu !55'b a cantitatilor de apa #olosite la stingerea
incendiilor.
Apa imbunatatita c*imic este recomandabil a se #olosi la stingerea incendiilor de materiale bogate in celuloza,cum
este lemnul,te,tilele ,bumbacul,*irtia, etc.
1.!. -39/31-9A9/A 8/ 0/F"=A0/ A A+/- =A 19-3&/0/
cantitatea de substanta stingatoare Rl sau ;gT re#ulata in unitatea de timp Rs sau minT pe unitatea de supra#ata
incendiata RmET,a perimetrului RmT sau a volumului Rm
!
T pentru stingerea incendiului ,reprezinta intensitatea de re#ulare a apei
de stingere.
)alorile acestei intensitati in raport de natura materialelor si substantelor combustibile se arata in tabelul XX)-.
-ntensitatile de re#ulare a apei la stingerea unor materiale combustibile
8enumirea materialelor,obiectelor -ntesitatea de re#ulare a apei
si natura incendiilor +e supra#ata Rl6s si mET -n perimetrul Rl6s si m liniarT
%obila si la incendii in interiorul cladirilor ','6 7 ',1'
+ereti e,teriori la cladiri
combustibile,soproane de lemn ,depozite de
materiale solide la o intensitate medie a
incendiului ','8 7 ',1' ',(' 7 ',5'
Acoperisuri mari combustibile din lemn
rotund in stive 4cu spatii intermediare de 1'
m5@
peste !'b umiditate
sub !'b umiditate
',1! 7 ',15

',65 7 ',.5
',8'
1,('
1cinduri in stive@
peste !'b umiditate
sub !'b umiditate
',21
',(5
1tive de scinduri cu urmatoarele spatii
intermediare@
pina la 1' m
pina la 25 m
pina la (' m

',2'
',6'
',2'
-nstalatii de pe c*eiuri
-ncendii in interiorul navelor
-ncendii la suprastructura navelor
','8 7 ',2'
','8 7 ',2'
',18 7 ',2'
',(' 7 1,''

-ncendii la corpul avioanelor ',2' 7 ',!'

9e,tolit,carbolit si deseuri de mase plastice ','6 7 ',1'
2irtie in#oiata ','. 7 ',1'
1tive de cauciuc si produse te*nice din
cauciuc
',16 7 ',18
',8 7 ',$
Folii din celuloid ','6 7 ',2'
-ncendii in pivnitele cladirilor de gradul -- de
rezistenta la #oc ',!' 7 ',1'
Cladiri de productie de gradul ---,-) si ) de
rezistenta la #oc ','6 7 ',2'
1ali de teatru 4spectacole5 ',1' 7 ',15
&ara<e ','5 7 ',1(
Alcool etilic 4incendii la depozitele de alcool
in #abrici de alcool5 ',2' 7 ',('
+entru reusita stingerii incendiilor trebuie indeplinita conditia@
ir m inec A
ir m inec reprezinta intensitatea reala si respectiv cea necesara de re#ulare a substantei de stingere.
2.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 -?O=A0/
2.1 1+"%A C2-%-CA
1puma c*imica este #ormata dintro masa de bule de dimensiuni reduse,#iecare bula #iind invelita intro membrana
lic*ida umpluta cu dio,id de carbon,care se #ormeaza pe cale c*imica in urma reactiei dintre substantele care genereaJa
spuma 4substanta acida si substanta bazica5.1ubstanta acida este #ormata,re regula,din sul#at de aluminiu sau acid sul#uric de
o anumita concentratie,iar cea bazica din bicarbonat de sodiu sau potasiu.Ast#el@
Al241O(5! U 63a2CO! C 6CO2 U 2Al4O25! U !3a21O(
221O( U 23a2CO! C 3a21O( U 2CO2 U 2 22O
Ca stabilizatori,care se adauga solutiilor,se #olosesc@ glucoza,saponinaA e,tractul de lemn dulceA spumanti pe baza de
albumine etc.
+entru instalatiile #i,e si semi#i,e se #oloseste pra#ul unic 4amestec #ormat din sul#at de aluminiu,bicarbonat de sodiu
si stabilizatori5.
+entru stingatoare,substantele c*imice din care se obtine spuma sunt cunoscute sub numele de incarcaturi@ A 4acid5
si : 4baza5.
Coe#icientul de in#oiere reprezinta raportul dintre volumul spumei #ormate si volumul solutiilor produselor A si :@
Coe#icientul de in#oire C ) .
)aU)b
2.2.1+"%A F-?-CA 1A" %/CA3-CA
Aceasta se obtine prin dispersarea aerului in solutii din spumanti in apa,si ale caror concentratii de natura c*imica
sunt determinate de caracteristicile lor #izicoc*imice.Aceste spume sunt #ormate din bule,al caror invelis contine molecule de
spumant umplute cu aer.1pumele #izice sau spumele mecanice sunt mai persistente,necorozive.Ca spumant se #oloseste
spumogenul lic*id sau spumogenul pra#.Cel mai bun spumogen se obtine din proteine 4#aina de copite si coarne5.
-n raport de coe#icientul de in#oiere se obtin urmatoarele spume@
spuma grea,cu coe#icientul de in#oiere pina la 2'A
spuma medie,la care coe#icientul de in#oiere este de 2' 7 2''A
spuma usoara,la care coe#icientul de in#oiere este de 2'' 7 1'''.
1pumele mecanice si c*imice se #olosesc la stingerea substantelor lic*ide aprinse,care nu distrug invelisul de lic*id
al bulelor spumei,precum si a substantelor solide,care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale sarurilor,ca si de gaze in regim
reduse de presiune.
1puma se mai poate #olosi la protectia materialelor si elementelor de constructie,impotriva caldurii radiate.
=ic*idarea incendiilor se realizeaza prin <eturi de spuma,re#ulate pe supra#ata combustibililor care ard,prin
deversarea din utila<e generatoare special construite.
/#ectul de stingere al spumei consta in realizarea unui strat de o anumita grosime,care provoaca racirea partiala a
supra#etei aprinse,impiedica iesirea vaporilor in zona de #lacari sau accesul o,igenului atmos#eric.
1e recomanda ! moduri de re#ulare a spumei pe supra#etele incendiilor@
sub #orma de <et sau tangent la supra#ata incendiuluiA
deversare lina,pe planuri verticale sau inclinate,in zona de ardereA
re#ularea spumei de la distanta,din tunuri de stins incendii pe supra#ata incendiata.
1puma trebuie sa aiba urmatoarele calitati@ #luiditateA coe#icient de in#oiereA densitateA persistentaA aderentaA timp de
stingere minim etc.
/#icienta spumei depinde de@ caracteristicile instalatiilor e,istente pe masinile speciale de incendiuA presiunea apeiA
proportia de spuma si apaA temperatura mediului ambiant.
1puma trebuie sa #ie diri<ata cu vintul in spate,pentru a se putea scurge incet.
1puma cu coe#icient mare de in#oiere sau spuma usoara se utilizeaza pentru stingerea incendiilor izbucnite in
incaperi prin inundarea acestora,in magaziile navelor,in subsoluri,in canale de cabluri,la stingerea incendiilor de materiale
combustibile solide si lic*ide.
Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avanta<e@ utilitazarea unei cantitati minime de apa 41 7 2 l pentru 1'''
l spuma5A stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderiiA lipsa actiunii corozive 4spre deosebire de spuma
c*imica5A patrunderea spumei in locuri greu accesibile 4pivnite,coridoare,canale etc5A lipsa unor e#ecte nocive asupra
organismului uman.
8ezavanta<e@ greutate redusa,deci instabilitate cind bate vintulA pret de cost relativ mareA di#icultati la indepartarea
spumei ,dupa stingerea incendiilorA distanta relativ limitata de actiune a generatoarelor.
2.!.A+A "1OA0A 4=-&29GA9/05
Acesta se obtine dintrun spumant #luorurat.1e re#uleaza asupra lic*idelor nemiscibile cu apa,#ormind la supra#ata
acestora o pelicula care impiedica evaporarea lorA volatilitatea lic*idului aprins scade pina la valori ce reduc aproape total
intensitatea arderii.Apa usoara cu coe#icient redus de in#oiere se poate #olosi si la stingerea incendiilor de aeroporturi.
Cind substanta tensioactiva pe baza de #luor se amesteca cu o substanta spumanta proteinica,apa usoara are mare
e#icienta la stingerea incendiilor.
Apa usoara cu coe#icient mediu de in#oiere are e#ect mai mare la stingerea incendiilor de lic*ide combustibile
declansate pe supra#ete mari./a persista mult si asigura o regenerare permanenta a peliculei pe o durata mare de timp.
Apa usoara este compatibila cu spuma proteinica si intro oarecare masura si cu pulberile stingatoare.
-n general,pelicula de apa usoara poate rezista pe supra#ata lic*idului timp de 5 7 6 min,dupa care este indicat ca
lic*idul sa #ie acoperit cu spuma proteinica.
/#ectul de stingere al apei usoare trebuie obtinut in decurs de 5 min.
2.(.+"=:/0- 19-3&A9OA0/
Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu.-n a#ara pulberii pe baza de bicarbonat
de sodiu se mai #abrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu,sul#at de amoniu,carbonat de sodiu,uree si din di#eriti
compusi ai borului.
=a noi in tara sa #abricat pulberea stingatoare pe baza de bicarbonat de sodiu denumita l+ulvogenh.
1ub actiunea caldurii bicarbonatul de sodiu se descompune con#orm relatiei@
23a 2CO! 3a2CO!UCO2U22O
-n descompunerea totala a 1 ;g de pulbere de bicarbonat de sodiu se dega<a ',26 ;g dio,id de carbon si se consuma o
cantitate de caldura necesara pentru evaporarea a !'' cm
!
apa.Acestor cantitati le corespunde un e#ect de racire de $5
;cal.+ulberea pe baza de bicarbonat de potasiu este cu !' 7 5'b mai e#icace la stingerea incendiilor,decit pulberea pe baza de
bicarbonat de sodiu.
Flore,ul ,o pulbere stingatoare care se #abrica la noi in tara,#oarte e#icienta la stingerea incendiilor,are la baza
bicarbonatul de potasiu,ureea te*nica si alte substante c*imice.Actiunea de stingere instantanee a #lacarilor produse pe timpul
incendiilor se datoreste aductului potasiu 7 carbamic obtinut prin reactia c*imica solid 7 sodiu,in #aza lmicrocristalinah,in
prezenta unui catalizator cu continut de #luor,la temperatura de 6'C.
Aductului potasocarbamic i se mai adauga o serie de componente c*imice cum ar #i dio,idul de carbon,azotul,si alte
gaze inerte care au rolul de a mari mobilitatea #lore,ului,in stare netasata,in mod deosebit in stare #luidizata,precum si
rezistenta la actiunea umiditatii atmos#erice si a agentului de ve*iculare.
/#ectul de stingere al #lore,ului este atribuit unor #enomene #izicoc*imice, speciale ale aductului
potasocarbamic,care maresc viteza de intrerupere a reactiilor c*imice de ardere,prin e#ectul absortiei pe supra#ata particulelor
de pulbere a radicalilor liberi din #lacari si de in*ibare a particulelor de o,idare.
=a e#ectul de stingere mai contribuie natura si #inetea particulelor de pulbere 41'' 7 6' microni L5,capacitatea de a
dega<a gaze inerte si vapori de apa,substante care si dilueaza mediul in care e,ista #ocarul de ardere.
+ulberea stingatoare lFlore,h se #oloseste la stingerea incendiilor de@ combustibili petrolieri lic*izi 4benzine,petrol
lampant,motorina,combustibil de calori#er,pacura,uleiuri etc.5@ lic*ide organice utilizate ca solventi in industria de lacuri si
vopsele 4benzen,toluen,solvent na#ta etc.5A produse polare 4metanol,acetona,butanol,acetati de etil,metil,butil etc.5.
1e mai poate #olosi si la stingerea incendiilor de gaze combustibile 4metan,propan,butan,gaze de sonda,acetilena,gaz
de caroserie,de cracare etc.5.
0estrictie.Flore,ul nu se utilizeaza la stingerea incendiilor de sul#ura de carbon,pentasul#ura de #os#or,metale
piro#orice si substante reductoare.
+ulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca conditiile de@ e#icacitate mare de stingere,determinata de proprietati
c*imice si de gradul de dispersieA #luiditate buna in conducteA capacitate de a #orma un nor compact in suspensie de aerA
stabilitate la umezireA stabilitate termicaA conductibilitate termica redusa.
!.1":19A39/ FO=O1-9/ =A 0/8"C/0/A CO39-3"9"="- %AX-% 8/ OX-&/3
!.1. 8-OX-8"= 8/ CA0:O3
8io,idul de carbon,gaz inodor si incolor,introdus in incaperea in care a izbucnit incendiul inlatura incendiul inlatura
aerul,micsoreaza viteza de ardere,viteza de dega<are a caldurii si scade temperatura de ardere si in #inal procesul de o,idare se
intrerupe.CO2 actioneaza asupra #ocarului si prin e#ectul de innabusire si racire./#ectul de racire a 1 ;g CO2 corespunde cu
15b din e#ectul de racire a 1 ;g apa 462$ ;cal6;g5.
8in dio,idul de carbon comprimat,prin detenta se obtine zapada carbonica.
Calitatiile dio,idului de carbon,ca agent de stingere,sunt@ patrunde in ori#iciile obiectului aprins,#iind mai greu decit
aerul 4greutatea speci#ica 1,5!5A nu distruge obiectele si materialele asupra carora se re#uleazaA nu este conducator de
electricitateA nu se deterioreaza pe timp de conservare indelungataA nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute.
Cea mai e#icace actiune de stingere se obtine inc*is.-n medie se considera ca pentru stingerea incendiilor la
ma<oritatea substantelor este su#icienta o concetratie de !' 7 !5b in volum de CO2 in aer.
8io,idul de carbon se #oloseste ca substanta stingatoare re#ulata prin intermediul instalatiilor #i,e de stingere,ca
agent de ve*iculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele de incendiu si masini speciale de stins incendii.
+entru stingerea incendiilor,dio,idul de carbon se #oloseste la@ depozit de materiale amena<ate in incaperi cu
supra#ata redusaA incaperi cu documente de importanta deosebita 4ar*ive,muzee,biblioteci,laboratoare etc.5A masini si aparate
electrice amplasate in incaperi inc*iseA trans#ormatoare si generatoare electriceA statii de distributieA centrale tele#oniceA centre
de calculA incaperi de productie #ara supraveg*ere continua a productieiA instalatii sau utila<e de mare volum cu un rol
important economicA recipiente cu lic*ide combustibile cu o temperatura de in#lamabilitate a vaporilor scazuta,avind un
volum de ma,imum 5'' m
!
,magazii din navele maritime.
3u se utilizeaza la incendii de@ sul#,metale usoare ca magneziu,titan,plutoniu,uraniu,toriu,in apropierea cianurilor
pentru ca reactioneaza cu acestea.
!.2.A?O9"=
&az #ara culoare si miros,mai usor ca aerul,se #oloseste la stingerea incendiilor izbucnite in instalatii te*nologice,#iid
re#ulat din instalatii #i,e speciale de stins incendii.Concentratia de stingere a<unge pina la !1b in volum.
!.!.A:"0"=
Ca agent de stingere este #olosit in industria c*imica,petroc*imica, de lacuri si vopsele,in camere de uscare,in statii
de pompe si la uneleinstalatii te*nologice.
/#ectul de stingere al aburului se bazeaza mai ales pe diluarea concentratiei de o,igen,pina la limita la care
continuarea arderii devine imposibila.
Concentratia e#icienta pentru stingerea incendiului este de pina la !5b in volum.1e #oloseste atit abur saturat cit si
cel supraincalzit.
Aburul ca substanta de stingere se #oloseste in instalatii #i,e,semi#i,e,in special acolo unde e,ista permanent o
instalatie te*nologica de abur.
!.(.A+A +"=)/0-?A9A
Ca substanta de stingere prin reducerea continutului de o,igen,trebuie sa aiba particule pina la 1''L,obtinute prin
pulverizarea apei sub inalta presiune sau prin utilizarea unor tevi pulverizatoare speciale./#ectul de stingere depinde de
uni#ormitatea aparitiei picaturilor in #lu,,si de densitatea <etului de apa.
(.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 -32-:-9-/ C2-%-CA
8intre mi<loacele de stingere prin in*ibitie c*imica se citeaza *idrocarburile *alogenate.%i<loacele de in*ibitie
c*imica au punctul de #ierbere coborit,stabilitatea termica scazuta cu #ormarea radicalilor si atomilor,care la incalzire trec
usor in stare gazoasa.
2idrocarburile *alogenate au #ost denumite *aloni.8intre acestia cei mai utilizati sunt *alonii 1!'1 si 1211.
2alonul 1!'1 pastrat sub presiune sub #orma lic*ida are proprietati,superioare #ata de dio,idul de carbon.1e citeaza
slaba lui to,icitate,putinduse re#ula concomitent cu evacuarea persoanelor din incaperea incendiata./#icienta unei butelii cu
*alon 1!'1 este ec*ivalenta cu 5 butelii de dio,id de carbon de aceeasi marime.
2alonul 1211,denumit :CF,este o substanta stingatoare #oarte e#icicace pentru stingerea incendiilor.
1tingerea incendiilor cu *idrocarburi *alogenate se poate #ace cu@ <et compact,<et pulverizat,sub #orma de
aerosoli.2idrocarburile *alogenate se re#uleaza asupra incendiului din stingatoare si instalatii #i,e.
+rocesul de intrerupere a arderii se datoreste@ vaporizarii picaturilor de substante stingatoareA amestecarii vaporilor
substantei cu vapori de combustieA interactiuni #izicoc*imice dintre vaporii de *aloni si de combustibili.
Cu cit concentratia de stingere este atinsa mai repede,cu atit stingerea se realizeaza intrun timp mai scurt,iar
descompunerea *idrocarburilor *alogenate este mai redusa.
0estrictie./ste indicat ca *alonul 1!'1 sa nu #ie #olosit in concentratii mai mari de 1'b,in zonele ocupate normal si
unde evacuarea nu se poate realiza in mai putin de 1min.
8in cauza to,icitatii,utilizarea *idrocarburilor la stingerea unor categorii de incendii se restringe din ce in ce mai
mult.
2..+ompe si aparate #olosite la stingerea incendiilor
1.+O%+/ C" +-19O3
1e construiesc pompe aspiratoare,re#ulante si aspiratoare re#ulante.
+ompa aspiratoare.=a curba ascendenta a pistonului se #ace vid potential.Apa patrunde prin conducta de aspiratie in
corpul pompei si impinge supapa in sus.Apa care se gaseste deaspupra pistonului este mai ridicata pina la conducta de
re#ulare.
=a cursa descendenta a pistonului supapa de aspiratie m se inc*ide si apa aspirata in cursa anterioara trece prin
supapa n in partea de deasupra pistonului de unde,la cursa urmatoare a acestuia este re#ulata din pompa.
+ompa re#ulanta./ste o pompa cu piston la care inaltimea de aspiratie este aproape nula,aspiratia #acinduse direct
prin corpul de pompa.
-n cursa ascendenta a pistonului supapa de aspiratie m este desc*isa si n este inc*isa.=a cursa descendenta supapa m
se inc*ide,iar supapa n se desc*ide,apa #iind trimisa in conducta de re#ulare.+ompele re#ulante se #olosesc pentru pomparea
apei de la nivelul solului,din mine ca pompe de incendiu etc.
+ompa aspiratoare 7 re#ulanta.8upa cursa ascendenta a pistonului in corpul de pompa se #ormeaza un vid
partial.=ocul aerului este luat de apa.1upapa m este desc*isa si supapa n inc*isa.=a cursa descendenta supapa m este impinsa
in <os oprind intrarea lic*idului in tubul de aspiratie,iar supapa n se desc*ide si apa trece in conducta de re#ulare.
+ompele aspiratoare 7 re#ulante se construiesc cu simplu e#ect 4actiune simpla5 si ca dublu e#ect sau actiune dubla.
+ompa cu dublu e#ect este ast#el construita incit #iecare cursa este completa a pistonului se produce o re#ulare si o
aspiratie ,adica apa este actionata alternativ de doua #ete ale pistonului in ambele sensuri,si la #iecare cursa a pistonului.-n
acest mod se obtine circulatia continua a apei.+ompele cu simplu e#ect au doua supape,iar cele cu dublu e#ect patru supape.
-naltimea de aspiratie este in medie de (5 m si nu poate depasi . m.
8ebitul pompelor cu piston@
15 Cu actiune simpla@
NCAsn Rm
!
6sTA
6'
N 7 debitul Rm
!
6sTA
A sectiunea pistonului RmETA
s 7 cursa pistonului RmTA
n 7 numarul de curse ale pistonului.
25 Cu actiune dubla@
NC 42AA`5sn Rm
!
6sTA
6'
A` sectiunea ti<ei pistonului,care de regula se ia egala cu ',1 A.
2.+O%+/ C/390-F"&/
8in punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei se cunoaste@
15 +ompe centri#uge de <oasa presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este de pina la 2' m 22O.1e
construiesc cu un eta<./le se #olosesc ca pompe de irigatii.
25 +ompe centri#uge de medie presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este cuprinsa intre 2' si 6' m
22O./le se construiesc cu unul sau mai multe eta<e si se #olosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie etc.
!5 +ompe centri#uge de inalta presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este de peste 6' m 22O.1e
construiesc cu mai multe eta<e si se #olosesc pentru alimentarea caldarilor cu abur,la alimentarea centralelor *idraulice,ca
pompe pentru incendiu etc.
8in punct de vedere constructiv se deosebesc@
15 +ompe centri#uge radiale.
25 +ompe cu intrare a,iala si iesire radiala.
!5 +ompe a,iale.
-n general,pompa centri#uga #olosita la masinile de incendiu se compune din@
15Corpul de aspiratie,prevazut cu doua sau mai multe racorduri tip A pentru alimentarea cu apa,pe ambele laturi,una
sau doua conducte in #orma de 9,ori#iciile de comunicare cu pompa de vid si respectiv pentru intrarea apei la corpul de
presare si re#ulare.
25 Corpul de presare 7 re#ulare,in care se gasesc,montati pe a,ul pompei un numar de rotori si de statori care maresc
viteza de curgere a apeisi respectiv diri<eaza apacu presiune la conductele de re#ulare,variabil,in #unctie de tipul masinii.
!5 -nstalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului 4la unele tipuri de masini5,robinetele pentru
golirea pompelor de apa si aparatura de control.
+rincipiile care stau la baza constructiei si #unctionarii pompelor centri#uge constau in admisia lic*idului pe la
centrul rotorului cu o viteza redusa si antrenarea lui pe palete sub in#luenta #ortei centri#uge,determinata de rotatia rotorului.
Apa,care datorita presiunii atmos#erice intra in tubul de aspiratie,este primita de corpul de aspirare si de aici trece in
rotor,pus in miscare de motor.0otorul pompei este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si conduce lic*idul in
strator.Apa intra in corpul pompei in directia a,iala si este condusa apoi de catre paletele rotorului catre e,terior,dind
lic*idului si o miscare de rotatie in <urul arborelui.
+resiunea care se #ormeaza in e,teriorul rotorului este proportionala cu patratul vitezei ung*iulare.
O pompa centri#uga cu un singur rotor,in mod obisnuit nu poate asigura o presiune mai mare de p C 12,5 at.
8aca p este presiunea de intrare in rotor,presiunea ma,ima care se poate obtine p1UpCp1U12,5 at.
=a pompele centri#uge pentru incendii se cer presiuni mai mari de 121! at.8eci este necesar construirea unor pompe
cu rotori in serie.+rimul rotor trimite apa cu o presiune egala pUp1 in cel de al doilea rotorA aceasta o impinge mai departe cu
pUp1Up2.3umarul eta<elor este de pina la 1'12.-n conducta de aspiratie viteza apei nu depaseste de regula 2m6s,iar in cea de
re#ulare in <ur de !m6s,in sc*imb in corpul pompei este mai mare.
+uterea pompei centri#uge@
+C ON2 RC+T A +C ON2 R;GT A
.5 d 1'2
N 7 debitul pompei Rm
!
6sTA
2 7 inaltimea de re#ulare RmTA
d 7 randamentul pompei centri#ugeA
O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m
!
TA
0andamentul pompei variaza dupa natura constructiei,intre ',6' si ',8'.
!.+O%+/ 8/ )-8
+ompele centri#uge pentru a debita apa trebuie amorsate.Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie
cu apa,inainte de pornire,evacuinduse mai intii aerul din sorb,conducta de aspiratie si pompa.
=a masinile de incendiu ca pompe de vid,au,iliare,la pompele centri#uge,se #olosesc de regula pompele de vid cu
rotor si palete mobile si pompele cu e<ector de gaze.
!.1. +O%+A 8/ )-8 C" 0O9O0 1- +A=/9/ %O:-=/
+ompa de vid cu rotor si palete mobile este compusa din@ carcasa in interiorul careia se invirte rotorulA blocul pompei
de vidA a,ulA palete 4aripioare5A canal de evacuare a aeruluiA canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centri#ugaA
locasul cilindrului pompei de vid.
Functionarea.1e pune in #unctiune pompa de vid,dupa care a,ul pompei de vid se cupleaza cu a,ul pompei
centri#uge.Cuplarea se #ace in sisteme di#erite in raport de tipul constructiei pompei.
+rin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie, #orta centri#uga proiectind paletele la peri#eria
carcasei,inc*izind spatii variabile datorita amplasarii e,centrice a rotorului #ata de carcasaA in spatiile in care volumul creste
are loc procesul de aspiratie,iar cele in care volumul scade are loc re#ularea aerului aspirat.
Fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer e,istenta in sorb,tubul de aspiratie si pompa centri#uga si
o evacueaza in atmos#era.
8upa e#ectuarea vidului,apa din sursa este impinsa de presiunea atmos#erica in pompa,#apt con#irmat prin iesirea
apei din ori#iciul de evacuare.)idul #iind #acut,pompa de vid se decupleaza.
=a #iecare actionare a pompei de vid o parte din uleiul din rezervor este consumat,deci se impune ca inainte de o
noua actionare sa se complecteze si sa se restabileasca nivelul initial.
Functionarea pompei de vid nu trebuie sa depaseasca ! min,deoarece se poate incalzi.
+ompa de vid trebuie bine intretinuta prin@ veri#icarea si complectarea nivelului de uleiA actionarea periodica timp de
citeva secunde pentru a evita griparea paletelor.
!.2.+O%+A 8/ )-8 C" />/C9O0
Aceasta se compune din@ corpul pompei si coloana de e<ectie cu a<uta<ul de e<ectie a gazelor de esapament,a<uta<ul
divergent prin care gazele si aerul aspirat se evacueaza in atmos#era,clapeta cu a<utorul careia gazele de esapamentse diri<eaza
spre e<ector si conducta de legatura cu pompa centri#uga.
Functionarea.1e pune in #unctiune pompa centri#uga si apoi se cupleaza pompa de vid cu a<utorul unei
manete,desc*izinduse robinetul vacuummetrului si manometrului.Cantitatea de gaze de ardere necesara unei e<ectii
corespunzatoare se obtine prin actionarea motorulului dupa nevoie.
8iri<area gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de e<ectie a pompei de vid se #ace prin clapeta
monatat in teava de esapament,actionata de maneta de cuplare.&azele de ardere iesite cu o anumita viteza,antreneaza aerul
din pompa centri#uga sil evacueaza in atmos#era.-n acest mod se realizeaza vidul in sorb,conducta de aspiratie si pompa
centri#ugaA dupa aceasta se inc*ide robinetul vacuummetrului.
Oricare ar #i pompa de vid #olosita trebie sa se realizeze vidul in cel mai scurt timp.
(./>/C9OA0/
/<ectorul este un aparat cu a<utorul caruia se poate absorbi si deplasa o cantitate de lic*id,#olosind o cantitate de apa
cu presiune si viteza mare.
/<ectorul se compune dintrun a<uta< convergent de inalta presiune 4con#uzor5,denumit si a<uta< de e<ectie,alimentat
cu apa de la o pompa sau de la o retea de apaA a<uta< convergent de <oasa presiune pus in legatura cu lic*idul care trebuie
e<ectat prin intermediul unei conducte sau a unei camere de aspiratie de #orma adecvataA camera de amestec A di#uzorul
e<ectorului pus in legatura cu conducta de re#ulare a apei amestecate.
Functionarea.=ic*idul primar 4e<ectant5,avind de regula un debit relativ scazut si o presiune mare curge prin a<uta<ul
de inalta presiune,patrunzind in camera de amestec,cu viteza mare.A<uta<ul de e<ectie #iind convergent,viteza lic*idului creste
treptat si drept urmare energia cinetica a apei se mareste in timp ce presiunea statica scade.
=a iesirea din con#unzor,viteza apei #iind #oarte mare,presiunea statica are o valoare mai redusa decit presiunea
atmos#erica.8in cauza depresiunii #ormate in interiorul aparatului,lic*idul care trebuie e<ectat se ridica in camera de aspiratie
si patrunde in camera de amestec.-n camera de amestec,cele doua lic*ide intra sub #orma de curenti di#eriti.9reptat acesti
curenti patrund unul in celalalt ,se amesteca ast#el incit in partea #inala a camerei de amestec miscarea se egaleaza,distributia
vitezelor capatind aspectul caracteristic regimul de curgere.
%iscarea lic*idelor #iind permanenta,viteza medie in lungul camerei de amestec este constanta.
8esi au un randament scazut,e<ectoarele sunt mentinute in dotarea pompierilor datorita unor avanta<e ca@ constructie
simpla #ara organe in miscareA siguranta in serviciuA se pun in #unctiune imediatA pot #unctiona bine si in cazul apelor mici si
cu impuritati etc.
5.2-80OFOA0/
-nstalatia de *idro#or se compune din@ rezervor metalic de presiune pentru apa si aerA compresoare de aerA automate
pentru #unctionarea instalatieiA pompe pentru pomparea apei in rezervorul de presiune 4cel putin doua,una de #unctionare si a
doua de rezerva5.
Functionarea.=a partea in#erioara a rezervorului de presiune se gaseste apa,iar deasupra apei aer.+resiunea initiala a
aerului din rezervor este mai mare decit presiunea apei in conducta.+e masura ce apa din rezervor se consuma,aerul din
interior ocupa un volum mai mare si deci #orta de apasare asupra apei se micsoreaza.+resiunea scade pina la o anumita
limita ,dinainte stabilita,la care intra in #unctiune,in mod asutomat,pompa care pompeaza apa in rezervor.Asupra automatului
de pornire actioneaza automatul de presiune.
Comprimind stratul de aer in rezervor,se a<unge la o presiune ma,ima admisa,dupa care se actioneaza imediat asupra
automatului de pornire si pompa se opreste.
-n timpul dintre cele doua pozitii limita,instalatia mentine presiunea necesara in retea prin elasticitatea pernei de aer
comprimat a#lat in partea superioara a rezervorului de presiune.
1e #olosesc *idro#oare cu presiune constanta si *idro#oare cu presiune variabila.
=a rezervoarele de presiune se prevad@ ventile de siguranta,conducte de golire,manometre si indicator de nivel al
apei.Consumul se stabileste in #unctie de numarul ma,im de declansari pe ora 41'15 declansari automate pe
ora5.0ecipientele de *idro#or pe linga rolul de a asigura presiunea in retea,de a reglementa pornirea si oprirea
pompelor,permit acumularea apei pentru o perioada de consum relativ scurta.
=a instalatiile de *idro#oare se racordeaza si instalatiile de *idranti interiori,instalatiile de sprin;lere si drencere
pentru asigurarea apei de stingere a incendiilor in primele minute.
%anometre,barometre si debimetre
1.%A3O%/90/
%anometrul este un instrument care se #oloseste,#ie la masurarea presiunilor unui lic*id intrun recipient,#ie la
masurarea di#erentei de presiune.
1e cunosc di#erite clasi#icari ale manometrelor.8e e,emplu,din punct de vedere al modului de indicare al rezulatului
masurarii se construiesc@ manometre comparatoare,indicatoare si inregistratoare.
8intre cele mai uzuale sunt@ manometrele cu tub curbatA manometrele cu tub elicoidalA manometrele cu tub spiralA
vacuummetreleA manovacuummtrele.
%anometrul cu tub curbat este #ormat dintrun tub curbat,elastic,in #orma de arc de cerc,cu sectiunea transversala
plana,ovala sau eliptica 4tub :ourdon5,care se de#ormeaza sub actiunea di#erentei dintre presiunea interioara masurata si cea
e,terioara 4de obicei,presiunea atmos#erica5.
Capatul #i, al tubului curbat este in comunicatie cu #luidul din recipient,iar capatul liber inc*is este articulat cu un
mecanism de transmitere si ampli#icare a deplasarilor lui.
Fluidul patruns in tub e,ercita o anumita presiune.1ub actiunea di#erentei dintre presiunea e,ercitata de #luid in
interiorul tubului si cea atmos#erica din e,terior,tubul se destinde daca presiunea masurata este mai ridicata decit presiunea
atmos#erica sau se curbeaza mai mult daca este scazuta.-n primul caz,instrumentul se utilizeaza ca manometru,iar in al doilea
caz ca vacuummetru.
%anometrul cu tub elicoidal./lementul elastic al manometrului este construit dintrun tub elicoidal cu un capat #i, si
unul mobil,artiuculat cu un mecanism de transmisie si ampli#icare.
%anometrul cu tub spiral./lementul elastic este #ormat dintrun tub metalic spiral.
1ub actiunea di#erentei dintre presiunea masurata,capatul liber al tubului spiral se deplaseaza mai mult decit capatul
curbat,mecanismul de transmisiune si ampli#icare este mai simplu.Capatul liber al spiralei elastice esre legat direct de a,ul
acului indicator.
)acuummetrul./ste un tip de manometru care poate #i #olosit pentru determinarea presiunilor de ordinul unui
milimetru coloana de mercur si mai scazute.
Functionarea vacuummetrului se bazeaza pe de#ormatia elastica a tubului curbat,de#ormare care se transmite la
indicator printrun mecanism.9ubul curbat,prin intermediul suportului,este pus in legatura cu spatiul in care se a#la vidul.
-n timpul realizarii vidului,tubul se curbeaza,se stringe si e,tremitatea lui,in punctul de legatura cu ti<a de articulatie
se deplaseaza in <os,#acind ca miscarea sa se transmita si la sectorul dintat,care actioneaza rotita dintata care #ace sa se mieste
indicatorul de scala de la dreapta la stinga.
1cala vacummetrului se gradeaza,de regula in milimetri coloana de mercur Rmm2gT incepind de la ' la .6' mm.
9ubul curbat este construit dintrun material elastic,care dupa #unctionare revine la #orma initiala 4eliptica5 sau
4ovala5.
%anovacuummetrul.Aceasta se poate #olosi ca manometru si ca vacuummetru.8in punct de vedere constructiv nu se
deosebeste prea mult de un vacuummetru.1cala %anovacuummetrului se gradeaza in partea stinga in mm 2g,#olosinduse
pentru masurarea vidului 4depresiunii5,partea dreapta #iind gradata in atmos#ere te*nice R;g#6cmET,pentru masurarea
presiunilor.+ozitia normala a indicatorului marc*eaza ' pe scala.
%anovacuummetrul este pus in legatura prin suportul lui cu instalatia.
2.:A0O%/90/
:arometrul este un instrument pentru masurarea presiunii atmos#erice.1e deosebesc@ barometre cu lic*id si
barometre metalice.
:arometrele cu lic*id se construiesc de doua tipuri@ cu tub in #orma de " si barometru cu rezervor.Cel mai utilizat
este barometrul cu rezervor cu scara gradata,#i,a,care este #ormat dintrun singur tub barometric de sticla,inc*is la partea
superioara 7 introdus intrun rezervor cu diametrul mult mai mare.9ubul de sticla este inc*is intro carcasa metalica.+aralel
cu tubul de sticla se gaseste o scara gradata in milimetrii coloana de mercur sau torr si in milibari.Citirile e#ectuate cu un
barometru cu lic*id trebuie corectate.+rincipalele corectii@ corectia de temperatura,corectia de menisc si coretia de altitudine
si latitudine.)alorile acestor corectii sunt date in tabele.
:arometrele metalice se mai numesc barometre aneroide./le sunt barometre in care presiunea atmos#erica este
ec*ilibrata prin tensiunile elastice ale anumitor piese metalice.Ca elemente elastice de masurare se #olosesc tuburi :ourdon
sau capsule.Ca element aneroid cel mai mult se #oloseste capsula elastica de maturat.8upa evacuarea aerului din
interior,presiunea atmos#erica comprima capsula.+entru #iecare valoare a presiunii atmos#erice corespunde o anumita grosime
a capsulei.8eplasarile capacului capsulei catre #undul acesteia sunt ampli#icate printrun sistem de pirg*i si transmise acului
indicator,care se poate misca in #ata unei scari gradate.Acul indicator se roteste proportional cu variatia presiunii
atmos#erice.8eplasarile sunt #oarte mici,in general de ordinul a ',''5 mm pentru o variatie a presiunii atmos#erice de 1 mm
2g.
:arometrul altimetru are o scara interioara gradata in mm2g sau in mbar,pe care masoara presiunea atmos#erica si o
alta scara gradata in m pe care altitudinea.+entru masurarea temperaturii pe cadran este #i,at un termometru cu mercur in
#orma de arc de cerc.
!.8/:-%/90/
8ebimetrul este un aparat pentru masurarea debitelor.
8ebimetrele care au un dispozitiv de inregistrare se numesc contoare si masoara cantitatea de #luid trecuta printro
anumita sectiune intrun interval de timp.
8ebimetrele,in raport de principiul de #unctionare,se impart in@
15 Aparate volumetrice pentru lic*ide si gaze ale caror indicatii sunt aratate in unitati de volum.
25 Aparate de viteza pentru lic*ide si gaze,montate numai pe conducte inc*ise 4curgere #ortata5.
!5 Aparate du#erentiale pentru #luide,care masoara variatia energiei potentiale a #luidului ce se scurge dintrun
dispozitiv de strangulare 4masoara presiunea inainte si dupa punctul de strangulare,dupa care se determina debitele5.
(5 Aparate gravimetrice,care masoara volumul #luidului ce trece prin aparate,indicatiile #iind e,primate in unitati de
greutate.
Cele mai uzuale aparate de masurare a debitelor #luidelor in conducte sunt contoarele volumetrice.+rincipiul lor de
#unctionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare de un anumit volum.
+entru masurarea debitelor de lic*ide,contoarele volumetrice au un disc oscilant,un piston rotativ sau dinti ovale,care
se pun in miscare de catre lic*idul al carui debit se masoara.
Contoarele volumetrice se monteaza,in general,pe conducte inc*ise.=ic*idul care curge prin conducta patrunde cu
presiune in aparat datorita di#erentei dintre presiunea de la intrare si cea de la iesirea din camera are loc miscarea organului
masurator.Cantitatea de lic*id care trece prin aparat se indica pe un cadran.
1tingatoare de incendii
1.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" +"=:/0/ 4+5
9abelul XX-X.1
Caracteristicile stingatoarelor de incendiu portativa cu pulbere +
1tingatoarele
Caracteristica "% +1 +F2 +! +F6 +F1'
%asa incarcaturii tip
F=O0/X
R;gT 1 2 ! 6 1'
Capacitatea buteliei de CO2 RlT ','6 ',1 ',1 ',18 ',!25
%asa minima a incarcaturii de
CO2 R;gT ','( ','. ','.5 ',1!' ',2('
9impul de descarcare RsT 68 68 81' 1215 152'
=ungimea minima a <etului de
pulbere RmT !,5 !,5 !,5 ( (
%asa ma,ima a stingatorului
#ara pulbere R;gT 1,!6 2,62 (,2' 5,85 8,6'
%asa ma,ima a stingatorului
cu incarcatura R;gT 2,(' (,.' .,28 12,'' 18,85
9emperatura mediului ambiant
pentru o buna #unctionare RyCT 2'...U55
8imensiunea RmmT t 8' , !!' t 12' , (6' t 1(' , (2' t 16' , (.5 t 2'' , 5(8
2.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" 8-OX-8 8/ CA0:O3 4&5
9abelul XX-X.2
1tingatoarele
Caracteristica
"% &1 &2 &! &6
9ip - 9ip -- 9ip --- 9ip - 9ip --
1 2 ! ( 5 6 . 8 $
Capacitatea buteliei RlT 1 ( ( ( 8 8
%asa incarcaturii de CO2 R;gT 1 2 ! ! ! 6 6
:ataia <etului de zapada
carbonica RmT ( ( ( ( ( ( (
%asa stingatorului@
#ara incarcatura
cu incarcatura
R;gT 1!,6 1(,' 1(,6 2(,! 2!,5
R;gT 5,8 8,' 16,6 1.,' 1.,6 !',! 2$,5
9emperatura de
#unctioare RSCT ('...U5'
9impul de descarcare RsT 8,!' s
-naltimea RmmT 5.5 85' 5.5 85' 52'
8iametrul buteliei RmmT !(' !.! ($5 ($5 ($5 8'' 8''
3ota@
15 9ipul - are butelia con#ectionata din teava cu miner declansator #ara manta de protectie.
25 tipul -- are butelia con#ectionata din teava cu roata declansator #ara manta de protectie.
!5 9ipul --- are butelia con#ectionata din teava cu miner declansator si cu manta de protectie
(5 +e locomotive 8iesel si 8iesel electrice se utilizeaza stingatorul &! ---=8/.
!.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" 1+"%A C2-%-CA 41C5 1- A+A +"=)/0-?A9A 4A+5
9abelul XX-X.!
1tingatoare
de incendiu
Caracteristica
"% 1C $ 1C $ 3F A+ 1'
Capacitatea utila a stingatorului@
solutia acida A
solutia bazica :
apa
9impul de re#ulare
=ungimea ma,ima a <etului
8imensiunea
%asa stingatorului incarcat
9emperatura de #unctionare
%asa incarcaturii de CO2
RlT
RlT
RlT
RsT
RmT
RmmT
R;gT
RyCT
RgT
1,2
.,5
5' 7 6'
8
t 1.5 , 6!'
15,2
U (... U 6'
1,2
.,5
5' 7 6'
8
t 1.5 , 6!'
16,1
U (... U 6'
1'
2' 7 ('
( 7 6
t 1.5 , 6!'
15
U (... U 6'
1!'
3ota.
1tingatorul 1C $3F se #oloseste,in special,in domeniul naval si #eroviar,#iind asigurat impotriva eventualelor
declansari prin rastunarea accidentala.
(.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" 90A31+O09A:-=/ C" +"=:/0/ 4+5,1+"%A C2-%-CA 41C5 1- A+A
+"=)/0-?A9A 4A+5
1tingatoare
de incendiu
Caracteristica
"% +5' +125 1C$' 1C18' A+6' A+1''
1 2 ! ( 5 6 . 8
%asa incarcaturii cu substante de
stingere R;gT 5' 125 1'! 2'6
%asa incarcaturii de CO2 R;gT ! ! 1,2 1,2
Capacitatea utila $' 18' 5' 1''
3umarul necesar de incarcaturi
AU: per. 1' 2'
9impul de descarcare RminT 1 7 2 2 7 ( ',66 7 1 1,!! 7 1,66
=ungimea <etului RmT 6 6 6 7 1' 6 7 1' 6 6
Capacitatea totala a recipientului
RlT 12' 2'5
Capacitatea minima a tubului
central RlT 16 !5
%asa stingatorului incarcat R;gT 15' 2!8 1$' !26 1'. 1.5
9emperatura de #unctionare cu@
incarcatura de vara RyCT 2'...U55 U(...U6' U(...U6' U5...U6' U5...U6'
incarcatura de iarna RSCT 2'...U(' 1'...U(' Cu adaos de antigel pina
la 7 15yC
5.8O%/3-"= 8/ "9-=-?A0/ A= 19-3&A9OA0/=O0 -3 0A+O09 C" C=A1/=/ 8/ -3C/38-" 1-
C"=O0-=/ 8/ %A0CA0/ +/ /9-C2/9/=/ 19-3&A9OA0/=O0
8omeniul de utilizare al stingatoarelor
1ubstanta de stingere Clasele de incendiu +ericol de
electrocutare
Culoarea de
marcare A : C 8
Apa pulverizata
1puma c*imica
1puma mecanica
8io,id de carbon
+ulbere
2aloni
U U
U
U
'
U E
5
U
U
U U
U U
15
'
U U
U U
U
U
U
'
U
U U

U
U UE
5
U

U
U
U U
Albastru
&alben
&alben
3egru
Alb
)erde
=egenda@
U U indicat a se #olosiA
U se poate #olosi,dar cu e#icienta ridicataA
' se poate #olosi,dar cu e#icienta mai ales in mediile inc*iseA
nu este indicatA
interzis a se #olosi.
1
5 +entru alcooli si alte lic*ide combustibile sunt necesare spume speciale.
2
5 Cu destinatie speciala.
6.A0--=/ %AX-%/ +0O9/>A9/ 1- 8-19A39/=/ %AX-%/ 8/ A%+=A1A0/
A 19-3&A9OA0/=O0 -3 0A+O09 C" +/0-CO="= 8/ -3C/38-"
9abelul XX-X.6
Ariile ma,ime prote<ate si distantele ma,ime de amplasare a stingatoarelor
+ericolul de incendiu 0edus %ediu 0idicat
Clasa de incendiu A : A : A :
9ipul stingatorului #olosit A+1'
15
&!
+2
1C$
+!
A+1'
15
+6
&6
+1'
A+1''
15
1C$'
1C 18'
+5'
+125
&1''
Aria ma,ima prote<ata RmET
8istanta ma,ima RmT
(''
2'
!''
1'
!''
15
2''
1'
2''
1'
1''
1'
1
5 3umai pentru clasa A si :.
..8/9/0%-3A0/A CA+AC-9A9-- 8/ 19-3&/0/ A 19-3&A9OA0/=O0 +/
FOCA0/ 9-+ 419A1 11$5$8!5,F"3C9-/ 8/ C=A1A 8/ -3C/38-" 419A1
118(1 8!5
Focare tip A.1tandul de incercare este realizat dintrun suport metalic,construit din pro#ile cornier 5',5',( mm,cu
inaltimea de 25' mm,latimea 8'' mm si lungimea ma,ima de 55'' mm,sub care se amplaseaza o tava metalica cu latimea de
6'' mm,adincimea 1'' mm si lungimea 1'' mm mai mare decit cea a #ocarului 4ori mai multe tavi cu aceeasi
latime,adincime si lungime ec*ivalenta5.
%aterialul combustibil este lemnul de brad cu umiditatea de 1' 7 15b taiat in rigle cu sectiune patrata,avind latura
de (' U 2mm,asezate ordonat in 1( straturi,suprapuse,perpendiculare.=ungimea riglelor transversale este de 5'' mm,iar a
celor longitudinale este egala cu lungimea #ocarului con#orm tabelului XX-X...1
/lemente pentru determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor
1imbolul marimii
#ocarului tip
3umarul de rigle
transversale din #iecare strat
=ungimea #ocarului
RmT
Cantitatea de benzina
necesara amorsarii RlT
! A
5 A
8 A
1! A
16 A
21 A
2. A
!( A
(! A
55 A
!
5
8
1!
16
21
2.
!(
(!
55
!''
5''
8''
1!''
16''
21''
2.''
!(''
(!''
55''
',6
1,'
1,6
2,6
!,2
(,2
5,(
6,8
8,6
11,'
3ota@
15 1e observa ca ci#rele care caracterizeaza marimea #ocarului reprezinta numarul de rigle transversale din #iecare
strat si sutele de milimetri din lungimea #ocarului.
25 Focarele tip 16 A si 2. A si (! A sunt marimi intermediare
-n tava de sub stiva se introduce un strat de apa !' mm,deasupra careia se toarna benzina,pina acesta a<unge la un
strat de circa 5 mm.8upa 2 min. de la aprindere,tava de benzina este indepartata si se lasa stiva sa arda in continuare inca 6
min 4in total 8 min5,dupa care incepe operatia de stingere,de la o distanta initiala de ! m,stingatorul apropiinduse progresiv
de #ocar atit cit este posibil.
-ncercarea este considerata reusita dupa incetarea stingerii,timp de ! min nu apare #lacara.
/#icienta unor stingatoare cu apa pulverizata si cu spuma c*imica a#lata in e,ploatare,determinata de #ocare tip
A,#unctie de lungimea = a #ocarului este data in tabelul XX-X...2.
9abelul XX-X...2.
=ungimea e#icienta = a #ocarelor
1tingatorul A+ 1' A+ 1'' 1C $ 1C3F 1C $' 1C 18'
= RmT ',8 !,( ',5 ',5 2,. (,!
Focare tip :.1tandul este #ormat din tavi metalice,circulare,in care se deverseaza benzina,cu interval de #ierbere de la
$' la 1'5C,intrun strat gros de !! mm.Cantitatea de combustibil si dimensiunile tavilor sunt aratate in tabelul XX-X...!
9abelul XX-X...!
/lementele pentru determinarea e#icienta a stingatoarelor
1imbolul marimii
#ocarului tip
Cantitatea de
combustibil
8imensiunile tavii metalice
8iametrul
apro,imativ RmmT
Adincimea
RmmT
&rosimea
peretelui RmmT
1upra#ata RmET
1 2 ! ( 5 6
8 :
1! :
21 :
2. :
!( :
(! :
55 :
.' :
8$ :
11! :
1(( :
18! :
2!! :
8
1!
21
2.
!(
(!
55
.'
8$
11!
1((
18!
2!!
56'
.2'
$1'
1'('
12''
1!1'
15''
1.''
1$''
212'
2(''
2.2'
!'''
1''
15'
15'
15'
15'
15'
15'
15'
2''
2''
2''
2''
2''
2
2
2
2
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
',25
',('
',65
',85
1,'.
1,!5
1,.!
2,2'
2,.$
!,55
(,52
5,.5
.,!2
3ota@
15 +entru incercarea stingatoarelor cu apa pulverizata,in locul benzinei se utilizeaza motorina cu punct de
in#lamabilitate a vaporilor de peste 55C.
25 +entru testarea stingatoarelor cu spuma rezistenta la actiunea alcoolilor,cetonelor si altor *idrocarburi *idro#ile
4produse polare5,benzina este inlocuita cu acetona.
!5 Focarele tip 2. :,(! :,.' :,11! : si 18! : sunt marimi intermediare.
(5 1e observa ca ci#rele care caracterizeaza marimea #ocarului reprezinta cantitatea de combustibil.
1tingerea incepe dupa trecerea unui minut de la aprinderea #ocarului,de la o distanta de ! m,apropiind progresiv
stingatorul de #ocar,atit cit este posibil.
-ncercarea este considerata reusita daca #lacarile au #ost lic*idate complet,si daca,timp de 1 min. dupa
stingere,#ocarul nu se aprinde.
/#icienta unor stingatoare cu apa pulverizata,spuma c*imica,gaze inerte si pulberi,determinata de #ocare tip :,#unctie
de supra#ata 1 a #ocarului este aratata in tabelul XX-X...(
9abelul XX-X...(
/#icienta stingatoarelor in #unctie de supra#ata #ocarului
1tingatorul A+ 1'' A+ 1'' 1C $
1C $ 3F
1C $' 1C 18' & 1
& 2
& !
&! =8/
& 6
1 RmET ',65 1,.! ',65 2,.$ (,52 ',(' ',65 1.'.
1tingatorul + 1 + 2 + ! + 5 + . + 1' + 5' + 125
1 RmET ',(' ',65 1,'. 1,.. 2,2' 2,.$ 12,'' 25,''
3ota.1tingatoarele cu apa pulverizata sau incercat pe motorina.
Focare tip C.1tandul se realizeaza dintrun a<uta< metalic cu diametrul de 22,5 mm,racordat la o conducta 8n 5' de
gaz metan cu o presiune de ',1 bar situat in pozitie verticala la o inaltime de ',8 m #ata de sol.Conducta are un robinet cu cep
si mu#a 8n 5',amplasat la minimum 2 m pe orizontala #ata de pozitia a<uta<ului.
Aprinderea gazului se #aca cu o #acla avind ti<a cu lumgimea de minimum 1,5 m.
1tingerea incepe dupa !' s de la aprindere.
9estul se considera reusit daca dupa stingere #ocarul nu se reaprinde.
Focarul de tip 8.1tandul si determinarile se realizeaza in conditii speciale,tinind seama de natura metalelor si modul
in care urmeaza a se #ace interventia.
+osibilitatea de #olosire a ec*ipamentului electric sub tensiune.1tandul de incercare consta dintro placa metalica cu
supra#ata de 1 m patrat,sustinuta prin izolatori,conectata la un trans#ormator care permite stabilirea unei tensiuni alternative
de !5 ;) cu #recventa de 5' 2z,intre plasa si pamint.-mpedanta circuitului trebuie sa #ie ast#el,incit atunci cind secundarul
trans#ormatorului este scurtcircuitat si primarul alimentat la o tensiune egala cu 1'b din tensiunea normala de
alimentare,curentul secundar sa #ie cel putin egal cu ',1 mA.
1tingatorul este #i,at pe un suport izolat si dispus ast#el incit a<uta<ul de re#ulare sau ori#iciul di#uzorului
4tromblonului5 sa #ie la o distanta de 1 m de placa metalica,#iind diri<at catre centrul acestuia.
1tingatorul se considerea corespunzator pentru a #i #olosit la stingerea incendiilor la care e,ista pericol de
electrocutare,daca valoarea curentului de conductie electrica masurat intre partea metalica a stingatorului 4recipient sau duza
de re#ulare5 si pamint,in momentul re#ularii substantei de stingere ,nu depasete ',5 mA.
8eterminarea capacitatii de stingere a stingatoarelor se realizeaza in laboratoare autorizate,de personal cali#icat si
ec*ipat corespuzator.
8.)/0-F-CA0/A 1- -390/9-3/0/A 19-3&A9OA0/=O0
1tingatoarele de incendiu constituie mi<loace principale de incendiu pentru stingerea inceputurilor de
incendiu.+entru a #i e#iciente trebuie sa e,iste in stare de #unctionare.Acest lucru se asigura printro buna si permanenta
intretinere,veri#icare amanuntita a elementelor componente,precum si a #unctionalitatii in asamblu.%odul de veri#icare si
intretinere a stingatoarelor de incendiu pe tipuri se arata in tabelul XX-X.8.1.
)eri#icarea si intretinerea stingatoarelor
9ipul
stingatorului
Operatia e#ectuata %odul de e#ectare +eriodicitatea Alte precizari
1 2 ! ( 5
9oate
tipurile
)eri#icarea e,istentei si amplasarii
corecte a stingatorului,urmarinduse
cu precadere
vizibilitatea,accesibilitatea,precum si
asigurarea conditiilor de mediu
pentru care este garantat
)eri#icarea aspectului e,terior si a
starii de integritate a
subamsamblelor,constatinduse
eventualele #olosiri prealabile
4neincarcat,sigiliu deteriorat5,#i,area
necorespunzatoare a reperelor
demomtabile 4capac,#urtun supapa
etc5,in#undarea duzelor de
re#ulare,e,istenta unor scurgeri sau a
unor supape in stare de
ne#unctionare 4blocate,sparte etc.5
)eri#icarea e,istentei etic*etelor
con#orm 19A1 11$5$618!
)izual =unar 4saptaminal
pentru punctele
vitale si vulberabile5
=a stingatoarele cu
spuma se va veri#ica
si e,istenta cuiului
pentru des#undat
a<uta<ul 4la cele
portative5 si a
etic*etei privind
incarcarea cu solutii
de varaiarna
Curatirea si reprote<area adecvata
4vopsire,ungere5
)eri#icarea amanuntita a starii de
integritate si #unctionalitatii
subansamblelor componente
4recipient,sistem de
declansare,supapa,asamblari
#iletate,elemente de
cauciuc,materiale plastice sau sticla
etc5
-ncercarea la rezistenta interna a
recipientului cu e,ceptia celor pentru
CO2 care se veri#ica con#orm
prevederilor prescriptiilor te*nice
-1C-0
+rin demontarea
completa a
stingatoarelor,cu
e,ceptia celor cu
CO2 care se veri#ica
con#orm prevederilor
si prescriptilor -1C-0
+rin supunerea
treptata a
stingatorului complet
asamblat si cu
ori#icile astupate
Anual
=a cinci ani sau ori
de cite ori starea de
integritate o impune
Cu acest prile< se vor
actiona dispozitivele
de declansare si se
vor unge piesele
a#late in miscare
relativa,la monta< sau
la punerea in
#unctiune
Operatia se e,ecuta in
ateliere
specializate,dupa
golirea si curatirea
prealabila a
stingatoruluiA nu sunt
permise neetansitatiA
rezultatul se
consemneaza intrun
registru sau in #isa de
evidenta 4cu seria si
tipul stingatorului5
Cu spuma
c*imica
)eri#icarea calitatilor solutiilor
spumante
)eri#icarea cantitatii solutiilor
spumante
-nlocuirea substantelor in #unctie de
+rin prelevare de
probe in proportie de
1@. si amestecul lor
intrun vas gradat
)izual
1emestrial )olumul de spuma
trebuie sa #ie cel
putin de 6 ori mai
mare decit al
substantei A U :
conditiile de temperatura 4vara
iarna5
Con#orm indicatiilor
#urnizorului
substantei AU :
initial amestecate
-n cazul cind
conditiile nu o
impun,sc*imbarea se
va #ace cel tirziu la 2
ani
Cu pulbere )eri#icarea starii de incarcare a
buteliei cu CO2
)eri#icarea starii calitative a pulberii
-nlocuirea pulberii
+rin demontarea si
cintarirea buteliei
+rin palpare manuala
%anual sau
mecanizat
Anul,ma,imum la 2
ani
1e adminte o abatere
de 1b #ata de
greutatea
inscriptionata
3u se permit tasarea
pronuntata sau
aglomerarea pulberii
+ulberea trebuie sa
#ie bine uscata si
cernuta inainte de
incarcare
Cantitatea va #i cea
indicata de
capacitatea
stingatorului U 1'b
Cu CO2 )eri#icarea starii de incarcare +rin cintarirea
stingatorului complet
asamblat
Anual 1e adminte o abatere
de 1b #ata de
greutatea
inscriptionata pe
recipient
Cu apa
pulverizata
)eri#icarea starii de incarcare a
buteliei cu CO2
)eri#icarea cantitatii de apa
+rin demontarea
buteliei si cintarire
+rin masurarea
volumetrica
Anual 1e adminte o abatere
de 1b #ata de
greutatea
inscriptionata
1e adminte o abatere
de 1b #ata de
valoarea capacitatii
stingatorului
!'. %asini si utila<e de stingere a incendiilor
1.1-%:O="0- "9-=-?A9/ +/390" 8/3"%-0/A %A1-3-=O0 1- "9-=A>/=O0 8/
19-3&/0/ A -3C/38--=O0
9abelul XXX.1
1imbolurile utilizate pentru denumirea masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor
8enumirea masinii 4utila<ului5 1imbolul
Autopompa cisterna
Autopompa cisterna de alimentare cu apa
Autopompa cisterna de alimentare cu apa cu tun
Autopompa cisterna cu tun
Autotun de incendiu
Autopompa de interventie
Autopompa de interventie la incendii
Autospeciala cu #um,gaze si iluminat
Autospeciala cu <et de gaze
Autospeciala de lucru cu spuma
Autospeciala de pra# si azot
Autospeciala cu pra# si dio,id de carbon
Autoscara mecanica
Autocisterna pentru transport substante stingatoare
Cisterna remorcabila cu pompa
/lectrogenerator de spuma usoara
2idrogenerator de spuma
2ipocisterna
%otogenerator de spuma usoara
%ini*idrogenerator de spuma
%otopompa de incendiu
%otopompa de incendiu remorcabila
A+C
A+CA
A+CA9
A+C9
A9-
A+-
A+--
A1pF&-
A1p>&
A1p=1
A1p+A
A1pCO2
A1c%
AC91
C0+
/&1"
2&
2C
%&1"
%2&
%+
%+0
%otopompa usoara de incendiu
+ompa manuala
9un remorcabil de apa si spuma
9un #i, de apa si spuma
9un telecomandat de apa si spuma
0emorca auto de stins incendii cu pra#
0emorca auto pentru transport substante stingatoare
%+"
+%
90A1
9FA1
99A1
01+
091
2.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-" 9-+
19/A&"= 0O1" 10 1'1,1'(211 1- 1!2
9abelul XXX.2
Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagu 0osu 10
1'1,1'(6211 si 1!2
Autopompa
Caracteristica
A+C
10 1'1
A+C
10 1!2
A+C
10 1'(
A9-
10 1'(6211
A1p=1
10 1'(
=ungime RmmT
=atime RmmT
-naltime RmmT
&reutate R;gT
0ezervor de apa RlT
0ezervor pentru spumant lic*id
4156pra# 4;g5
0ezervor pentru benzina RlT
)iteza ma,ima R;m6*T
)iteza medie R;m6*T
Consum mediu la 1'' ;m RlT
Consum mediu la ora@
in sarcina RlT
#ara sarcina RlT
0aza de vira< RmT
8ebitul pompei centri#uge@
la iesirea libera Rl6minT
la 8 at si inaltime de
absortie 1,5 m Rl6minT
+resiumea ma,ima a pompei RatT
9uratia ma,ima a pompei
Rrot6minT
-naltimea ma,ima de absortie RmT
9impul de realizare a vidului RsT
8ebitul ma,im de spuma RlT
3umarul gurilor de intrare tip A
3umarul gurilor de iesire tip :
.1''
2(1'
2(6'
$25'
2!''
1'' l
1('
65
('
(6
1(
11
8
2!5'
2'''
1.,5
!'''
8,2'
6'
5'''
2
(
62''
2!''
26''
.5''
15''
(5 ;g
1''
1''
5'
!5
12
8
8,5
28''
25''
16
25''
8,2
6'
5'''
2
(
6.2'
25('
26''
1''''
21''
1'' l
6' ;g
15'
6'
('
(.
15
11
1(
25''
21''
18
!'''
8,2'
6'
5'''
2
(
665'
2($'
!'''
1'!('
!'''
.5 ;g
15'
.'
5'
5'
16
12
1(
!2''
28''
2(
25''
8,2'
6'
25'''
4la tun5
2
2Utun
6.2'
25('
258'
1'5''

5'' l
15'' ;g
15'
6'
('
(.
15
11
25''
21''
18
!'''
6'
1''''U
6'''
2
2
!.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-" 9-+
19/A&"= 0O1" 10 11(
9abelul XXX.!
Autopompele de stingere a incediilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagu 0osu 10 11(
Autopompa
Caracteristica
A9-
1011(
A+C9
1011(
A+CA
1011(
=ungime RmmT
=atime RmmT
-naltime ma,ima 4descarca5RmmT
&arda de sol RmmT
Ampatament RmmT
/cartament #ara6spate RmmT
"ng*i minim de atac6de dega<are
%asa totala 4cu plinurile #acute si
ec*ipat5,R;gT
%asa proprie 4#ara substante,accesorii si
servanti,R;gT5
685'
2($'
2$85
2.'
('''
1.8'61.5'
((y626y!'`
116''
.18'
.85'
285'
!1.'
2.'
('''
1.8'61.5'
('y62!y
11(''
.(''
.!6'
2(.5
26!'
2.'
('''
1.8'61.5'
11(''
58''
0ezervor pentru apa RlT
0ezervor pentru spumogen pra# R;gT
0ezervor pentru detergenti RlT
0ezervor pentru benzina RlT
/c*ipa< 4numar ma,im de persoane5
8ebitul de apa al pompei centri#uge
la 81' ;g#6cmE Rl6minT
+resiunea ma,ima realizata
de pompa centri#uga R;g#6cmET
9uratia ma,ima a pompei centri#uge
Rrot6minT
9uratia optima a pompei centri#uge
4nominale5 Rrot6minT
-naltimea ma,ima de absortie
4aspiratie5,RmT
9impul de amorsare a pompei
centri#uge la 8,25 m RsT
+resiunea de lucru pentru producerea
spumei R;g#6cmET
8ebitul de pra# spumant consumat
R;g6minT
Cantitatea totala de spuma obtinuta din
!'' ;g RmET
8ebitul ma,im de spuma
la tun Rm
!
6minT
:ataia tunului de apa RmT@
pe orizontala 4la !'y5
pe verticala 4la !'y5
:ataia tunului cu spuma RmT@
pe orizontala
pe verticala 4la !'y5 inaltime
3umarul gurilor de alimentare tip A
3umarul gurilor de re#ulare tip :
8ebitul trombei de apa la 8 ;g#6cmE6RlT
8ebitul apei la tromba de spuma
la 1' 7 12 ;g#6cmE RlT
8ebitul tunului cu ciuperca de
pulverizare a apei la 6 ;g#6cmE,cu
autoprotectia in #unctiune Rl6minT
)iteza ma,ima de deplasare R;m6*T
)iteza medie de deplasare R;m6*T
0aza minima de vira< stinga6dreapta RmT
Consum mediu de carburant@
la 1'' ;m RlT
la ora cu sarcina RlT
la ora #ara sarcina RlT
9uburi de absortie
Furtun tip : 4!``5
Furtun tip C 42``5
Furtun tip 85 41``5
9evi de apa tip :
9evi de apa tip C
9evi de apa tip 8
9evi de spuma 5'''6min
Amestecator de linie tip :
2idranti portativi tip A
2idranti portativi tip :
!5''
!''
1.'
(
28''
25
25''
21''
8,25
('
1' 7 12
!' 7 !5
1!' 7 1.'
15
.'
6'
(8
!5
2
2
2.''
22'' 7 2(''
2'''
85
1',5'6$,8'
(
2''
1''
!
2

2
1
1
25''
1''
1.'
8
25''
2' 7 2(
25''
21''
8,2
6'
1' 7 12
2' 25
1'
65 7 .'
5' 7 55
!5 7 ('
2
(
8'
(5 7 5'
1',5'6$,8'
!6
(
!''
2''
!'
!
2
1
1
1
1
1
5'''
15'
2
25''
22
25''
21''
8,2
2
2 A
8'
5'
5'
16
12
(
2''
2''
2
2
1
1
(.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-"
0O%A3
9abelul XXX.(
Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 0O%A3
Autopompa A+C9
081!5
A+C9
01'215
A+CA
4A+CA95
A9-
012215
A9-
01$25$
A1p=1
8F
Caracteristica
FA F si FA 012215
8FA
8FA 8F 01$255
01$256
8F
' 1 2 ! ( 5 6
=ungime RmmT
=atime RmmT
-naltime ma,ima 4descarcat5
RmmT
&arda la sol
AmpatamentRmmT
/cartament #ata6spate RmmT
Consola #ata6spate RmmT
"ng*i minim de atac
de dega<are 4incarcat5
%asa totala 4cu plinurile
#acute si complet
ec*ipatR;gT
%asa proprie 4#ara substante
accesorii si servanti5,R;gT
0ezervor pentru apa RlT
0ezervor pentru spumant
lic*id RlT sau pra# R;gT
0ezervor pentru detergent
RlT
0ezervor pentru motorina RlT
/c*ipa< 4nr.ma,imum de
persoane5
8ebitul de apa al pompei
centri#uge la 8 bar
4nominal5,R16minT
+resiunea ma,ima realizata
de pompa centri#uga RbarT
9uratia ma,ima a pompei
centri#uge Rrot6minT
9uratia optima a pompei
centri#uge 4nominala5,
Rrot6minT
8ebitul normal de spumant
al pompei autoab
sorbante Rl6minT
+resiunea nominala a
pompei absorbante RbarT
9uratia ma,ima a pompei
autoabsorbante Rrot6minT
Adincimea de aspiratie
ma,ima a pompei auto
absorbante 4pentru
spumogen lic*id5,RmT
Adincimea ma,ima de
amorsare a pompei cen
tri#uge RmT
9impul de amorsare a
pompei centri#uge cu #iecare
pompa de vid RsT@
de la 1,5 m adincime
pe ( coloane de absotie
tip A
de la .,5 m adincime,pe 2
coloane de absortie
tip A
8ebitul ma,im de spuma
pe tun sau tevi manuale
82''
2!.'
!16'
!!'
('''
18((6
166(
28y622y
125''
28''
1'' ;g
pra#
15'
1('
8
25''
4la 1'
bar
2'25
25''
21''
.'
41 coloana tip
A
1'
85''
25''
!5''
!'56!2'
(5''
1$''6
1.61
26y616y
16(''
1'8''
!5''
8'' l
1''
22'
8
5'''
2!
!'''
26''
('
$'
!'
86''
25''
!1''
!''
!665U
12.'
1$1'6
166(
!'y62!y
215''
422'''5
1''''
$'''
4$'''5
8'' l
1''
(
5'''
45'''5
2!
!'''
26''
!'
$'
!' 46
tevi5,
1' 4pe
tun5
..!'
25''
!'1'
!1'
!66.
1$2'6
1$8'
!'y6!.y
21(''
11!''
.5''
5'' ;g
pra#
!''
22'
5'''
2!
!'''
26''
!'
$'
254tun5
$'8'
25''
!25'
!5'
(5''U
1!5'
2'656
1.65
162'6
2285
!'y622y
2685'
1!58'
1''''
2''' l
22'
6
5'''
2!
!'''
26''
25'
2,2
15''
5
('
$'
!' 4tun5
$22'
25''
!(5'
(5''U
1!5'
2'5'6
1.61
15('6
18!'
25!('
6'''
('''
6
5'''
2!
!'''
26''
25'
2,2
15''
.
$'
!' 4tun5
Rm
!
6minT
Consumul ma,im de spu
mogen lic*id 4din rezer
vorul masinii5,Rl6minT
Concentratia optima de
spumogen lic*id in apa RbT
Concentratia optima de
substanta tensioactiva
4detergent aditiv5 in
apa RbT
:ataia tunului cu apa@
pe orizontala,la !'y
pe verticala,la 8'y
:ataia ma,ima a tunului cu
spuma@
pe orizontala,la !'y RmT
pe verticala,la 8'y RmT
3umarul gurilor de ali
mentare tip A
3umarul gurilor de re#ulare
tip :
)iteza ma,ima de deplasare
R;m6*T
)iteza medie economica
R;m6*T
0aza minima de vira< RmT
3orme de consum carburant
4motorina5@
la 1'' ;m parcursi vara
la 1'' ;m parcursi iarna
la o ora de #unctionare in
regim mediu de incarcare a
pompei centri#uge
la o ora de #unctionare in
gol vara
la o ora de #unctionare in
gol iarna
la o ora de #unctionare cu
aeroterma
+resiunea nominala in
pneuri RbarT@
#ata 4diagonal6radial5
spate 4diagonal6radial5
+resiunea minima a aerului
in sistemul de #rinare RbarT
0ampa ma,ima te*nic
admisibil RbT
9emperatura de congelare a
lic*idului antigel
9uburi de absortie tip A
42,5m5
Furtun tip A 4(``5
Furtun : 4!``5
Furtun tip C 42``5
Furtun tip 8 41``5
9evi de apa tip :
9evi de apa tip C
9evi de spuma 5''' l6min
9evi de apa tip 8
9evi lansatoare de spuma
1'''' l6min
Amestecator de linie tip :
2idrant portativ tip A
2' 4;g pra#5
.'
5' 7 6'
5'
2
2Utun
8'
8
!',!!
!',!!
6,5
6,5
6,2
(
!''
2''
!'
!
2
1
1
1
1
!''
5 7 6
2 7 5
8'
6'
6'
('
(
(Utun
86
('
$
(',5
((
22
8,'
8,8
.
6,5
6
!'
('yC
8
!''
2''
!'
!
2
1
1
1
1
1
4.'5
45'5
(
2:U2A
48'5
$,25
(',5
((,5
!1,5
6,'
6,'
6,5
6
6
!'
('yC
8
1''
!''
2''
!
2
(
1
1
6' 4;g pra#5
2 7 5
8'
6'
6'
('
(
2Utun
8,5
(',5
(5,5
!1,5
6,'
6,'
2''
2''
2
2
2
1
1
!''
5 7 6
8'
6'
6'
('
(
6Utun
85
(5
1'
(1
(5
22
8,2
$,'
1
.,''68,''
6,.566,.5
6
!'
('yC
2
6Utun
4covor
spuma5
.!68(
$,.
26
8
2('
16'
2
2
6U!
medie
in#oiere
1
2idrant portativ tip : 1 1 1 1
+O%+A 8/ 19-31 -3C/38-- 8/ 5''' l6min 4+1- 5'685.+ompa de stins incendii +1- 5'68 este centri#uga,in
simplu #lu, cu doua eta<e,avind rotoarele dispuse spate in spate si carcase spirale peentru #iecare eta<,iar aspiratia este
bilaterala.Cu aceasta pompa sunt ec*ipate autopompele cisterna de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu
0O%A3 si este antrenata de la priza de putere a autosasiului,prin intermediul unei transmisii cardanice.
+rincipalele caracteristici #unctionale ale pompei +1- 5'68,determinate e,perimentat,sunt aratate in tabelu XXX.(.1
9abelul XXX.(.1.
Caracteristicile pompei
-naltimea de aspiratie
RmT
3umarul coloanelor de
aspiratie
+resiunea de re#ulare
Rda36cmET
8ebitul ma,im Rl6minT corespunzator turatiei
a,ului pompei de@
26(' rot6min !''' rot6min
1 2 ! ( 5
1,5
.,5
1,5
'
4Alimentare din
propriul cazan5
2
2
(
Conducta t 15'
de legatura
intre cazan
si pompa
6
1'
1(
(
6
1'
6
1'
1(
6
1'
1(
(6''
((''
25''
1'''
18''
16''
5'''
(8''
2$''
5'''
(8''
2$''
(6''
((''
('''
1(''
18''
16''
52''
5'''
!6''
52''
5'''
!6''
+ompa +1- 5'68 este amorsata de pompa de amorsare 4de vid5 $',.' cu palete culisabile,avind urmatorii
parametrii #unctionali@
debitul ma,im de aer aspirat N C !1 m cubi6*A
presiunea absoluta minima 2 C 11' mm2gA
turatia nominala % C 25'' rot6min.
+entru antrenarea lic*idului spumant se utilizeaza pompa autoabsorbanta 9+A= a 25' A cu o putere de 5 ;G.
5.A"9O1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" +0AF 1- A?O9.
9abelul XXX.5.1
Autospeciale de stingere a incendiilor cu pra# si azot
Autospeciala
Caracteristica
A1p+A
1011(
A1p+A
012215
8FA
1 2 !
=ungimea RmmT 685' 886'
=atimea RmmT 25'' 25''
-naltimea RmmT !1'' !22'
&arda la sol RmmT 2.' !''
Ampatamentul RmmT (''' !665U12.'
/cartamentul #ata6spate RmmT 1.8'61.5' 1$126166(
"ng*iul de atac6de dega<are !'61$y
%asa totala ec*ipata R;g 11''' 2''''
%asa pulberii stingatoare 2,125'C25'' (,125'C5'''
8ebitul pe tevile tunului R;g 2,1'C2' 2,.,.C15,(
8ebitul pe tevile de autoprotectie R;g6sT 1,.,5C.,5 (,5,1C2',(
8ebitul pe tevile4pistoalele5 manuale R;g6sT 2,5C1' (,(,8C1$,2
+resiunea de lucru a recipientelor RbarT 1' 1'
+resiunea de comanda a recductoarelor RbarT 1112 1'12
+resiunea azotului in butelii de (' l RbarT 15' 42,( butelii5 1!'15' 4(,( butelii5
+resiunea azotului sau aerului pentru comenzi RbarT (6 41 butelie5 51' 41 butelie sau compresor aer5
:ataia ma,ima a tunului RmT (55' 42 tevi5 5' 42 tevi5
:ataia ma,ima a tevilor de autoprotectie RmmT !'(' 41 teava5 !5 4( tevi5
:ataia ma,ima a tevilor 4pistoalelor5 manuale RmmT 152' 42 tevi5 25 4( tevi5
9impul ma,im de presurizare a unui rezervor RsT 6'8' 6'
Furtun t !( mm 4C5 12' m !'' m
)iteza ma,ima de deplasare a masinii R;m6*T 8'
)iteza medie economica R;m6*T ('
0aza minima de vira< RmT 1',56$,8 $,25
0ezervor combustibil RlT 15' 22'
Consumul mediu de carburant@
la 1'' ;m,vara6iarna
la o ora de #unctionare pe loc
('6((
6
+resiunea in pneuri #ata6spate RbarT .66,5
+resiunea minima a aerului din instalatia de #rinareRbarT 6
6.A"9O1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" >/9 8/ &A?/
9abelul XXX.6.1
Autospecialele de stingere a incendiilor cu <et de gaze
Autospeciala
Caracteristica
A1p >&
1011(
08(5
A1p >&
0122158FA
0!5
A1p >&
0!.
1 2 ! (
=ungimea RmmT 6$'' 1'615 8!''
=atimea RmmT 2(5' 25'' 25''
-naltimea ma,ima RmmT !1'' !.5' !6''
%asa totala 4ec*ipata5,R;gT 8!'' 16('' 125''
%asa proprie 4#ara accesorii
si ec*ipa<5,R;gT .('' 1265' $5''
0ezervor combustibil 4petrol
special5,RlT $'' $'' !'''
"ng*iul de atac,de dega<are (.6!'y !'616y !'616
9evi re#ulare tip : si #urtun
RmT 168' 168'
9evi re#ulare pulberi tip C si
#urtun RmT 261'' 261''
-nstalatia de stingere cu apa
<et compact sau pulverizat
alimentata prin racorduri tip
: de la alta masina
1 inel toric cu ! a<uta<e
reglabile
1 inel toric cu 2 intrari : 1 inel toric cu ( intrari A
-nstalatia de stingere cu
pulberi alimentata de la
masina cu pra# si azot
2 tevi cu racorduri tip C 2,125' ;g A$ butelii azot 2 tevi cu 2 intrari tip C
%otor turboreactor,avind@
turatia de mers in gol
4relanti5,Rrot6minT
turatia de croaziera 4mers
continuu5,Rrot6minT
turatia ma,ima Rrot6minT
#orta de tractiune 4reactiva5
R;g#T
temperatura gazelor arse
viteza gazelor de iesire din
a<uta< Rm6sT
debit de gaze arse R;g6sT
greutatea proprie
autonomie de unctionareR*T
comanda miscarii
manevrabilitate
turboreactor@
B in plan vertical
B in plan orizontal
9ip 08(5F
225'
116''
12!''
2'5' 7 225'
5.' 6('y
6''
8''

2idraulica
U (5yA 15y
!'y stinga
!'y dreapta
9ip 0!5
>/9
(1''
1'(''
1115'
26''
6('y
5('
(!
85'
',5
2idraulica
U (5yA 15y
!'y stinga
!'y dreapta
9ip 0!.
>/9
!5''
1'5''
112''
(5''
65'y
5''
65
1'''
1,'
9elecomandata
U (5yA 15y
!6'y
..A"9O1+/C-A=/ +/390" /)AC"A0/A F"%"="- 1- &A?/=O0 =A -3C/38-- 1-
-="%-3A9
9abelul XXX...1
Autospeciale pentru evacuarea #umului si gazelor la incendii si iluminat
Autospeciala
Caracteristica
A1p F&-
10 1'(
A1p F&-
081!5 FA
A1p F&-
012215 8FA
=ungimea RmmT 6.2' 81'' 886'
=atimea RmmT 25(' 25'' 25''
-naltimea RmmT 2.(' !25' !18'
%asa totala ec*ipata R;gT 8!'' 11!6' 156''
)iteza ma,ima de deplasare
a masinii R;m6*T 6' 8'
)iteza medie economica
R;m6*T ('
0ezervorul de combustibil RlT 15' 2''
Consumul mediu de
carburant@
la 1'' ;m vara6iarna
la o ora de #unctionare in
sarcina6in gol
(.
15611
!'6!2
1'6(
!$,56(!,'
1(66
9evi de re#ulare tip C 2 2
Furtun tip : RmT (' 8'
Autospecialele de #um,gaze si iluminat sunt dotate cu cite un generator de curent alternativ tri#azic,precum si
di#erentiat cu agregate,ec*ipamente si accesorii speci#ice pentru@
15 -luminat@ proiectoare de 1''' G,virtelnite 4bobine5 cu cabluri,trepiede.
25 /vacuare #um si gaze #ierbinti@ e,*austoare,ventilatoare,tuburi din pinza.
!5 1alvare 7 evacuare persoane@ coarda,cordite,targa,detector geo#onic de #orta vie,centuri de siguranta,aparate
izolante si de in*alat o,igen,barca pneumatica de salvare,complet de salvare,trusa sanitara.
(5 /#ectuarea unor lucrari@ bormasina,moto#erastrau cu disc abraziv sau cu lant,#oar#eca speciala pentru cabluri
electrice,topor,tirnacop,toporas,spit pentru spart beton,ciocane etcA cazmale,canci,pompe submersibile.
55 +rotectia personalului@ masti contra #umului si gazelor,costum de protectie anticalorica,cizme si manusi
electroizolante,trusa pentru electricieni etc.
Agregatele speciale de pe Asp F&- 7 012215 7 8FA au caracteristicile principale aratate in tabelul XXX...2.
9abelul XXX...2.
Caracteristicile principale ale agregatelor speciale
Agregatul 9ipul +uterea sau tensiunea +resiunea Rmm22OT 8ebitul Rm
!
*T
&enerator siveron de curent
alternativ tri#azat 41 buc5 1C0 !86('' !8 D)A
&rup electrogen pentru
sudura si #orta 41 buc5
&1F&
1616'(''
5 D)A
('')
/,*austor 4( buc5 )A3 (5' ! ;G .5 56''
)entilator 4( buc5 ) (25 ',!. ;G 65' 6!'
+ompa sumersibila 4( buc5 /+/9 65 ( ;G 2'''' ',65
&rup convertizor de sudura
41 buc5 C1C !5'
1!,5 ;G
!56!26!' )
%asina de gaurit %&32! 3 ',( ;G
+roiector 41' buc5 +!''C2 1 ;G
22' )
+lacile cu prize@
tri#azice de ( ;G 4( buc5 de 25 A 41 buc5,de 1,( ;G 4! buc5,de ',( ;G 4! buc5
mono#azice de 1 ;G 412 buc5.
8.A"9O1CA0- %/CA3-C/
9abelul XXX.8.1
Autoscarile mecanice
Autoscara
Caracteristica
A1c%
%A3
8-/1/=
A1c%
?-=15.
A%!2
A1c%
081!5
FA
A1c%
%A&-0"1
8/"9?
8=!.
A1c%
%A&-0"1
8/"9?
8=((
=ungimea RmmT 1'1'' $6(' 8$'' $.6' $$5'
=atimea RmmT 2('' 2$$' 25'' 2(8' 25''
-naltimea RmmT !('' !''' !(5' !!'' !(''
%asa totala R;gT 12!'' $8'' 8$(' 15''' 1.5''
0ezervor de motorina RlT 1!' 15' 4benzina5 15'
)iteza ma,ima R;m6*T .' 65 8' 82
)iteza medie sau minima R;m6*T (' (' (,. 4minima5
Consumul mediu la 1'' ;m RlT !2 (2
Consumul mediu la ora in sarcina
,#ara sarcina RlT 1'68 1(61'
0aza minima de vira< $ 12
"ng*iul de rotire a scarii la plan
orizontal !6'y !6'y !6'y !6'y !6'y
"ng*iul de inclinare ma,ima
admisa in plan vertical .8y 8'y .5y .5y .8y
-ncarcatura ma,ima admisa la
vir#ul scarii la inclinarea ma,ima
R;gT !25 !5' 1 persoana
2 persoane in
nacela
-naltimea ma,ima de lucru RmT ((,5 !',2 !' !. ((
0aza ma,ima de actiune@
cu scara in pozitie libera RmT
cu scara in pozitie rezemata RmT
12
15
Ampatamentul RmmT (''' (6'' (8''
Calea #ata6spate 16((616(( 1$68618'$
"ng*iul de atac6de dega<are 28626y
$.3A)/ %A0-9-%/ 1- F=")-A=/ 8/ 19-31 -3C/38--
9abelul XXX.$.1
3ave maritime si #luviale de stins incendii
3ava
Caracteristica
%aritima tip catamaram Fluviala
1 2 !
)iteza de deplasare 15 3d 42.,5 ;m6*5 25 ;m6*
Autonomia de #unctionare neintrerupta R*T 5' 2(
+esca<ul ma,im RmT 2,(' 1,.
1iguranta la navigatie pe@
o stare a marii pina la
#orta vintului pina la
&radul 5
&radul 6
8eplasamentul navei Rt !'' 1('
Capacitatea totala a tancurilor de combustibil Rm
!
T !!,5 .,6.
/c*ipa<ul 4nr. de persoane 15 6U(
%otoare principale 2,1$5 C+ 2,(2' C+
8ebitul total al pompelor centri#uge la 8 at Rm
!
*T (,!''C12'' 2,5U1,1,(C11,(
3umarul tunurilor de apa si spuma 8 (
:ataia tunurilor@
<et de apa RmT
<et de spuma Rm
8'
6'
0ezervorul lic*id spumant R;gT 15''' .''' l U 2''' l in butoaie
0ezervorul de pulbere Flore, R;g 25'' 125'
:uteliile de azot de (' l RbucT 1. 5
Cantitatea totala de spuma aeromecanica ce se
obtine Rm
!
T !''' 12''
:ataia norului de pra# prin ( linii de #urtun cu
debit de 2' ;g6s RmT !'('
=ungimea ma,ima RmT !.,! !2,6!
=atimea ma,ima RmT 11,68' 5,8'
-naltimea totala a navei RmT 25
-naltimea de montare #ata de nivelul apei a
tunurilor pe plat#orma superioara a turnului RmT 16 .
1'.90/3"0- 8/ 19-31 -3C/38--
9abelul XXX.1'.1
9renurile de stins incendii
9renul
Caracteristica
)arianta completa )arianta redusa
=ungimea totala RmmT 1''..6' 5'.!8'
3umarul vagoanelor amena<ate@
pentru stingatoare cu apa si spuma@
B rezerva apa Rm
!
T
B spumogen R;gT
B grupuri de pompare
B debit pompa la 8 bari Rl6minT
B bataia tunului
pentru stingere cu pulbere,avind 6
module + 125',precum si un generator
electric de !8 ;)A
pentru ec*ipa<
6
(
$'
1'''
2
!'''
1
1
2
2
2,51C1'2
2 4"%96'5
2,15''
.( m distanta 6 6! m inaltime
1
)iteza ma,ima de circulatie R;m6*T 1''
11.%O9O+O%+/ +/390" 19-3&/0/A -3C/38--=O0
9abelul XXX.11.1
%otopompele pentru stingerea incendiilor
%otopompa
Caracteristica
%+"
(''
%+
/=9-%
8''
%+
-%:5$
-%:5!
"%96'
%+ 1(''
4%+.'5
%+0 1!''
4%+.!5
%+0 16''
4%O+1-
1''5
1 2 ! ( 5 6 .
=ungimea cu accesorii RmmT 1$'' 1$'' !(!' !(8' !(!' !68'
=atimea cu accesorii RmmT 121' 121' 15'' 155' 15'' 15''
-naltimea #ara accesorii RmmT 1''' 1'.' 115' 12.' 1255 1(2'
&reutatea,complet ec*ipataR;gT 25' !'8 1'1' 885 885 8''
%otorul,nr. de timpi si
putere
2 timpi
.,5 C+
2 timpi
15 C+
( timpi
(5 C+
( timpi
5' C+
( timpi
5' C+
( timpi
55 C+
Consumul de carburanti R;g6*T 6 6 .,5 .,5
8ebitul nominal al pompei
centri#uge Rl6minT ('' 8'' 12'' 1('' 1!'' 16''
-naltimea ma,ima de aspiratie
RmT 6,5 6,5 8,2 .,5 8
+resiunea ma,ima cu vanele
complet inc*ise la !'''
rot6minRda36cmET (,( 6,5 16 16 16 16
9impul ma,im de aspiratie
pentru inaltimea de 6,5 m RsT $' $' 6' $' $'
0ezervorul de benzina RlT 8 16 2 !' !'
3umarul de intrari6iesiri 1:62C 1A62C 2 A62: 2A62: 2A62: 1A62:
9ub de aspiratie tip A RbucT ( 4tip :5 ( ( ( ( (
0ole de #urtun de 2' m tip :
RbucT ! ! ! (
0ole de #urtun de 2' m tip C
RbucT ( ( ( ( ( !
9evi de re#ulare tip : RbucT 1 1 1 1
9evi de re#ulare tip C RbucT 2 2 2 2 2 2
1orb tip A RbucT 1 4tip :5 1 1 1 1 1
8istribuitor 1 1 1 1
2idrant portativ 1 1 1 1
)iteza ma,ima de transport
R;m6*T (1' (' 6'.'
12.&/3/0A9OA0/ 8/ 1+"%A "1OA0A
9abelul XXX.12.1
&eneratoarele de spuma usoara
&eneratorul
Caracteristica
%&1" 1'' /&1" (' %& 1'' %2& 5'
1 2 ! ( 5
9ipul motorului 1 18 Asincron,tri#azat 2,2%G
+resiunea de lucru RbarT !,5 !,5 (1' !6
8ebitul de aer Rm
!
6minT (,5 11'2''
8ebitul de apa Rl6minT 1.'18' $' 2$5(.5 22'26'
8ebitul de spuma 1'' (' 6'115 ('5'
Consumul de spumant Rl6minT 2' 1' 1'18,! (6
9ipul spumantului Cu coe#icient mare de in#oiere 8e medie si
mare
in#oiere,proteine
8imensiunile = , l , * RmmT 28'5 , 161' ,
15''
1.!5 , 11!5 , $$5 2.5 , 8!5 , 55' !5' , !5' , !5'
%asa neta cu accesorii R;gT !$5 218 .' 18
1!.9"3"0- 8/ A+A 1- 1+"%A
9abelul XXX.1!.1
9unurile de apa si spuma
9unul
Caracteristica
90A1 !''' 9FA1 !''' 99A1 285'
8ebitul ma,im de apa Rl6minT !''' !'''' 285'
8ebitul ma,im de spuma
Rl6minT 21''' 22''' 2''''
=ungimea ma,ima a <eutului
de spuma@
vertical RmT
orizontal RmT
!8
58
!8
58 8'
=ungimea ma,ima a <etului de
apa@
vertical RmT
orizontal RmT
(.
6. .5
+resiunea ma,ima de lucru
RbarT 1' 1' 16
Actionarea %anuala 3ormala 1ervomotoare ! , !8' )
)iteza ma,ima de transport
R;m6*T ('
8imensiunile = , l , * RmmT ($'' , 1512 , 16$' !515 ,11!' , 16('
"ng*iul de rotire al tevilor@
in plan vertical
in plan orizontal
8'S
!6'S
65S U 85S
1.'S
%asa neta cu accesorii R;gT 515 2.' !''
1(.%A1-3- "1OA0/ 1- A=9/ "9-=A>/ +/390" -39/0)/39-- =A -3C/38--
Autopompe de prima interventie 4A+-69)8 12 % sau A0O5,avind o viteza ma,ima de $' ;m6*,o pompa cu debit
nominal de 6'' l6min,cu rezervor cu 5' l detergent,#urtunul de re#ulare 48' m tip :,12' m tip C si 2' m tip 85 si tevi de
re#ulare 42 :,2 C si 1 85.
Autospeciale de stingere cu pulbere si CO2 4A1p + (''69) 8 12 F5,avind ('' ;g pulbere stingatoare care este
antrenata cu dio,id de carbon 4(,6 ;g5 si re#ulata cu pistolul de pulbere 42'' ;g6min5.
Autospeciale pentru interventii la incendii 4A1p --5 pe sasiu 9)8 12 % sau A0O si dotate cu accesorii adecvate.
Autocisterne pentru stoca< si transport substante c*imice stingatoare lic*ide AC91 45''' 7 1'''' l5.
0emorci auto de stins incendii cu pulberi 0+1 2,125' C 25'' ;g re#ulate cu azot din butelii 4U o butelie de
comanda5 sau cisterne remorcabile !6'' cu agregat de pompare C0+ 7 !6''.
0emorci auto pentru transport substante stingatoare 091 425'' l spumogen lic*id5 motopompa de 8 l6min pentru
transvazare si ec*ipament de protectie 4costume anticalorice,costume de protectie impotriva apei,aparate izolante,masti contra
gazelor,corzi,cordite,accesorii etc.5.
+ompe manuale +% si *ipocisterne 2C 4in mediul rural5 cu debite de 15' 7 18' l6min si presiuni de lucru ( bar.
!1.Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu
Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu se poate realiza @ direct,releu naveta si mi,t.
1.A=-%/39A0/A 8-0/C9A C" A+A
%asina de incendiu se amplaseaza la sursa de apa si de aici re#uleaza apa cu a<utorul pompelor si prin #urtunuri
asupra #ocarului.
+osibilitatile te*nice ale masinilor de incendiu sunt ridicate,ele putind sa re#uleze apa la mari distante,dar acest lucru
este limitat de dotarea cu #urtun de re#ulare si incadrarea cu personal.
+arametrul cel mai important care trebuie stabilit,de care depinde distanta de re#ulare,este presiunea la care trebuie sa
lucreze pompa pentru a asigura la teava debitul si presiunea neceasara stingerii incendiilor.
=a alimentarea directa trebuie avute in vedere distanta de sursa de apa si #ocar,ca si di#erenta de nivel.Cu cit distanta
este mai mare,cu atit pierderile de presiune sunt mai mari.
+ierderile de presiune sunt reduse in cazul #olosirii liniilor de #urtun cauciucat,cu diametre mari.
+entru transportul apei este necesar sa se #oloseasca linii de #urtun cauciucat tip A sau tip : si distribuitorul amplasat
cit mai aproape de #ocar.
+resiunea la pompa se calculeaza ast#el @
+pCpt U p#r U pn A
+p 7 presiunea la pompa RatTA
pt 7 presiunea la teava RatTA
p#r 7 pierderile de presiune RatTA
pn 7 presiunea corespunzatoare di#erentei de nivel RatT.
+resiunea la teava este #i,ata de se#ul stingerii in raport de natura incendiului,de volumul de apa e,istent la dispozitie
si de nevoile tactice.+ierderile de presiune corespunzatoare debitelor de la 1'' la !'''6min sunt arate in tabelul XX---.1.6.
8ebitul de apa care trece prin distribuitor se imparte in mod egal prin cele trei iesiri,in cazul cind linia de
#urtun,tevile de re#ulare si inaltimea lor a amplasare sunt identice.
+resiunea pe care trece prin distribuit are valoarea presinii la care lucreaza pompa,din care scad pierderile de
preisune prin #recare 4de la pompa pina la distribuitor5 si presiunea corepsunzatoare di#erentei de nivel dintre locul de
amplasare a pompei distribuitorului.
+resiunea cu care apa iesi din #iecare racord al distribuitorului si intra linia de re#ulare se calculeaza ast#el@
+r C +p 4p#r U pn5.
+resiunea din distritor nu se imparte cum se imparte debitul,ci se transmite integral spre #iecare linie de re#ulare,care
se racordeaza la iesirile distribuitorului.
Cunoscind presiunea si debitul necesare lucrului la incendiu se poate alege a<uta<ul tevii de re#ulare.
2.A=-%/39A0/A -3 0/=/" C" A+A.
Alimentarea in releu este sistemul prin care re#ularea apei de la sursa la locul incendiului se #ace la o masina de
incendiu la alta./a se #oloseste atunci cind distanta de la sursa la #ocar este mare si nu este posibila alimentarea directa,#iind
nevoie,de regula,de 2 7 ( masini.
8istanta ma,ima pina la care se poate #olosi alimentarea in releu este in #unctie de numarul masinilor de lupta de
care se dispune si de cantitatea de #urtun din dotare.
8istanta ma,ima se poate calcula cu relatia@
8ma, C :1 U :2 U a :n U C1UC2UaCn 7 25 mA
n
:1,:2...:n si C1,C2...Cn lungimea de #urtun de tip :,respectiv de tip C,e,istenta pe masiniA
n 7 numarul de masiniA
25 m 7 lungimea de #urtun pentru coturi la o masina.
8ea lungul releului se disting ! sectoare@ de alimentare,intermediar si de lucru la incendiu.
+entru a realiza un releu in bune conditii trebuie sa se respecte urmatoarele reguli@
#olosirea pe cit este posibil a masinilor de incendiu care dau acelasi debitA
asezarea la sursa de apa a masinilor de incendiu cu debitul cel mai mareA
#olosirea de #urtunuri cauciucate tip A si : in per#ecta stare,c*iar linii dubleA
amplasarea in sectorul de alimentare a masinilor #ara cazan si in sectoarele de lucru la incendiu cu cazan mai mareA
instalarea ventilelor de presiune pe liniile de re#ulare pentru prote<area #urtunurilorA
cuplarea pompelor si #unctionarea masinilor lent si progresiv pentru a se evita producerea socurilor pe liniile de
#urtunA
intinderea liniilor de #urtun cit mai corect,evitinduse coturile brusteA
#olosirea legaturii radio intre sectorul de alimentare si cel de lucru la incendiuA
stabilirea presiunii cu care lucreaza #iecare masina de incendiu,tininduse seama de pierderile de presiune prin
#iecare si de lungimea si diametrul liniilor de re#ulareA
calcularea corecta a debitelor si presiunilor,si instruirea subunitatii care trebuie sa realizeze releul in bune conditii.
8aca debitul realizat prin releu este egal cu cel obtinut prin naveta,este recomandabil sa se #oloseasca
naveta,deoarece liniile de #urtun,in cazul releului,sunt greu de intins si de supraveg*eat.
!.A=-%/39A0/A -3 3A)/9A C" A+A
-n cazul in care distanta de la incendiu pina la sursa de apa este prea mare si nu se dispune de #urtun su#iecient pentru
releu,se poate #olosi alimentarea in naveta.
3aveta este procedeul de alimentare cu apa care se #oloseste,pentru transportul apei de la sursa la zona de
lucru,cazanele masinilor de incendiu.
Alimentarea cu apa in naveta devine e#icienta numai daca se indeplinesc urmatoarele cerinte@
sa e,iste un numar su#icient de autopompe cisterne cu cazane de capacitate mareA
sa se #oloseasca pe cit posibil,masini de acelasi tip,pentru a se putea lucra sincronizatA
sa e,iste o autopompa puternica la sursa de apa,care asigura umplerea cazanelor intrun timp minim 4cel putin 1'''
l6min5A
sa permita circulatia normala a masinilor de incendiu pe drumurile de acces din sectorul de lucru la incendiu si pe
cel de alimentareA
sa #ie bine organizat serviciul de ordine si circulatieA
sa se pastreze disciplina in ceea ce priveste #olosirea debitului si presiunii stabiliteA
sa #ie permanent dispozitivul la incendiu,masina care intra in pozitia de lucru sa se cupleze imediat la dispozitivul
de<a intinsA
sa se asigure in permanenta o masina in pozitia de lucru,una in asteptare si alta la alimentare 4cerinta minima5.
Alimentarea cu apa in naveta este posibila si recomandabila intre doua limite.
8istantele ma,ime si minime se pot calcula cu relatiile@
8ma,Ctma,4n15t H )A
2
8minC:1U:2U C1UC2 7 5' mA
2
tma, 7 timpul ma,im de lucru printro masina de incendiu in conditiile de debit si presiune cerute RminTA
n 7 numarul masinilor de incendiu #olosite pentru navetaA
t 7 timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu,care cuprinde racordarea tubului de aspiratie,e#ectuarea
vidului si umplerea cazanelor cu apa RminTA
) 7 viteza de circulatie a masinilor de incendiu Rmin6minTA
:1,:2,C1,C2 7 lungimea #urtunurilor de tip : si C in m,din dotarea a doua masini de incendiu.
(.A=-%/39A0/A %-X9A C" A+A
Alimentarea mi,ta cu apa se organizeaza in special la marile incendii,cind se concentreaza pentru indeplinirea
misiunii un numar mare de masini .
Acest mod de alimentare necesita #olosirea simultana a mai multor sisteme de alimentare.
Alegerea cuplului de sisteme depinde de distanta dintre sursa de apa si incendiu,de numarul misinilor de incendiu si
debitul necesar pentru stingerea incendiilor.
8e e,emplu,se pot #olosi simultan urmatoarele sisteme de alimentare@ direct si releuA direct si navetaA
releu,naveta,directA releu si naveta.
-n cazul adoptarii modului de alimentare mi,ta,#iecare sistem din cadrul cuplului respectiv se organizeaza ca si cum
sar #olosi singur.
!2.8otarea cu mi<loace de prevenire si stingere
1.C0-9/0--=/ &/3/0A=/ 8/ 8O9A0/
=a stabilirea dotarii unitatilor economice si socialculturale cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de
protectie,substante c*imice si alte mi<loace destinate prevenirii si stingerii incendiilor,in #unctie de speci#icul #iecarei
unitati,se va tine seama de urmatoarele criterii generale@
a5 importanta economica si sociala a unitatiiA
b5 categoriile de pericol de incendiu ale produselor te*nologiceA clasele de periculozitate ale materialelor si
substantelor e,istente in unitateA clasele lic*idelor combustibileA proprietatile #izico 7 c*imice ale materialelor si substantelor
care determina comportarea la #oc a acestoraA sarcina termina de incendiuA
c5 inzestrarea de produse combustibile din instaltatiile te*nologice si categoriile depozitelor de lic*ide si gaze
combustibile din unitateA posibilitatea de golire rapida sau de transvazare a produselor din instalatii ori rezervoare si de
evacuare a materialelorA
d5 gradul de rezistenta la #oc al constructiilor si limita de rezistenta la #oc a elementelor portante ale instalatiilor
te*nologiceA
e5 inaltimea si numarul de niveluri ale constructiilor si instalatiilor te*nologice,posibilitatile de accesA
#5 gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat prin proiectare si e,ecutie,precum si timpul e,ploatarii,inclusiv
prin modernizari,repro#ilari,sc*imbari de destinatie si marirea gradului de sigurantaA caracteristicile te*nicotactice si
parametrii de #unctionare ai sistemelor de protectie impotriva incendiilor 4pompe si retele de apa,masini,instalatii si utila<e de
stingere etc.5A
g5 gradul de siguranta si protectie intrinseca al instalatiilor te*nologiceA
*5 gradul de ocupare al teritoriului unitatii cu constructii,instalatii,depoziteA dispersarea constructiilor,instalatiilor si
depozitelorA
i5 sursele de alimentare cu apa 4debite,presiuni,capacitate5 ce pot #i utilizate in caz de incendiu,e,istente in unitate
sau in apropierea acesteiaA
<5 alimentarea cu energie electrica a instalatiilor te*nologice cu #oc continuu sau cu grad ridicat de pericol in
e,ploatare,precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilorA
;5 alimentarea cu energie electrica a instalatiilor te*nologice cu #oc continuu sau cu grad ridicat de pericol in
e,ploatare,precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilorA
l5 e,istenta si starea drumurilor si a celorlalte cai de acces pentru interventiiA practibilitatea acestoraA
m5 substantele periculoase ce se pot dega<a in caz de incendiu,e,plozie,avarie,accidente te*nice,calamitati naturale
sau manevre in instalatiiA
n5 numarul de incendii simultane,estimat con#orm normelor si prescriptiilorA
o5 capacitatea de autoaparare a unitatii impotriva incendiilorA taria primei interventii cu toate #ortele si mi<loacele
e,istente in unitate,con#orm sc*emelor de interventie sau a planului de autoaparare impotriva incendiilorA
p5 conceptia de interventie stabilita prin variantele planului 4unic5 de interventie 4dimensiunile incendiului,#ortele si
m<iloacele necesare,durata concentrarii acestora,timpul de interventie,procedee si te*nici utilizate,substante stingatoare etc.A
r5 amplasarea unitatii in cadrul plat#ormei industriale si #ata de obiectivele sau localitatile apropiate
4distante,e,istenta drumurilor si starea acestora5,precum si dotarea obiectivelor vecine cu masini de stingere a incendiilorA
distanta #ata de unitatea militara de pompieri cea mai apropiataA
s5 posibilitatile de acces pentru interventia la stingerea incendiilor,peste si printre liniile de cale #erataA
t5 numarul,marimea,comple,itatea si dispersarea instalatiilor te*nologice de producere si prelucrare,e,istenta
metalelor in stare topita si a produselor incanndescente,protectia mi<loacelor de transport utilizateA
u5 necesitatea interventiei cu masini,utila<e si alte mi<loace in caz de calamitati naturale.
Alegerea tipurilor cu masini,instalatii,utila<e si mi<loace de interventie,precum si a substantelor de stingere,se #ace in
raport cu@
a5 caracteristicile constructive ale constructiilor si instalatiilorA
b5 proprietatile #izicoc*imice ale substantelor si materialelor combustibile e,istente,precum si a elementelor de
constructii si materialelor care trebuie raciteA
c5 pericolul producerii unor e,plozii,avarii,reactii c*imice sau alte #enomene care pun in pericol securitatea
personalului si integritatea bunurilor materialeA
d5 posibilitatea de actionare in spatii inc*ise,in subsoluri,la inaltime sua in medii cu nocivitate maritaA
e5 e#icienta substantelor stingatoare si compatibilitatea acestora,corelate cu optiunea economica prioritara pentru
#olosirea apei,apei pulverizate,spumei 4mecanice,c*imice5,spumei usoare,aburului,gazelor inerte,pulberilor sau substantelor
organo*alogenateA
#5 posibilitatile de utilizare in timp a utila<elor in timp a utila<elor de interventie prevazute a #i #olosite,de catre
personalul desemnat.
8otarea unitatilor economice,socialculturale si localitatilor cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de
protectie si substante c*imice pentru prevenirea si stingerea incendiilor se #ace pe baza normelor de dotare emise potrivit
prevederilor legale.
-n continuare se prezinta orientativ principalele criterii si domenii de dotare,in aplicarea lor #iind obligatorie
consultarea si rspectarea prevederilor normelor in vigoare,pentru unitatile 4localitatile5 in cauza.
2.-319A=A9-- +/390" A=A0%A0/,A)/09-?A0/,1/%3A=-?A0/ 1- 19-3&/0/
1istemul de alarmare,avertizare si anuntare a incendiilor se asigura in toate unitatile,in raport cu criteriile generale
mentionate anterior,putind avea legaturi simple,duble si triple.-n principal,se #olosesc urmatoarele mi<loace@
sonerii obisnuite sau polarizanteA
sirene,*upe si alte mi<loace de avertizare sonoraA
tele#oane directe,cap la cap,conectate la centrala tele#onica a obiectivului ori la centrala urbanaA
statii radiotele#on #i,e,mobile si portabileA
instalatii de alarmare si de semnalizare a incendiilorA
semnalizarea intrarii in #unctiune a instalatiilor automate de stingere,ori alte semnalizari opticeA
statii de ampli#icare sau de radio#icareA
inter#oaneA
televiziunea cu circuit inc*is.
1istemul adoptat trebuie sa asigure anuntarea si alarmarea in cel mai scurt timp a personalului de la locurile de
munca,a #ormatiilor civile de pompieri,proprii si vecine,dispeceratele obiectivului si unitatile militare de pompieri,precum si
conducerea unitatii respective.
-nstalatiile de semnalizare a incendiilor se prevad,de regula,in urmatoarele cazuri@
a5 in unitatile care au incaperi din categoriile A,: si C pericol de incendiu,cu arie totala mai mare de 2'.'''EA
b5 in unitatile sau depozitele,indi#erent de categoria de pericol de incendiu,daca aria incintei este mai mare de 1' *aA
c5 in depozitele inc*ise de materiale,cu supra#ata des#asurata mai mare de .5'E,avind sarcina termica totala 7 data de
bunurile depozitate,inclusiv ambala<ele,ra#turile,rastelele,paletii si substantele de conservare combustibile 7 peste 21'' %>6mE
45'' %cal6mE5,daca costul instalatiei de semnalizare nu depaseste 2b din valoarea bunurilor prote<ate si a lucrarilor de
constructriimonta<A
d5 in depozitele cu stive inalte,in care se pastreaza bunuri combustibile sau in ambala<e combustibile,ori paleti
combustibiliA
e5 in depozitele inc*ise de lic*ide combustibile cu capacitatea mai mare de 25''
!
pentru lic*idele din clasele --- 4cu
temperatura de in#lamabilitate sub 55y5 si 125''
!
pentru lic*ide combustibile din clasele ----) 4cu temperatura de
in#lamabilitate peste 55yC5.-n cazul depozitarii lic*idelor combustibile din ambele grupe,se considera ca 1m
!
lic*id din
clasele --- este egal cu 5 m
!
din clasele ----)A
#5 in cladirile industriale blindate,din categoriile A,: si C pericol de incendiu,indi#erent de aria construitaA
g5 in cladirile civile sau industriale cu inaltimea mai mare de 28m,indi#erent de aria construita,atunci cind e,ista
incaperi in care sarcina termica depaseste 8(' %>6mde aria construita,atunci cind e,ista incaperi in care sarcina termica
depaseste 8(' %>6mE 42'' %cal6mE5 sau in care se a#la aparate sau utila<e de mare valoareA
*5 in spatiile de parcare sau de garare care adaposetesc mai mult de 5' autove*icule 4se asimileaza 1 autove*icul cu
1 autocamion sau cu 2 autoturisme 7 2 electrostivuitoare 7 2 motostivuitoare 7 ! electrocare 7 1 tractor 7 1 autobasculanta 7 1
automacara 7 1 autocisterna 7 ! motociclete 7 1 locomotiva etc.5A
i5 in incaperile in care se manipuleaza ec*ipament de calcul electronic,de tip mare sau mi<lociu si in ar*ivele de
prgrame si date inregistrateA
<5 in gospodariile de cabluri electrice 4subsolurile,podurile,tunelurile,puturile si galeriile de cabluri5,precum si in
incaperile de comanda si de actionari electrice a#erenteA
;5 in gospodariile de ungere si actionari *idrauliceA
l5 in incaperile pentru con#ectionarea sau depozitarea modelelor din lemn,cu o supra#ata des#asurata de peste .5'mEA
m5 in magazine universale generale,de te,tile incaltaminte,de mar#uri ,metaloc*imice,de produse alimentare si de
mobila avind supra#ete mai mari decit limitele prevazute in normeA
n5 in comple,ele *oteliere,de odi*na si tratamentA
o5 in cladirile cu 1ali aglomerate sau cu aglomerari de persoane,teatre,sali polivalente,case de cultura,studiouri de
#ilm.radio si 9) etc.
p5 in e,pozitiile permanente,muzee,ar*ive cu obiecte de mare valoare.
8etectoarele automate de incendiu se monteaza in incaperile cu pericol ridicat de incendiu,cum sunt cele speciale de
cabluri electrice 4subsoluri,tuneluri,partere etc.5 din gospodariile importante de cabluri electrice,subsoluri de ungere si
actionari *idraulice ,centre de calcul electronic cu calculatoare mari si mi<locii,marile magazine comerciale,salile de spectacol
sau polivalente si spatiile a#erente,depozitele inc*ise cu bunuri de valori etc.
!.-319A=A9--=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0
-nstalatiile de *idranti ec*ipeaza in general toate cladirile civile si industriale,instalatii te*nologice si depozitele de
materiale si substante combustibile,inclusiv unele constructii pe timpul lucrarilor de investitii.1e e,ecepteaza,con#orm
normelor,unele cladiri industriale cu pericol redus de incendiu,cladiri socialculturale cu niveluri putine sau cu numar mic de
persoane,depozite cu cantitati mici de materiale.
-nstalatiile #i,e de stingere cu apa pulverizata se prevad in principiu in urmatoarele cazuri@
a5 in incaperile speciale 4subsoluri,tuneluri,puturi,galerii etc.5,ale gospodariilor importante de cabluri electriceA
b5 in incaperile 4statii de pompe,rezervoare etc.5 ale gospodariilor de ungere si actionari *idraulice,avind o zestre de
peste 1'm
!
ulei combustibil,cu temperatura de in#lamabilitate mai mare de 55yCA
c5 in trans#ormatoare 4autotrans#ormatoare5 de mare putere,con#orm normelor %inisterului /nergiei /lectrice.
-nstalatiile de apa pulverizata pot #i utilizate pentru@
a5 stingerea incendiilor de materiale combustibile,lic*ide combustibile cu temperatura de in#lamabilitate peste
55yC,lic*ide in#lamabile,*idro#ile etc.A
b5 limitare posibilitatilor de propagare rapida a incendiilor,prin stropirea zonei de ardereA
c5 protectia contra incalzirii e,cesive,prin racirea imensa a materialelor elementelor de constructie,instalatiilor
te*nologice si a altor bunuri amenintate de incendiuA
d5 prevenirea incendiilor prin stropirea cu apa a zonei in care,in caz de avarie,se pot produce scapari de lic*ide ori
gaze combustile,sau metale topiteA
e5 in incaperi de productie si depozitare,din categoriile : sau C de incendiu,unde stingerea cu capa sub #orma de <et
compact nu se recomanda.
%ontarea instalatiilor tip sprin;ler este oportuna in urmatoarele cazuri@
a5 in sectiile de timplarie din lemn si derivatele acestuia,cu supra#ata des#asurata de 2''' mE si mai mult,cind sunt
situate in cladiri independente sau cu supra#ata des#asurata de 5'' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri cu alte
destinatii,#ara a #i separate de acestea prin peretii anti#ocA
b5 in sectiile pentru con#ectionarea modelelor din lemn cu supra#ata des#asurata de 1''' mE si mai mult,cind sunt
situate in cladiri independente sau de 5'' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri industriale cu alte destinatii #ara a #i
separate de acestea prin pereti anti#ocA
c5 in depozitele pentru modele din lemn cu o supra#ata des#asurata de !'' mE si mai multA
d5 in depozitele inc*ise de materiale cu supra#ata des#asurata mai mare de .5' mE,avind sarcina termica totala data
de bunurile depozitate inclusiv ambala<ele,paletii si substantele de conservare combustibile peste 525 %>6mE 4125,5
%cal6mE5,daca costul instalatiei sprin;ler nu depaseste 2b din valoarea bunurilor prote<ate si a lucrarilor de constructii
monta<A
e5 in depozitele inc*ise cu inaltimea de depozitare mai mare de ( m 4stive inalte5,in care se pastreaza bunuri
materiale combustibile sau materiale incombustibile in ambala<ele combustibileA
#5 in cladirile industriale blindate sau monobloc din categoria A,: sau C pericol de incendiu,daca sarcina termica
este mai mare de 125,5 %>6mE 4!' %cal6mE5A
g5 in gara<ele sau parca<ele cu peste 5' autove*icule,amena<ate in subsoluriA
*5 in incaperile din cladirile #oarte inalte,cu inaltimi mai mari de (5m,in care sarcina termica depaseste 21'' %>6mE
45'' %cal mE5A
i5 in incaperile din categoriile A,: si C pericol de incendiu,situate la inaltimi de peste !' mA
<5 in incaperile din categoriile A,: si C pericol de incendiu din cadrul sectiilor c*imice,petroc*imice in raport de
importanta si vulnerabilitatea sectiilorA
;5 in morile de cereale de mare capacitate.
l5 in cladirile cu sali aglomerate 4teatre,cluburi,case de cultura,sali polivalente etc.5 cu capacitate mai mare de (''
locuri,studiouri de #ilmare,radio si 9)A
m5 in magazinele universale generale,te te,tile,incaltaminte,de mobila,de produse alimentare si mar#uri metalo
c*imice cu supra#etele mai mari decit limitele prevazute in norme.
-nstalatiile de drencere pentru stingerea incendiilor se prevad in incaperile cu pericol mare de incendiu,unde din
cauza propagarii rapide a #ocului sau din alte considerente,nu pot #i utilizate cu e#icienta alte sisteme de stingere,sectii si
depozite de produse din clasa C( de combustibilitate.
8rencerele pentru perdele de protectie se prevad la@
a5 prote<area golurilor 4usi,#erestre etc.5 din peretii despartitori,pentru a impiedica transmiterea #ocului de la o
incapere la altaA
b5 protectia cortinelor,usilor sau obloanelor din peretii anti#ocA
c5 protectia cladirilor in e,terior,cind nu sunt amplasate la distante corespunzatoare
d5 prote<area unor portiuni din incaperile cu pericol de incendiuA
e5 limitarea propagarii incendiilor prin benzile transportoare de cocs,carbuni si alte materiale combustibileA
#5 protectia unor instalatii,utila<e si coloane te*nologice,#ascicule de conducte ce ve*iculeaza gaze sau lic*ide
combustibile,#lu,uri de cabluri electrice si elemente de sustinere a acestora.
-nstalatiile de racire cu apa se prevad la@
a5 rezervoarele 4s#erele5 supraterane sau semingropate de gaze lic*e#iate,care trebuie prote<ate impotriva radiatiei
termice pentru a nu depasi temperatura admisa de stocareA
b5 rezervoarele supraterane sau semiingropate cu lic*ide combustibile,neizolate termic cu capacitatea totala de 25''
mE pentru clasele --- si de 5''' m
!
pentru clasele ----).0ezervoarele cu capacitatea de 5''' m
!
si mai mari se prevad cu
instalatii #i,e de racire cu apaA
c5 stilpii mecanic portanti neprote<ati termic,amplasati in zone e,puse in contact cu metal topit sau in apropierea unor
puncte cu pericol potential ridicat de izbucnire a incendiilor,avind sarcina termica peste (2'%>6mE 41'' %cal6mE5.
3u se prevad cu instalatii de racire depozitele de lic*ide combustibile avind@
a5 capacitatea pina la 5' m
!
A
b5 capacitatea pina la 1''m
!
,daca sunt amplasate,izolat,#ata de unitati sau localitati,la o distanta de !'' m sau cind
sunt in incinte unde nu este obligatorie alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilorA
-nstalatiile de abur se #olosesc pentru stingerea incendiilor provocate de substante gazoase,lic*ide sau solide
combustibile din incaperi inc*ise,prin inundarea spatiilor respective,in urmatoarele cazuri@
a5 in spatiile inc*ise cu volum pina la 5'' m
!
,unde se utilizeaza substante gazoase,lic*ide sau solide combustibileA
b5 in rezervoarele ingropate de pacura sau de combustibil special,cu volumul de cel mult 6''' m
!
A
c5 in subsolurile *idraulice 4ungere,actionari *idraulice etc.5 cu volumul mai mic de !''' m
!
A
Aburul se utilizeaza pentru stingerea incendiilor sub #orma de <eturi sau perdele de protectie ori pentru prevenirea
#ormarii amestecurilor e,plozive,dupa cum urmeaza@
a5 coloane te*nologice de prelucrare a produselor combustibile din uzine c*imice,petroc*imice,cocsoc*imiceA
b5 rapme cai #erate de incarcaredescarcare pentru lic*ide combustibileA
c5 batale si decantoare pentru captarea reziduurilor de lic*ide combustibile.
-nstalatiile de stingere a incendiilor cu spuma se prevad la@
a5 cladirile,incaperile sau instalatiile te*nologice in care se utilizeaza lic*ide combustibile din clasa de
in#lamabilitate ---,in cantitati mai mari de 1' m
!
sau din clasa de in#lamabilitate ----),in cantitati mai mari de 5' m
!
A
b5 depozitele combustibile cu capacitatede 5' m
!
sau mai mult 4tabelul XXX--.!.15A
c5 rampele auto sau caile #erate,cu mai mult de 5 guri de incarcaredescarcare pentru lic*idele combustibileA
d5 incaperile speciale importante de cabluri electrice,cu volum redus sau in care utilizarea apei nu este indicata.
9abelul 4XXX--.!.15
-nstalatiile de stingere a incendiilor cu spuma pentru depozite de lic*ide combustibile
Capacitatea depozitului Rm
!
T %odul de asezare a rezervoarelor 9ipul instalatiei de stingere
51 7 5'' 1upraterane,semiingropate sau
ingropate %obila
5'1 7 25'' 1upraterane sau semiingropate 1emi#i,a pentru cl. ---
%obila pentru cl. ----)
-ngropate %obila
25'1 7 55'' 1upraterane,semiingropate sau
ingropate 1emi#i,a
55'1 7 1''''' 1upraterane,semiingropate Fi,a
-ngropate 1emi#i,a
+este 1''''' 1upraterane,semiingropate sau
ingropate Fi,a
-nstalatiile de stingere a incendiilor cu gaze inerte,prin inundare totala sau actionarea locala,se vor adopta atunci cind
alte mi<loace de stingere nu sunt e#icace sau sunt contraindicate si se prevad in urmatoarele cazuri@
a5 in ar*ivele,muzeele si bibliotecile cu documente si bunuri de importanta deosebita,in depozitele de materiale de
mare valoare,amena<ate in incaperi care au o supra#ata mica de goluri si in care nu se poate e#ectua un control permanentA
b5 in incaperile intreprinderilor,laboratoarelor sau institutelor de cercetari stiinti#ice din categoriile A si : pericol de
incendiu,in care se a#la instalatii de aparata< de mare valoareA
c5 la masinile si instalatiile electrice care se a#la in incaperi inc*ise si care indeplinesc un rol important in asigurarea
continuitatii productiei 4trans#ormatoare,statii de distributie etc.5A
d5 in centrele de calcul electronic de tip mare sau mi<lociu si la alte instalatii si aparate electronice,care au un rol
important in asigurarea continuitatii productiei,centrale tele#onice automate,centrale electrodinamice din statii CFA
e5 in sectiile de prelucrare a metalelor piro#orice,in cazul in care rezulta particule #in divizateA
#5 la instalatiile sau utila<ele cu proces te*nologic din categoria A,: sau C,care constituie mare pericol pentru restul
instalatiilor si utila<elor,apriderea lor putind provoca e,tinderea rapida a incendiuluiA
g5 in incaperile importante de cabluri electrice cu volum redus,care cuprinde aparate sau ec*ipamente electrice
necapsulate ori cu grad de protectie mai mic de -+!!,precum si in spatiile care se a#la deaspura unor ast#el de instalatiiA
*5 in incaperile in care se prelucreaza sau se utilizeaza substante,care in contact cu apa sau aerul dau reactii
e,otermeA
i5 in incaperile de productie si depozitare #ara supraveg*ere continua,cu produse importante pentru continuitatea
productiei,unde se impune stingerea rapida a eventualelor incendii,in vederea reluarii imediate a activitatii A
<5 in statiile de pompare pentru lic*ide te*nologice combustibile,in incaperile inc*ise,a caror #unctionare
conditioneaza des#asurarea activitatii de productieA
;5 la bazinele si rezervoarele te*nologice cu lic*ide te*nologice combustibile calde.
-nstalatiile de stingere a incendiilor cu pulbere sau cu *aloni se prevad in cazurile cind celelalte substante stingatoare
4apa,spuma,abur sua gaze inerte5 nu sunt e#iciente.
(.%A1-3- 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0
8otarea unitatilor economice cu masini de stingere a incendiilor se asigura pe baza criteriilor generale a urmatoarelor
criterii speci#ice@
a5 debitele de apa pentru stingerea din e,terior a incendiilor,rezultate con#orm 19A1 1(.8,in ipotezele de stingere
cele mai de#avorizateA
b5 supra#ata incintei si supra#ata construita a unitatii,inaltimea constructiilor si instalatiilorA
c5 numarul de incendii simultane stabilit potrivit prevederilor 19A1 1(.8.8e e,emplu,in unitatile siderugice si
metalurgice se considera ca poate avea loc un incendiu 4avarie sau accident te*nic5 care implica interventia masinilor de
stingere,la o supra#ata de 25' *a,iar in cele c*imice si petroc*imice la 15' *aA
d5 caracteristicile si per#ormantele te*nicotactice ale masinilor de stingere e,istente si a celor ce urmeaza a #i
introduse in dotareA
e5 oportunitatea dispersarii masinilor si utila<elor de stingere,in apropierea celor mai importante si vulnerabile
instlatii te*nologiceA
#5 modernizarile survenite in dotarea unitatii,cu instalatii #ize de prevenire si stingere a incendiilor
g5 necesitatea supraveg*erii cu masini de stingere a unor operati te*nologice si lucrari periculoase.
-n raport cu debitul ma,im de apa calculat N pentru stingerea din e,terior a incendiilor la cladiri si depozite,se
stabilesc in principiu grupele de dotare cu masini de stingere indicatie in tabelul XXX--.(.1
&rupele de dotare cu masini
&rupa RN Rl6sTT 8otarea cu masini
- 5 7 1' 1 motopompa cu debit de 8'' l6min
-- 11 7 2' 1 motopompa cu debit de 1''' l6min
--- 21 7 !! 1 autopompa cisterna sau 2 motopompe
din care una cu debit 15'' l6min
-) !1(' 2 autopompe cisterna
) +este (' ! autopompe cisterna
8otarea unitatilor cu masini de stingere a incendiilor se ma<oreaza,in cazurile in care supra#ata incintei depaseste
limita considerabila si sa stabilit posibilitatea producerii incendiilor 4avariilor,acciendetelor te*nice5 simultane.
-n aceste situatii,ma<oritatea dotarii cu masini de stingerea incendiilor,se #ace,in principiu,in raport cu supra#ata
incintei industriale suplimentare #ata de 15' *a sau de 25'*a si de posibilitatea de cooperare.8e e,emplu@
a5 cite 1 autopompa cisterna la 5' *a,pentru supra#ata suplimentara de 15' *a 4!'' *a in total5A
b5 cite 1 autopompa cisterna la .5 *a,pentru supra#ata suplimentara de 15' *a,#ata de aliniatul anterior 4(5' *a5A
c5 cite 1 autopompa cisterna la 1'' *a,pentru supra#ata suplimentara de 2'' *a,#ata de aliniatul anterior 465' *a in
total5
d5 cite 1 cisterna la 125 *a,pentru supra#ata suplimentara de 25' *a,#ata de aliniatul anterior 4$'' *a total5A
e5 cite 1 autopompa cisterna la 15' *a,pentru supra#ata incintei de peste $'' *a.
3ota.-n stabilirea supra#etelor suplimentare,nu se iau in calcul ariile neocupate de constructii,instalatii si
depozite,drumuri si cai #erate.
-n raport cu particularitatile incendiilor,procedeele si metodele de stingere adecvate si conceptia de interventie
stabilita,autopompele cisterna si motopompele pot #i inlocuite cu autotunuri de stins incendii sau cu autospeciale de stins cu
spuma,respectiv cu motogeneratoare ori *idrogeneratoare de spuma.8e asemenea,dotarea cu masini pentru stingerea
incendiilor se complecteaza cu autospeciale de stins cu pra# si gaze inerteA cu dio,id de carbonA pentru evacuarea
#umului,gazelor si iluminatA autocisterne pentru transport substante c*imice stingatoareA tunuri mobile cu apa si spuma.
+entru asigurarea interventiei la stingerea incendiilor la constructii industriale sau instalatii cu procese te*nologice
din categoriile A,: sau C pericol de incendiu si care au inaltimi mai mari de 2' m,unitatile se doteaza si cu autoscari.
8otarea localitatilor cu masini de stingere a incendiilor se #ace in principiu #unctie de puterea economica si marimea
localitatii,numarul locuitorilor,combustibilitatea materialelor de constructii utilizate la cladiri,distantele #ata de subunitatea
militara de pompieri si #ata de #ormatiile civile de pompieri,vecine,starea drumurilor si posibilitatile de acces pe parcursul
anului,operativitatea ce o poate asigura interventia in sectorul increndintat,conditiile e,istente pentru incadrarea cu personal
operativ si adapostirea masinilor respective.
5.%->=OAC/ 8/ +0O9/C9-/ 1- 1A=)A0/
+entru asigurarea protectiei personalului de interventie si salvarea persoanelor periclitate de incendiu,toate unitatile
se doteaza con#orm normelor cu mi<loace indicate in tabelul XXX--.5.1
3r. crt %i<loace +rotectie asigurata si caracteristicile pincipale
' 1 2
1 Costum de protectie contra apei +rotectie contra apei
:luza si pantaloni 7 talii - 7 )A grosimi (( 7 (8A
%asa 1,6 ;g
2 Costum anticaloric aluminizat tip
apropiere normal 4A35
+rotectie la apropiere normala pina la vecinatatea surselor radiante #oarte
intense de caldura,in contact accidental cu #lacarile
:luza,pantaloni,gluga detasabila cu casca interioara din te,tolit si vizor
duple, antisol #umuriu,manusi cu un deget,cizme scurte,masa . ;g
! Costum anticaloric aluminizat tip
patrundere normal 4+35
+rotectie la patrundere normala in culoare de #lacari sau incinte pina la
25'yC,contact caloric intermitent,atmos#era irespirabila
:luza cu gluga atasata,locas pentru aparatul de respiratie si vizor duple,
metalizat 4rele,ie $'b5,pantaloni,manusi cu un deget,cizme scurte,masa 1'
;g
( Costum anticaloric aluminizat tip
apropiere usor 4A"5
+rotectie la apropiere usoara pina la 2 7 ! m de sursele radiante
puternice,cu evitarea contactului caloric
2aina lunga pina la genunc*i,gluga detasabila cu casca interioara din
te,tolit si vizor duple, antisol,cizme inalte pina la sold,manusi cu un deget
masa . ;g
5 Costum anticaloric aluminizat tip
patrundere greu 4+&5
+rotectie la patrunderile grele in #lacari pe durate scurte sau in incinte
incalzite peste 25'yC,atmos#era irespirabila
Combinezon avind gluga cu casca interioara si vizor metalizat,locas pentru
aparatul de respiratie si cizme,manusi cu un deget,masa 15 ;g
6 Casca #ara vizor +rotectie contra impactului
%asa 6'' g
. Casca cu vizor si gluga +rotectia impotriva impactului,apei si caldurii #lacarilor
&luga impermeabila si vizor din stiple, incorporate in casaA masa 1,2 ;g
8 %asca din cauciuc cu bretele 4tip
%.(5,cu cartuse
+rotectia impotriva gazelor,vaporilor si aerosolilor cu actiune nociva,asupra
cailor respiratorii si digestive,#etei si oc*ilor
Cimp vizual relativ 85b talie ---A masa circa 5!' g
Filtru tip CF ( racordat direct la masca,retine #umul,aerosoli si diverse
substante c*imice 4acid cian*idric,clor,o,izi de azot5
Filtru tip /O1! racordat de masca prin tub go#rat,retine numai o,idul de
carbon,pina la cresterea greutatii cu (' g
>ena de aspiratie circa 2! mm 22O la tip CF ( si 1( mm 22O la tip /O1!
%asa circa !2' g la tip CF ( si .(' g la tip /O1!
$ Aparat de respiratie izolant cu aer
comprimat
+rotectia aspiratiei pe durate scurte si mi<locii in medii nocive
8urata de utilizare 6' min
8imensiuni 6'' , 2.' , 12' mm
%asa 1( ;g 4cu 2 butelii5
1' Aparat de respiratie izolant cu
o,igen
+rotectia respiratiei pe durate lungi in medii nocive
8urata de utilizare 1'' min
8imensiuni !6' , !'' , 1!' mm
%asa 2,5 ;g 4cu 1 butelie5
11 Centuri de siguranta tip pompier Asigura lucrul la inaltime
=umgime 1!'' mmA latimea 85 mm
Forta de sustinere 8'' ;gA masa 1 ;g
12 Cizme de protectie cu talpi
neper#orabile
+rotectia contra apei,noroiului si obiectelor
Con#ectionate din cauciuc poliizoprenic cu talpi avind brat metalic
-naltimea (' cmA masa 2,( ;g
1! Coarda dinr relon pentru salvare
4tip 15
=ungimea 25 m,diametrul 12 mmA masa 2,1 ;g
1( Cordite din relon pentru salvare
4tip 15
=ungimea 25 m,diametrul 1' mmA masa 1,. ;g
15 Cirlig de siguranta 8imensiuni 155 , 85 , 1! mm
1arcina utila !'' da3A masa 2'' g
16 Coboritor cu role de #ring*ie -naltimea de actionare 18 7 2' m
)iteza de coborire 1,5 7 2 m6s
%asa (1,8 ;g 4#ara cordita si cirlig de siguranta5
1. Cos de salvare 1alvarea persoanelor din cladiri inalte
8iametrul 5(' mm,inaltimea 1'5' m,masa 8 ;g
18 Cadru universal de salvare Asigura suspendarea si prinderea la inaltime a mi<loacelor de salvare
8imensiuni 1''' , .'' , 5'' mmA masa (5 ;g
1$ 9ub e,pandabil de salvare 1alvarea persoanelor din cladiri inalte
=ungimi ale tronsoanelor 2'A1' si 2,5 m
=atimea aplatisata 8'' mmA masa 2,5 ;g6m
2' +erna pneumatica de salvare 1upra#ata !6 mE 46,6 m5
-naltimea in stare um#lata 2 m
21 +erna pneumatica de salvare +1
8'6(
1upra#ata 8' mE 48 , 1' mm5
-naltimea in stare um#lata ( m
22 %iniperna pneumatica pentru
ridicat
-naltimea de ridicare 2( cm
1arcina ma,ima de ridicare 1!,5 t
8imensiunile 52' , (.' , 25 mm
+resiunea de lucru 6 bar,de la butelii de aer comprimat 425' bar5 cu
reductor de presiune
2! 8istantor *idraulic actionat de o
pompa cu dublu e#ect
+resiunea de lucru !5' bar
Forta de desc*idere sau inc*idere a bratelor 15'' da3
8imensiuni 85' , 25' , 25' mm
+resiunea ma,ima dezvoltata de pompa 5'' bar
Actionarea pompei manuale sau de picior
!!.Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor
1.C/0-39/ 1- %A1"0- 9/23-COO0&A3-?A9O0-C/
-nterventia constituie #orma principala de actiune a unitatilor si subunitatilor militare de pompieri si a #ormatiilor
civile de pompieri,prin care se realizeaza stingerea incendiilor si lic*idare urmarilor accidentelor
te*nice,avariilor,e,ploziilor,#enomenelor meteorologice negative,calitatilor si catastro#elor.
-n raport cu marimea,durata si consecintele incendiului sau a evenimentului negativ,precum si cu nivelul si taria
#ortelor si mi<loacelor participante la actiune,acestea pot #i esalonate ast#el@ prima interventie,urgenta -,urgenta --,urgenta ---.
+rima interventie cuprinde actiunea personalului a#lat la locul izbucnirii incendiului,a #ormatiei civile de pompieri,a
celorlalte #orte din obiectiv 4subunitati de garzi patriotice,#ormatii de aparare civila,cabinetul medical etc.5,precum si a
#ormatiilor civile de pompieri din obiectivele invecinate cu care se coopereaza.
%isiunile primei interventii se stabilesc de conducerea administrativa a unitatii si se inscriu in planul de autotaparare
impotriva incendiilor al obiectivului,cu acordul unitatii de pompieri militari.
+rima interventie se organizeaza si se pregateste din timp.
+rin organizarea primei interventii se intelege ansamblul masurilor luat in cadrul unitatii pentru stingerea anuntarii
incendiilor,alarmarii personalului,#ormatiei si a celorlalte #orte care participa la stingerea incendiilor si deplasarii #ortelor si
mui<loacelor la locul incendiului precum si pentru adoptarea conceptiei optime de actiune in vederea stingerii incendiilor si
inlaturarea e#ectelor,avariilor,e,ploziilor,accidentelor te*nice,calamitatilor naturale si catastro#elor.
=a organizarea si pregatirea primei interventii se tine seama de cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta
actiune,cum sunt@ caracter permanent,activ si o#ensiv,operativitate,promptitudine,capacitate ma,ima de actiune si e#icienta
ma,ima.
Ast#el,pe #iecare loc de munca se constituie ec*ipa de prevenire si stingere a incendiilor,pe #iecare sc*imb,careia i se
stabilesc sarcini concrete de interventie pentru #ieacare incendiu si i se asigura instruirea practica privind modul de lucru cu
mi<loacele a#late in dotare.
8e asemenea,la #iecare #ormatie,civila de pompieri,se asigura permanent receptionarea corecta a anunturilor de
incendiu prin toata sistemele e,istente in unitate 4tele#on,sonerii,centrala de avertizare,radio,dispecerat etc.5.+rimirea si
notarea datelor despre incendiu se #ace de catre dispeceriitele#onistii,in unitatile mari,iar in celelalte unitati de catre unul din
pompierii din tura de serviciu,caruia i sau stabilit sarcini e,prese in acest sens.Consemnarea datelor re#eritoare la incendiu se
#ace obligatoriu in nota de anuntare.8upa primirea anuntului,de incendiu se alarmeaza imediat personalul #ormatiei civile de
pompieri,inclusiv a celui care se des#asoara in obiectiv di#erite activitati 4control,e,ercitii,aplicatii,intretinerea mi<loacelor de
interventie etc.5,precum si a pompierilor cu activitate obsteasca.Fortele #ormatiei care des#asoara di#erite activitati in obiectiv
trebuie sa mentina permanent legatura cu sediu acesteia prin tele#on,radiotele#on sau prin alt mi<loc de anuntare pentru a
putea #i alarmate in cel mai scurt timp.8e asemenea,la locul de munca al pompierilor cu activitate obsteasca se asigura
mi<loace de alarmare si anuntare 4sonerii polarizante,tele#on,sirena etc.5.
Anuntarea incendiului la pompierii militari se #ace obligatoriu din primele momente,cunoscind #ind ca indeosebi in
industrie,agricultura si in alte categorii de obiective orice inceput de incendiu poate deveni in scurt timp un incendiu de
proportii.
Atit la primirea si transmiterea anuntului de incendiu,cit si la comunicarea datelor ulterioare,re#eritoare la evolutia
acestuia,deosebit de important este sa se dea si sa se receptioneze corect datele,mai ales cele care primesc locul izbucnirii si
proportiile incendiului.
"na dintre primele masuri ce se intreprind la serviciu a #iecarui sc*imb 4tura5 al #ormatiei este organizarea
interventiei zilnice,care consta in stabilirea nominala a pompierilor civili care vor indeplini in sc*imbul respectiv #unctiile
prevazute in decizia de constitutie a #ormatiei.Complectarea organizarii interventiei zilnice intra in sarcinea se#ului de
#ormatie.Cind acesta lipseste,complectarea se #ace in ordine de catre se#ul de tura,se#ul de grupa sau mecanicului de
motopoma,dupa caz.
+entru stabilirea pompierilor civili cu activitate obsteasca 4voluntari5 se ia in prealabil legatura cu acestia,iar in cazul
lipsei de la serviciu a unor pompieri,se solicita conducatorilor locurilor de munca sai inlocuiasca cu altii din rezerva
#ormatiei.
-n unitatile care nu au regim de #unctionare continua pe timpul zilelor de repaus se asigura completarea incadrarii
masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor cu personalul de serviciu e,istent,in obiectivele respective.
Cu prile<ul sarbatorilor nationale si religioase,precum si pe timpul situatiilor deosebite,se ia masuri pentru incadrarea
complecta cu personal a #ormatiei de pompieri si uneori c*iar de inainte a capacitatii de interventiei a acesteia,prin
introducerea in serviciu a pompierilor din turele libere si de rezerva.
+ersonalul prevazut sa asigure interventia ia cunostinta despre aceasta sub semnatura,actiune care trebuie inc*eiata
de regula,in ma,imum 15 min de la intrarea in serviciu intrucit la un eventual incendiu izbucnit,in acest interval de timp,mai
pot #i mobilizati si pompieri care au iesit din serviciu.
+otrivit dispozitiilor legale,pompierii incadrati pe #unctii operative 4pro#esionisti5 au obligatia de a nusi parasi
postul pina la sosirea sc*imbului si predarea serviciului.+redarea si primirea masinilor si utila<elor din dotare #ormatiei
civile,precum si a mi<loacelor de anuntare si alarmare se #ace pe baza de proces verbal.
2.19A:-=-0/A CO3C/+9-/- 8/ -39/0)/39-/ =A -3C/38--
Conceptia de actiunea a #ormatiei civile de pompieri in caz de incendiu se stabileste in ipotezele de stingere.Ast#el@
15 =a stabilirea numarului ipotezelor de stingere a incendiilor si a sectoarelor pentru care se intocmesc se tine seama
de urmatoarele@
variantele e,istente in planurile unice de interventie sau in planurile de interventie intocmai de unitatile si
subunitatile militare de pompieriA
numarul punctelor vitale vulnerabile la incendiu din unitate si eventual asemanarea dintre acesteaA
numarul teoretic de incendii simultane determinat potrivit numerelor si prescriptiilor te*niceA
posibilitatile scoaterii din #unctiune a sistemelor de alarmare cu apa pentru stingerea incendiilor din cauza unor
calamitati naturale,avarii,e,plozii sau alte asemenea evenimenteA
cerintele pregatirii #ortelor de interventie pentru a actiona in conditii di#icile si grele de lucru,determinata de
situatiile comple,e care se poate a#la obiectivul sau unele sectii si instalatii ale acestuia.
1tabilirea conceptiei de interventie se #ace pe baza studiului tactic amanuntit si a analizei situatiei concrete din
obiectiv.
25 =a adaptarea conceptiei de interventie pentru #iecare ipoteza de stingere a incendiilor se au in vedere o serie de
criterii si elemente cum sunt@
stabilirea locului izbucnirii incendiului in punctul de control potential cel mai ridicat de producere a
acestuia./,emple@ locurile in care sau produs #recvent inceputuri de incendiu,locurile in care e,ista in conditii normale surse
de aprindere ori impre<ari care pe pot genera etc.
delimitarea incendiului in #unctie de natura si proprietatile materialelor si substantelor combustibile e,istente si
modul de distrugere a acestoraA viteza de ardere si directiile principale probabile de propagare a incendiuluiA timpul de
realizare a primei interventiiA
luarea in calcul a e#icientei si a consumului de substante stingatoare a instalatiilor de stingere a incendiilor 4cu
spuma,apa pulverizata sau abur,tip sprin;ler si drencer,tunuri,*idranti5A prioritatea punerii in #unctiune a acestor instalatii
inaintea masinilor si utila<elor mobile sau,dupa caz,prin alimentarea directa a unei instalatii de la mi<loacele mobile de
interventieA
amplasarea tuturor masinilor si utila<elor din prima interventie la sursele de apa cele mai apropiate de locul
izbucnirii incendiului,urmarinduse sa nu se scoata in #unctiune instalatiile #i,e de stingere si sa nu se reduca capacitatea lor
de actiuneA ingroparea masinilor si utila<elor pe sectoare,a interventiei pentru a se asigura conducerea mai operativa a
acestoraA asigurarea posibilitatilor de acces pe linga masinile din prima interventie,a celorlalte masini si utila<e din urgentaA
stabilirea ordinelor de deplasare la incendiu a masinilor si utila<elor,precum si a baremului 4timpului operativ5A
adaptarea,in #unctie de situatia tactica creata a celor mai adecvate si e#iciente procedee de stingere a
incendiului,cum sunt@ reducerea temperaturii din zona de ardereA izolarea substantelor combustibile #ata de aerul din
atmos#eraA reducerea continutului minim de o,igen sub limita de aprindere sau de ardereA introducerea de in*ibitori 4gaze
interne,abur,substante c*imice etc5 in spatiile in care se produc reactii de ardereA oprirea accesului substantelor combustibile
in zona de ardereA
corelarea ipotezei de stingere cu datele si elementele din sc*ema de interventie intocmita pentru instalatiile cu
pericol deosebit de incendiu si e,plozie sau cu organizarea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauzaA
stabilirea concreta a misiunilor #ormatiilor civile de pompieri pe sectoarele,pe grupe de lucru 4salvare si
evacuare,salvatori,specialisti5,si dupa veri#icarea e,ecutarii operatiilor prevazute pentru personalul de la locul de munca
4punerea in #unctiune a instalatiilor de racire si de stingere a incendiilor,intreruperea alimentarii cu energie electrica si
combustili,golirii,pur<arii,inetizarii,inc*iderea unor elemente anti#oc etc5@ localizarea si lic*idarea incendiilor,precizinduse
mi<loacele si substantele de stingere,evacuarea bunurilor materiale,protectia vecinatatilorA
stabilirea mi<loacelor de protectie utilizate de catre personalul de interventie si masurilor de te*nica a securitatii
munciiA
precizarea misiunilor precum #ortele care coopereaza cu #ormatiile civile de pompieri cum sunt@ spri<inirea grupelor
de lucru si de salvare si evacuare,e#ectuarea unor lucrari ce implica un volum de munca mai mare
4desc*ideri,deblocari,evacuari etc.5 sau o pregatire specializata 4primul a<utor medical,paza bunurilor evacuate si a zonei
incendiului,transportul persoanelor accidentate etc.5,intimpinarea #ortelor de interventie din a#ara obiectivului si indicarea
traseului cel mai scurt spre locul incendiului si alteleA
#olosirea masinilor si utila<elor din dotarea #ormatiilor civile de pompieri la capacacitatea lor ma,ima de
interventie,in #unctie de caracteristicile si per#ormantele te*nicotactice ale acestora,nivelul de incadrare cu personal propriu
la sursele de apa la locul incendiului,dispozitivul optim adoptat 4nr. de linii de #urtun,tipul acestora si al tevilor substanta
stingatoare utilizata,inaltimea la care se lucreazaA
adaptarea #ormei dispozitivului de interventie,care poate #i circular,in linie,pe un nivel sau eta<at,urmarinduse@
#olosirea posibilitatilor ma,ime e,istente de contact a tevilor de stingere 4cu apa,spuma sau pulberi si gaze inerte5 cu
supra#ata incendiuluiA organizarea si des#asurarea energic,in continua miscare,la timp si pe directiile principale de dezvoltare
a incendiului,crearea conditiilor #avorabile pentru e#ectuarea manevrei rapide a #ortelor si mi<loacelor pe noi pozitii de lucru
in cazul in care evolutia incendiului implica sau cind locul izbucnirii incendiului ori situatia reala 4ori marcata5 a acestuia
di#era #ata de elementele stabilite initial in ipoteza de stingere.
!5 +rincipalele elemente ale conceptiei de interventie ale #ormatiilor civile de pompieri se marc*eaza si gra#ic in
planul de autoaparare impotriva incendiilor.Ast#el,pe sc*ita #iecarei ipoteze se marc*eaza in plan ori prin semne
conventionale urmatoarele@
amplasarea la scara a constructiei,instalatiei sau depozitului in care a izbucnit incendiul,precum si a celor vecineA
denumirea ori destinatia acestoraA cailor de access in constructii si instalatii 4usi,scari5A
locul izbucnirii incendiului,supra#ata incendiata si directiile principale de propagareA
amplasarea tututor surselor de apa naturale si arti#iciale care pot #i utilizate la stingerea incendiului si capacitatea
sau parametrii acestuiaA
amplasarea la sursele de apa a masinilor si utila<elor care utilizeaza apaA locul de amplasare a masinilor si utila<elor
pentru stingerea cu pulberi si gaze inerte,pentru evacuarea #umului,gazelor si iluminat,pentru lucrul la inaltime si dupa caz,a
acelor de rezervaA
traseele dispozitivelor de interventie de la #iecare masina si utila<,timpul acestora si #elul substantelor stingatoare ce
le re#uleazaA
amplasarea punctelor de actionare ale instalatiilor #i,e si semi#i,e de stingere a incendiilor,precum si a
dispozitivelor e,terioare de interventie ale acestora 4ziduri de apa,perdele de apa sau de abur etc.5A
traseele de evacuare si locurile de depozitare ale bunurilor evacuate din zona incendiuluiA
punctele cardinale,4nordul,directia si viteza vintului predominant5A
timpul operativ 4baremul5A
amplasarea punctului de comanda,punctului sanitar si a celorlalte elemente de coorperareA
legenda cu semnele conventionale utilizate.
)eri#icarea viabilitatii ipotezelor de stingere a incendiilor se #ace prin e,ercitii si aplicatii practice,precum si la
eventualele inceputuri de incendii,sau incendii.+e baza concluzilor desprinse cu aceste prile<uri,precum si a rezultatelor
obtinute in controale si veri#icari privind modi#icarile survenite 4modernizarea te*nologiei,repro#ilarea procesului
te*nologic,dezvoltarea capacitatii de productie,dotarea cu noi mi<loace de stingere etc.5 se complecteaza si se actualizeaza
ipotezele de stingere ast#el incit conceptia de interventie materializata in acestea sa #ie in permanenta in concordanta cu
realitatea din obiectiv.
+entru a se asigura accesul actiunii de stingere a incendiilor este necesara ca ipotezele de stingere si modul practic de
aplicare a acestora sa #ie cunoscute temeinic,in partile cel privesc,de catre intregul personal care participa la prima
interventie./#icienta aplicarii ipotezelor de stingere depinde totodata de modul cum se asigura conducerea unitatii si
permanenta a #ortelor si mi<loacelor de interventie.
!.O0&A3-?A0/A -39/0)/39-/- =A CA=A%-9A9- 3A9"0A=/
Organizarea interventiei pentru limitarea si lic*idarea e#ectelor provocate de calamitati natural se inscrie de
asemenea in planul de aparare impotriva incendiilor si cuprinde nominalizarea constructiilor,instalatiilor sau zonelor care pot
#i a#ectate,masurile speci#ice care se iau in caz de inundatii,inzapeziri si cutremur,precum si planurile cladirilor intocmite
potrivit prevederilor legale.
+lanurile cladirilor se intocmesc in trei e,emplare si contin@
descrierea detaliilor constructive 4tipul si natura structurii de rezistenta si a acoperisului,numarul de niveluri si
inaltime a cladirii5,numarul de persoane pe sc*imburi,lista cu organele si unitatile cu care se coopereaza si modul de realizare
a legaturii cu acesteaA
planurile constructiilor sau instalatiilor realizate la scara pe #orma A( pe care se marc*eaza pozitia cailor de acces
si a intrarilor,retelele de alimentare cu apa,de canalizare,de gaze,de energie electrica si de incalzire cu punctele de intrerupere
4actionare5 a acestora,punctele de oprire a alimentarii instalatiilor din constructii cu substante periculoase
4combustibile,to,ice etc.5 si de evacuare rapida a acestora din cladire.
+lanurile cladirilor se intocmesc de catre conducerea unitatii prin comisia te*nica +.1.-. si compartimentul de
proiectare sau de investitii al unitatii,ori de catre institulul de proiectari de specialitate care a proiectat si constructia si
instalatiile te*nologice respective.-n unitatile mari planurile se pastreaza,de regula,la compartimentul administrativ sau la cel
te*nic.
+entru noile obiective de investitii,planurile cladirilor se intocmesc de proiectant.
-nsusirea elementelor din planurile de situatie si actualizare acestora se #ace prin recunoasteri,e,ercitii si aplicatii.