Facultatea de Sociologie i Psihologie, departamentul de Psihologie

Agresivitatea la volan

Amriuei Georgiana Grupa 1

Noiembrie, 2013

Agresivitatea la volan

De multe ori ne-am intrebat de ce unii oferi poart cu ei bte de bassballl sau alte obiecte contodente, aezate la ndemana, ntre scaune sau pe buzunarul de pe portiere mainii, n nici un caz nu poat aceste lucruri pentru decor, de mai multe ori fiecare dintre noi am vzut sau chiar ni s-a ntmplat, ca unii oferi s ne ,,taie faa, i s ne orbeasc noaptea cu farurile, sau chiar s sara la btaie din cauza unor mrunte nenelegeri in traffic. De la formele mai usoare, ca flashurile, claxoanele, injuraturile sau gesturile obscene la cele mai severe, ca certurile, scandalurile sau bataile, agresivitatea trece prin terorizarea femeilor la volan sau a soferilor mai in varsta, ura fata de motociclisti, solidaritatea violenta a taximetristilor implicati in incidente rutiere, poluarea fonica facuta de motociclistii care aduc modificari la toba de esapament sau taxarea cu maxima severitate a celei mai mici greseli comise de colegii de trafic. Violenta poate deveni un catalizator al comportamentelor delincvente la volan. Fie ca vorbim despre violenta verbala sau de cea fizica, ea se manifesta in trafic de o maniera mult mai intensa. Studiile in acest domeniu au inceput din anii 1995 si s-au identificat elemente de masurare a reactiilor violente a conducatorilor auto si impactul pe care il are acest fenomen, al violentei la volan, respectiv scara DAS (Drivind Anger Scale). Dupa unii criminologi, comportamentele agresive in trafic sunt conduite intentionate alimentate de furie sau de frustrare si care pun in pericol pe ceilalti participanti la trafic, fie psihologic, fie fizic. Astfel, in SUA si Anglia s-a observat ca automobilistii cu un scor ridicat pe scara DAS sunt implicati frecvent in accidente de circulatie. In 2008, Brigada Politiei Rutiere Bucuresti a incheiat 291 de procese-verbale de contraventie pentru astfel de fapte. Dar numarul soferilor care se injura zi de zi in trafic este mult mai mare, chiar daca, in conformitate cu noul Cod Rutier, injuraturile, gesturile obscene, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare celorlalti participanti la trafic se pedepsesc cu plata unei amenzi de la 315 la 700 de lei si 9 pana la 20 de puncte-amenda. Asa ca ar fi bine sa ne gandim de doua ori inainte de a ridica indignati degetul mijlociu. Conform statisticilor un sfert din ziua fiecarui sofer bucurestean se pierde in trafic; in medie, fiecare locuitor al orasului petrece 3 ore si jumatate in masina; anual sunt inmatriculate circa 130 mii de automobile noi in Bucuresti; in primele 10 luni ale anului 2008 au fost inregistrate 1000 de accidente grave, in care si-au pierdut viata 117 persoane, au suferit leziuni grave alte 944; in ultimii 17 ani 2800 de oameni au murit in accidente de masina numai in Bucuresti, iar alti 15.000 au fost grav raniti. Insa preferatele soferilor romani sunt injuraturile. De departe, acestea sunt la mare pret, indiferent de gen, indiferent de varsta. Lucru dovedit si de raspunsurile

conducatorilor auto pe care i-am intrebat cum se manifesta cand devin nervosi la volan: injur; incerc de multe ori sa ma controlez, dar cand nesimtirea este atat de mare, incat imi este pusa si masina in pericol, oricat as fi de calm imi ies din pepeni, ne-a declarat un conducator auto de 30 de ani, posesor al permisului de conducere de 8 ani. Chiar si o tanara de 20 de ani se exteriorizeaza tot atribuind cuvinte jignitoare celorlalti participanti la trafic...daca este provocata desigur: ma enerveaza cumplit soferii care se baga in fata sau depasesc si pun frana in fata mea: o alta categorie o reprezinta cei care nu asteapta sa apara culoarea verde la semafor ca sunt deja cu mana pe claxon. Pentru ea este foarte valabil bancul: Ce este o nanosecunda? R: intervalul de timp dintre momentul in care s-a aprins culoarea verde a semaforului si cel in care auzi claxonul masinii din spatele tau. Pe de alta parte, exista si soferi mai agresivi, care reactioneaza si fizic la provocarile din trafic: injur, cobor din masina, uneori sunt foarte irascibil , insa nu pornesc eu scandalul, ci doar raspund la reactiile altora. Asadar este de ajuns sa existe provocarea, pentru ca unii dintre noi sa raspundem violent si chiar sa ne luam la bataie in mijlocul intersectiei. Nu putine sunt cazurile in care s-au eliberat certificate medico-legale in urma cazurilor de violenta fizica, emsiunile tv de tipul Jurnalului de la ora 5 stand marturie in acest sens. Uneori ne intrebam daca nu chiar aceste programe, in care predomina violenta sunt cele care transmit mesaje subliminale si ne instiga sa procedam la fel. Unii psihologi gasesc drept explicatie a manifestarilor noastre din timpul condusului faptul ca la volan nu ai posibilitatea de a intreba direct partenerii de trafic si nici nu poti obtine un raspuns. Drept urmare claxonezi sau gesticulezi. Poti vedea, dar nu te poti face auzit. In plus, stam in spatele celorlalte masini si, deci, si a conducatorilor acestora. De unde rezulta o relatie de subordonare care nu ne face deloc placere. Acest mod este oarecum contradictoriu cu maniera fireasca a comunicarii, cand iti privesti interlocutorul. Psihologii le recomanda totusi soferilor sa fie mult mai atenti la pericole astfel incat conduita lor sa devina preventiva in loc de agresiva. De asemenea, ei trebuie sa incerce sa accepte ca alti soferi au o conduita neadecvata, ca exista si soferi nepriceputi si ca situatiile periculoase sunt peste tot. Chiar daca, asa cum ne-a declarat un participant la trafic :nesimtirea taximetristilor, care au devenit birjarii lumii moderne, prin modul in care efectueaza depasirile, parcheaza in locuri nepermise, trec pe rosu sau vorbesc foarte urat, a crescut inimaginabil sau sunt multe femei care se pierd, incurca stanga cu dreapta sau tin o coloana de masini blocata doar pentru ca pentru ele 60 km/h inseamna limita maxima admisa in oras, deci...30km/h este o medie absolut justificata. Aceste comportament agresiv mai implic si o serie de contraventii, care ajut ca el s se produc, de exemplu: conducerea bar la bar, depirile pe partea necarosabil, gesturile obscene, ipetele, injuriile, ocuparea locului de parcare unde ateata s intre altcineva, schimbarea direciei de deplasare fr a semnaliza, folosirea fazei lungi la ntlnirea cu maina ce venea din sens opus, trecerea pe culoare galben sau chiar roie la semaforului, i s-ar putea scrie o bun parte din legislaia rutier. Orice cercetare a comportamentului agresiv la volan in condiiile rii specific rii noastre trebuie s in seama de o serie d efactori, ce n mod cert au condus la creterea nivelului

de agresivitate. Pe prima etap am putea pune cresterea exponenial anumrului de autovehicule, n structura n care drumurile noastre abia acum ncep s se modernizeze. Autoturisme noi, puternice, perfomante, conduse mai ales de tineri dornici s-i etaleze talentul de pilot i s profite de atuurile mainiilor, le ofer acestora o impresie de for i astfel, puterea i voina de a demostra c tiu s conduc bine se amplific. De exemplu supraglomerarea duce la agresivitate i manifestri patologice de comportament. Astfel, dac spaiul personal este invadat ( autovehicului fiind o prelungire a acestui teritoriu), va aprea mecanismul de aparare, printr-un limbaj corporal defensiv. Ca i alti preictori ai agresivitii la volan, s-au analizat vrsta i sexul, astfel, se tie ca oferii cei mai tineri, cu vrsta cuprins ntre 18-35 de ani, care iau viaa ca pe o provocare i orice vibraie de adrenalina i face mai ,,barbai, au o mai mare inclinaie spre agresivitate. Spre deosebire de brbai, femeile au sim mai puternic al obliga iei de a respecta regurile de conducere i de a fi mult mai rabdatoare i nelegtoare cu ceilali participani n trafic. Deseori poate ne-am intrebat de ce soferii de autovehicule comerciale se cred mai importani i mai ,,tari dect ceilali, multe studii au artat c acetia au imagine de sine, care spune c sunt oferi profesioniti, deci au o imagine mult mai buna despre propriile abiliti n conducere, i de aici le se trage nerbdarea, iritarea, nervozitatea fa de ceilali oferi. O alta concluzie este ca societatea, firma pentru care lucreaza, exercita presiuni asupra salariatului sofer, care trebuie sa-i ofere productivitate si eficienta; soferul este protejat de institutia pentru care lucreaza in confruntarea cu autoritatile (in cazul incalcarii regulilor si normelor de circulatie), de aceea, el neaga unele responsabilitati pe care ar trebui sa le aiba o data ce a intrat in masina. Soferii de pe vehiculele cu gabarit mare se detaseaza prin sentimentul de dominare, fiind asezati undeva sus (in cabina vehiculului), deasupra celorlalti ceea ce-i face mai puternici, indestructibili si uita de acele reguli elementare, care, de fapt, ne conduc pe toti. Pe langa aceste mici, dar semnificative cauze (varsta tanara, sexul masculin, predispozitia spre cautarea de senzatii si agresivitatea in alte situatii sociale), mai intalnim rabufniri ale soferilor, determinate de anonimat, suparare datorita unor evenimente care nu au legatura cu situatia din trafic, blocaje neasteptate pe strazi. Ce s-ar putea face pentru a nu mai intalni asemenea reactii la tot pasul? Raspunsul ar fi nimic, si totusi un autocontrol nu strica nimanui, atunci cand ne aflam la volan!