Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Pielea - structura
11/4/2013
Functiile pielii
1) Protectie: strat cornos, aciditate, sebum 2) Imunitate: celule Langerhans, celule dendritice, macrofage, neutrofile etc. 3) Termoreglare : tesut adipos si glande sudoripare
Functiile pielii
4) Homeostazia hemodinamica: rezervor de sange 5) Homeostazia hidrica: secretie sudorala, perspiratie insensibila 6) Hoemostazie hormonala: 5 alpha reductaza 7) Excretie: uree, acid uric, acid lactic, Na, K, Cl
11/4/2013
Functiile pielii
8) Metabolism: formarea colecalciferolului sub actiunea razelor UV 9) Organ de simt
Functiile pielii
10) Importanta psiho-sociala
11/4/2013
11/4/2013
Corpusculul Pacini
Corpusculul Pacini este prezent:
- in ambele tipuri de piele - forma de capsula ovoida cu 20-70 de straturi concentrice de tesut conjunctiv - compresia lui det activarea mecanoreceptorilor - sensibilitatea max la stimulare cu frecventa de 200-300 Hz
Corpusculul Meissner
Corpusculul Meissner:
-
dimensiune 1/10 din cea a corpsuculului Pacini Stimulati de frecvente joase 2-80 Hz
- adaptare rapida
11/4/2013
Discurile Merkel
Discurile Merkel:
- celule epiteliale - situate intre derm si epiderm in pielea glabra
- adaptare lenta
Corpusculul Rufini
Corpusculul Rufini:
-prezent in stratul subcutan in pielea glabra si paroasa
- adaptare lenta
11/4/2013
Termoreceptorii
11/4/2013
Receptori termici
Receptori pentru cald = TNL care au TRPV 1, 3, 4
11/4/2013
PRURITUL
Senzatie spaciala, insotita de necesitatea imperioasa de scarpinat. Apare atat la nivelul tegumentului cat si mucoaselor. Poate fi periferic sau central.
11/4/2013
PRURITUL - Fiziopatologie
Receptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase nespecifice de la nivelul jonctiunii derm-epiderm. Apartin receptorilor polimodali. Prezinta receptorii TRPV 1 si CB 1.
PRURITUL
Proiecteaza la nivelul cortexului cingulat anterior si insular. Este modulat de sistemul descendent cu origine in substanta gri periapeductala.
10
11/4/2013
PRURITUL - Mediatori
Histamina Acetil colina Substanta P CGRP Proteaze Neurotrofine Prostaglandine Peptide opiode
DUREREA
11
11/4/2013
Introducere
Definitie I.A.S.P. (International Association for the Study of Pain) defineste durerea ca "o senzatie si o experient senzitiv si emotional neplcuta asociate cu o leziune tisular existent sau potenial, sau descris ca o astfel de leziune" (Merskey, 1986).
Introducere
DUREREA CONSTIENTA
In bolile trupesti, cand o parte a trupului e cazuta in intepeneala din pricina vreunei boli, lipsa de durere a ei este un semn ca bolnavul s-a apropiat de moarte Sf. Grigorie de Nyssa - Despre Fericiri
12
11/4/2013
Istoric
EPIDEMIOLOGIE
Durerea acuta reprezinta simptomul pentru care se prezinta la camera de garda mai mult de 2/3 din pacienti In UK prevalenta durerii de spate ce a tinut cel putin o zi, pe perioada unui an, este de 40% Prevalenta durerii creste cu varsta astfel incat la persoanele de peste 60 de ani aceasta este cuprinsa intre 60-80%
13
11/4/2013
EPIDEMIOLOGIE-Costuri
In 1998 in UK s-au cheltuit aproximativ 2 miliarde de euro (echivalentul actual), pentru tratarea durerii de spate 37%-fizioterapie 31%-spitalizare 14%-ingrijire primara 7%-medicatie 5%-investigatii radiologice 6%-alte servicii
EPIDEMIOLOGIE
14
11/4/2013
Terminologie
Hiperalgezia - sensibilitate exagerat la durere Analgesia - o scdere sau pierdere a sensibilitii la durere Disestezia altererea sensibilitatii Parestezia - senzatie de furnictur, amorteala, intepatura, care apare n unele boli ale sistemului nervos Allodinia durere la stimuli non-nociceptivi
Notiuni de neurofiziologie
15
11/4/2013
Notiuni de neurofiziologie
TRANSDUCTIE conversia stimulului nociceptiv in semnal electric TRANSMISIE - transmiterea potentialului de actiune prin nervii periferici MODULARE cresterea/supresia input-ului senzorial PERCEPTIE interpretarea informatiilor senzoriale
Notiuni de neurofiziologie
Etapa talamo-corticala
Etapa periferica
Etapa medulara
16
11/4/2013
Neuroanatomie si neurofiziologie
RECEPTORII Superficial: dermo-epiderm cat si in structuri profunde ale teritoriului cutanat Profund: - muschi, tendoane, structuri articulare -peretii viscerelor subepitelial, tunica medie a vaselor sau intraadventicial
17
11/4/2013
18
11/4/2013
Etapa periferica
Injurie tisulara prin stimuli : - mecanici - termici - chimici
19
11/4/2013
Etapa periferica
Stimuli nociceptivi - ionul de H - ionul de K - ac. lactic - neurokinine - bradikinina - glutamat - aspartat Stimuli hiperalgezianti - prostaglandine - noradrenalina - adenozina - NO - leucotriene - NGF
Etapa periferica
20
11/4/2013
Etapa periferica
Canalul de Na v 1.8
Antihistaminic
AINS Cortizon
21
11/4/2013
Etapa medulara
22
11/4/2013
Etapa medulara
Fibre A : lamina I Fibre C: lamina I si lamina II pentru durerea somatica Fibre C: laminele I, V, X pentru durerea viscerala
Etapa medulara
Wide Dynamic Range neuron Neuron convergent cu rol in integrarea stimulilor veniti pe calea fibrelor: - A - C somatic si visceral -A
23
11/4/2013
Etapa medulara
Etapa medulara
Substanta P rec NK-1 Glutamat - rec NMDA - rec AMPA - rec mGlu
24
11/4/2013
Receptorul NMDA
25
11/4/2013
Faza precoce
Faza tardiva
Preemptive analgesia
Influxul intracelular de ioni de Ca, secundar activarii rec NMDA va conduce la activarea unor gene cu rol in amplificarea durerii. Administrarea de analgezice, inaintea aplicarii stimulului dureros, va preveni activarea rec NMDA!
26
11/4/2013
Stimularea fibrelor groase A- si stimuleaza interneuronul inhibitor care va bloca transmisia impulsurilor nociceptive venite pe caile A- si C.
27
11/4/2013
Tratament
Opioid
2 Anestezic local
Opioid: morfina, fentanyl -2 agonisti: clonidina, dexmedetomidina Anestezice locale: lidocaina, bupivacaina
2 ag
Tratament
28
11/4/2013
Caiile durerii
Calea spinotalamica Origine: lamele I, IV si V Se termina la nivelul nc talamusului
Caiile durerii
Calea neospinotalamica Origine: lamina I Releu talamic nc. VPL, nc. Posterior si intralaminari Calea paleospinotalamica Origine: lamina V-VIII
29
11/4/2013
Caile durerii
Calea spinomezencefalica se termina la nivelul coliculului superior si PAG Calea spinoreticulara se termina la nivelul SR din bulb si punte.
Caile durerii
Calea trigeminotalamica
30
11/4/2013
Releul talamic
La nivel talamic informatia nociceptiva devine SENZATIE.
Releul talamic
31
11/4/2013
Durerea talamica
Corticalizarea durerii
La nivel cortical senzatia dureroasa devine PERCEPTIE dureroasa ?!
32
11/4/2013
Corticalizarea durerii
Aria somatosenzitiva primara Aria secundara
33
11/4/2013
NEFOPAM (ACUPAN) - inhiba recaptarea de 5HT - inhiba recaptarea de NA - inhiba recaptarea de dopamina TRAMADOL - agonist slab al rec - inhiba recaptarea de 5-HT - inhiba recaptarea de NA
Durerea viscerala
34
11/4/2013
Durerea viscerala
Receptori: - mecanici - polimodali Cai alernative de transmisie : - fasciculul dorsal al maduvei - spinoparabrahioamigdaloida - spinohipotalamica Proiectie: - cortex parietal posterior - cortex prefrontal - cortex cingulat anterior
Durerea viscerala
Receptor de intindere
35
11/4/2013
Durerea viscerala
Durerea acuta
Durerea acuta este nociceptiva Durata: zile saptamani Manifestari: Cardiovasculare : HTA, tahicardie Respiratorii : hiperventilatie Gastrointestinale : hipersecretie gastrica, ileus Endocrine : cortizol , catecolamine , glucagon Hematologice : cresterea agregarii plachetare Functia imuna : leucocitoza cu limfopenie
36
11/4/2013
Cronicizarea durerii
Faza I -LTP -Dezinhibitie -Reducerea activitatii GABA Faza II -Activarea unor gene -Sinteza unor proteine -Facilitare descendenta Faza III -Noi conexiuni corticale -Moartea unor neuroni GABA -Facilitare descendenta
Cronicizarea durerii
Senzitizarea periferica Inflamatia tisulara duce la eliberarea de citokine, chemokine, bradikinina, hitamina, prostagalndine, factori de crestere. Acestea actioneaza ca nociceptori sau scad pragul de activare al nociceptorilor Este implicat si TRPV1
37
11/4/2013
Cronicizarea durerii
Senzitizarea centrala 1) Amplificarea transmisiei sinaptice la nivel medular 2) Modificarea transcriptiei 3) Fosforilarea rec NMDA 4) Inflamatia periferica induce modificari ale BDNF, substantei P, NK-1, COX 2, dynorfina. 5) Interactiune neuron-cel gliala
Cronicizarea durerii
Excitabilitatea ectopica Generarea de potentiale de actiune pace maker like de catre neeuronii lezati si sanatosi.
38
11/4/2013
Cronicizarea durerii
Degenerarea senzoriala primara Dezinhibitia Injuria nervoasa periferica duce la scaderea inhibitiei medulare mediate GABA (apoptoza neuronilor GABA-ergici indusa de glutamat si TNF alfa).
Cronicizarea durerii
39
11/4/2013
Durere neuropatica caracterizata prin durere si disfunctie a sistemului nervos simpatic( tulburari vasomotorii si de sudoratie). Durerea poate fi spontana sau indusa.
Distribution of fractal dimension, D, for chronic low back pain (CLBP) and PHN patients, and for normal healthy subjects imagining pain (IP) or rating thermal pain (TP). Spread of D-values and fitted normal distribution for each group is displayed. Bottom panel compares the four data sets by displaying their mean (triangles) and 99% confidence intervals (whiskers). ANOVA between the four groups was highly significant (P 10-7).
40
11/4/2013
Durerea cronica
Durerea cronica poate fi: 1) nociceptiva 2) non-nociceptiva: a) mediata simpatic CRPS I/II b) neuropatica periferica c) centrala Dureaza mai mult de o luna(1-6 luni).
Raspunsul neuroendocrin este diminuat sau absent!
Evaluarea durerii
EMG - strange de durere HRV- balanta simpato-vagala tahicardie/bradicardie EEG Conductivitate cutanata transpira
41
11/4/2013
42
11/4/2013
Tratament
ANALGEZIE MULTIMODALA !
Tratament - MORFINA
43
11/4/2013
Tratament
Tratament - PARACETAMOL
Inhibitor de COX - 2 si COX 3 Via TRPA-1 prin NAPQI Via TRPV-1 prin inhibarea recaptarii anadamidei
44
11/4/2013
Tratament- AINS
Inhiba neselectiv COX AINS: Aspirina Ibuprofen Indometacin Inhiba COX - 2 Coxibi(AINS): Parecoxib Etoricoxib
Tratament
45
11/4/2013
Concluzii
46